Page 14 - 1955-03
P. 14
rag. * DRUMUL SOCIALISMULUI Hr. 460
Ne vorbesc fruntaşii în agricultură din Geoagiu Cit mai multă legătură ÎNSEMNĂRI c u l t u r a l -s p o r t iv e
între şcoală şi părinţi
Hrănirea şi îngrijirea 6 şl pînă la ora 10 sânt gata cu vitele, ast avut planificate pentru prăşitul porumbului. Procesul de educaţie a copilului e cât Mulfe spune, Spirit „gospodăresc"
animalelor lac să crească fel că ele pat odihni pînă după masă la. In acest an nod, colectiviştii, am hotărât . se poate de complicat Pentru ca el să se
orele 15 (3), când încep să le dau de mân să aplicăm această metodă la toate cultu desfăşoare la un nivel corespunzător, po dar . . . pufine drepte Despre multe lucruri s-a scris şi s-d
rile prăşiitoare. Astfel, vom însămânţa în trivit intereselor societăţii, trebuie cu gri
producţia de carne şi lapte care. Cuiburi dispuse în pătrat suprafaţa de 18 jă urm ărit atât în şcoală cât şi în afara De se va întîmpla să nimereşti vreo vorbit în regiunea noastră. Unele bum ,
ha cu porumb, 3 ha. ou Cartofi şi 1 ha. şdolii. Educaţia primită de copil în familie, dată la tovarăşul Milescu, directorul Şco altele rele. Dar nicicînd nu s-a pomenit
Pe lîngă mun Hrana de după-masă o dau tot ca şi cu floarea -soarelui. se va răsfrânge în parcursul vieţii tot lii elementare din comuna Lăpuşnic şi ca un cămin cultural să fie folosit ca
ca cîmpului, eu înainte de ma&să, împărţindu-o în aşa fel mereu şi pentru acest lucru trebuie a-
mă mai ocup şi ca pînă la orele 18 (6) vuitele să fie adă Aplicând această metodă sânitem siguri ccrdată acestei laturi întreaga atenţie. Ea să-l întrebi, bunăoară, cum merge mun dependinţe pentru creşterea animalelor,
de creşterea a- pate. Mulsul vacilor îl fac la ore fix e ; că vom culege recolte bogate la toate trebuie să se îmbine armonios şi just cu şi păsărilor.
n-imalelor. Iu seara le mulg la orele 18,30, dimineaţa la culturile. educaţia pe care o desfăşoară asupra co ca de alfabetizare, acesta îţi va spune Pentru primă dată in regiunea noas
besc animalele orele 7, diar oînd vacile sînt fătate, timp pilului şcoala. Intre educaţia din familie mai întîi că „aşa şi aşa” iar apoi va în
şi mai cu sea de 8 lumi, le mulg şi ziua la ora 13 (1). TOMESCU SIMION şi educaţia din şcoală trebuie să fie o com tră, şi asta nu de mult, învăţătoarea Mi-
mă specia bovi plectase, o continuitate a unui drum în cepe să-ţi arate fel şl fel de situaţii.
nelor. Am pe Pe lângă hrana arătată mai sus, în fie brigadier de câmp în GA..C. Cînd şi această treabă va fi făcută, se trică Elena din satul Potingani, comuna
lînjfii casă doi care seară pa la crede 21 (9) umplu ies „Drumul lui Lemin“ Tărăţel, raionul Brad, a luat pentru fo
boi, două vad, lea ou paie de grâu, pentru a le 'mai da va apuca să-ţi înşire pe degete pe toţi losinţă proprie sala căminului cultural.
şi doi viţei mi de lucru noaptea. Peste noapte merg de acei din comună care-l ajută, ori nu-l a- Aşa se face că la faptele rele despre
ci ; toate sînt 3—4 ori ia ele să văd cum se odihnesc, to jută. Iţi va spune că directoarea cămi care s-a vorbit, se mai adaugă acum şi
de rasă „Szimen- todată curăţ şi murdăria făcută. La viţei, De pe pgmînS puţin, ceput. nului cultural, tovarăşa Haiduc Aurelia, acest lucru nemaipomenit: „cociriă şi
thal“. le dau în fiecare zi în troacă, tărîţă ou recoliă bogată Iată pentru cc, e deosebit de necesar nu-i dă nici un ajutor, că tovarăşii din coteţe în loc de cămin cultural".
sare, iar la boi şi la vaci, le dau numai conducerea gospodăriei anexe I.C.S.H.
Nu vreau să mă diauid, dar spun drept de două ori pa săptămână. Pentru oa va Am constatat .L ca între şcoală şi între părinţii elevilor nu-şl dau nici un interes în această pri învăţătoarea Mitrică Elena, care este
că în sat nu are nimeni vite anal frumoase cile să dea lapte mai mult, în fiecare zi că de pe pământ f/O să fie o legătură cât mai strînsă şi per vinţă, că organizaţia TJ.T.M. e străină de de altfel o femeie practică (cel puţin
oa ele inele. Unii ţărani zic că eu ştiu la orele 12 le dau sfeclă furajeră (napi, puţin, dacă îl f "J | | | | WMm manentă. Sînt multe şcoli In regiunea noa problema alfabetizării, că organizaţia de aşa arată faptele) se mîndreşte cu cel
„ceva“, că mă înţeleg cu necuratul, de vi cum le spune pa la nod). îngraşi bine cu j|\ W& &w l stră care ţin seama de acest lucru. Prin partid — respectiv tovarăşul secretar Ne 5 porci, caprele şi păsările care sînt adă
tele mele sînt mai frumoase ca ele 'lor. In bălegar de graj d p" - tre acestea se numără şi Şcoala elemen grită Ioan — s-a interesat cîndva, dar a- postite în sala căminului cultural. Pen
de priveşte laptele, zic că mă înţeleg ou Ingrijindu-ie astfel, am reuşit să am şi dacă semeni p 1 tară nr. 1 din Lupeni. Aici, şedinţele cu cum a lăsat-o „mai moale" şi aşa mai tru ea, funcţia de învăţătoare este o
strigoii ca să fure laptele de la vacile lor. vitele cele mai frumoase din s a l De la sămînţă ş, părinţii sînt ţinute lunar, iar în cadrul „anexă". De învăţatul copiilor, nu se
Că ştiu „ceva“ despre vite este adevăratT „Mîndrada“ obţin în fiecare zi 16 litri de poţi obţine re- jG - acestora sînt prelucrate rezultatele la .în departe.
dar în orice caz nu ceea ce cred ei. coită bogată. f văţătură, măsurile ce trebuie luate re îngrijeşte atît cît se îngrijeşte de „mica"
lapte. feritor la elevii care stau slab cu cartea
Am scris această scrisoare da să ştie Ţin să vă po- şi multe alte asemănătoare probleme im De-ţi va trece însă prin minte să nu ei gospodărie. Ce să mai vorbim de viaţa
te mulţumeşti numai cu ce-ţi va spune culturală din satul Potingani. „Crescă-
taţi crescătorii de animale că nu înţelege vestesc şi eu portante.
De pildă, în şedinţa care a avut loc în dumnealui şi vei avea curiozitatea să toarea noastră de păsări, adică învăţătoa
despre metodele
.ziua de ’13 februarie s-a făcut analiza mergi şi să cauţi singur, care-i adevă rea Mitrică, spune că ea n-are nici în
Şl acum, fiindcă ne-am înţeles mai mulţi rea ou necuratul sau cu strigoii fac vite rata stare de lucruri, atunci te vei con clin nici în mînecă cu munca culturală.
ţănand din acest sat că scriem la ziar des le frumoase, oi brănindu-le şi îngrijindu- mele în cultiva miuhcdi pe cel de al doilea pătrar. Tot a- vinge că din toate aceste spuse, doar pu Deşi locuitorii satului i-au spus să e-
tunci a! fost discutată problema disciplinei
pre metodele noastre de muncă, vreau să le bine. rea porumbului. şl în mod special procedeul în oare elevii ţine sînt adevărate. libereze sala pentru că ei n-au construi
povestesc în această scrisoare despre Ceea Oa încheiere, vreau să mai spun crescă 'trebuie să-şi pregătească temele c'e le sînt
Eu, întotdeauna după grîu seamăn porumb, date pentru casă In acest sens, părinţii Aşa de pildă, vei putea constata că în t-o ca să-şi crească ea porcii şi păsările,
Am constatat că-i merge bine. După se s-au angajat oa să creeze copiilor lor tim
ce ştiu în 'legătură au vitele şi oe trebuie torilor de animale că degeaba ţeseli şi ceriş, mă apuc şi fac dazmiriştdtul, tran pul şi condiţiile necesare pregătirii lec organizaţia de bază U.T.M. sînt într-a ci pentru scopuri culturale, învăţătoarea
sport gunoiul de 'grajd şi cînd încep să ră ţiilor. De asemenea ei au arătat că sînt
făcut ea ele să fie frumoase şi ca vacile speli cozile la vad, că dacă nu le dai bine sară buruienile, câni la vreo 3—4 săptă hotărîţi să ţină o legătură continuă cu devăr unii tineri, ca Boia Elisabeta, Riba Mitrică, nici că-i pasă. Ea îşi dezvoltă în
mâni după dezmiiriştiib, împrăştdi gunoiul şcoala pentru ca în felul acesta, să poată
să dea lapte mult. de mâncare, vorba aceea, „din ţăsală lapte pe teren şi apoi îi trag o arătură adâncă. fi mereu la curent cu comportările copiilor Lucreţia şi alţii, care deşi au părinţii a- linişte mica ei „gospodărie chibzuită".
Cu aceasta las terenul să sie odihnească lor şi să poată astfel interveni acolo unde
In primul rînd vreau să spun că pentru nu curge“. Şi una şi alta trebuie făcute. pînă primăvara. prezenţa şi supravegherea lor e necesară. nalfabeţi, nu desfăşoară totuşi cu ei o Şi dece să-i pese, cînd cei de la raion,
a avea vite frumoase, trebuie să fie bine CUBUŢ t im o f t e i Printre ced care s-au înscris la cuvînt ri
îngrijite şi hrănite, hrana să fie dată şi Oa să obţii într-adevăr o recoltă mare, dicând asemenea probleme se numără to muncă susţinută pentru a-i învăţa carte. cu toate că cunosc situaţia nu-i spun
ţăran muncitor ruu-i destul numai să îngraşi şi să ari lo varăşi Damiltresou, Varga Gaber şi alţii
cui oi, trebuie să ai şi sămânţă bine a- In acelaşi timp însă, vei constata că ab- nimic. Tovarăşul Ivan Cornel, şeful sec
leasă. Eu, toamna, oînd recoltez porumbul, E. TETILEANU
ea ou socoteală, !fie chiar şi mai silabă nu încă de pe car, aleg ştiuieţii cei mai copţi corespondent voluntar străgînd aceşti cîţiva tineri, organizaţia ţiei culturale a Sfatului populor raional
mai să fie diată la timp; nu aşa cum fac pentru sămânţă, ştiuleţi care au pînă la
Metodă nouă, rod bogat 8—10 lânduri de boabe. Primăvara, pentru —ooo— U.T.M. răspunde chemărilor şi participă Brad, cu toate că a auzit prea bine des
sămânţă, i-au de pe ştiulete numai boabele
umid crescători de vite, că Oe umple odată Am să vă po la diferitele acţiuni, dar tovarăşul Mi pre asemenea năstruşnice întîmplări, tace
dleslea şi nu mai văd de ele pînă la adă vestesc pe scurt
pat. Acest obicei este foarte prost, deoa cum a ajuns lescu nu a făcut niciodată apel la ea, a- şi ridică din umeri, scuzîndu-se nevi
rece vitele aleg furajele cele mai bun.©, gospodăria noa
dar din restul fac torl (ogrinjd) şi-i aruncă ' stră să recoteze rătîndu-i greutăţile. Vei mai putea con novat „ce să-i faci ?".
pe jos, dar după ce nu mai au în iesle fu 4600 kg. po-
raje, încep să rumege. Intr-un «târziu se rumb-ştiuleti la stata că într-adevăr analfabeţii din gos Prin urmare de ce s-ar tulbura învă
trezeşte şi „gospodarul“ care vine şi le dă hectar. podăria anexă I.C.S.H., au o situaţie des ţătoarea Mitrică, de ce ş-ar face atît.ea
¦apă. !După cfe vitele rumegă, ele nu mai tul de neclară. Contrar celor spuse însă griji, atîta timp cît Ivan Cornel închi
beau apă, dar „gospodarul“ fără să ştie Am însămân
acest lucru începe să înjure la ele că de ţat anul trecut de la- mijloc şi le fac proba de încolţire oa Pregătiri pentru de tovarăşul Milescu, vei afla că această de ochii.
ce nu beau apă. 16 ha. cu po să ştju ce bag în pământ. începerea însămînţărilor situaţie neclară se datoreşte în primul Poate că acum, comitetul executiv al
rumb în cuiburi ^
Acum vreau să spun Cum rânduiesc eu aşezate în pă- 11 La însămânţat nu mă i-au după alţi ţă La centrele de reparat maşini şi unelte sfatului popular îl va scutura serios, tre-
rani de la noi, oare nu bagă sămânţa în agricole din comuna Toteşti raionul Ha rînd lui şi apoi altora. Şi ca să concreti zindu-l la realitate şi în felul acesta că
pământ până nu înfloresc spânii sau pînă ţeg, prin munca de lămurire desfăşurată zăm acest lucru, îi deajuns, credem, să minul cultural din Potingani, va scăpa
câhjd nu aud cucul oîntînd, deoarece am de deputaţii sfatului popular în rândurile
constatat că acestea sânt metode băbeşti. Eu ţăranilor muncitori, s-a ajuns ca un mare relatăm că atunci cînd însoţit de Ghiara în sfîrşit de porcii şi caprele învăţătoa
însămânţez atunci când constat că pămîn- număr de ţărani muncitori să aibă reparat
tui are destulă căldura. Wilmoş, a făcut recensămîntul analfabe rei Mitrică.
nutreţul ia anomalie. Iam a, în fiecare di trai în teren ţilor din această gospodărie, au luat în
mineaţă la ora 6 sînt în grajd. Mai înainte bine pregătit !din locul lui Nacu Agapia, neştiutoare de Penîru c ît mai mulji sportivi
de toate curăţ bine ieslea de resturile oe
au mai rămas de seara, apoi le bag în toarnă. Oînd a început să se desprimă- carte, pe Florea Tatiana, care ştia foarte Ca peste tot în regiunea noastră şi in
iesle paie de grîu cît pot lua odată bine văreze, am grăpat terenul pentru a men
cu furca. In timp ce mănâncă paiele, des ţine umezeala, apoi am ales sămânţa din bine scrie şi citi şi au făcut acest lucru oraşul Haţeg se desfăşoară pe larg ac
chid uşa grajdului înapoi, oricât de frig ştiuieţii cei mai frumoşi şl am pus-o în- ţiunea de atragere a tuturor membrilor
ar fi, pentru ca să se aerisească Totodată tr-o lădiţă cu pământ pentru a vedea Recolta de porumb depinde însă şi de tot inventarul agricol. numai pentru faptul că acestea două de sindicat în asociaţia sportivă „Pro
curăţ murdăria. înainte de a termina de puterea de încolţire. Pe la sfiîrşitul lunii felul cum îl brodeşti cu sapa (prăşitul). - De asemenea s-au transportat la câmp
mâncat toate paiele de grîu, le bag în ies aprilie, am grăpat din nou această su Eu sap porumbul numai când e vreme pînă acum mari cantităţi de bălegar de muncesc împreună şl pasămite le-au gresul". In acest sens, numai în ultimele
le cîte 4 snopi de coceni de porumb, pe prafaţă şi am marcat terenul ou un mar bună ; prin ploaie, niciodată nu-i bine să-l
oare îi am tocaţi mărunt de seara şi puşi cator făcut de noi, apoi am însămânţat grajd. „confundat“. De sigur că la un asemenea două săptămîni s-au înscris în această
înitr-un butoi mare unde, înainte de ei porumbul punând cu sapa, la întretăierea sapi, deoarece se prind toate ,buruienile şi Pe lângă aceste realizări, în această co
da la vite, îi stropesc cu puţină apă căl rândurilor, câte 2—4 boabe. se bătătoreşte locul încât nu mai intră ae rezultat nu se poate ajunge decît în ur asociaţie un număr de 320 membri, că
duţă şi sărată. Dîndu-i astfel, îi mănîncă rul la rădăcinile plantelor. mună s-au mai făcut 285 probe de germi
de nu rămâne nimic în iesle. După ce mă Din cauza ploilor multe, după semănat, ma unui recensămînt făcut din birou. rora li s-au şi distribuit deja carnete.
nâncă cocenii, le dau de două ori de adă- se formase o scoarţă tare pe teren şi am
pătură oîte trei furci de fîn natural şi cîte văzut că porumbul abia străbate prin ea. Mergînd şi mai departe pe linia con Acest lucru dovedeşte că acolo Unde
trei de trifoi sau lucfemă; pe urmă le Oa să dăm posibilitate porumbului să organizaţia de bază, sindicatul şi condu-,
dau apă. La adăpat le !Las prin curte să se crească mai bine, am grăpat toată supra încă un lucru de oare trebuie ţinut'-co n t*13 naţie a seminţelor de porumb, orz şi ovăz. fruntării celor spuse de tovarăşul di cerea administrativă se preocupă de
plimbe cam 10—15 minute, în acest timp faţa cu o grapă uşoară, omorând cu a-
ceastă ocazie şi buruienile oare răsăriseră. la porumb. Am constatat că este binp ca' Printre cel fruntaşi la aceste muncii se rector, se mai poate constata că potriv problemele sportive, s-au obţinut suc
aerisesc bine grajdul Cam la două săptămâni după semănat, am
prăşit şi rărit porumbul, lăsând intr-un rănitul să se facă la prima săpătură (pră fl.f13 ţăranii muncitori Mureşan Gheorghe, nic spuselor dumisale, directoarea de că cese destul de frumoase. In această di
şită), deoarece dacă-l laşi pentru rărit la Olej Gheorghe, Lăzărescu Mania şi alţii. min e o tovarăşă harnică, cu dragoste de recţie, pot fi amintiţi salariaţii sfatului
a doua săpătură, atunci din cauză Că po ŢOPA HERMINA
rumbul este frumos, îţi pare rău să-l tai muncă, numai că între ei doi nu există popular raional, care s-au înscris în a-
şi îl laşi prea des, astfel că dl greşeşti ou corespondentă voluntară sociaţia sportivă în proporţie de peste
nici un fel de colaborare.
98 la sută.
răritul şi toamna te trezeşti cu o mulţime Iată, dar, cum din toate aceste consta
de paie (coCeni) sterpe. Porumbul rar, în îşi curăţă seminţele Nu acelaşi lucru se petrece însă în
tări, se va putea ajunge la concluzia că alte%părţi. La cooperativa „Ţara Haţegu
totdeauna rodeşte bine. Eu sânt convins
îngrijirea corporală a animalelor nu o cuib numai oîte 2 fire. Pînă la înspdoare de proverbul care spune: „rarul umple Pentru a dobândi în acest an recolte tovarăşului Milescu îi place şi se pri lui" de pildă, din numărul total al sala
fac niciodată în timp ce ele mănâncă, i-am făcut în total 3 praşile ou prăşitoa- carul“. mai bogate la hectar, ţăranii muncitori din cepe chiar să „motiveze", să se „scuze", riaţilor, nu s-au înscris în asociaţia spor
deoarece ţesăiîndu-le, le întrerup de la rea şi tot atâtea cu sapa de mână. Lucrând în felul acesta pământul şi fă- comuna Balşa radonul Orăştde, au început să facă vinovaţi cînd pe unul cînd pe tivă decît 10 la sută. O slabă preocupare
cîndu-d toate lucrările de îngrijire la cu intensitate a-şi curăţa seminţele pe ca
mâncare ; de aceea ţesălatul, spălatul co Toamna, când a fost la reeditat am ob timp, la cules am adus acasă de pe su re le vor însămânţa în primăvara aceasta. altul, numai şi numai ca dumnealui să în această direcţie au dovedit şi U.R.C.C.,
prafaţa de 0,40 ha. teren, peste 1320 kg. spitalul, O.R.A.C.A. şi sindicatul poli
zilor şi al picioarelor le fac numai după ţinut cantitatea de 4600 kg. porumb-ştiu- porumb (boabe). Pînă acum ei au curăţat peste 28.000 kg. iasă „bazma curată". Desigur că dacă grafic.
sămânţă de. grâu şi orz de primăvară, ovăz,
adăpat. leţi la hectar. Datorită aplicării acestei me BUCIUMAN GH. nu ar face toate acestea şi ar munci mai
Hrana şi îngrijirea corporală a animale tode, noi am obţinut un spor mare de pro PAŞCA GHEORGHE
lor nu trebuie să depăşească dimineaţa ducţie la hectar, în plus de asta, am eco mult, şi roadele ar fi mult mai lăudabile. corespondent voluntar
timpul de 4 ore. Eu în fiecare zi de la ora nomisit 50% din zilele-muntcă ce * le-am ţăran muncitor borceag şi altele.
Din strădania condeielor începătoare fost pus de autor, e tot atît de bine po deosebită ; ou mijloace puţine trebuii© să pentru a-şi aşeza acţiunea, e aproape n
trivit, am putea zice „oa nuca fo perete“. cuprinzi o problemă mare. Gr, tovarăşului reu trist, suspină mohorât, încarcă de p
plecaţi ou migală şi răbdare asupra baza aceluiaşi aluat, folosit de mulţi alţii Tovarăşul Vochescu, ne-a trimis şi o Slăbiciunea de care, după părerea noastră, Marinescu, tocmai puterea de concentrare 9imţiri neliniştitoare sufletul celui care
iei, însemnînd cu grijă şi emoţie, în însă greu comestibilă şi aceasta tocmai încercare de fabulă „Albina şi păduchele“. suferă tovarăşul Nădrag, constă în faptul îi !Lipseşte, şi pentru acest lucru epigra citeşte. Din ele, nu răzbate vigoarea, :
Luri, viaţa luminoasă pe care oamenii pentru faptul că a fost puţin de tot dos Făoînd un pas Înainte prin alegerea te că dumnealui e prea puţin aspru faţă de mele ©ale iau formă de sbrofe simple, răz nătatea, dorul de viaţă care trebuie
ncii de la noi o trăiesc astăzi, corespoa- pită. mei, autorul face fosă mulţi paşi înapoi inunda pe oare o execută. îşi priveşte în leţe. Ele nu aduc fo urma expunerii fon mod hotărât să trăiască în fiecare v
ţii Hln regiune, trim it zilnic ziarului prin felul dulceag, lipsit de nerv, în care cercările literare cu prea multa bună dului, dezlegarea aceea ascuţită, ironică, nou. Adevărat e că ore şi unei© poe
bru zeci de scrisori. Multe dintre ele Tot pe tema luptei pentru pace, ne tri o tratează. Pe lîngă faptul că discuţia din voinţă şi convingere că sînt meritoase. usturător de tăioasă şi care apare fo mod cum e de pildă „Ţara mea“ care, se <
; în versuri. Unele mai reuşite, altele mite versuri şi tovarăşul Vochescu Du tre albină şi păduche e susţinută pe Fără a cădea fo latura subaprecierii, e cu totul neaşteptat. fcerează oarecum de acest corset al inf
stângace, ele se străduiesc toate, ca să mitru de la Ougir. Incercînd să dea dife rişte motive banale şi umplută ou replici necesar să-şi însuşească o poziţie princi enţei Curentelor zvîrlite de popor la h
?a' clocotul muncii înfierbântate, cră rite aspecte, poeziile sale reliefează to iară miez, autorul mai cade şi în păcatul pială, obiectivă, de pe înălţimea darea Fiindcă ne-am oprit la genul de satiră, ou vechituri, dar, pe lîngă faptul că
iţele muncitorimii noastre libere, des- tuşi fo mod deosebit distrugerile pe care de a construi anumite imagini ce dau un să-şi cîntărească întotdeauna cu dreptate e bine să amintim aici şi de poezia tova reuşeşte să facă acest lucru pe deplin, r
tşate de orice asuprire, împletind strâns bomba atomică le poate semăna fo ome înţeles greţos. De asemenea concluzia, e rodul muncii. Şi fo privinţa rimei mai are răşului Munteanu -S. de la Şcoala medie are şi lacuna generalităţii, a teoriei gen
ste năzudnţi cu hotărârea de a lupta nire, fo munca paşnică a acesteia. Aşa lipsită de adâncime, ea nu apare ca o de tovarăşul Nădrag de a munci. Cuvfotul •de zece ani băieţi Deva, poezie intitulată
recupeţit pentru apărarea cuceririlor po- de pildă, în poezia „Hiroşima“, autorul, ne ducţie firească, oi caută a se impune în „vers“ cu „des“, sau „vfot” cu „cântând", „Un exemplu „model“. In versurile pe oare Iar acum, înainte de a încheia, să v<
jlui, pentru păzirea cu străşnicie a înfăţişează în prima parte a ei, câteva mod cu totul lozincar şi neconvingător... nu pot în nici un caz alcătui rime cu le-a construit, acest tovarăş îşi propune bim ceva şi despre cîteva strofe prim
ii şi libertăţii. Bună parte din uitime- clipe de intimitate şi fericire a doi tine- oare cineva să se poată mândri. să satirizeze pe elevul Tîmăveanu, care. de la tovarăşul Flaviu Istrate din De
joezil primite de noi, îmbrăţişează pro rir îndrăgostiţi, care, furaţi de încrederea O poezie cu reale calităţi este Cea a to în loc să se preocupe de învăţătură se Analizând versurile sale, trebuie să ar
na măreţului eveniment, de uriaşă fo- în viitor, îşi făuresi tot felul de vise de varăşului Constantin Nădrag, intitulată Versuri străbătute de căldură şi duio dedă la diferite alte preocupări ce nu-i fac tam că e greu de găsit în ele lucruri
nătaite mondială oare are loc în aces- fericire. In acelaşi timp, tovarăşul Vo „Pământ străbun“. Autorul, -pornind de la şie ne trimite şi tovarăşul Ion Marinescu cinste. Meritul poeziei sale constă fo spe ar putea reţine pe cititor. Folosindu-se
rile, câmpamia pentru strângerea de chescu se sileşte să presare fo imaginea ideia dragostei pentru pământul strămo de la Călan. Păstrând o formă reuşită de cial în faptul că critica ei se referă în o construcţie Cu totul forţată, cenuşie,
nătuird pe Apelul de la Viena. cititorului dezastrul pe care l-a lăsat fo şesc, se înflăcărează în faţa frumuseţi la început şi pînă la capăt, acest tovarăş: mod conorat, la om, ajutând fo acest caz nu atrag atenţia, nu mobilizează. Cel mi
na din poeziile consacrate în mod deo- acest oraş forţa distructivă a energiei a- lor patriei sale şi simte cum fo suflet îi poveşteşte fo poezia sa intitulată „Dure fără de ocol. Lucru pe care nu reuşeşte pot stârni un zîmbet îngăduitor. Ideile
Lt acestei teme, este cea a tovarăşei tomiice, forţă oare n-a ţinut seama nici clocoteşte hotărârea puternică de ' a sta rea mamei“ despre o mamă oare şi-a pier însă ca-să-l scoată tovarăşul Munteanu în sînt exprimate într-o formă vagă. iar rr
cioara Luca din Ţărăţel, raionul Brad, de dragoste, nici de duioşie, nici de nimic mereu treaz şi gata de a apăra integrita dut feciorul mai mare fo război şi care relief, este tocmai ceea ce trebuie unei po zioalitatea rimei în mare parte e şteai
sie care indică intenţia autoarei prin altceva. O încercare asemănătoare este şi tea graniţelor străbune cu preţul oricăror acrim îşi îngrijeşte, ca „pe lumina ochi ezii satirice, umorul. încercările de a-1 Tovarăşul Flaviu Istrate, se dovedeşte
Lşi titlul său „Apelul Păcdd“. Sinceră, poezia „Minică şi Lucica“, „Drumul robi- sacrificii. Acest sentiment al său, tovară lor“, fiul mai mic, nădejdea scumpă a presăra pe ici pe colo ou cîte o „poantă“ fi puţin exigent faţă de munca sa, pu
oltată dintr-o emoţie reală, plină de bilor“ sau „Viaţa-i scurtă“. Problemele a- şul Nădrag reuşeşte să-l transmită fo mare bătrâneţii sale. Pline de simţire sînt rân sînt stângace, şi nu dau rezultate. In a- pretenţios faţă de vers fo general. I
Lură, poezia Constituie o chemare ádre- taoate de autor sînt alese ou destulă pri măsură, entuziasmând' şi mobilizînd. A- durile fo care autorul ne redă emoţia sim ceastă direcţie, trebuie să desfăşoare o ezia cere eforturi şi strădanie deosebi
i tuturor oamenilor muncii, pentru a cepere, impresionează şi mobilizează. Din cest lucru, fără îndoială că e un merit. Din ţită de mama despre care e vorba, atunci luptă mai susţinută şi fără îndoială că va In fiecare rând trebuie să simţi raspu
tna Apelul. In acelaşi timp autoarea se păcate fosă, ele nu sînt dezvoltate fotr-un păcate însă, autorul nu e Consecvent. El când ea îşi aşterne semnătura pe Apelul reuşi să obţină rezultate bune. darea faptului că prin el vorbeşti mii
că, încercată de o îndreptăţită mânie, ritm gradat pînă la capăt, ideile se pierd îşi frfoge gândul de la care a pornit, a- de la.Vâena: „Cu mina tremurîndă, mamă de oameni şi poate chiar multor genei
>otrâva tuturor acelor uneltitori de ca pe drum, acoperite de diferite izbucniri mestecfodu-1 ou elemente confuze oare în (Apeşi pe coala fină, albă) O semnătură Un ^alt începător în ale Condeiului este ţii fo urmă. Strofele tovarăşului Fia-!
rafe mondiale, demaseîndu-i necru- lipsite de adâncime. S-ar putea spune chiar, greunează şi umbresc claritatea conţinu- pentru pace) Şi-n jur îi mai depui o salbă şi tovarăşul Iacob Augustul de la Simeria. sînt !Lipsite de această răspundere. A î
că autorul rămâne doar la faza de inten luL De pildă, fotr-una din strofe, în pri (De lacrimi, însă nu de jale...) El ne-a trimis fo redacţie un număr de perechea două rime oarecare, nu înseam
Strofe ca : „Noi, ne păstrăm comoara ţie, nereuşind să-şi organizeze versul fo mele două versuri face următoarea afir patru poezii. In general versurile sale con a serva cauza pentru care trebuie să mi
stră (A timpului ce îl trăim) Dorim aşa fel încât, acesta să redea de la înce maţie : „Dar, farmecul naturii întregi (E Un lucru de oare tovarăşul Marinescu ţin unele elemente demne de remarcat, teze poezia. De acest Lucru trebuie nes{
oacea să înflorească (Noi nu distrugem, put şi pînă la capăt pe uin ton serios, lung şi greu şi plin de legi)... Ei, bine, a- ţine seama într-o prea mică măsură, con mai mult chiar, pot fi găsite strofe ce do rai să se ţină seama.
s t r u i m l Y dau poeziei Calităţi, o fo străbătut de greutatea răspunderii, clarita cestor rânduiri alcătuite de altfel destul stă fo faptul că, nu peste tot respectă me vedesc un talent oare se cere cultivat. De
rează cu elemente demne de remar- tea problemei atacate. De pildă, conversa de ciudat, autorul le contra pune — asta trica versului. De asemenea, ideile pe care pildă versurile: „E frig, e ger (Şi-un vint Ou toate slăbiciunile despre Care am
ţia dintre Minică şi Lucica se desfăşoară probabil pentru a le susţine — alte două şi le propune, nu le adânceşte întotdeauna stingher) Colindă hoinar) Iar inima-1 pli nuntit aici, totuşi, poeziile primite de
Tovarăşa Marioara Luca insistă fo~ la un nivel scăzut, se poate spune chiar versuri care sună aşa : „Cind toate-şi ta- cu destulă stăruinţă, le lasă de cele mai nă de amar).. dovedesc un spirit de ob dacţie sînt o mărturie hotărâtă a drago:
într-o prea mică măsură asupra for- neserios. Vocabularul întrebuinţat de ei ie-n lung făgaş (Le stăm de veglie, noi, multe ori să se desfăşoare sălciu, fapt servaţie remarcabil şi o apreciabilă încli pe care oamenii muncii din cuprinsul
fo oare îşi îmbracă ideile, fapt pentru este de un conţinut vulgar, interpretativ. ostaşi!). E limpede că .tovarăşului Nădrag pentru care ele nu întotdeauna reuşesc naţie spre meditară Tovarăşul Iacob fosă, giumii noastre o poartă patriei lor, sân
3 acestea apar fo unele locuri nelă- Esenţialul unei poeziî, care porneşte de la să impresioneze. Şi încă un păcat de care nemulţumeşte prin tocirea 1'iCrărilor sale mărturie a interesului deosebit pe care
riite, sfioase sau fo mod contrastuai i-a trebuit se vede treaba, o rimă care să trebuie neapărat să se ferească, .mai e şi spre sfârşitul lor. De asemenea, fo versurile îl manifestă faţă de nobila cauză a p
o asemenea temă ca cea a luptei pen acela că adesea îşi lasă şirul ideilor fo pe care le lucrează se constată multă ne şi prieteniei între popoarele lumii. E
nzuraase. De asemenea, lucrurile tra- se potrivească la ouvîntul făgaş şi fără- suspensie, trezind nedumerire. Străduin- glijenţă. Un lucru dăunător şi de care tre cînd un tablou sau altul, ele îndeplir
tru pace, este de a oferi posibilitatea du-se ca să fíe mai combativ şi întotdea buie să se ferească fo munca de viitor, un rol de agitaţie vie, cu un clar sens
î sînt luate în general, ele nu aduc ni- prea multă bă.taie de cap a găsit ouvîntul una precis în cunoaşterea problemei or pe constă fo. tendinţa destul de pronunţată pe triotic, mobilizînd masele spre lupta p
ca din ea să se poată trage concluzii va care vrea să le dezbată, are toate şansele care o are spre individualism şi melanco tru traducerea fo viaţă a hotărârilor p
: nou în domeniul temei respective, mai „ostaşi“. Nenorocirea însă constă în faptul să scrie poezii de calitate bună. Tovară- lie. Rupt de realitatea clocotitoare a vie tiduT.Ţ şi guvernului nostru.
labile, care să servească din plin lupta ţii, tovarăşul Iac'ob, obişnuieşte adesea să
Lt chiar, se poate spune că poezia, fo că rostul acestui cuvîrît, în locul unde a ‘şul Marinescu ne-a trimis şi cîteva în se „retragă” în „singurătatea“ sa, unide să V. D
pentru pace. viseze apoi la idei pline de un romantism
rea ei parte e o variantă, lucrată pe cercări de epigrame. Acest gen de lucrări
plângăreţ. însăşi decorul pe care-l foloseşte
literare, solicită o putere de concentrare
