Page 13 - 1955-03

* Biblioteca Centrală
R c tŢ o n siă
I Hunedoara-Deva
Anu! m i nr. 4 6 0 D u m in ică 13 m arSie 1 9 5 5
¦BggaM gH Bw ggiw B ^ m g a g B g ^ a i M ^ i g B g B a K&aaiBBBBBBamKummsMSSum
Pentru îndeplinirea planului
la toţi
Lupta pentru îndeptMoiirea la termen a
sarcinilor de plan pe 1955 a cuprins ma­
sele de oameni ai muncii încă de la în­
ceputul anului. Sub conducerea partidului,
organizaţiile de masă au mobilizat colec­
tivele întreprinderilor în acţiunea de în­
deplinire ritmică a sarcinilor de plan, a
ridicării productivităţii muncii, reducerii
preţului de Cost, etc.
Rezultatele obţinute pînă în prezent
confirmă voinţa celor os muncesc de a
traduce în viaţă hotărîrile partidului şi
guvernului, hotărâri ce urmăresc ridicarea
necontenită a nivelului de trai material
şi cultural al oamenilor muncii de la oraşe
şi sate. Numai în cursul lunii februarie
a.c., o seamă de întreprinderi, printre oare
întreprinderile carbonifere din Valea Jiu­
lui, fabrica „Simian Bamuţiu“ Sebeş,
I.S.P.L. Simeria, fabrica de marmeladă
Haţeg şi altele, dînd curs iniţiativei crea­
toare a maselor, au reuşit să-şi depăşească
planurile de producţie cu 0,5—17,4%.
Prin aplicarea măsurilor tehnico-organi­
zatorice propuse la sectorul furnale a uzi­
nei „Victoria“ Călan, c a : etanişarea ar­
măturilor de aer cald, pregătirea din timp
a pieselor de schimb necesare reparaţiilor
planificate, curăţirea oaupereior, prelucra­
rea metodei sovietice Filtoov cu fiecare
schimb, cit şi repararea liniilor de acces
la turnătorie şi cubilou, introducerea unor
grafice de urmărire a calităţii produselor
şi a distribuirii fontei lichide, introduce­
rea fişelor de economii individuale şi pe
echipe la turnătorie, etc., a dat posibili­
tate colectivului respectiv să-şi îmbună­
tăţească metodele de muncă, a întărit
disciplina muncii şi spiritul de răspundere
faţă de calitatea produselor fabricate, fapt
ce a făcut ca planul de producţie să fie
realizat în proporţie de 112,6%, iar produc­
tivitatea muncii să crească du 8% faţă de
plan.
Rezultate de seamă a obţinut şi colecti­
vul fabricii „Slmion Bămuţiu“ din Sebeş.
In luna ianuarie a.c., producţia globală la
această fabrică a fost realizată în pro­
porţie de 112,47%, iar în februarie a fost
depăşită cu 17,37%. Productivitatea mun­
cii a crescut în prima lună a acestui an
ou 8,42%, iar în a doua, c'u 20,79% faţă de
plan. La o serie de sortimente principale
o a : tăbăcărie, marochinărie, articole spor­ mari cu acelaşi utilaj. In acest sens este
tive, încălţăminte, etc., calitatea produse­
lor a orescut în ambele luni ou 0,27 pînă
La 2,40% faţă de normativul planificat. De
asemenea, în luna februarie s-a înregis­
trat o scădere a preţului de cost de 0,55%.
Obţinerea acestor realizări se datoreşte
traducerii în fapte a măsurilor tehnico-
organizjatorice propuse la începutul anului
în curs, bunei organizări a întrecerii so­
cialiste şi preocupării pentru procurarea la
timp a materiilor prime şi materialelor,
îngrijirii şi reparării la timp a utilajelor
precum şi a înzestrării cu noi maşini. Nu­
mai secţia marochinărie de la fabrica „Si- care ajută în mod concret la îmbunătăţirea
mion Bărnuţiu“ Sebeş a fost înzestrată în
ultimul timp cu 5 maşini noi de cusut şi
s-au repus in funcţiune alte 5 maşini ce
erau sdoase din uz. De asemenea, secţia
a fost dotată cu mese, scaune, rafturi, etc., carea producţiei şi productivităţii muncii.
de care se simţea nevoie.
îndeplinirea planului la toţi indicii în
primul trimestru şi în întregul an 1955,
trebuie să stea mereu trează în mintea co­
lectivelor de muncitori din oadinul între­
prinderilor regiunii noastre. Nu este sufi­
cient să fie îndeplinit numai planul de
producţie, negHjîmdiu-se în schimb cei­
lalţi indici de plan c a : productivitate,
fond salarii, salar mediu şi preţ de Cost,
precum şi aprovizionarea în mod ritmic a Orientându-şi munca spre îndeplinirea
întreprinderii cu materii prime şi mate­
riale. Neglijarea unui indice de plan, aduce
perturbaţii serioase în întregul proces de
producţie, creând greutăţi ce se resimt nu
numai în aotivitatea întreprinderii res­
pective ci şi în activitatea altor întreprin­ decembrie 1954 cu privire la desfiinţarea
deri cu oare aceasta are încheiate con­
tracte economice. Nerespeofcarea indi­
cilor de oalitate, de consum, de utili­
Au terminat reparaţiile
La gospodăria anexă din comuna Lă-
puşnic raionul Ilia, s-a acordat o mare
atenţie reparării la timp a întregului parc
de maşini şi tractoare, care necesita repa­
raţii.
Muncind cu însufleţire, mecanicii din a-
Pentru sănâtatea minerilor
La Vulcan, prin grija partidului şi gu­
vernului, a luat fiinţă un staţionar insta­
lat chiar în clădirea dispensarului medical
al minei. Staţionarul este condus cu gri­
jă de medicul Grama Gheorghe, care a
muncit intens ca acesta să fie bine ame­
najat cu mobilierul şi inventarul necesar,
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE UNIŢI-VAI
indicii
zare a maşinilor şi utilajelor, preţ de cost,
etc., duce la înregistrarea unui procentaj
ridicat de rebuturi, risipă de materii prime
şi materiale, întreruperi în procesul de
producţie, opriri în funcţionarea utilaju­
lui, timpi morţi şi umflarea preţului de
cost.
In vederea preîntâmpinării şl evitării
stagnărilor din procesul de producţie şi
de a asigura o îndeplinire ritmică la toţi
indicii a planului de .producţie, este necesar chi fieros, răspundem la chemarea Comitelului raional
ca organizaţiile de partid şi sindicale, îm­
preună cu conducerile întreprinderilor, să
îndrume în mod conc'ret activitatea colec­
tivelor de muncitori, sprijinind iniţiati­
vele creatoare pornite din sinul maselor.
Pentru a antrena pe toţi muncitorii la
rezolvarea problemelor de producţie, la
viaţa întreprinderii unde lucrează, trebuie
să li se creeze acestora posibilitatea de a
cunoaşte rezultatele obţinute în perioadele
antecedente, a condiţiilor ce le sînt asi­
gurate pentru a obţine succese şi mai mari,
a felului cum au fost puse în practică
hotărîrile luate în consfătuirile de produc­
ţie, etc. îndeplinirea planului La toţi in­
dicii impune organizarea exemplară a în­
trecerii socialiste şi asigurarea condiţiilor
de desfăşurare a ei intr-un ritm orascfînd.
Organele sindicale au datoria de a atrage
muncitorii şi de a-i îndruma în întrecerea
socialistă individuală şi colectivă. între­
cerii socialiste nu trebuie să-i fie frânat a-
vîntul ei creator, ai întreaga activitate a
celor ce muncesc să fie canalizat! în di­
recţia obţinerii de rezultate din ce în
ce mai mări, în direcţia îndeplinirii pla­
nului la toţi indicii, în direcţia întăririi
spiritului de răspundere faţă de calitatea
lucrului executat, faţă de ridicarea necon­
tenită a calificării şi aplicării metodelor
înaintate de muncă, etc.
Acolo unde există posibilităţi, trebuie
organizată întrecerea pe profesii, la care
să participe toţi muncitorii din branşa
respeotivă. întrecerea pe profesii să ur­
mărească nu ridicarea unui singur om, ci a
tuturor acelora dare prin rezultatele în­
registrate merită titlul de fruntaş în în­
trecerea pe profesii.
Conducerile întreprinderilor trebuie să
dea atenţia cuvenită descoperirii şi folo­
sirii rezervelor interne, îmbunătăţirii ne­
contenite a indicilor intensivi şi exten­
sivi în scopul obţinerii unei producţii mai
necesar să existe o preocupare permanentă
pentru introducerea unor regimuri rapide
de lucru, pentru reducerea perioadelor de
nefuncţionare a utilajului, trecându-se la
preluarea schimbului din mers, la execu­
tarea la timp a reparaţiilor curente şi pe­
riodice, întreţinerea maşinilor şi utilaje­
lor în bune condiţiuni. Un rol de mare în­
semnătate în această direcţie îl are stu­
dierea experienţei înaintate de muncă şi
aplicarea metodelor avansate de lucru,
desfăşurării procesului de producţie. Tre­
buie combătută însă tendinţa de a aplica
metode dare nu sânt specifice locului de
muncă şi nu influenţează ou nimic ridi­
Organizaţiile de partid trebuie să în­
drume conducerile întreprinderilor şi or­
ganizaţiile de masă spre îndeplinirea pla­
nului de producţie în mod ritmic şi la
toţi indicii. Acolo unde se mai manifestă
încă delăsare în muncă, tărăgănare în du­
cerea la îndeplinire a sarcinilor şi c'ocolo-
şirea lipsurilor, acestea să tragă serios la
răspundere pe cei vinovaţi şi să ia ma­
suri de îndreptare.
ritmică a planului de producţie şi la toţi
indicii, colectivele de muncă ale între­
prinderilor vor reuşi să-şi aducă aportul
lor la traducerea în viaţă a Hotăririi C.C.
al P.M.R. şi a Consiliului de Miniştri din
sistemului de aprovizionare pe bază de
cartele şi raţii, dînd produse din ce în
cte mai multe şi de bună oalitate.
ceastă gospodărie au reuşit în scurt timp
să termine de reparat 4 tractoare, 5 plu­
guri de tractor, 18 pluguri ou tracţiune a-
nimală, 5 semănători, 11 grape şi alte
unelte agricole. Astăzi, la gospodăria anexă
din Lăpuşnlc reparaţiile sînt terminate.
Staţionarul este prevăzut cu 12 paturi.
Aici sînt internaţi muncitorii mineri. Per­
sonalul sanitar dă atenţie deosebită celor
internaţi. Astfel, surorile Carpaş Elisabe-
ta şi Oarga Elena se bucură de multă sim­
patie în rîndul pacienţilor.
POP CORNEL
corespondent voluntar
I ,1 I
IN A C E S T N U M Ă R :
Ne vorbesc fruntaşii în agricuWură Lipsuri ce trebuie grabnic lichi­ — Reglementarea problemei germane
din Geoag'iu (pag. 2-.a) date (pag. 3-a) o dorinţă sinceră a poporului nostru
Din strădania condeielor începă­ — Curajoşii din adineuri (pag. 3-a) (pag. 4-a)
toare (pag. 2-a) — Săi zicem „ghinion“ (pag. 3-a) — Guvernul elveţian trebuie să-şi
însemnări cuitunai-sportive — Uneori, lucru de mîntuia'lă facă datoria (pag. 4-a)
(pag. 2-a)
1' ' . (pag- 3-a).
4 pagini 20 bani
Să colectămcît mai fier vechi cinstea conferinţei
raionale de partid
necesar industriei metalurgice
Pentru a întâmpina cu rezultate fru­
Răspunsuri Ia chemarea Comişelului raional U.T.M. Petroşani moase în muncă conferinţa raională de
adresată comitetelor raionale U.T.M.din regiunea Hunedoara partid din Sebeş, organizaţia de bază da
la fabrica „Teba“ împreună cu conducerea
Analizînd posibilităţile din cadrul raionului pentru lurgic „Gh. Gheorgbiu-Dej” Hunedoara, următoarele can­ fabricii şi comitatul de întreprindere, au or­
tităţi de fier vechi : ganizat în ziua de 10 martie a. c., un
aplicarea sarcinilor ce reies din Hotărîrea C.C. al U.T.M., schimb de onoare.
— In cinstea zilei de 1 Mai — 400.000 kg., iar în
privind participarea organizaţiilor U.T.M. şi-a organiza­ cinstea zilei de „7 Noiembrie“ şi „30 Decembrie” 1955, In ziua schimbului, pianul valoric pe
să colectăm incă 800.000 kg. întreaga fabrică a fost realizat în pro­
ţiilor de pionieri ia acţiunea de colectare a metalului ve­ porţie de 126,5%.
In felul acesta la sfirşliul anului 1955 vom raporta
partidului că am colectat o cantitate de fier de 1.200.000 kg Pe secţii s-au obţinut următoarele rea­
lizări de p lan : secţia lingerie, condusă de
U.T.M Petroşani, angajindu-ne să colectăm următoarele COMITETUL RAIONAL U.T.M.-HUNEDOARA tovarăşa Braşoveanu Virginia, 128% ; sec­
ţia condusă de tovarăşa Albu Elisabeta
cantităţi de fier vech i: 125% ; secţia coton, 118% ; secţia depănat,
110% şi secţia apretura 108%.
In trimestrul I , , < * 25.000 kg.
Din cadrul acestor secţii s-au eviden­
M ÎI * » n > ' 3 * Í2 0 .Q 0 0 „ Pătrunşi de însemnătatea ce o prezintă folosirea fie­ ţiat în mod deosebit muncitorii Binder
III . * , Andrei, Moga María, Fodor FLorica, Pirvu
i * I 65.000 „ Ifania, Vasiu Traían şi mulţi alţii, care
„ IV . . . 30.000 „ a.u obţinut depăşiri de normă cuprinse în­
TOTAL tre 50 şi 100%.
240.000 kg. rului vechi ca materie primă pentru industria metalurgică,
răspundem la chemarea lansată de Comitetul raional Activitate rodnică
Pentru realizarea acestui angajament se va prelucra
îndrumat îndeaproape de organizaţia de
în toate organizaţiile de bază U.T.AL, unităţile de pio­ UTM Petroşani şl ne angajăm ca, sub conducerea comi­ bază, comitetul de conducere al căminu­
lui cultural din comuna Hăşdat, radonul
nieri, cit şi cu întregul tineret din raion, chemarea Co­ tetului raional de partid, cu sprijinul organizaţiilor sindi­ Hunedoara, a reuşit să obţină o seamă da
mitetului raional U.T.M. Petroşani, articolul de fond al suctaese importante. Indreptîndu-şi activi­
cale şi al conducerilor din întreprinderi şi instituţii, să tatea spre sprijinirea cât mai etfeotivă a
campaniei agricole de primăvară, aces­
„Scînteii tineretului” din 25 februarie 1955. mobilizăm întreaga masă de tineret pentru stringerea şî ta a organizat un ciclu de conferinţe axat
în mod deosebit pa problema pregătirilor
— Acţiunea de sfrîngerea fierului vechi se va in­ predarea la centrele de colectare a următoarelor canti­ pentru muncile agricole. De asemenea tot
tăţi de fier vech i: în această direcţie, a ţinut numeroase
troduce în toate planurile de muncă ale organizaţiilor de şezători culturale în cadrul cărora au fost
dezbătute şi explicate hotărîrile partidu­
bază UTM şl unităţilor de pionieri ca o sarcină de seamă. In trimestrul I . . , < . . . 30.000 kg- lui şi guvernului.
— Comitetul raional UTM, va duce o susţinută şi »» îl << . <. . , 200.000 Tot in cadrul căminului cultural, a fost
permanentă muncă politică prin activul său bugetar şi V înfiinţat şi un cerc agrotehnic care, func­
extrabugetar ca nici un tînăr să nu rămină in afara aces- ţionează cu regularitate, ajutând ţăra-,
¦tei acţiuni. n in . < . . . . * 100.000 11 nii muncitori să-şi însuşească cele mal a-
vansaite metode de lucrare a pămîntulud.
— Se vor organiza întreceri între organizaţiile de >* i v . . . . . , * 70.000 1J Roadele unei asemenea munci culturale
bază UTM şi intre unităţile de pionieri, popularizînd prin Ooo au reieşit cu claritate din faptul că oea
TOTAL „ < kg. mai mare parte a ţăranilor muncitori din
toate mijloacele rezultatele obţinute. oo comuna Hăşdat, sînt astăzi cu uneltele re­
parate, cu gunoiul cărat la oîmp, .intr-un.
COMITETUL RAIONAL U.T.M.-BRAD In acest scop vom lua măsuri ca la lecţiile in cadrul cuvânt, gata de a începe bătălia însămin-
cercurilor politice, propagandiştii să vorbească de însem­ ţărilor de primăvară. Dintre cei oare au
Aflind despre frumoasa iniţiativă a Comitetului ra­ nătatea acestei 'acţiuni, învăţătorii şi profesorii utemişii muncit mal bine în această perioadă
ional UTM Petroşani, care cheamă la întrecere toate co­ să sprijine permanent organizaţiile de pionieri în s t in ­ şi au aplicat cu regularitate •cunoş­
mitetele raionale în problema stringerii fierului vechi, gerea fierului vechi. tinţele însuşite la cercul agrotehnic şi
ne-am propus să antrenăm toii tinerii muncitori, intelec­ la cămin, pot fi amintiţi ţăranii muncitori
tuali, elevi şi pionieri din raionul nostru pentru a colecta Pentru stimularea organizaţiilor fruntaşe vom ţine Sas LadiMau, Alexandru S., Peto Mihai,
şi preda la centrul de colectare sau Combinatului meta­ evidenţa rezultatelor obţinute de organizaţiile de bază şi Sute Leoraan şi alţii. Datorită faptului că
pionieri, popularizîndu-le prin toate mijloacele. De ase­ aceştia s-au străduit să traducă în viaţă
menea chemări- toate organizaţiile de bază UTM din ra­ toate cele învăţate, ei au reuşit să fie
ionul nostru, pentru cucerirea drapelului de organizaţie fruntaşi în pregătirea pentru .campania
fruntaşă pe raion in stringerea fierului vechi. muncilor agricole de primăvară.
COMITETUL RAIONAL U.T.M.-HAŢEG GARAICU IOAN
corespondent voluntar
Tone de cărbune peste plan Cu planul valoric depăşit
Elevii noştri se vor putea
Minorii din Ţebea raionul Brad, au în­ Muncitorii de ia cooperativa meşteşugă­ ceastă secţie s-au evidenţiat tovarăşele pregăti mai bine
cheiat luna februarie înscriind o nouă rească „Orişan“ din Brad, au reuşit să Grama Mania, Luoa Mania şi altele.
cifră pe graficul realizărilor. Pe întreaga îndeplinească planul valoric pe luna fe­ Am citit cu mult interes Hotărîrea C.C.
mină planul a fost depăşit cu 2,83%. bruarie în propcrţie de 139%. Un frumos succes în luna februarie au al P.M.R. şi a Consiliului de Miniştri cu
obţinut cooperatorii de la secţia rotărie. privire la organizarea învăţământului şco­
Fruntaşi în această acţiune sînt harnicii La secţia timplărie, unde lucrează tova­ Planul valoric al acestei secţii a fost în­ lilor tehnice şi şcolilor tehnice de maiştri,
mineri de la sectorul II (şef de sector in­ răşi ca Bănea Ioan, Moştiu Ioan şi Golcea trecut cu peste 70.000 lei. Fruntaş este tâ­ şi în minte mi-a apărut parcă mai lumi­
ginerul Pag Teodor) oara au făout să fie Gheorghe, planul valoric a fost depăşit cu nărul Dineş Gheorghe. nos ca oricînd, drumul pe care aveau să
depăşit planul lunar cu 5,92%. Grupe de 55%, iar la secţia croitorie cu 10%. Din a- pornească şi elevii noştri. Şi intr-adevăr,
mineri ca cele conduse de Cor Iaan lui la numai cîtva timp după acest eveni­
Ţănase, Lupu Nlcolae şi Gherman Teodor, Cei mai buni în consiliile cooperativelor ment, şcoala noastră a trecut în cadrul
au scos din abatajele frontale în oare lu­ M.I.M.C.M. pe lingă uzina „Victoria“ Că­
crează, ou 60—70 tone, de cărbune peste Ou prilejul alegerilor consiliilor de con­ De asemenea, în raionul Sebeş, pe lin­ lan.
plan, iar grupele de la înaintări, conduse ducere ale filialelor cooperativelor să­ gă faptul că adunările pentru alegerile
de tovarăşii David Andron, Rusu Gheor­ teşti, în raionul Sebeş au fost aleşi în con­ consiliilor de conducere ale filialelor co­ Acum, lucrurile merg şi vor merge cu
ghe lui Roman şi Bîrnă Ioaehim, au obţi­ ducerea filialelor cooperativelor cei mai operativelor săteşti s-au terminat, pînă în totul altfel de cum au mers înainte. Pre­
nut depăşiri cuprinse între 40—60%. buni cooperatori. prezent au fost ţinute patru adunări ge­ gătirea practică a elevilor se face în con-
nerale La cooperativele de centru d in : diţiuni cu mult superioare. Ei au la înde-
Nici minerii sectorului I nu s-au lăsat Astfel, în saltul Strungari, au fost aleşi Miercurea, Ludoş, Poiana şi Pianul de miînă atelierele şcoală ale întreprinderii,
mai prejos. Grupa condusă de Sim Teodor ţăranii muncitori: Stoica Petru, Viutilă Sub, unde s-au Constituit — prin coop­ unde găsesc tot c’e le trebuie pentru oa
a scos peste planul lunar 757 tone de căr­ tarea preşedinţilor filialelor şi a altor ceea ce învaţă teoretic, să poată împleti
bune, iar cea condusă de Luoa Gherasim Dumitru, Stoica Ioan şi alţii, iar în satul cooperatori — consiliile de conducere ale întotdeauna cu latura practică a muncii.
cooperativelor de centru.
406 tone. Pe întreg sectorul I planul a fost Răchita^ Dănilă Aurel, Raica Nicolae, Dîn- încă o parte negativă pe oare hotărî­
rea amintită mai sus a rezolvat-o, constă
depăşit ou 4%. cilă Gheorghe, Tatu Gheorghe şi alţii.
O noua întovărăşire zootehnică
Zilele trecute un număr de 60 de fa­ „6 Martie“ au fost aleşi în comitetul de Acum, îmtovărăşiţii s-au apucat de cu­
milii de ţărani muncitori cu 370 oi din conducere ca preşedinte, tovarăşul Bu­
satul Boşorod, raionul Haţeg, au format ciumau Traían, iar ca membri tovarăşii. răţirea mărăcinilor din păşuni, pentru a
o întovărăşire zootehnică de creşterea Brujan loan, Şerbănescu Nicolae şi alţii,
oilor. Care au fost tot timpul cei mai buni cres­ avea în acest an un păşunat bogat în
cători de oi din sat.
In întovărăşirea zootehnică denumită ierburi. .
PAŞCA GHEORGHE
corespondent voluntar
»««ossisaijgsaniltD!
t<XXXXXX>0<X>000 MEDICUL VETERINAR <xX><XXX>bOOO<> o
<> In uşă bătăiile se auzeau tot mai pu- — Este a unui ţăran sărac, tovarăşe Oamenii tăcură. Medicul şi-a dat sea- O
^ temic, tot mai frecvent. doctor. Cînd am aflat, am înhămat iute ma imediat că-i vorba despre un „pro-
— Ce dracu s-o mai fi întîmplat ? caii la căruţă şi am venit la dunmeavoas- laps uterin“ (vaca a aruncat afară stra-
Imbrăcat în cămaşă de noapte, tovară- tră. -tul (uterul) cu toată masa de învelitori).
şui Petric Nicolae, medic veterinar din — H ai! Poate mai putem face ceva! Şi îşi dădea sfârşitul. Pe fruntea docloru- în aceea că tinerii ce vor intra de acum
Hunedoara, în plin miez de noapte, som- o zbughiră fuga pe uşă. S-au urcat în lui apărură mici broboane de sudoare... în şcoala noastră, vor fi recrutaţi în mod
special de prin împrejurimi. Faptul că
noros, a întrebat din casă pe cel ce bă- căruţă. „trebuie s-o salvez" 1 înainte nu se ţinea seama de acest lucru,
crea adeseori situaţii ce pur şi simplu
tea în uşă: ¦ încet, încet, începu să dezlipească în- dăunau procesului de producţie. In med
obişnuit, elevii care absolveau pînă acuma
— Ce vrei ? Cei 4 km. ce despart Hăşdatul de Hu- velitorile fetate de pe uter. După aceasta,
— Tovarăşe doctor, veniţi repede, ne nedoara, au fost făcuţi intr-un sfert de a început să spele uterul cu permanga-
moare o vacă. oră. Ajunşi la casa lui Dud Loghin doc- nat de potasiu în concentraţie de 2 la mie.
Medicul veterinar Petric Nicolae i-a torul se îndreptă cu paşi grăbiţi spre După aceasta a venit procesul cel mai şcoala, şi care o bună parte din ei erau
deschis uşa noului venit ca să intre. In grajd. In grajdul lui Dud Loghin era greu. A introdus uterul în cavitatea pel- veniţi din alte părţi, după terminarea a-
timp ce medicul se îmbrăca şi îşi lua mare animaţie. Se adunaseră toţi vecinii, vienă, şi a făcut o sutură (cusătură de nilor de carte, solicitau locuri de muncă
cu el medicamentele necesare, preşedin- Singura vacă a lui Loghin se îmbolnă- legătură) cu mătase chirurgicală, pentru apropiate de casă şi astfel, întreprinderea
iele Sfatului popular din Hăşăat-sat, vise greu. Era căzută jos. Vecinul Tu- a preveni un nou prolaps. După ce toate noastră nu-şi putea crea niciodată numă­
Şepnischi Simion, îşi fuma ţigara şi spu- dor, mai bătrîn de ani şi oarecum mai operaţiile acestea au fost terminate, me­ rul nec'esar de cadre tinere.
nea : priceput în boalele de animale spunea dicul s-a ridicat. Hotărîrea ce a apărut în legătură cu
organizarea şcolilor profesionale de uce­
— Nu ştiu cum s-a întîmplat. Vaca că nu se mai poate face nimic. — O să moară tovarăşe doctor ? — II nici, a şcolilor tehnice şi a şcolilor teh­
nice de maiştri, a rezolvat o serie de pro­
trebuia să fete; a fătat. De atunci, de la Vaca, închidea ochii ei mari, sfîrşită întrebă din nou Loghin. bleme oare frămîntau învăţământul din
şcolile destinate pregătirii de cadre pentru
„zece ceasuri", trage să moară. parcă de dureri. Cînd a intrat doctorul, — Nu, nu o să m oară! — răspunse a- industria noastră. Profesorii din şcoala
— Aţi încercai cu ceva ? — întrebă toţi s-au dat la o parte. La lumina fe- cesta scurt, în timp ce îşi scoase din noastră cit şi elevii văd pe drept cuvînt
doctorul, uitînău-se la ceas; era trecut linarelor, noul sosit le spuse : „bună. oa- trusă, siringa şi cîteva flacoane de peni- în această hotărîre un document de mare
de miezul nopţii. meni buni". cilină. A administrat vacii, un milion însemnătate pentru înfăptuirea căreia sin-
— Apoi tovarăşe doctor, sînt cei drept — Să trăiţi tovarăşe doctor I de unităţi de penicilină,
nişte oameni pe acolo, dar nu ştiu dacă — Eh, cum e, oameni buni ?
i-or fi făcut ceva. ' — Apoi, cred tovarăşe doctor — vorbi Au trecut două ore de aşteptare grea,
— Trebuia să vii mai repedetovarăşe unul dintre oameni — că de acum s-o după care vaca se sculă în picioare şi in-
preşedinte I zis cu e a ! Doctorul, în timpul acesta, cepu să mănînce din finul din iesle. Fe- tem hotărîţi să nu precupeţim nimic. Tra-
— Da, tovarăşe doctor, dar... examina vaca. Din spate se auzea glasul nomenele de contracţiune uterină se ter- ducînd cu conştiinciozitate în viaţă tot
ceea ce hotărîrea prevede, în mod neîn­
— Nici un dar l Tocmai dumneata, tinguiior al soţiei lui Loghin. minaseră. Vaca a fost salvată. Cei din doielnic, vom putea furniza industriei noa­
stre, cadre de tineri bine pregătiţi teore­
preşedinte de sfat. ai stat în cumpănă ? — Taci femeie, spuse un om din ceata jur erau nespus de bucuroşi. tic şi practic, capabili de a face faţă cu
cinste sarcinilor de producţie.
— In primul rină nuevacamea tava- ce-l privea pe doctor cum lucrează. Me- Cu ce v-am putea mulţumi tovarăşe
IONEL MARINESCU
răşe doctor. dicul s-a întors un pic cu privirea către doctor ? Pe chipul medicului Petric Ni­ profesor
Aici medicul se opri contrariat. ci : colae, a apărut zîmbetul unei adinei mul-
— Cum, nu e vaca dumitale ? — Văd că pînă acum aţi „meşterit-o" ţumiri sufleteşti,
— Nu-i, nu-i... dumneavoastră, de acuma mă lăsaţi pe — Cu nimic!... şi plecă
— Atunci a cui este ? mine, şi pentru aceasta aş dori linişte. P. ANATOLIE
Şcoala profesională de ucenici Călan
/