Page 15 - 1955-03

Nr. 460
L ip su ri ce trebuie grábele curm ate
> La Trustul regional do construcţii looa-
lo Hunedoara-Deva, s-a reuşit ca în pri­
mele două luni din anul acesta să se de­
păşească planul de producţie, în prima
lună cu 70,7%, iar în a doua cu peste 25%.
Colectivul trustului are în sânul său oa­
meni cu care se mândreşte, atât vârstnici
cit şi tineri. Din rândul acestora fac parte
şi tovarăşii Romoşan Ioan, David Orban,
Babalîc Ilie, Bodo Paul, Tomotaş Iosif,
Ştefănescu Aurel, brigada de zugravi a
tovarăşului Covaci Nicolae şi alţii, care-şi
depăşesc lună de lună normele.
In vederea ridicării nivelului profesio­
nal al muncitorilor, s-au luat măsuri ca în
cursul lunii martie să se deschidă un Curs
de oalifioare ce va cuprinde -25 zidari.
Cu toate realizările obţinute în ceea ce
!priveşte realizarea planului de producţie,
în activitatea conducerii trustului se mai
fac simţite o seamă de lipsuri care creează
o atmosferă nesănătoasă în oadrul colecti­
vului de muncitori şi în special în ria­
dul tineretului. Intr-urna din adunările ge­
nerale ale organizaţiei de bază U.TJVL
de la acest trust, fiica de chiabur Kecregi
IuLiana a fost exclusă din organizaţie. A-
dunarea generală a cerut totodată da res­
pectiva să fie scoasă din funcţia ce o de­
ţinea pe linie profesională în oadrul trus­
tului şi dată pe un şantier.
Deşi hotărirea luată a fost dusă la în­
deplinire, totuşi după puiţin timp fiica
chiaburului a fost din nou adusă şi pusă
în funcţia de tehniciană la trust în locul
secretarei U.T.M. tov. Hie Ioana, pe mo­
tiv că aceasta ar fi „incapabilă“ şi „nu ştie
să facă nici o înmulţire” (afirmaţie făcută
de directorul trustului tov. Manta Mihai).
Dar, curios: dacă aşa se prezintă lucrurile,
atunci de ce i s-a încredinţat tovarăşei
Ilie Ioana funcţia de şef ai şantierului de
la cinematograful de vară din oraşul Deva?
Motivul pentru care a fost schimbată
din funcţia care o deţinea şi transferul la
acest şantier nu so datoreşte deci inca­
pacităţii tovarăşei Hie, ci faptului că dân­
sa sezisa neregulile ce se petreceau în ca­
drul conducerii, ca întocmirea de către unii
din Conducere a devizelor şi planurilor
pentru particulari în orele de serviciu,
nesprijinirea brigăzilor U.T.M. ce au exis­
tat înainte, nerespectarea hotăririlor lua­
te, tărăgănarea întocmirii devizelor pen­
Cîteva realizări ale unui comitet executiv
Comitetul executiv ai Sfatului popular
din comuna Out, raionul Sebeş, are în
fruntea sa pe tovarăşul Alexoaie Gheor­
ghe, preşedinte şi pe Blaga Tericle, secre­
tar. Aceşti doi tovarăşi sânt de aproape- 3
ani în comuna Cut, deţinând funcţiile ară­
tate. In cei aproape trei ani, faţa comu­
nei s-a schimbat mult. Datorită grijii co­
mitetului executiv al sfatului popular s-a
construit anul trecut un cămin ..cultural
cu o sală festivă de 600 locuri.
Mult s-au frământat- membri comitetu­
lui executiv ai Sfatului popular din co­
muna Cut ca să înlăture noroiul de pe şo­
seaua şi uliţele din comună. Frământările
lor au fost cu rezultate; şoseaua şi uli­
ţele sînt astăzi pelruite, iar pe marginea
lor, s-a făcut trotuar. N-a fost uşor să se
mobilizeze ţărănimea muncitoare pentru e
participa cu atelajele şi braţele lor de
muncă la o asemenea lucrare. Munca stă­
ruitoare a membrilor comitetului executiv
de a lămuri ţăranii cinstiţi ai comunei Out,
a antrenat pe toţi locuitorii comunei, care
au făcut peste 20.000 ore, contribuţii în
muncă şi care au transportat de la o dis­
tan ţă de 10 km., peste 3.000 care pietriş şi
piatră.
In biroul sectorul III al minei Vulcan
nu mai era nimeni din conducere; nici şe­
ful de sector, nici ajutorul lui, nici teh­
nicianul de revir, ci doar cîţiva mineri,
care mai „trăgeau" cîte o ţigară înainte
de a intra în şut. Ştiau ei că tocmai la
ora două şi ceva vor mai fuma, cînd vor
ieşi din mină. In mină nu se fumează. E
pericol de explozie.
In biroul sectorului a intrat şi minerul
Koraccyony Rudolf.
— Noroc bun.
— Noroc bun, îi răspunseră cei de faţă.
Noul venit se uită la cei prezenţi, apoi
întrebător, îşi îndreptă privirea spre scau­
nul gol al inginerului Plăvicheanu, şeful
sectorului.
— Inginerul unde-i ?
— Minerii se uitau la e l: „cum nu
Ştii” ? — parcă ar fi vrut ei să spună.
— Dar ce-i, spune-ţi odată!
— Mi se pare că ţi se duce abatajul —
zise unul.
— Cuuum ?!
...In urma minerului Koraccyony Rudolf
se auzi doar o uşă trîntită cu furie, de-i
zdrîngăiiiră geamurile. Plecase ca un vîr-
tej. De afară, se auzeau strigătele lu i:
— N agyl măi Nagy, măi Andrei!
— Ce-i Koraccyony baci! Şi ortacii i
se adunară în jur.
De-abia suflînd, şeful de grupă le spuse
celor doi tineri Nagy Carol şi Cornuleţ
Andrei, că abatajul' se duce „laolaltă", a-
dică se prăbuşeşte. Plecară repede. Sărind
cîte două, trei, trepte de la planul încli­
nat, ei coborîră jos în mină. Lămpile de
benzină clătinîndu-se încoace şi încolo, se
stinseseră. Le-au aprins din nou şi, fu ­
gind, au ajuns la „gura" ce-i ducea în ga­
leria de cap din abatajul lor.
Şi-au dat drumul pe spate. Culcuşul în­
clinat şi lunecos ii ducea chiar în gale­
ria de cap a abatajului lor, de pe stratul 15. ca în caz de s-ar fi iscat ceva, să se poată
Era aproape. In cîteva clipe au şi ajuns.
— Heeei!
— Hallo — răspunse baci Rudolf, stri­
gătului ce se auzi din fundul galeriei de
tru unele lucrări strict necesare trustului,
etc. Tovarăşa Hie n-a mai îndeplinit pînă
în prezent o asemenea funcţie şi n-a lu­
crat pe vreun şantier nici ca tehniciană,
dar a fost dată acum în această calitate,
ou intenţia că, întâmpinând greutăţi, doar,
doar se va demobiliza şi va renunţa să
mai arate neregulile ce se întâmplă aioL
Procedee inadmisibile au fost între­
buinţate şi faţă de comunistul Oprişa
Ioan, actualul director al bazei de deser­
vire, pe timpul cînd acesta îndeplinea
funcţia de director la întreprinderea nr.
1 construcţii. Venind cu iniţiativa de a se
construi o crescătorie pentru porcii trus­
tului, tovarăşul Oprişa a mobilizat munci­
torii din oadrul întreprinderii pe oare o
conducea, la muncă voluntară pentru pro­
curarea de materiale şi construirea cres­
cătoriei. Deşi această construcţie era strict
necesară dat fiind faptul că porcii nu a-
veau adăpost pentru iarnă, totuşi serviciul
tehnic al trustului (şef tov. Martin Si-
mlon) a tărăgănat întocmirea devizului
pînă cînd tovarăşul Oprişa fusese deferit
justiţiei că a executat lucrări fără deviz.
Nu de mult, în fruntea trustului a venit
în calitate de director tovarăşul Marta
Mihai, un om ou multă capacitate şi pu­
tere de muncă. Metodele întrebuinţate de
dânsul la început, în ce priveşte organiza­
rea muncii şi întărirea spiritului de răs­
pundere faţă de lujdrui executat, a făcut
să fie privit cu multă încredere de colec­
tivul de muncitori de aci., T otuşi,în pre­
zent tovarăşul Marta a încetat să mai păs­
treze legătura cu oamenii muncii de pe
şantiere, mulţumindu-se doar să se infor­
meze despre unele aspecte ale muncii nu­
mai de la tehnicienii şi inginerii trustului.
Acest luicru se datoreşte în bună măsură
faptului că dânsul a căzut sub influenţa
umor şefi de serviciu ca Duma Gheorghe,
Brădeanu Ioan, Teodoru Cornel, Martin
Simion şi Tîmăveanu Ioan, care formează
de fapt „famdliuţa" conducătoare a trus­
tului, famlliuţă ce dispune după bunul ei
plac înlocuirea cutărui sau cutărud om ce
nu ar m a i' „corespunde“. Da Trustul re­
gional de construcţii locale Hunedoara-
Deva se întrebuinţează de altfel de a-
proepe toţi cei din conducere epitete de
incapabili, dobitoc, prost, etc. pe; pare le
atribue cu multă dărnicie celor oare in­
tr-un fel sau altul li incomodează.
Comitetul executiv al comunei Cut nu
s-a mulţumit însă numai cu această rea­
lizare pentru înfrumuseţarea comunei. .Bl
a luat măsuri pentru amenajarea unui parc
în faţa clădirii sfatului popular, care în
prezent este pe terminate. Mai este ne­
voie a se planta diferiţi arbori pentru gra­
varea parcului. Aleile şi rondurile — pe
oare se vor semăna flori — sânt terminate.
Faţă'de îngrijirea animalelor de rasă de
ia staţiunea de montă, comitetul execut
tiv se ocupă îndeaproape. Lotul zoo­
tehnic, care anul trecut a fost lucrat în
cele mai bune condiţiuni, a asigurat ani­
malelor de rasă de la staţiunea de montă
furaje din belşug. Mai mult, recolta obţi­
nută întrece necesarul pentru hrănirea a-
cestor animale, astfel că sfatul popular
dispune şi de rezerve.
Anul acesta lotul zootehnic a fost dat
spre administrare unui comitet compus
din cei mai harnici ţărani muncitori, prin­
tre care se află Galaţ Vasdle şi alţii.
Sub controlul permanent dl comitetului
executiv au funcţionat şi funcţionează
Centre de reparat unelte agricole. Depu­
taţii din comună, antrenaţi de comitetul
executiv, au mobilizat întreaga ţărănime
Curajoşii din adîncuri
cap, unde se refugiaseră tovarăşii să nu-i
prindă abatajul. Acolo se aflau minerii din.
schimbul III, precum şi inginerul şi teh­
nicienii de sector.
— Staţi pe loc!
Cei trei ortaci se opriră. Carol între­
bă cu mîna pîlnie la gură:
— De ceee ?
Departe, lămpile se vedeau pîlpăind. De
acolo veni şi răspunsul:
— Se prăbuşeşte abatajuuul... se mişcă
stratul!
Koraccyony Rudolf — candidat de par­
tid — stătea locului şi gîndea profund.
Toţi tăceau şi se gîndeau. Stîlpii de ar­
mare trozneau îngrozitor.
— Oare nu se poate face nimic ? în­
trebă Cornuleţ Andrei, cu jumătate de
glas. După cîteva. secunde, Koraccyony
spuse:
— Măi. băieţi! Eu mă duc în abataj, să
văd ce este; voi rămîneţi aici.
Din nou tăcere. Ea fu ruptă de utemis-
tul Nagy Carol:
— Nu se poate!
— De ce să nu se poată ?
— Noi sîntem prieteni de mult, tova­
răşe Koraccyony. Te aşteaptă 5 copii a-
casă. Lasă-mă să mă duc e u !
— Ce-ai zis ? — se răsti Koraccyony la
el. De-aia mă numesc eu miner ? Se mai
certară un p ic ; pînă la urmă se hotărîră
să meargă toţi trei în abataj. Din nou de
la luminiţa aceea slabă de lampă se au­
zea ameninţător strigătul:
— Unde mergeţi ? Staţi pe loc I
Ei însă nu mai răspundeau. Mergeau în
lanţ, atenţi, ţinîndu-se de mîini, pentru
trage unul pe altul, să nu se întîmple
vreo nenorocire.
— Nu mai înaintaţi! — strigau cei din
schimbul III. Degeaba însă. Cei trei se a-
propiară.
DRUM UL SÓCIALÍSM ÜLtJl
La menţinerea stării do lucruri existente
o mare vină o poartă organizaţia de -partid,
(secretar tovarăşul Kerteş Petru) oare deşi
ounoaşte neregulile de aci, nu-şi exercită
dreptul de control asupra activităţii eco­
nomice a grupurilor şi trustului, nu com­
bate manifestările de subapreciere a ca­
drelor tinere şi nerespectarea hotărârilor
luate. Critica, şi autocritica e slab dezvol­
tată, ea este întrebuinţată doar uneori şi
atunci numai la adresa celor din subordine.
In vederea înlăturării neregulilor ce e-
xdstă.în cadrul Trustului regional de con­
strucţii locale, este necesar în primul
rând ca famâliuţa de'aci să fie destrămată,
să vină aci nod oameni, Capabili, care vor
să -muncească cinstit şi care să sprijine
iniţiativele pornite din sânul maselor do
muncitori.
Organizaţia de partid trebuie să-şi spună
cu mal multă îndrăzneală punctul său de
vedere -în chestiunile ce privesc munca
organizaţiilor de masă şi a conducătorilor
trustului, luând poziţie atunci când consta­
tă înclinare spre aplicarea unor măsuri
nejuste oare ar crea o atmosferă nesănă­
toasă în rîndul muncitorilor. lin cdabo-
.rare cu comitetul de întreprindere, orga­
nizaţia de partid are datoria să sprijine
iniţiativele, să încurajeze şi să dea posi­
bilitate tuturor celor ce muncesc să-şi a-
firme capacitatea şi puterea lor de mun­
că; în direcţia depăşirii continue a pla­
nului de producţie la toate lucrările, creş­
terii productivităţii muncii, reducerii pre­
ţului de cost, realizării de economii, apli­
cării de metode înaintate. în muncă, etc.
Noua conducere a trustului trebuie să
lepede greşeala în oare a căzut, lăsîndu-se
influenţată de acele elemente care nu ur­
măresc decât obţinerea unui câştig cît mai
mare în dquma executării lucrărilor ce
privesc trustul, -
Tovarăşul director Marta are datoria să
se sprijine mai mult pe oamenii muncii,
să le cunoască greutăţile ce le întâmpină
Şl propunerile pe oare aceştia le fac pen­
tru îmbunătăţirea muncii, să promoveze
noi cadre dornice de a imurndî, iar cele ce
nu m-ari corespund să fie date — în' baza
unei judecăţi sănătoase — acolo unde pot
educe un aport folositor societăţii.
A. CIBIAN V-VI şl 23 iunie pentru clasele VII-X;
muncitoare să-şi repare uneltele agricole.
Astfel, în prezent, uneltele agricole sânt
reparate complect.
Comitetul executiv al comunei Cut, dînd
o atenţie deosebită creări unei asociaţii
simple pentru cultivarea sfeclei de za­
hăr, a mobilizat 18 familii să contracteze
Cu statul suprafeţe însemnate pentru cul­
tivarea sfeclei de zahăr. Printre primii
oare s-au -înscris în- asociaţie sînt ţăra­
nii m uncitori: Bitea Iosif, Boca Iosif şi
alţii.
Grija faţă de educarea tinerelor vlăs­
tare, stă în permanenţă în centrul preo­
cupării comitetului executiv ; şcoala a fost
aprovizionată în suficientă măsură cu
lemnele de foc, de asemenea şi căminul
cultural.
Am arătat doar câteva realizări ale co­
mitetului executiv al Sfatului popular al
comunei Cut. De fapt, ele sînt mult mai
multe şi dovedesc din plin că membrii co­
mitetului executiv al Sfatului popular din
comuna Cut, luptă neobosiţi pentru a ob­
ţine nod realizări în vederea îmbunătăţirii
condiţiilor de trai ale ţăranilor muncitori
din comună.
CIURLEA GHEORGHE
instructor al sfatului popular regional
— Noi am fugit, am scos aproape toate
sculele afară, abatajul se lasă din clipă în
clipă, spuseră minerii din schimbul III.
— Lasă măi Haţegane, că nu-i dracu
atît de negru — îi zise Koraccyony celui
din schimbul III.
Ajunai în partea superioară a abataju­
lui, minerii foarte prevăzători, se apucară
de lucru. LŢn stîlp, doi, trei, au fost puşi
la iuţeală. Apoi, cîteva grinzi, cîteva ju­
guri. Pe feţele lor pline de sudoare erau
încrustate adînc urmele încordării supre­
me şi hotărîrea de a învinge. In abataj
nici o vorbă. Inginerul de sector şi teh­
nicienii, care ordonaseră mai înainte ple­
carea oamenilor din abataj, luminau a-
cum cu lămpile lor electrice mal bine lo­
cul de muncă. Se vorbea pe şoptite. Ici
cîte un lemn, se despica parcă ar fi fost
trăznit. Altul îi lua locul imediat După 5
ore de muncă încordată, abatajul se ţinea
pe picioare, oarecum mai bine.
— Daţi-i drumul la tăiat cărbunele,
sună vocea încurajatoare a inginerului
utemist, Plăvicheanu Dumitru. Pikhame-
rele s-au înfipt adînc în stratul de căr­
bune. Abatajul se clătina. Cînd „un cîmp"
de cărbune a fost scos. s-a trecut imediat
la armarea porţiunii tăiate. Stîlpii noi, ţi­
neau abatajul sus. Totuşi pericolul pră­
buşirii nu fusese încă înlăturat definitiv.
Koraccyony îşi încurajă ortacii:
— No, haideţi băieţii mei, să biruim
pînă la capăt.
„Băieţii“ s-au pus din nou pe lucru. Fie­
care secundă era preţioasă. Au fost per­
foraţi cu maşina pe la mijloc, toţi stîlpii
ce asigurau spatele abatajului, atît de şu­
bred din cauza presiunii. In găurile fă­
cute în stîlpii de susţinere, in afară de
cei de la frontul de lucru care au rămas
intacţi, s-a pus explozibil.
Retraşi in galeria de bază, toţi aştep­
tau detunătura. In sfîrşit, găurile „su­
Cîfeva dorinţe
• In comuna Grişcdor, raionul Brad, au Articolele executate la cooperativa meş­ la mine... Şi apoi, credeam că şi aici ara
funcţionat 5 m o ri: trei ou apă şi două teşugărească „Moţul" din Baia de Oriş, ra ­ să găsesc.
mecanice. Acum funcţionează numai două. ionul Brad, sînt mult preferate de oamenii Vinzătoarea n-a mai spus nimic. Nu era
Este de dorit să funcţioneze toate.
•Uzina electrică din Gura-Barza alimen­
tează cu energie electrică şi comuna Criş-
cdor, alimentarea însă se face după pof­
tele tehnicienilor de la uzină ; când dau
curent electric, când nu dau. La sfârşitul
lunii însă, plata este încasată de la con­
sumatori ca şd cînd adeştda or fi consumat de mântuială.
curent electric toată luna. Bine ar fi dacă Nici nu ştii ce să crezi. Cu siguranţă că în afară şi scaune pentru vânători despera
n-ar încasa banii de pomană.
• Centrul de distribuire a pâlnii din
Gura-Barza nu ore în permanenţă pline
pentru deservirea consumatorilor. Aceasta
rfriin cyinyrii că spaţiul pe care-1 deţine acest la domandă, nu te îndoieşti nici o clipă
centru e prea mic. Ar fi nevoie ca în Gura-
Barza să se mai organizeze încă un centru
de distribuirea pâinii. In felul acesta de­
servirea populaţiei cu pâine s-ar face în
condiţiuni cu mult mai bune.
• Curăţenia permanentă în bodegi şi afirmaţii, fără îndoială că le vei da şi lor ou simţ de răspundere.
restaurante este o condiţie de seamă pen­
tru asigurarea igienei acestor unităţi co­
merciale. Nu este o •condiţie de seamă
însă, a se mătura în timp ce se consumă,
aşa aum face tovarăşa Gabor Margareta, litate superioară, pentru alte raioane şi oare cumpărătorii — oare au pretepţdi din
de la bodega nr. 2 din Orăştie.
CREŢU I. şi STANCIU I. menzi direct cooperativei, iar calitate sla­ oeştla sînt executaţi la Petroşani.
corespondenţi voluntari 1 bă, pentru magazinele din raionul' Brad, De asemenea, sortimentul „sandale pen­
IN FO R M A ŢIE
Í Ministerul învăţământului aduce Ia cuno­
ştinţă următoarele:
—examenele de promovare, de absolvire
şl pentru diploma de maturitate la şcolile-,
elementare de 7. ani şi medii, precum şi la
şcolile şl secţiile serale pentru tineretul
muncitoresc, -încep în ziua de 30 mal şl
se sfîrşesc cel mal tîrzlu la : 7 iunie pen­
tru clasa IV-a, 11 Iunie pentru clasele
— elevii vor da examene la aceleaşi
obiecte ca şl în anul şcolar trecut.
Pentru elevii claselor a X şl a XI din
anul şcolar 1953-1954 se precizează ur­
mătoarele :
a) elevii care au avut note anuale de de cooperativa „Moţul”. Dar ce frumoşi nu mai da ocazia oamenilor 'muncii să
trecere la toate obiectele, dar n-au reuşit erau I Păcat că n-am avut bani mai mulţi spună că se face lucru de mântuială.
la examenul pentru diploma de maturitate,
indiferent la ce număr de obiecte, se pot
‘prezenta în sesiunea Iunie 1955 pentru a
depune examenul pentru diploma de ma­
turitate la toate obiectele prevăzute pen­
tru acest examen *,
b) se mal pot prezenta Ia examenul
pentru diploma de maturitate, în sesiunea
Iunie 1955:
— elevi! care n-au fost admişi la exa­
menul pentru diploma de maturitate din
cauza nivelului scăzut de cunoştinţe;
— elevii care au fost admişi la exa­
menul pentru diploma de maturitate deşi
n-au avut la clasa X-a (respectiv a Xl-a)
note anuale de trecere la 1-2 obiecte şi
care n-au reuşit la acest examen sau n-au
‘lichidat examenele restante. -
Elevii de la punctul b, care doresc să
se prezinte la examenul pentru diploma eam să intru cu destulă uşurinţă, că ni­ Ii explicai pe scurt.
de maturitate, sînt obligaţi ca între 20-28 meni nu mi-a ieşit în cale ca să mă în­ — N-al nimerit bine tovarăşe, mă lă­
mal să depună examen de clasa a X-a la trebe unde mă duc. Ştiind însă că trebuie muri él. Trebuia să mergi la cadre, h
toate obiectele care nu sînt prevăzute la eă existe o „pază" am intrat în ^gheretă, tovarăşul Dan...
examenul pentru diploma de maturitate.
Aceste examene vor consta din probă
scrisă, probă orală sau ambele probe,, du­
pă cum s-au încheiat notele de pătrar, în
cursul anului şcolar trecut. După obţine­
rea notelor de trecere la aceste obiecte,
elevii respectivi se vor putea prezenta la
examenul pentru diploma de maturitate,
odată cu elevii din seria 1954/1955.
Examenul pentru diploma de maturitate
se poate da la aceeaşi şcoală sau la şcoala cea
mal apropiată de actualul domiciliu al ele­
vilor respectivi, dacă şcoala la care au ur­
mat este într-o altă localitate.
Informaţii amănunţite se vor putea pri­
mi de Ia fiecare şcoală.
nară", se produse puşcătura. Se evacua
fumul prin ventilatoarele electrice.
Oare va scăpa abatajul ? — întreba me­
reu utemistul Haţeganu.
Koraccyony-baci, s-a întors spre el,
zîmbind:
— Acum sînt sigur că abatajul a şi scă­
pat. Stîlpii noi de la frontul de lucru vor
ţine abatajul sus; schimbul II va trebui
să înainteze cît mai repede, încă un cîmp,
ca să scape complect abatajul din pre­
siune.
Intr-adevăr, cînd s-au urcat sus, după
ce fum ul a fost evacuat, abatajul parcă
răsuflase uşurat. Minerii erau fericiţi.
Nici nu simţeau oboseala efortului depus.
Acum se putea lucra normal. Acolo în a-
bataj, minerii se îmbrăţişară şi se săru­
tară. îmbrăţişarea aceea era expresia cea
mai vie a bucuriei învingătorilor, care s-au
avîntat în lupta titanică să salveze aba­
tajul. Şi l-au salvat!
¦fc
Afară, cerul se întunecase, iar din văz­
duh cădeau, zbenguindu-se, fulgi de ză­
padă, mari şi pufoşi. In cîteva clipe totul
deveni alb şi curat. In biroul sectorului
III o.l minei era cald şi plăciît. Nu erau
decît vreo doi tovarăşi. Koraccyony Ru­
dolf privind lista de semnături, îşi vă­
zu şi ortacii săi semnaţi: Nagy Ca­
rol, Cornuleţ Andrei, Haţegan Nisto-
tor, Vasile Constantin, Tomaş luliu,
pe toţi. îşi puse şi el apăsat semnătura
şi-apoi zise : —: Abia acum sub soarele de­
mocraţiei populare am fericirea să-mi
cresc cei 6 copii în belşug şi pace, fără
a tremura de frica zilei de mîine.
Aici minerul Koraccyony se opri puţin
şi se corectă: — Al şaselea copil de fapt,
e, cum să spun, „pe drum". Apoi continuă •
—. Lupt cu elan pentru mai mult căr­
bune şi m-am angajat ca împreună cu
grupa mea, să îndeplinesc planul anului
1955 pînă la 23 August. Această semnă­
tură pe care, o pun, vreau ca alături ie
cele multe, să ne ofere prilejul de a munci'
paşnic, de a trai feliciţi. A. PANIŞ
Uneori, lucru de mîntuială
muncii pentru calitatea lor' superioară. Cu­ primul care aducea asemenea obiecţii. Ea
rios este însă faptul că tocmai locuitorii
din Brad sînt nemulţumiţi de munca ce­
lor de la cooperativa „Moţul".
Dacă stal de vorbă cu vreunui din ei,
îţi spune dă într-adevăr cooperativa „Mo­
ţul" face lucru de calitate, dar... şi luaru
dacă te ’ iei numai după spusele celor din dare cumpărătorii spun că se rup repede,
alte raioane şi regiuni — acolo unde ajung
articolele cooperativei „Moţul" — s-au
după cei care îşi execută diferite articole
că cei de la „Moţul" lucrează cu mult
spdrit de răspundere şl eşti în stare să
combaţi afirmaţiile acelora oare susţin că
se face şi lucru de mîntuială.
Dacă însă cunoşti cauzele care au făcut
ca locuitorii din Brad să facă asemenea
dreptate.
j Atunci oare e realitatea?
Realitatea este că la cooperativa „Mo­
ţul” se fac şi articole de calitate superi­
oară şi articole de proastă calitate. Ca­
i regiuni, precum şi pentru cei oare fac co­ ce în ee mal mari — nici nu se uită. A-
oare desfac produsele acestei cooperative. tru femei din piele de porc, categoria
Dar să vorbească faptele.
Deunăzi, în magazinul de desfacere al
cooperativei „Moţul" din Brad, (vânzătoare
Ziîrnă Viiginia) un locuitor a vrut să-şi
cumpere o pereche de pantofi. Cînd a vă­
zut pantofii din magazin, a rămas foarte
oontrariat.
— Cum — zice el — ăştia sânt făcuţi
în Baia de Oriş ?
— Da; la cooperativa „Moţul". Au ma­
terial bun în ei — l-a răspuns vînzătoa-
rea, parcă virând să-l convingă a-i cum­
păra.
—' Bine, materialul este... dar, uite la ei
dum arată. Acelaşi modei l-am văzut şi la
Bucureşti acum cîteva zile ; erau făcuţi tot mare atenţie muncii calitative pentru a
Să-i zicem „ghinion“
Nu de mult am vrut să iau o scrisoare
de la un muncitor ai Combinatului meta­
lurgic „Gh. Gheorghiu-Dej” Hunedoara.
După cum se vede, lucru părea destul de
simplu. Singura greutate — ca să zic aşa
¦— ar fi constat în faptul că pentru toaită
ceartă treabă aveam la dispoziţie doar
ore. Un asemenea interval de timp, fără
Îndoială că m i-ar fi fost de ajuns şi lu­
crurile le-aşi fii rezolvat întocmai, de n-ar
ii intervenit, Ceea ce a intervenit. Dar să
»vestesc despre ce anume este vorba.
Ajung la poarta de intrare în combi­
nat. Aici — spun foarte sincer — pu-
unde zării „paznicul" tăifăsuind cu cineva
din năuntru. Nici nu deschisei bine uşa că
mă şi luă în primire o tovarăşă dare, în­
cepu a mă legitima, a-mi întoarce pe toate
ărţile delegaţia, în sfîrşit, a mă descoase
în toate felurile şi a-mi cere mereu la
documente". Eu îi răspunsei respectuos la
tot ce mă întrebă şl din când în cînd îmi
aruncam ochii pe ceasul din perete, mă­
surând necăjit minutele care se rostogo-
erau în fugă. Cîte odată mă mai uitam ou
>ărere de rău şi, ca să fiu drept, parcă
du „invidie", cum alţii, fără a se sinchisi
'de „pază" ca mine, intrau liniştiţi pe
poartă, fără a da nimănui explicaţii.
In sfârşit, scăpai şi grăbit, o întinsei
aţă la comitetul de partid. Vroiam să mă
consult cu tovarăşii de acolo asupra pro­
blemei. In „anticameră" mă întâmpinară
două tovarăşe. începui a le explica des­
pre ce-i vorba şi întrebai dacă aşi putea
intra la tovarăşul Moraru secretarul co­
mitetului de partid. In schimbul explica­
ţiei mele, primii lămurirea dă momentan
nu pot intra, deoarece tovarăşul secretar
este ocupat. Convins, m-am aşezat înce­
pând să aştept Aşa îmi trecu o jumătate
de oră. O jumătate de oră aici şi ou un
sfert; de oră pierdut la poartă făceau exact
trei sferturi de oră. începui a intra în griji. om oare în clipa cînd era să se înece ;
Mai aveam o oră şl un sfert.
Tocmai cînd mă frământam cu asemenea
socoteli, iată că pe uşă intrară încă doi
tovarăşi. Adeştda, dădură frumos noroc
bun, şi fără a mai întreba nimic, intrară
acolo unde eu aşteptam de o jumătate de
oră să intru.
— Păi, bine tovarăşe — începui eu a
da semne de nerăbdare —dar tovarăşii a-
Corespondenţii ne sezisează c ă . . .
Tovarăşa Popa Măria, moaşe în comuna
Cuit, raionul Sebeş, este bolnavă. Medicul
din circumscripţia Cîlnic, precum şi agen­
tul sanitar, cu toate că ştiu despre acest
lucru, merg foarte rar în această comună.
Astfel, cetăţenii sînt obligaţi, ca atunci
cînd au nevoie de ajutor medical, să
meargă la circumscripţia Cîlnic (8-7 km)
sau la Sebeş (distanţă 10 km).
SEBEŞTEAN N.
In una din zilele trecute, la Rişculiţa au
sosit tovarăşii Boticd şi Miroslav de la
Sfatul popular raional Brad, cărora sătenii
le-au arătat lipsurile din munca tovară­
şului Gabor, preşedintele sfatului popular
comunal. Aceştia şi-au consemnat în car­
netele lor ca de obicei, şi au prom is: „se
face” 1
Deoarece timpul a trecut, fără a se face ...Totul s-a făcut din „grija" pentru ce­
nici o schimbare în munca tovarăşului tăţeni.
Pag. 3
,ştie bine adest lucru De cîte ori n-a spus
celor de la cooperativă. Dar degeaba. încă
din anul trecut, magazinul mai păstrează
poşete cu fermoar pe care cumpără­
torii le refuză pentru că au un aspect urit. .
Mal există în magazin bocanci pentru co­
pii la care cusătura din talpă este ieşită
papuci de casă lucraţi de mîntuială şi alte
articole lucrate fără .gust
Toate acestea trebuie să dea de gândit
tovarăşilor de la cooperativa „Moţul".
Aşa cum lucrează pentru alte raioane şi
regiuni, pentru comenzile primite, să lu­
creze şi la articolele pe oare le expun
vânzării în magazinele lor de desfacere ddn
raionul Brad. Este cât se poate de rău că
în Cooperativă nu se lucrează întotdeauna
.Acelaşi lucru se poate spune şi despre
cooperativele „31 Decembrie" din Petro­
şani şi „Solidaritatea" din Deva.
Există în magazinul „Moţul" din Brad,
pantofi bărbăteşti de culoare neagră, la
IH-a" livrate de cooperativa „ScUdjaritetea"
din Deva, sânt executate fără mici un gust.
Cusătura care ar trebui să fie la mijlocul
bombeulud are o deplasare pînă la 1 cm.,
luicru ce strică aspectul.
Aceste lucruri sînt mărturie vie a slabu­
lui spirit de răspundere cu care se lu­
crează de multe ori în cooperativele ară­
tate. Ele dovedesc că tovarăşii din condu­
cerea cooperativelor nu dau atenţia cu­
venită tuturor articolelor care se exedută
şi nu caută să dezvolte în muncitorii coo­
perativei simţul de răspundere faţă de
munca lor.
Pe viitor, va trebui să se acorde o mal
ceştia nu trebuie să-şi facă „stagiul" a
mine ?...
— Ei, cu tovarăşii e altceva... Ei sîn
de Ia „raion“...
Argumentul, după cum se vede, era des
tul de „tare" şi de aceea nu-4 mal comen
tai, oi ridieîndu-mă frumuşel, mă introdu­
sei şi eu pa uşă.
— Ştiţi, începui fără să mai aştept a i
întrebat, nu mai am timp să aştept... trec«
ceasul...
— Eter despre de e vorba ? Mă întreb;
cel pe care doream atît de mult să-l în
tâlnese.
— La cadre ?...
Peste cîteva oldpe am fost acolo. Cea
sul era însă de mult împlinit. Nu-mi ma
aveam decît vreo 50 de minute.
— Caut !pe tovarăşul Dan, începui ea
grăbit.
— E plecat.
Răspunsul mă lovi aşa de bine, încî
simţii că mi se taie picioarele.
Unde ? întrebai nutrind totuşi o vagi
speranţă, că poate totuşi o fi pe undev
pe aproape.
— Nu ştiu, s-ar putea să 'fie pe h
I.C.S.H.
— Bine, tovarăşe, dar eu trebuie să-
găsesc cu orice preţ. Şi ca s-o conving î
povestii dintr-un suflet tot ce aveam d«
spus.
— Ai nimerit-o rău, tovarăşe; ou tre­
burile astea se ocupă sindicatul...
— Sindicat I Strigai eu ou aerul unu
mai găsit totuşi un fir de nădejde.
-L a sindicat, dădui peste tovarăşul Bă­
lan Víchente. Tocmai era gata de plecare
—¦Tovarăşe, stai, te rog numai o clipă
5 minute.- Aş vrea să-ţi vorbesc...
— Nu pot. Trebuie să plec, sînt chemat
— Tovarăşe, 2 minute...
— Nici o jumătate de minut. Dumneata
nu înţelegi că n-am vreme ?...
De altfel nici eu nu mai aveam vreme
Cele două ore trecuseră şi eu trebuia rt
plec. îmi era ruşine că trebuia să mă în­
torc cu mâna goală, că-mi pierdusem doué
ore din timp fără rost, aşteptând pe li
uşi, explicând şi întrebînd. .
Dor ce să faci, când ai „ghinion" ai ş
V. AFLOAREI
Gabor, sătenii se întreabă: „pînă cînd se
mai tărăgănează acest lucru şi pînă cînd o
să muncească tovarăşul Gabor în mod de­
fectuos" ?.
1i I TOMA IOSIF
?
Nu de mult. un număr de ţărani munci­
tori din satul Strungari-Sebeş, au avut re­
partizate de Ocolul silvic din Cugir, în
urma cererii făcute, cantitatea de 30 m.c.
lemne.
Totul a mers bină pînă la repartiţie.
Aici însă muncă s-a oprit, deoarece tova­
răşii : Olteanu V., Gancea V, TriCu I..
şi Mircea T. (toţi din organele locale de
stat) s-au îngrijit să facă o nouă
repartiţie, care să fie în avantajul lor şi
în detrimentul ţăranilor muncitori. Ast­
fel, din cantitatea respectivă, fiecare şi-a
rezervat cîte 5 m.c. lemne.
DANIEL IOAN