Page 18 - 1955-03
P. 18
Pao. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI f'r. 4 61
Sarcinile principale a tehnicienilor din agricultură NOTĂ De ce stagnează activitatea sportivă
în colectivul „Metalul“ Brad ?
In campania agricolă de primăvară N-au de unde
Sîntem în preajma zilelor cînd muncile taşi să introducă şi să răspindeasca a- Nu odată, telefoanele uzinei electrice din încă de anul trecut continuă să stag unui lot de sportivi ce ar urma să repre piu, există o serie de cadre tehnice bina
egniioole vor cuprinde ogoarele regiunii ceiastă metodă în gospodăriile individuale. Deva zbârnâie nervoase, întrerupând liniş neze fără motive serioase, activitatea sec zinte oamenii muncii din aceste întreprin pregătite ca tov. prof. Liddia Iliesou (jo
nbasitre. .SucdasaLe muncilor agricole de tea adâncă, sau gălăgia din birouri. Şi a- ţiilor pe ramură de sport din cadrul co deri, direcţiunile şi comitetele de Între curi sportive), V. Mocanu (atletism-bas-
primăvară depind în primul rînd de stră Este necesar ca toţi tehnicienii de la co tunoi, câte un funcţionar, sau directorul în lectivului sportiv „Metalul“ Brad. prindere refuză a le da sprijinul la depla chet) etc., care nu au fost îndrumaţi de co
duinţa şi priceperea ou care vor lucra oa mune, circumscripţii, raioane şi regiune, persoană, răspunde interlocutorului nevă sarea lor în alte localităţi. mitetul raional C.F.S. în înfiinţarea unor
menii muncii de pe ogoare, de hotărârea şi să se străduiască a extinde pe scară mult zut, care cere ca uzina să mărească pute Iubitorii sportului din regiunea noas secţii pe ramuri de sport la aceste disci
©lanul ou care ei vor porni. mai largă aplicarea metodelor înaintate de rea curentului pentru ca o întreprindere tră se întreabă astăzi pe drept cuvînt oare O dovadă şi mai bună a faptului că a- pline în cadrul colectivului „Metalul“
însămânţară c a : semănatul păroaselor în să poată continua procesul de producţie o fi oara motivul necunoscut pentru oare ceste organe subapreciază sportul, este în- Brad.
Pregătirea ţărănimii muncitoare pentru rînduri încrucişate, semănatul porumbului, vechea tradiţie sportivă din acest orăşel să-.şi atitudinea pe care au avut-o comite
succesul în marea bătălie oare va începe, cartofilor şi a florii-soarelui în cuiburi •— Nu se poate furniza nici un kilowat •şi-a întrerupt aproape de tot viaţa. Or fi tele de întreprindere faţă de coleotivu! Peste puţină vreme vor avea loc noile
depinde însă şi de felul în oare organele aşezate’în pătrat, precum şi aplicarea me în plus, tovarăşe. Acesta e debitul plani oare de vină organizaţiile de bază U.T.M sportiv, la întocmirea contractului colec alegeri ale consiliului colectivului sportiv
agricole şi în special cadrele operative de todei de producere a răsadurilor de le ficat. Faceţi economie la curent, nu-1 ri din instituţii şi întreprinderi sau acti tiv pe anul 1955. c.înd trebuiau, fără doar „Metalul“ Brad. Ţinem să amintim ou a-
la ctaumsorupţii .şi comune vor şti să în gume în ghiveciuri nutritive. sipiţi cu luminatul — i se răspunde im viştii de cultură fizică şi sport din acest şl poate, consultaţi şi membrii Consiliului ceastă ocazie membrilor colectivului spor
drume şi să conducă cu competenţă pro pasibil cetăţeanului de la celălalt capăt colectiv sportiv dare răspund ou toţii de colectivului sportiv. Nimeni nu a fost în tiv „Metalul“ Brad, că sânt datori — în
blemele agricole în mod diferenţiat, le Tehnicienii agronomi, vor trebui să ur al firului. antrenarea oamenilor muncii în practica trebat însă de sarcinile noi ce stau în faţa interesul lor de altfel — să aleagă în con
gate de condiţiile locale. mărească îndeaproape activitatea centre rea continuă a sportului ? colectivului sportiv „Metalul“ Brad, pe a- ducerea colectivului sportiv elementele cele
lor de închiriat maşini şi unelte agricole, — Diar tovarăşe, nu ‘ard decît becurile nul 1955. mai harnice, cele mal pricepute şi cunos
Ou ocazia consfătuirii pe ţară a frun precum şi folosirea la maximum a unelte strict necesare. Acum e un Caz cu totul La început am crede mai de grabă că cătoare în problem,ele de cultură fizică şi
taşilor în agricultură a reieşit în chip mi lor din gospodăriile individuale. In vede excepţional, încercăm o maşină de mare lipsa cea mare ar aparţine organizaţiilor Ar fi timpul ca organele de conducere sport.
nunat ou cită râvnă şi sete, ţărănimea rea extinderii suprafeţelor cultivate cu capacitate oare are nevoie de mai mult de bază U.T.M. oare aşa cum am arătat ale întreprinderilor os aparţin de colec
muncitoare se străduieşte pentru a-şi îm legume, tehnicienii de Ia comune şi cir curent pentru pornire. Daţi-ne curent mia: mad sus ar trebui să se ocupe de asigura tivul „Metalul“ Brad să termine odată Cîteva sarcini de viitor
bogăţi cunoştinţele agrotehnice, pentru a-şi cumscripţii vor organiza răsadniţe pentru mult. măcar pentru o oră. rea condiţiilor de antrenare a tineretului pentru totdeauna cu această atitudine de
munci pământiul dît mai bine, cât mai cu producerea de răsaduri, vor identifica te în cunoaşterea şi practicarea, diferitelor subapreciere a sportului în rândurile sa — Se cere din partea comitetelor de
sper. Oare cine ar putea sprijini mai te renurile cele mai potrivite pentru cultura — N-avem de unde, înţelegeţi odată — sporturi. lariaţilor. întreprindere un ajutor concret în reame-
meinic această strădanie a oamenilor mun legumelor, în special cu posibilităţi de şi pentru a avea un mai mare efect de najarea urgentă a tuturor bazelor sportive
cii de la sate, decît organele agricole, in irigare, precum şi a celor virane, îndru convingere, funcţionarul trânteşte telefo Dar după o analiză amănunţită fădută Despre consiliul colectivului sportiv ce aparţin colectivului sportiv „Metalul“
ginerii şi tehnicienii agricoli. mând ţărănimea muncitoare pentru extin nul în furcă. jos, în cercurile sportive şi în conduce Brad.
derea acestor Culturi. Dacă totuşi în Cursul anului trecut au
In primăvara aceasta, ei trebuie să do 'Ş’i-ntradevăr, de unde să furnizeze uzi rea colectivului sportiv, cit şi în rândurile fost obţinute o serie de realizări mă — Consiliului colectivului sportiv să în
vedească în practică pregătirea, capacitatea, Tehnicienii agronomi au datoria să con na curent în plus pentru unele întreprin runte de către colectivul sportiv „Meta ceapă de pe acum, ou ajutorul cercurilor
aptitudinile şi utilitatea lor la sate şi co tribuie efectiv la extinderea oulturid plan deri, dac’ă o mare cantitate se consumi sportivilor, am ajuns la o concluzie cu to lul“ Brad, ele se datorese munoid dusă în
mune, în mijlocul ţărănimii muncitoare, telor tehnice ce se cultivă în regiunea pentru iluminatul oraşului Deva în tim mod spontan de către unii activişti spor sportive, înscrierea de noi membri şi în
în marea „uzină“ de fiinţe şi plante viii. noastră, ţinând seama de sarcinile de plan, pul zilei ? (Cine obiectează că nu-i ade tul nefoănuită. Vinovaţi de această stare tivi voluntar^ şi de către organizaţiile de
Aici cu toţii vor trebui să dovedească, că fertilitatea pământului şi de priceperea vărat să se convingă trecând pe străzile' bază U.T.M. casarea la timp a cotizaţiilor de la toţi
sânt cadre care corespund încrederii ce oamenilor în cultivarea acestor plante. M. Eminesou, A. Vlaicu, Şaguna, etc.). de lucruri se fac tocmai factorii principali
le-,a fost acordată ca ; „maiştri ai agri In ceea ce priveşte sectorul de instruire membrii colectivului.
culturii“, Este o sarcină de căpetenie a tehnicie Dece se iroseşte curentul ? Tovarăşul care ar trebui să sprijine din plin activi sportivă din cadrul colectivului, trebuie să — Tovarăşul director Ioan Popa şi fen
nilor responsabili pe comune, să urmă Aytai Ladislau, directorul uzinei electrice arătăm că a funcţionat în tot timpul a-
Tehnicienii agronomi şi zoctehnişti le rească îndeaproape, în tot timpul, desfă motivează că becurile ard conform progra tatea sportivă în rândurile oamenilor mun nului treciut nesatisfăcător, deoarece el nu ginerul şef Ioan Popescu din cadrul între
gaţi în mod concret de procesul de pro şurarea dampaniied agricole de primăva mului fixat de seoţiunea gospodărie locală a fost îndrumat şi sprijinit în suficientă
ducţie în comunele de care răspund, vor ră îndrumând în permanenţă ca lucrările a sfatului popular regional (şeful secţiei cii. Aceştia sânt tovarăşii directori ai în măsură de către conducerea întreprinderi prinderii Barza să creieze toate condiţiile
trebui ca în primul rând să fie bine do de pregătire a terenului să se facă în cele tovarăşul Albu Ioan). Or în prezent, ziua lor şi a comitetului raional C.F.S. Brad.
cumentaţi asupra conddrţiundlor locale, a- mai. bune condiţiuni agrotehnice, iar îu- s-a mărit şi se poate fixa orarul în ra treprinderilor şi conducerile comitetelor Asemănătoare lucruri putem spune şi des pentru desfăşurarea antrenamentelor spor
supra posibilităţilor reale şi în special a- sămiînţările să fie făcute în timpul potri port de durata nopţii. pre sectorul organizatoric, sectorul de a-
supra oamenilor care vor aplica în viaţă vit, stabilind împreună cu fruntaşii în de întreprindere oare răspund de activi gitaţie şi propagandă, sectorul administra- tivilor la timp şi în bune condiţiuni.'
noile metode de muncă. agricultură pentru fiecare comună, sat, Se mai întâmplă însă ca uneori să se liv-financiar, etc. — Comitetul sindical interraionăl Brad
sau chiar taria în parte, perioadele de schimbe un bec undeva şi atunci între tatea colectivului „Metalul“ Brad.
Tehnicienii agronomi şi zcotehnişti, în însămânţară a culturilor. gul sector e luminat, pentru a vedea elec Sântern miaii mult oa siguri că nidi Co să analizeze pe viitor, periodic, felul în
această perioadă trebuie să organizeze în tricianul respectiv dacă bacul instalat are Să analizăm pe sicurt în rândurile ce ur mitetul raional C.F.S. Brad n-a sprijinit
fiecare comună consfătuiri cu fruntaşii în Tehnicienilor zootehnişti şi de bază fu luminozitatea dorită, deşi acest lucru se în suficientă măsură adtivitatea acestui care înţeleg comitetele de întreprindere
agricultură. Ou această ocazie, să-şi for rajeră, le revine în primul rând sarcina poate face foarte bine şi seara. mează în ce constă vinovăţia color de colectiv sportiv. In oraşul "Brad, de exem-
meze un număr mare de Colaboratori, un de a se îngriji de asigurarea în bune con să se achite de sarcinile ce le revin pe
adevărat activ agrozootehnic, activ, oare diţiuni a însămânţării loturilor zootehnice In problema reglementării juste a ilumi mai sus. In primul rînd trebuie să ară _____ _____ t_______
va contribui în mod efectiv ca ştiinţa şi şi a terenurilor desţelenite din păşuni, în natului în oraşul Deva, organele oare răs tăm că majoritatea tovarăşilor preşedinţi linia de Cultură fizică şi sport.
tehnica agricolă să fie aplicată în condi- scopul asigurării unei producţii mai bune pund de acest sector au cuvântul. Să pornim de astăzi înainte hotărâţi în
ţiunile reale a practicii arătată de frun de furaje decât în anii trecuţi. ai Comitetelor de întreprindere şi directo
taşii în agricultură. Măsurile agrozooteh —ciOo— eliminarea definitivă a lipsurilor semna
nice ce urmează să fie aplicate vor trebui Acum este timpul cel mai potrivit ca rii acestora privesc problema muncii de late mai sus, să obţinem în cadrul colecti
dezbătute întâi în dadrul acestui activ de tehnicienii să cerceteze în cîmp culturile 0 chestiune de sare trebiiie vului „Metalul“ Brad cele mai frumoase
fruntaşi la „Casa agronomului“ sau în de toamnă, stabilind măsurile cele mai in să s@ ţină seama cultură fizică şi sport cu foarte multă ne-
gospodării pe loturile demonstrative orga dicate ce trebuie luate pentru buna în rezultate sportive oare să facă cinste oa
nizate pe pământul fruntaşilor. treţinere a lor, cum ar fi tăvălugirea, seriozitiate. Cu toţii subapreoiază sarcinile
grăparea, scurgerea apelor stagnante etc. menilor muncii din raionul Brad.
Prin acest activ, şi nu prin circulare cu ce stau în faţa colectivului sportiv, pre
caracter agrotehnic adresate sfaturilor In sarcina tehnicienilor de la comune şi TEODOR ROIBU
populare, să căutăm a pune în practică circumscripţii stă asigurarea plantării în feră să-şi ia fiecare în parte anga
cele mai noi şi potrivite măsuri avansate bune condiţiuni a pomilor fructiferi' ce se
în scopul măririi producţiei agricole. vor repartiza pe comune începîmd cu 20 jamente răsunătoare pe oare însă nu vor
martie, precum şi a îndrumării ţărănimii
Revine ca sarcină tehnicienilor din agri pentru îngrijirea pomilor fructiferi şi a să le ducă la îndeplinire. Uneori, cînd este
cultură să stabilească cu fiecare fruntaş executării la timp a luorărilor în vii.
în parte tema agrotehnică sau zootehnică nevoie de sprijinul acestora în trimiterea
legată de condiţiile locale asupra căreia Inginerii şi tehnicienii agronomi din
au căzut de acord şi să le pună în prac regiyneia noastră, trebuie să Constituie în Nu e prea multă vreme de cînd în sa Muncă nouă, rezultate satisfăcătoare noua conducere a căminului, s-a aşter Pe lîngă latura educativ-culturală care
tică, îndemnând, urmărind şi popularizînd acsşt an o forţă vie în sprijinul ţărănimii tul Boşorod din raionul Haţeg a fost des
rezultatele acestor metode. Aceasta e Ca muncitoare, în strădania ei pentru obţi chis un cerc agrotehnic. Numărul celor De mult îşi luase în plan Sfatul popu nut zelos pe pregătirea unui program. a fost cu cinste îndeplinită de către pro
lea cea mai justă şi utilă de înfrăţire a nerea unor recolte bogate. dare se. însoriseră pentru participare ajun lar al comunei Cut din raionul Sebeş,
ştiinţei ou practica, de răspîndire în rân sese la 27. Aşa dar, începutul era cit se sarcina de a analiza activitatea cămi In mod deosebit au muncit în vederea gramul prezentat, el a mai făcut posibilă
dul maselor largi de ţărani muncitori a Este timpul oa ei să părăsească birou poate de promiţător. Lecţiile au fost pre nului cultural, dar fie pentru că s-a lă
ceea os trebuie şi poate produce agricul rile, hârtiile şi registrele, legîndu-se cu date ou regularitate, responsabila cercu sat furat de alte .qarcini, fie pentru că cestui scop, tinerii Galaţă Ioan, Vasil- şi încasarea unei sume de 1827 lei, sumă
tura noastră. hotărâre de brazdă şi om, de locul unde lui, tovarăşa Peitric Marin, s-a pregătit nu a stăruit în această direcţie, lucru
se hotăreşte soarba recoltelor bogate. Nu întotdeauna ou conştiinciozitate, Cu toate rile s-au aminat de pe o zi pe alia. Pro- ca Ioan, Nistor A.na, Nistor Simian, Ga ce a îmbogăţit simţitor bugetul şcolii.
Acum este momentul cel mai potrivit ca mai aşa vom putea ajunge spre cele IC acestea însă activitatea acestui cerc de la fitînd de acest fapt, comitetul de condu
tehnicienii agronomi să îndrume ţăranii milioane tone de cereale, aşa cum prevede o vreme a început să şchiopăteze. Cei oare cere al căminului cultural în frunte cu laţă Vasile, Nistor Susana şi alţii. D. S.
muncitori de a folosi numai seminţe se proiectul de Directive al Congresului al se înscriseseră la început, s-au împuţinat directoarea acestuia, tovarăşa Şuteu Sa-
lecţionate şi tratate. Să exeduite sub su II-lea ai partidului privind dezvoltarea lomia s-a ocupat cu orice, numai cu Pe lîngă echipa artistică de teatru, a ‘corespondent voluntar
pravegherea personală iarovizarea semin •agriculturii în următorii 2—3 ani. munca culturală nu. fost alcătuită şi o echipă de fluieraşi
ţelor de grâu, orz, ovăz şi cartofi in
G.A.C. şi loturi zootehnice de care răs Ing. LASCU IOAN mereu, şi astăzi n-au mad rămas din ei Tată însă că s-a găsit totuşi o zi în nare acum se pregăteşte intens pentru ca O veste bună
pund. De asemenea, prin activul de frun care comitetul executiv nu a mai amînat la prezentarea primului program dat de
directorul Direcţiei agricole a nici jumătate. Cauza acestui lucru, con lucrurile şi a „tulburat“ apele atît de
sfatului popular regional liniştite în care tovarăşa Şuteu şi cu cei cămin să se producă şi ei. In felul acesta, Sezonul sporturilor de balon a înce
stă în fiaptal că lecţiile, ou toată pregătirea care o „acompaniau“ se scăldau fără nici
un gînd. Aşa s-a făcut că, după ce au avînd în fruntea sa un colectiv de put, de aceea, pentru a da posibilitatea
responsabilei, totuşi nu se desfăşoară la fost bine „scuturaţi", o bună parte din
cei care făceau pe conducătorii căminu muncă harnic, sprijinit în acelaşi timp ca el să fie pe deplin fructificat, e ne
lui cultural (printre care fără îndoială şi
un nivel corespunzător. In mod special în directoarea Şuteu) au fost înlocuiţi ev de sfatul popular şi organizaţia de baze cesar ca în primul rînd să fie amenajate
elemente harnice, dornice de a munci.
ele sânt neglijate discuţiile. Lipsite fiind Urmările acestui fapt s-au resimţit ime a comunei, căminul cultural din Cut a toate bazele sportive de care dispunem
diat. Trebuie spus că în această direcţir
tocmai de această parte interesantă, me a adus o contribuţie însemnată şi echi început a-.şi trăi din nou viaţa. Conştienţi de acest lucru, elevii de la
pa culturală a fabricii „1 Mai“ Petreşti
nită să ridice şi să lămurească problemele care s-a deplasat în Cut. dină un pro DICU ILIE Şcoala profesională din Gura-Barza ra
gram artistic. Tineretul din această co
cele mad specific®, lecţiile se desfăşoară mună, a prins în felul acesta gust şi an corespondent voluntar ionul Brad, înflăcăraţi de avîntul carac
trenai fiind cu perseverenţă de către
teristic întregului nostru tineret, au por
monoton, am putea spune chiar plictisitor. Acţiune lăudabilă nit la amenajarea arenei sportive a aso
Responsabila cercului, tovarăşa Petrio, Nu de mult, elevii Şcolii de 7 ani nr. I ciaţiei „Metalul" din Gura-Barza. In a
Cugir, au prezentat în sala clubului „Gh cest sens ei du efectuat 1108 ore munco
trebuie să ss străduiască în aşa fel, îneît Apostol“, în faţa unui numeros public voluntară.
spectator, un reuşit program artistic. A-
lecţiile sale să fie întotdeauna urmate de nimaţia şi aplauzele îndelungate cu care Dintre cadrele didactice care au spri
a fost primit fiecare punct prezentat, au jinit cu mai mult entuziasm această ac
discuiţii vii, însufleţite. Numai în acest fel mărturisit limpede succesul bine meri ţiune s-au remarcat Banciu Ioan. Circa
tat al micilor artişti amatori. Demnă de Teodor, Simea Ioan şi alţii. De asemenea,
ţăranii muncitori din Boşorod vor fi din remarcat este reuşita pe care a înregis dintre elevi s-au remarcat, Balajan Si-
trat-o corul condus de tovarăşul Cîmpea- mion. Herbei Roman, Urîtu Gheorghe şi
ABONATI-VA la ssare şl retrae pe fnmesfruS SS 1955 nou atraşi spre cerc, numai aşa se va încă mulţi ca aceştia.
----------------AfosEîairsfîen'î'eS© se las la teaiie ©fissile ajunge oa intr-adevăr ceea ce ed învaţă
p©şfa!e, facSoris poş?ais şî d ifu z ă r ii voSunfari din irssiitwfss aici să pătrundă îci practica muncii lor
şi înSreprinderPn de fiecare zi.
PAŞCA S. nu Ioan şi echipa de dansatori condusă, DUCA I. IOAN
corespondent voluntar de tovarăşa Dărobar.ţ Margareta. corespondent voluntai
nisa
Sânt de meserie pictor. De un timp în LO !LETON In sfiîrşit, cu. material adunat din bel Si?a5 ratedssal
coace însă, picturile mele nu mai au suc şug, trecu-i la pictură. Pensula începu
ces ; nu mai sînt căutate, sau, poate, nu „Cina cea ed. . . *
mai sânt reuşite. Oine ştie ? Trebuie să “a-mi reda limpede toată povestea de până
vă spun că am îmbătrânit. Nu mal sînt în Să ne prezentăm cu încredere la vaccinări
stare Ca prin amestecul de culori să obţin aici. Bravo mie, îmi zisei. Asta ai,c şi eu
pe aceea pe oare o doresc. Cînd e timp de acuma de „prietenie între oameni“. Dacă eu tablou! 'Să-mi m-ai faci, mă, să-mi mai operă de artă !... Iată cŞ toţi şefii de sec Este îndeobşte cunoscut faptul că acel nările nu sînt vătămătoare. Dimpotrivă, ele
iarnă, văd totul în alb ; apoi cînd vine mă înţelegi., uite... vreau să „pozez“ şi eu fa c i! Tu... nu eşti pentru meseria de di toare de la ZIatoa, Valea Sebeşului, Oaşa care a suferit de febră tifoidă (sau lun- ne apără de îmbolnăvire de febră tifoidă
primăvara, totul in verde... apoi in gal în aşa ceva. Să prinzi însă momentul cei rector... pe tine te-a făcut maică-ta pictor! şi alte părţi. Ca Arsiiu Ican, Ciuncan Ta goare) nu se mai îmbolnăveşte a doua cară Este adevărat că vaccinările provoacă du
ben... mad bun, cel mad ex4presiv, bine ? Barcă ai fi umbra lui Lsonardo da Vinci! nase, David Cornel, Gînju Ioan, Vintilă de această boală molipsitoare, deoarece reri de cap, o uşoară creştere a tempera
Petru, toţi oameni de nădejde si domnu organismul, trecînd prin boală, a căpătat turii, o roşeaţă şi umflătură la locul in
Lozincile nu-mi plac. Ele tulbură retina — Bine, i-am răspuns eu. Apoi după o clipă de gândire mai pro lui Roman, iată şi serviciul organizării puterea de a se apăra singur faţă de mi jectat, dar este tot atît de adevărat că
ochiului meu de artist şi atunci imaginile fundă, izbucni inspirat: muncii (serviciul excluşilor) în frunte cu crobii febrei tifoide, bacilui tific. Astfel toate aceste lucruri nu pricinuiesc cu ni
par a fi răsturnate, scaunele cu picioarele Din ziua aceea, am început a-mi căuta Kişpan Bie, iată şi pe Momru Miradora. de cazuri, în medicină, se numesc cazuri mic sănătăţii omului.
în sus, oamenii de prin birouri scriind „subiectul”.. Cam ou greu, ce e drept, dar Ce-ar fi să-mi compui: „Cina cea de... Ciuncan Atona,sie II, iată-mă, în sfîrşit, imune.
de-a întioiarsălea şi zâmbind către mine... piuă la urmă totuşi l-am găsit. Ce mod®? pomină“ ?! Insă, ştii, aşa în „taină“, a- şi pe mine Gugiuman Vasile (fost direc Datorită vaccinărilor numărul bolnavilor
Pentru că nu sânt singur, pentţu că sînt de prietenie mai fidelă decât ,cea dintre daugă el, reoulegîndu-se. tor, sprijinit în continuare de Roman Tra Organismul uman poate căpăta însă a fost redus în anii trecuţi cu mult. .
mulţi oameni din birourile I.F.E.T.-ului domnul inginer şef, Roman Traian de la ian) prezenţi la „cina cea de pomină“. imunitate faţă da febra tifoidă şi pe altă
Sebeş oare simt tot ca m ine; (deşi n-au I.F.E.T. Sebeş şi domnul Corbeanu Teo — S-a făcut, domnule inginer ş e f ! (tre cale de cît prin îmbolnăvire şi anume : Cunoscut fiind faptul că imunitatea cîş-
simţămintele şi ochiul, meu de artist) to dor, (oare de altfel doarme la domnul Ro buie să remarc că La noi la I.F.E.T. Se In acţiunea tabloului se vede cum dom prin vaccinarea antitifo-paratifică. tigată prin vaccinări împotriva febrei ti
tuşi observă că aceste zâmbete nu sânt man) îmi .trebuia ? Puteam să tot caut şi beş nu se vorbeşte ou tovarăşe). Aşa, am nul Roman Traian ne spală picioarele nouă foide durează 6-12 luni, vaccinările tre
decît nişte rânjete.., Nu-i nimic, eu, cu pen nu i-ai.şi fi găsit perechea,.. Ce prieteni sînt început a lucra la „cina cea de pomină“. „apostolilor“ caro-l sprijinim... Vaccinarea se face introducând în orga buie să se facă'timp de 3 ani, după care
sula mea, redau totul. Le îndrept expresia dânşii! Am început a-i picta. Oa primă Şi tot căutând material de inspiraţie am nism, prin injecţii, vaccinul antitific care se face o pauză de 2-3 ani.
ochilor, a feţii, la nevoie îi transform din imagine am prins o dimineaţă friguroasă afl'at de la domnul Gînju Ioan, şeful servi „Cel care vrea să fie stăpân, să fie tu este, un preparat Ce conţine microbi (ba-
duşmani în prieteni sau... printr-un joc de iarnă. Soarele nu apare. Pe un decor ciului aprovizionări, Că dumnealui din turor slugă“, rosteşte demnul Reman Tra cLli-tificd) a căror putere de îmbolnăvire Mulţi tovarăşi se prezintă numai la pri
de artificii pictorieasc, sau acuarele, tran ou munţi, oare seamănă oii cei ai Sebe când în când duce din magazie la domnul ían... In noaptea aceea, la a treia cântare este slăbită prin- încălzire sau prin diferite ma injecţie. Cînd sînt chemaţi la a dous
sformăm totul în minunate picturi. şului, doi oameni discuită. Aceşti oameni Roman Traian, brânză, peşte, etc. Tot de la. a ctooşuilui, m-am lepădat şi eu de dom substanţe chimice. După vaccinare orga sau la a treia injecţie, ei nu se mai pre
sînt „eroii“ mei. Discuită şi se bat prie dânsul am aflat că domnul Almsn Ican. nul Roman, numai pentru un timp oare nismul capătă putere de a se apăra îm zintă orezînd că o singură injecţie este de
Aosasta-i marea mea calitate... De teneşte pe umăr. fost magazioner la Tău, făcea acelaşi lu care. Atunci a presimţit domnul Roman potriva febrei tifoide, adică începe să fie ajuns. Această credinţă este complect gre
ia un timp încoace însă, aşa Cum vă spu cru... că va fi demascat, că a avut o moşie In imun faţă de această boială. şită. Trebuie bine ştiut faptul că prin în
neam, am obosit, mă simt îmbătrânit... Pu — Ei nene Corbene, „tragi“ astăzi cu Banat, că are şi acuma două oase una la trerupere vaccinările îşi pierd efectul.
terea magică a pensulei mele, cu care mă critica pe mine ? Lucrurile mergeau strună şi eram con Bucureşti şi una la Sebeş ş.a.m.d... Imunitatea nu se dobândeşte însă dintr-o
făleam atâta, parcă a amuţit-şi ea... Cu vins că şi cu tabloul va merge la fel... dată. Ea se poate obţine treptat. De aceea De aceea este bine să se facă torte cele
toate acestea, sînt foarte stimat pentru — Trebuie Rom,ane, trebuie, răspunse N-am putut să redau frica ce l-a cu vaccinările se fac mai înainte de lunile trei injecţii.
activitatea mea depusă înainte de a fi re cel întrebat. Trebuie să ne mai criticăm Dar, cia „cina cea de pomină“ să fie com prins atunci. Cînd eram mai tânăr aş fi in care apare de obicei boala, adică pri
trogradat din postul de director. unul pe altul... Asta însă nu înseamnă să plectă, trebuiau şi ceva bani, procuraţi în putut picta şi aceasta ; acuma însă nu mai măvara. Febra tifoidă apare mai ales în In regiunea noastră, în unele locuri au
ne supărăm. Acolo în şedinţă, ne aruncăm „taină“, pentru a se cumpăra vin, piine pot. Tabloul acesta n-a venit să-l mai ia lunile de vară. şi început să se facă vaccinările, iar în
Fiindcă veni vorba despre asta, vreau să cu sare în ochi unul altuia, iar cînd ve mâncăruri şi pentru că era de „pomină“ domnul Roman... Şi c'e păcat! Era o ra altele, urmează să se facă.
vă spun că retrogradarea nu mi-a scăzu* nim acasă ştii- zicala: „O mină spală trebuia neapărat să fie şi ceva şampanie! ritate ! Nu ştiu de vel mai putea crea Vaccinarea se face prin injecţii sub
deloc „onorariul“ funcţiei. Ca şef de sec pe cealaltă“ ! Apoi, câte „mişmaşuri“ nu se mad pot face! în.căodaiă ceva asemănător. Cum vă spu piele. Ele se fac în număr de trei la un Datoria fiecărui om al muncii din re
tor la Oaşa, în privinţa salariului nu-i De pildă, banii pentru această oină i-a neam, de acum sînt bătrân... De e iarnă giunea noastră este de a se prezenta Cu
prea mare diferenţă. Drept că nu prea am — Ei vezi de asta ziceam şi eu. Să albă procurat domnul Costee, de la sectorul primăvară, vară sau .toamnă, eu văd to interval de 6-7 zile. regularitate la vaccinări, numai astfel va
văzut eu bine lucrul ac'esta, dar ce să-i 'mpresiiia ctei din şedinţă că ne avem la tul în negru... Nu mai sînt în stare ca putea să-şi asigure, apărarea sănătăţii
fad ? Aşa este câteodată... mad ales cînd cuţite... Zlaitna, care, prin intermediul mianiipu- prin amestec de culori diferite, să obţin Trebuie bine Cunoscut faptul că vacci împotriva febrei tifoide.
mu mad ştii să „pictezi“ destul de bine. 1autului Carafeeţ Alexandru, făcea multe imaginea în care ar vrea să fie pozat in
Momentul s-a sfârşit. Unul a plecat la coţcării. Are oamenii de nădejde domnul ginerul şef de la I.F.E.T. Sebeş, cît şi eu Dr. NICULINA WEBĂB
De pildă, a venit într-o zi la mine dom trust, altul la I.F.E.T. Sebeş, (ştiu că în inginet? şef, Roman Traian! Pe Ciunoan personal, pentru c.ă am simţit şi mai simt,
nul Roman Traían, inginerul şef de la spatele tabloului, doi oameni se vor în Tănas®, fost şef de sector la Oaşa, actual pentru că am fost şi mai sînt, un îmbă TINERII SATULUI
I.F.E.T. Sebeş, oa să-i fac un tablou cu tâlni ca să se critice formal aşa de ochii mente înlocuit ou Păcurarii. (Care şi el la trânit în rele...
lumii). rândul lui a trebuit să cedeze locul pen Tinerii utemâşti din satul Deal, raionul La această acţiune tineretul din salul
„decor“. tru subsemnatul destituit din funcţia de (ss) GUGIUMAN VASILE Sebeş, datorită îndrumării organizaţiei de Deal a depus 200 ore muncă voluntară,
— Uite ce e măi Gugiumane, să-mi faci Cînd a venit să vadă tabloul domnul director). bază U.T.M., .au curăţat de mărăcini un formând o păşune bine amenajată în care
Roman Traien, a părut ştraşnic surprins pentru conformitate loc de păşunat în suprafaţă de 20 ha. vitele îşi vor putea găsi hrana din bel
un tablou ai „prieteniei“. Ştii, tot e vorba de calitatea Lui. Ştie domnul Roman pe cine să se bizu- şug.
iască! ANTON PĂDURARU In fruntea acestei munci au fost ute-
— Bravo Gugiumane! Asta mai zic şi miştii Lazăr Vasile, Ghib Vasile, Roşea DAVID IOAN
Dumitru şi alţii, corespondent voluntar
