Page 17 - 1955-03

j Regională !| PROLETARI WN TOATE ŢAR!LE UN1TI-VA 1

¦Hunedoare^Dev’a 1

IN A C E S T N U M a R

Sarcinile principale a tehnicieni­ însemnări cultural-sportive lor de stat (pag. 3-a)‘

lor din agricultură în campania de (pag. 2-a) — Din activitatea comitetului nostru

primăvară (pag. 2-a) Viaţa de partid — Dezvoltarea şi de întreprindere (pag- 3-a)

De ce stagnează activitatea spor­ întărirea sectorului socialist în a- — Lucrările de .deschideri şi pregă­

tivă în colectivul „Metalul“ Brad ? gricultură (pag. 3-a) tiri la mina Uricani (pag. 3-î)

Pe teme de partid — Să ridicăm — Comunicatul secretariatului Consi­

(pag. 2-a) vigilenţa revoluţionară a organe- liului Mondial al Păcii (pag. 4-a)

Pentru ridicarea nivelului De pe întin su l
predării în şcoală

Ga rezultat al atenţiei şi grijii pe care Căpăţînă Constantin de la Şcoala medie CHEMAREA în întîmpinarea celui de al II-lea Fabrica de hîrtie
puterea populară le acordă şcolii, învă­ m ixtă Petroşani, ruu-şi trec în planul lor Congres al partidului „ i Mai“ Petreşti
ţământul din ţara noastră, a luat o Largă de lecţie expunerea noului material, pre­ minerilor din Petrila
dezvoltare. Regimul democnat-popular a văzând conţinutul şi metoda. Ei se limi­ către cei de la Aninoasa — şi a zilei de „1 Mai“^ Angajamentul colectivului fabricii „I
creat fiilor oamenilor muncii o reţea largă tează doar la a specifica titlul lecţiei şi Mai“ este ca să întîmpine cele două mari
de instituţii de învăţământ de toate gra­ du aceasta consideră că şi-au îndeplinit In scopul ridicării continue a producţiei Oamenii muncii din întreprinderile regiunii noastre se pregătesc Încă evenimente cu planul'lunii martie şi apri­
dele. Numai numărul elevilor cuprinşi în misiunea. Desigur că nepregătind temeinic şi nivelului de trai al tuturor Celor ce de pe acum să. întlmplne cel de al II-lea Congres al partidului şl ziua de lie depăşit ou 30 tone de hîrtie.
clasele a VIII şi a IX -a este astăzi de lecţia nouă, aceştia adeseori o citesc din muncesc, colectivul de muncitori, tehni­ 1 Mai aşa cum se cuvine. Entuziaşti şi plini de dragoste pentru munca lor,
100.000. In timp ce în 1938—1939 existau carte, desfăşurîndu-o la un nivel lipsit de cieni, ingineri şi funcţionari de la I. C. el se angajează să obţină rezultate din ce in ce mai frumoase in realiza­ Pe aceiaşi perioadă muncitorii fabricii
- doar 770 de gimnazii şi cursuri inferioare interes, plictisitor, care nu mobilizează şi Petrila cheamă la întrecere socialistă în rea planului de producţie. Chemîndu-se la întrecere intre el, muncitorii, teh­ vor valorifica deşeurile prin confecţionarea
de liceu, în 1954 funcţionau 4.924 de şcoli nu trezeşte, curiozitatea elevilor. cinstea zilei de „1 Mai“ colectivul de mun­ nicienii, inginerii şl funcţionarii din întreprinderi îşi propun ca rezultatele de bunuri de larg consum în valoare de
de 7 ani. Astăzi este asigurată corespun­ citorii, tehnicieni şi funcţionari de la I. C. obţinute pină in prezent să constituie un punct de plecare spre noi victorii. 45.Q00 lei.
zător baza miateriâlă a învăţământului. Deşi aproape toate cadrele didactice sînt Aninoasa, cu următoarele obiective de
cuprinse şi frecventează diferite forme de realizat: Publicăm mal jos citeva din chemările, răspunsurile şl angajamentele — Vor ridica productivitatea muncii ou
Toate realizările înfăptuite în acest do­ învăţământ profesional şi de partid, totuşi luate de către colectivele de muncitori de la unele Întreprinderi din regiu­ 2,57%.
meniu, mobilizează învăţătorii şi profe­ în unele cazuri nu e asigurată puritatea 1. Să realizăm %planul de producţie în nea noastră:
sorii să-şi îndrept© atenţia spre îndepli­ ştiinţifică şi ideologică a lecţiilor. Ase­ luna m arile 1955 şi să-l depăşim cu 1300 — Vor reduce preţul de cost cu 0,5%
nirea sarcinii lor primordiale, asigurarea menea lucruri pot fi întîlnite destui de tone. Chemarea Jurnaliştilor de la Calan prin reducerea consumului de fibră.
unui înalt nivel al predării în şcoală. Pen­ frecvent la profesorii Loi Leopold şi La! adresată Jurnaliştilor din Hunedoara
tru atingerea adestui obiectiv, cadrele di­ Frederic de la Şcoala medie O.M. Hune­ 2. Să realizăm planul de producţie pe — In scopul îm bunătăţirii calităţii pe
dactice din regiunea noastră duc o luptă doara, sau profesoara Simeria Elena de la luna aprilie 1955 şi să-l depăşim cu 500 t Pentru a întâmpina cel de al H-lea Con­ — Să realizăm economii în valoare de lunile m artie şi aprilie se va reduce pro­
susţinută. Şcoala medie de 7 ani Hunedoara, care, din tone. gres al P.M.R. şi a zilei de „1 Mai“ ou 105.000 lei. centul de brac faţă de anul 1954, cu 1%.
cauza unei insuficiente pregătiri a lecţii­ rezultate cît mai frumoase, care să ducă
Continua ridicare a calităţii muncii in- lor pe' dare le predau, comit adeseori con­ 3. Să îndeplinim planul la pregătiri şi la traducerea în viaţă a hotărârii parti­ Pentru îndeplinirea acestor angajamente Pentru sprijinirea dezvoltării agricul­
struotdv-educative a elevilor, depinde în- fuzii şi în general sînt străini de problema să-l depăşim cu 100 m.c. dului şi guvernului cu privire la desfiin­ printre alte măsuri tehnico-organizatorice turii socialiste, colectivul fabricii ia sub
tr-o extern de mare măsură de calitatea unei înalte exprimări ştiinţifice şi ideo­ ţarea sistemului de aprovizionare pe bază pe oare ne-am propus să le aplicăm vom patronajul său gospodăriile agricole colec­
lecţiei. î Este de La sine înţeles că forma­ logice. 4. Să respectăm sută la suită planul pre­ de cartele şi raţii, noi muncitorii, tehni­ organiza o brigadă tehnologică care se va tive din comunele Petreşti, Daia şi Clinic,
lismul, simplismul, aplicarea şablonului în ţului de cost şi al fondului de salarii. cienii, inginerii şi funcţionarii din secto­ oCuipa în această perioadă cu elaborarea cărora le va confecţiona marcatoarele ne­
predarea lecţiei, au da rezultat o pregătire învăţătorii şi profesorii trebuie să acor­ cesare pentru semănatul porumbului în
insuficientă, neoorespunzătoâre a elevilor. de o deosebită atenţie pregătirii lor multi­ 5. Să realizăm sută la suită valoarea şarjelor corespunzătoare fontei. speciale cuiburi dispuse în pătrat şi le va repara
Munca de mântuială, de suprafaţă, lecţiile laterale. Numai aşa se va putea ajunge ca producţiei globale. uneltele agricole de câte ori va fi nevoie.
predate în mod teoretic, cu un conţinut să­ în şcolile noastre nivelul predării să crea­ pentru fabricile de tractoare şi cu utili­
rac, nelegat de practică,- toate acestea scă încontinuu şi ca o consecinţă directă,, 6. Să confecţionăm 2000 bucăţi bandaje Fabrica de cherestea
duc la promovarea unor absolvenţi care nu se vor putea înlătura manifestările de for­ din lemn vechi. „11 Iunie“ Orăştie“
pot să rezolve sarcinile lor în producţie. malism, de superficialitate.
7. Să reducem absenţele nemotivate cu In cinstea zilei de „1 Mai" colectivul a-
10% faţă de luna februarie 1955. castei fabrici îşi propune să îndeplinească

8. Să antrenăm în întrecerea socialistă
80% din efeotivui prezent la lucru.

Folosirea programelor de învăţământ şi Gadrele didactice trebuie să lupte pen­ 9. Până la 1 Mai 1955 se va pregăti eşa­ rul furnale de La uzina „Victoria“ Călan, zarea pe scară tot mai largă a ankeritei. următoarele angajam ente:

a manualelor este una din condiţiile dare tru continua ridicare a nivelului lor pro­ lonarea puşcării, pentru ca de la această ne luăm următoarele angajam ente: De asemenea, vom aplica metodele so­ — Depăşirea planului pe lunile martie
asigură caracterul nou, ştiinţific ai învă­ fesional, complectîndu-şi cunoştinţele. în ­ dată să aplicăm graficul de transport. — Să depăşim planul la fontă pe lunile vietice ca : metoda maistrului A. Filipov, şi aprilie cu 3%.
ţământului nostru. Numai aceasta însă. suşirea măiestriei pedagogice, trebuie să metoda A Ciutkih şi Muhina.
n-ar fi suficient pentru înlăturarea for­ constituie un obiectiv de seamă a fiecă­ 10. Să introducem gospodărirea chib­ martie şi aprilie cu 1,2%. — Reducerea preţului de cost faţă de
malismului din şcoală. Majoritatea profe­ rui profesor şi învăţător. In acest scop, zuită la toate sectoarele de subteran şi de — Să reducem declasatele în această Cu aceste angajamente chemăm la în­ cel planificat cu 0,5%.
la suprafaţă.
— Realizarea de economii lunar de

sorilor şi învăţătorilor au obţinut succese cadrele didaobiCe trebuie să folosească cu 11. La cenuşe şi umiditate ne vom în­ perioadă cu 0,5% faţă de admis. trecere socialistă pe muncitorii, tehnicie­ 2500 lei.

însemnate în predare, datorită faptului că intensitate mijloacele variate ce le stau cadra sută la sută în cantităţile planifi­ — Să reducem preţul de cost faţă de c'el nii, inginerii şi funoţionarii de la sectorul — Creşterea productivităţii muncii cu
au folosit în mod creator programele şi la îndemână c a : schimburi de experienţă, cate, iar la granulaţie vom realiza o îm­ planificat ou 1%- şi Consumul specific de furnale al Combinatului .metalurgic „Gh. 2% .
manualele, au predat lecţii legate de prac­ interasisbenţele, etc. bunătăţire a indicelui planificat cu 1%. combustibil cu 0,7%. Gheorghiu-Dej“ din Hunedoara.
tică, de viaţă, de problemele construirii — Reducerea bracului tehnic cu 5%.
O atenţie deosebită trebuie acordată în­ 12. Să sporim numărul de brigăzi care — îmbunătăţirea .calităţii materialelor

socialismului în patria noastră şi au ştiut suşirii experienţei şcolilor sovietice şi a lucrează după metoda graficului ridic ou pentru export cu 5%;

să se ajute de m ateriale beletristice şi di­ metodelor pedagogice ale învăţătorilor şi încă una. Răspunsul Jurnaliştilor din Hunedoara Ca măsuri tehnico-organizatorice se va
monta exauftorul pentru evacuarea rume­
dactice. In acest fel procedează de pildă profesorilor fruntaşi din ţara noastră. 13. Să antrenăm în munca de culturali­

tovarăşul Avram Haricn, profesor la Şcoa­ Pregătirea specială pentru fiecare lecţie zare a maselor 200 persoane din care să Noi muncitorii, tehnicienii, inginerii şi — Vom reduce preţul de cost cu 30 lei guşului şi un generator la locul stabilit de
la medie de băieţi Deva, care îşi desfă­ în parte, planificarea reală a lecţiei, lip­ formăm ansamblul de amatori „Cărbu­ funcţionarii din sectorul furnale al Com­ tonă fontă. comisia tehnică pentru înlăturarea trepi­
şoară lecţiile la un ridicat nivel ştiinţific sită de „tipare“ luate de-a gata, şi legata nele“. binatului metalurgic „Gh. Gheorghiu-Dej“ daţiilor. Se va construi o linie de covil
fără a depăşi prevederile programei şi strâns de situaţia concretă a clasei res­ Hunedoara, răspundem furnaliştilor din — Vom reduce consumul de cocs efu 1%. pentru transportarea materialului lemnos
posibilităţile de înţelegere ale elevilor. pective, de particularităţile, de virata ele­ Colectivul I. C. Petrila conştient de în­ Călan ou următoarele angajam ente: Ca să realizăm aceste angajamente pre­ din subsol.
Spre exemplu, în lecţia de istorie de la vilor, cunoaşterea profundă a temei între­ semnătatea luptei "şi muncii sale pentru cum şi cele propuse de fumaliştii din
clasa VUI-a în care a vorbit despre uni­ gii lecţii, au ca rezultat sigur cucerirea un trai mai fericit, o viaţă mai luminoasă — Vom da peste plan pînă la 1 Mai Călan, vom organiza o brigadă de tine­ întreprinderea de
tatea G e^am edT *tovarăşul Aviram a făcut interesului elevilor şi înlăturarea rămâ­ şi rididarea economiei noastre naţionale, 1955, 500. tone fentă şi vom reduce de­ ret pe cele trei schimburi la furnalul'nr. 2. transporturi Crişcior
o reuşită împletire a conţinutului lecţie! nerii în urm ă la învăţătură. Noile me­ va "munci" cu dragoste şi entuziasm pen­ clasatele ou 1%.
tru îndeplinirea şi depăşirea angajamen­

cu lupta pe care omenirea o desfăşoară tode ce trebuie folosite în predarea lec­ telor de mai sus. Prin aceasta va demon­ Colectivul de ^muncitori al acestei în­

pentru pace şi buna înţelegere în­ ţiei, stăruinţa de a o face cît mai atracti­ stra tuturor oamenilor cinstiţi din ţara Stagiunea nr. 7 utilaj greu Hunedoara treprinderi se angajează:
tre toate popoarele lumii. De ase­ vă, trebuie să fie frământările fiecărui ca­ noastră dragostea şi ataşamentul său faţă — Să depăşească planul de producţie pe

menea, tovarăşa Surugiu, profesoară de dru didaotic’ din regiunea noastră. Un plan de P.M.R., de Congresul său şi faţă de întregul colectiv al staţiunii nr. ‘7 utilaj — Să remedieze defecţiunile accidentale luna m artie cu 4%, iar pe luna aprilie cu
limba rusă la Şcoala pedagogică mixtă de lecţie din care aceste lucruri vor f5 Ziua Internaţională a oamenilor muncii. greu din Hunedoara, îşi propune în cinstea cu sută la sută. 5%.
Deva, se străduieşte să prezinte în mod in­ absente, va deveni formal, şablon, într-un celor două evenimente să realizeze urmă­
teresant cunoştinţele noi, foloseşte mult cuvînt un balast. Trăiască lupta pentru pace I toarele : — Să extindă munca în acord în ca­ — Să ridice productivitatea muncii Cu
material intuitiv (tablouri, fotografii, de­ Director drul colectivului de muncitori într-un 8% în luna m artie şi cu 10% în luna a-
sene) prezintă imagini şi momente din In lupta pentru ridicarea nivelului pre­ — La 1 aprilie a.c. să lucreze în contul procentaj de 80%. prilie.
viaţa şi activitatea marilor clasici ruşi dării, pentru înlăturarea formalismului la PALL IOSIF lunii mai 1955.
Puşkin, Lermomtov, Gorkf, etc. Lecţii pre­ lecţii, sarcini deosebit de importante revin Secretarul organizaţiei P.M.R. Colectivul de conducere al staţiunii îşi — Să reducă preţul de cost cu 6%.
gătite cu grijă şi cil simţ de răspundere organelor de control, secţiilor de învă­ — Să reducă preţul de cost în lunile propune ca pînă la 1 aprilie a.c. să ame­ — Să depăşească planul de transporturi
ţământ raionale şi metodiştilor. Aceştia SOMOGY 1ULIU martie şi aprilie cu 10%. najeze clubul şi biblioteca, să doteze clu­ în luna martie cu 4%, iar în aprilie cu 5%.
— Să realizeze coeficientul de utilizare a]
Preşedintele sindicatului
IACOB PETRU

pot fi întîlnite încă la mulţi profesori şi trebuie să se ocupe îndeaproape, să ur­ Secretarul organizaţiei U.T.M. — Să mărească productivitatea muncii bul cu materialul necesar ca : mese de şah, capacităţii de încărcare (C.U.C.) pe lunile

învăţători din regiunea noastră. mărească cu grijă şi perseverenţă felul în ENACHE GICU pe cap de muncitor cu 25%. aparat de radio şi cărţi. m artie şi aprilie în proporţie de 103%.

Bunăoară profesorul Cîriig Ioan de la care învăţătorii şi profesorii îşi pregătesc

Petroşani, pentru a-şi crea cele mai cores­ ledţiile, felul în care ei, reuşesc să le ex­

punzătoare condiţii la predarea ştiinţelor pună pentru a fi înţelese de elevi. O sla­ In întîmpinarea conferinţei raionale de partid Creşte numărul semnăturilor
naturii şi-a confecţionat un bogat mate­ bă preocupare în această direcţie au

rial didactic. In mod deosebit el pune ac­ avut în regiunea noastră, inspectorii de La mina Aninoasa, întrecerea socialistă Tone de cărbune pesie pian că care a trecut îi apropie tot mai mult pe Apelul Păcii
centul în predarea sa pe trezirea curiozi­ la secţiile de învăţământ ale raioanele: e în toi. De curînd. minerii de l a -Aninoa­ de sărbătoarea oamenilor muncii, 1 Mai.
tăţii elevilor, pe stimularea dorinţei aces­ Hunedoara şi Ilia, care, în deplasările lor sa, au primit o chemare la întrecere din trebuinţînd la maximum învăţăturile me­ Sincer hotărîţl să apere cauza păcii între
tora de a cerceta şi a cunoaşte. La fel pro­ pe teren, în loc să analizeze şi să îndru­ partea minerilor de la Petrila era în în­ todei Voroşin — minerii de aici — ţin la Grupa minerului Duii Ioan de la sec­ popoare, cauza vieţii şl a viitorului lor fe­
fesoara Pap Ştefania din comuna Ţărăţel me concret munca la unităţile şcolare tâmpinarea zilei de 1 Mai. locul de muncă o curăţenie exemplară. torul II a dat în prima decadă a lunii ricit, oamenii muncii din regiunea noastră
raionul Brad, datorită faptului că lecţiile ps înianmînd cadrele didactice cu metode no: Dintr-un aşa lcc organizat, dintr-un a- martie, 166 tone de cărbune peste plan. continuă să semneze Apelul Păcii.
oare le predă, decurg într-un mod intere­ în ceea ce priveşte predarea, s-au mulţu­ Animaţi de această chemare, colectivul bataj lucrat Cu pricepere, iese şi cărbune Această grupă lucrează în abataj frontal
sant şi atractiv, a reuşit să-şi asigure c mit în majoritatea cazurilor să întocmeas­ minei Aninoasa a răspuns prin fapte. Iată mult. Aceasta este şi explicaţia că grupa şi aplică metoda sovietică Jandarova. Tot Pînă în prezent, un număr de 64.005 locui­
frecvenţă foarte bună, iar în ceea ce pri­ că „din fugă“ procese verbale, prin care Ce no spun realizările din decada întâia a lui Ispas n-a fost niciodată cu o depăşire din cadrul aceluiaşi sector, grupa tovară­ tori al raionului Alba şi-au pus semnăturile
veşte gradul de instruire a elevilor săi se pur şi simplu să justifice doar faptul ce lunii martie. Brigada minerului Both Be- mai mică de 35%, şi tot aceasta-i şi ex­ şului Adamoş Martin, lucrînd într-o înain­ pe Apelul de la Vlena, iar din raionul Petro­
poate constata din însăşi faptul că are col au trecut pe acolo. 31a, din sectorul IV, a dat peste plan 232 plicaţia că ei lucrează în contul anului tare în cărbune, a dat peste plan 81 tone şani un număr de 61.759 locuitori.
mai mic procent de căzuţi din întreg ra­ tone de cărbune, a lui Cristea' Aurel. 100 1957. In prima decadă a lunii martie, ei de cărbune, iar grupa tovarăşului Cojoca-
ionul. Organizaţiile de partid şi din şcoli sânt tone, a lud Bodo Francase, 43 tone, a lui au obţinut o depăşire de 73%. ru Constantin, de la sectorul întîi A a Oamenii muncii din puternicul centru in­
chemate să se intereseze îndeaproape de . ranea Nicolae, 45 tone peste plan, etc. dat peste plan 87 tone cărbune. Intre 40— dustrial, Hunedoara, şi-au manifestat hotărî-
Trebuie să arătăm însă în aceiaşi timp calitatea lecţiilor urmărind ca întreaga Planul pe mina Aninoasa în această pe­ Frumoase sânt şi rezultatele obţinute de 80 tone de cărbune peste plan au dat şi rea de a-şl apăra munca lor paşnică. Un nu­
că în predarea lecţiilor mai sînt totuşi predare, să fie pătrunsă de spirit partinic. rioadă a fost depăşit cu 4,2%, iar între­ minerii din grupele conduse de tovarăşii grupele conduse de tovarăşii Volf Wilherru măr de 52.918 muncitori şi-au întărit rezul­
unele manifestări de formalism, de sim­ gul coleotiv al minei, se poate mândri cu Truţă Simion, *Ivăşcan Gheorghe, Rapor- Cotroază Ioan şi alţii. tatele obţinute în procesul de producţie de-
plism. Unii învăţători şi profesori predau Asigurarea unui învăţământ temeinic, ac'este rezultate! . teanu Ioan de la sectorul III şi alţii, ce au punîndu-şi semnăturile pe Apelul Păcii.
lecţiile şablon, lipsite de varietate, fără necesită o însuşire continuă, conştientă a avut în prima decadă depăşiri cuprinse ?
a respecta principiile didactice şi metode­ cunoştinţelor de către elevi. Pentru a- * între 49—57%. Planul pe exploatare a fost Pentru munca lor rodnică de pe ogoare, au
le juste de predare. Acest lucru are ca ceasta, este necesar ca să fie urm ărită cu îndeplinit în proporţie de 101,3%. Aşa înţeleg minerii să întîmpine apro­ semnat 27.152 locuitori ai raionului Brad, pre­
urmare nu numai scăderea nivelului pro­ atenţie şi îndrumată îndeaproape munc3 ...Abatajul frontal din stratul 15 de la cum şi 33.837 ţărani muncitori din raionul
cesului instructiv,, ci şi a procesului edu­ lor în ceea ce priveşte pregătirea lecţiilor Minerii de la mina Lupemi se strădu­ piata conferinţă raională de partid, aşa se Ilia.
cativ. Lipsa de interes a edevâlor faţă de Colaborarea strânsă a dadrelor didactice sectorul IV al minei Vulcan. Orice cu­ iesc ca zi de zi să scoată adîncului tot
lecţiile şablon, plictisitoare, dude la aba­ cu activul U.T.M. din şcoli, duce la re­ mod mult cărbune pentru a-â da patriei. pregătesc ei să întîmpine dea mai mă­ Echipele care se ocupă cu stringerea sem­
terea elevilor de la disciplină, la neres- zultate deosebit de fructuoase în aceasta noscător în ale mineritului dacă ar vedea Acum, în munca lor ei sînt însufleţiţi năturilor pe Apelul Păcii au dobîndit rezul­
peotarea îndatoririlor şcolare, în familie, privinţă, deoarece, munca principală a or­ de apropiata conferinţă raională de partid reaţă zi a oamenilor muncii, ziua de 1 tate frumoase şi în celelalte raioane. Aşa de
şi în societate. ganizaţiilor de tineret în şcoală, este toc­ abatajul lui Ispas Aurel de pe stratul 15 precum şi de faptul că fiecare zi de mun­ pildă, în raionul Sebeş s-au strîns 4H.94S sem­
mai imprimarea în conştiinţa elevilor în Mai. nături, în raionul Orăştie 41.580 semnături,
Principala cauză a unui nivel scăzut în deprinderea lor a unei juste atitudini faţa cu siguranţă că ar exclam a: iar în raionul Haţeg 31.229 semnături. De
predare la unele şcoli, o constituie lipsa de învăţătură. ...Pickhamerele- duduie în straturile de asemenea, 12.691 locuitori ai oraşului Deva
simţului de răspundere şi superficialitatea — Aşa abataj, mai zic şi eu ; curat ca o au semnat Apelul Păcii.
în pregătirea cu care unele cadre didac­ Ridicând în permanenţă nivelul predă­ cărbune. Minerii muncesc cu drag şi spor.
rii în şcoală, eduoînd tineretul în spirtf casă. In întreaga regiune, s-au strîns pină în
Afară o locomotivă pufăind, porneşte cu prezent un număr de 374.119 semnături.
•Şi intr-adevăr, aşa este. Bine armat, bine
cărbunele în ţară.
întreţinut, abatajul frontal a lui Ispas,
...,,Prim©şite-l patrie în dar, căci munca
e lucrat după „toate regulile artei“. In-
de aici, e pentru tine“.

tice intră la ore. Unii dintre învăţători ş’ comunist, învăţătorii şi profesorii din pa­ Rezultate din prima jumătate a lunii Au devenit fruntaşi
profesori du practică mai îndelungată la tria noastră, îndeplinesc sarcina de mare la învăţătura
catedră, socotesc că nu mai au nevoie să-şi cinste şi de răspundere pe care poporul Cele 15 zile de muncă din această luna cu 0,6—1%. Numai furnalul nr. 1 a dat dusă de tovarăşul Godi Gheorghe a în­
împrospăteze cunoştinţele, că experienţa muncilor le-a înoredinţat-o, aceia de a s-au soldat cu rezultate frumoase pentru în acest timp ou 2% mai multă fonta registrat în prima jum ătate a Urnii o de­ Munca învăţătorilor şi a elevilor de la
lor poate înlocui planurile de lecţii. De creşte generaţii de tineri bine pregătiţi, fumaliştii uzinei „Victoria“ Călan. peste plan. păşire a planului de 14%, iar tovarăşele Şcoala elementară din satul Juneţii de Sus
pildă, tovarăşul Traicu Ioan de la Şcoala capabili să rezolve ou pricepere proble­ Pokot Irma, Anderko Ema şi Laslo Berta raionul Brad, e tot mai rodnică. Aceasta
elementară Rîul Alb, raionul Haţeg, sau mele ce le vor sta în faţă. In această perioadă, echipele maiştrilor Majoritatea muncitorilor de la turnăto­ din brigada de fete nr.2, au obţinut rea­ se datoreşte efortului comun depus atît de
furnalişti Ştefănescu Iosif şi Moraru Ioan rie. sînt tineri. Ei se străduiesc să-şi aducă lizări de plan de 125—145%. către educatori cît şi de către elevi.
MINEREU PESTE PLAN cu prim-topitorii Bozdog Aurel şi Bokoî aportul lor la buna desfăşurare a proce­
Anton, şi-au depăşit prevederile planulud sului de producţie. Brigada de tineret con- HUMEL EMERIC Tovarăşi învăţători ca : Blaga Ioan, Hu-
Pentru ca fum aliştii şi oţeiarii de la pianului cu 7,78%, se situează în frun­ corespondent voluntar moresou Gheorghe şi alţii, se preocupă în
mod deosebit de elevii rămaşi în urmă la
Hunedoara să dea cît mai m ultă fontă şi te pe mină. Locul al doilea revine orizon­ învăţătură reuşind să-i ridice la nivelul
fruntaşilor.
oţel necesar construcţiilor paşnice din pa­ tului numărul 2 ou o depăşire de plan de N oi sortimente de bunuri de consum popular
tria noastră, minerii de la Ghelar mun­ 7,06%. Luaţi individual, Cele mai frumoase Printre elevii rămaşi în urmă la învăţă­
cesc cu avînt sporit brimiţîndu-le tot mai realizări au fost obţinute de comuniştii Succesele cooperativei meşteşugăreşti cartele şi raţii. In primele 10 zile ale luni! In aceste 10 zile. la această cooperativă tură care s-au ridicat în rîndul fruntaşi­
mult minereu de bună calitate. Astfel, în Munteanu Aron şi Gostdan Petru, care, „Munca Nouă“ din Alba-Iulia, sînt o do­ martie a.C. ei au depăşit planul la sorti­ a început să se confecţioneze noi sortimente lor se găsesc : Vişa Rusalina, Jos-an Ioan.
împreună cu ortacii lor, au obţinut depă­ vadă vie a muncii cooperatorilor pentru mentul garnituri-bucâtării cu 50%, la site de bunuri de consum pepular ca : bidoane Vişa Ana şi Faur Saveta din clasele I-IV
prima decadă a acestei luni, planul pe în­ şiri de normă cuprinse între 35—41%. Ur- traducerea în viaţă a hotărîrii partidului ou 76%, la perii de frecat cu 11%, iar is pentru lapte, bidoane pen'ru unlu-ră, for­
mându-le exemplul, minerii din brigada şi guvernului privitoare la desfiinţarea produse alimentare cu 70%. me pentru tort, biscuiţi şi altele. SIMA ILIE
treaga mină a fost îndeplinit în proporţie condusă de tînărui Preda Dumitru, can­ sistemului de aprovizionare pe bază de corespondent voluntar

de 195.09%.

Cu entuziasm au muncit minerii de la didat de partid, au scos în primele 10 zile

orizontul tineretului oare, prin depăşirea ale lunii martie cu 31% mai m ult'm iner eu

J