Page 19 - 1955-03

Mr. 451 DRUMUL ggCIAUSM ULUi Pac». 3

V I A T A DE P A R T ID ] Pregătiri pentru începerea Din activitatea

OeiTOÜarea şi întărirea saefnliii socialist In agricultură iitsămîîîiăriior în raionul Brad comitetului nostru de întreprindere
Aşteaptă vreme frumoasă
Lucrările conferinţei raionale de partid Deşi această gospodărie este tinără şi fără mis o serie de abateri de La statut. Pre­ De câteva zile ţăranii muncitori din co­ Comitetul de întreprindere al minei Ani- Numai în cursul lunii februarie au dat e-
Eiia, au dezbătut pa larg problemele în­ prea multă experienţă în muncă, fiind a- şedintele nu a luptat pentru dezvoltarea muna Vaţa de Jos au terminat repararea noasa se străduieşte să desfăşoare o acti­ xamen pentru meseria de miner un nu­
tăririi şi dezvoltării sectorului socialist din jutată îndeaproape de lucrătorii de partid fermelor anexe pe lingă gospodărie, din tuturor uneltelor agricole necesare .pentru vitate oît mai rodnică. In fiecare sector măr de 96 tovarăşi, dintre care 71 au fost
de activitate, munca -sindicală s-a nidiciat declaraţi reuşiţi cu calificativul bine şi
agricultură. şi de către tehnicienii agronomi, a reuşit contră a desfiinţat şi ferma de păsări pe începerea campaniei de primăvară.
.Prin străduinţa de zi cu zi a fierarilor mult faţă de trecut. întrecerea socialistă fcarte bine.
Darea de seamă prezentată în faţa con­ să obţină recoltele cale mai mari pe ra­ care o avea gospodăria, iar în toamna a-
ferinţei, de către tovarăşul Iuhasz Oarol, ion la o serie de culturi. Astfel, la grâu nului 1954, cu intenţia de a duce la mic­ Neamţu Antonie şi Codreanu Nicolae, la la mina Aninoasa, a luat un avînt deose­ Comitetul de întreprindere al minei Ani­
prim-secretar al c'omitetului raional de a obţinut o producţie de 1.400 kg. la hec­ şorarea numărului de animale, a vîndut céle două centre s-au reparat un număr bit. In prima decadă a lunii martie, pla­ noasa, Comitetele de secţii şi grupele sin­
partid, ca şi discuţiile purtate de delega­ tar. la porumb 5.600 kg. ştiuleţi la hectar, mari cantităţi de furaje, iar acum, în pe­ de 154 pluguri, 133 grape, 14 semănător: nul pe exploatare a fost îndeplinit în pro­ dicale, duc o susţinută muncă de comba­
porţie de 104,2%, ceea ce a situat mina tere a celor ce fac nemotivate. Există un
ţi, au scos în evidenţă că organul raional la cartofi 12.000 kg. la hectar, iar la sfe­ rioada muncilor de primăvară, gospodăria de porumb, 11 trioare şi altele.
Acum ţăranii muncitori Braica Sabin, Aninoasa pe locul întâi în întrecerea din­ panou de caricaturi la cantină unde codaşii
. de partid şi organizaţiile de bază săteşti., cla' de zahăr 29.000 kg. la hectar. nu are furajele necesare pentru hrănirea Crepcea Roman, Grec Roman, Neag Ale­ tre minele din Valea Jiului. sînt satirizaţi.

au dobîndit o serie de succese în lupta îndrumate îndeaproape de comitetul ra­ animalelor.
pentru crearea de gospodării colective, în­ ional de partid, o serie de întovărăşiri a- Lucrările conferinţei au mai arătat lip­ xandru şi alţii, şi-au luat grija reparării In consfătuirile de producţie pe sec­ Cu toate aceste realizări, comitetul de
tovărăşiri agricole şi întovărăşiri zooteh­ griccle au dobîndit succese în sporirea pro­ surile comitetului raional de partid şi în uneltelor, şi au început să-şi cureţe se­ toare şi pe întreprindere se fac mereu che­ întreprindere al minei Aninoasa mai are
nice, cât şi în în tărirea.economico-organi- ducţiei agricole la hectar. întovărăşiţii din ce priveşte preocuparea lui faţă de înto­ minţele pe care le vor însămânţa, aştep­ mări la întrecere între sectoare şi grupe. şi unele lipsuri, care cu timpul, vor tre­
Mintia, Bejan, Dobra, Pojoga şi Sălciva, au vărăşirile înfiinţate. In această problemă tând numai să se facă vreme frumoasă De pildă, sectorul IV a chemat la între­ bui să fie remediate.
zatorică a c'elor existente. cere sectorul întâi şi întrecerea dintre ele Popularizarea succeselor în întrec’erea

De la conferinţa anterioară — ce a avut obţinut în medie 4.600 kg. porumb ştiuleţi la au fost critic'aţi membrii biroului raional, pentru a ieşi la însămînţări. este închinată întâmpinării zilei de 1 Mai. socialistă nu se face în sufiaientă măsu­
La sfârşit de lună, se obişnuieşte să se ră. De curând s-a trecut la construirea
loc în perioada corespunzătoare a anului hedtar, în timp ce recolta cea mai mare pentru faptul că s-au mulţumit să înfiin­ Continuă transportul gunoiului
trecut — darea de seamă a scos în evi­ obţinută de ţăranii muncitori din afara ţeze o serie de întovărăşiri pe care le-au
denţă că numărul unităţilor socialiste din întovărăşirilor au atins în medie abia 3.000 lăsat apoi să se descurce cum vor putea. Ţăranii muncitori din comuna Baia de dea fanioane celor mai bune grupe de unul grafit oare. să arate realizările zil­
Din această cauză întovărăşirile din Leş­ Criş, îndrumaţi de organizaţiile de bază muncitori, oare au câştigat întrecerea în nice ale sectoarelor, lucru ce înainte nu
raion au crescut şi în special a întovără­ kg. la hectar.
cursul lunii respective. De asemenea fap­
şirilor agricole şi a celor de creşterea oilor Lucrările conferinţei raionale de partid ine, Brănişoa, Timăviţă, Teiu, Tisa şi Zam, continuă cu intensitate transportul guno­ tul că în aceste consfătuiri se dau lunar s-a făcut. De asemenea comitetul de în­
Astfel, în această perioadă numărul înto­ Hia, au scos în evidenţă şi unele lipsuri au întîmpinat o serie de greutăţi în ce iului de grajd la câmp. treprindere a lichidat, dar nu complect,

vărăşirilor agric'ole a crescut de la 17, oît ale comitetului raional. Astfel, acesta nu priveşte organizarea muncii. Ei au transportat din gospodăriile lor insigne de miner fruntaş şi diplome,- prostul mers al staţiei de amplificare.

erau în anul 1953, la 25, care cuprind în s-a ocupat în aceeaşi măsură şi în per­ Asemenea lipsuri au fost arătate şi în pînă acum peste 1.780 tone gunoi, depozi- constituie un stimulent pentru minerii Fosta responsabilă, tovarăşa Andraş, nu a
prezent un număr de 714 fam ilii Ca un manenţă de întărirea economico-organiza- ce priveşte înfiinţarea de întovărăşiri tîndu-1 în grămezi pe o suprafaţă de peste fruntaşi. In consfătuirea de producţie a putut face faţă acestei munci şi de aceea
rezultat pozitiv al muncii politice desfă­ terică a tuturor unităţilor socialiste din zootehnice. După ce acestea au fost consti­ 82 hectare. sectorului IV, brigăzile tov. Both Bella şi a fost înlocuită. In momentul de faţă sta­

şurate de către lucrătorii de partid în-rîn- raion. De asemenea nu a muncit suficient tuite şi inaugurate, nu s-a mai interesat Ţăranii muncitori: Beiei Petru. Indrieş Guran Augustin având depăşiri de 43 şi ţia de amplificare merge mai bine şi nod

dui organizaţiilor de bază din întovără­ în problema înfiinţării de noi gospodării nimeni de ele. In ac'eastă problemă a fost Nicolae, Ianc Victor, Niţu Cornel şi alţii 35%, au primit fanioanele de brigăzi frun­ ne străduim ca la „ora locală“ conţinutul
şiri, a crescut numărul familiilor de ţă­ agricole colective, avlndu-se în vedere criticat atât biroul raional de partid cît şi au fost printre primii la transportarea gu­ taşe pe sector. întrecerea socialistă este or­ programelor să fie de înaltă calitate şi
rani muncitori care s-au înscris în înto­ faptul că în radon există un număr în­ comitetul executiv ai sfatului popular ra­ noiului la cîmp. ganizată pe grupe, sectoare şi .pe între­ instructive. Nu putem trece cu vederea şi

vărăşirile agricole existente. semnat de întovărăşiri agricole care au ional, pentru faptul că nici pînă astăzi Lucrări înainte de semănat prindere. De eurînd. colectivul minei Ani­ faptul că ziarele nu se difuzează la timp

Organizaţia de bază din întovărăşirea a- o activitate de 3-4 ani, nu au luat măsuri pentru delimitarea pă­ Curăţirea seminţelor prin trioare, la cele noasa, a răspuns chemării la întrecerea so­ abonaţilor. O vină în această privinţă o
gricolă din satul Sălciva, falosdndu-se de şunilor, la o serie de întovărăşiri zooteh­ patru centre înfiinţate ou câţiva ani în cialistă a colectivului de la mina Petrfla, poartă şi tovarăşii de la oficiul poştal pre­
activul fără de partid şi desfăşurând o „Uin rol foarte important în întărirea nice ca cele din Târnava, Roşcani, Oher- urmă în comuna Tomaşti, a devenit un lu­ în cinstea zilei de 1 Mai. cum şi cei de la centrul de difuzare Pe­
susţinută muncă politică în rândul ţărani­ economico-organizatorică a tuturor unită­ gheş şi altele. cru obişnuit pentru ţăranii muncitori din troşani care nu trim it ziarele la timp. Nru
ţilor socialiste îl au cadrele de conduce­ Comitetele de secţii de la mina Ani­

lor muncitori din afara întovărăşirii, a re — a spus tovarăşul Radovicd Ioan, se­ Numeroşi delegaţi participanţi la con­ această comună. noasa îşi duc ou cinste la bun sfîrşit obli­ în suficientă măsură rie-am ocupat de in­

reuşit ca, pe lingă cele 60 familii, câte cretar cu problemele agrare a comitetu­ ferinţă cît şi tovarăşul Şc-imoşi Ştefan şe­ Pentru însămiânţărite de primăvară ei au gaţiunile ce le revin. Un exemplu pozitiv struirea delegaţiilor din grupele sindicalei
erau în întovărăşire, să mai atragă încă ful organelor conducătoare de partid, sin­ în acest sens îl oferă comitetul de secţie
61 de familii. Astăzi, această întovărăşire lui raional de partid. Ori, în ac'eastă pri­ dicat şi U.T.M., de la regiune, dare a fost curăţat până acum peste 2.800 kg. sămânţă al sectorului IV, al cărui preşedinte este şi secţii, în aşa fel, încât multe probleme
este compusă din 121 familii şi este una vinţă comitetul raional de partid s-a in­ împuternicit să conducă lucrările confe­ de ovăz, orz, grâu de primăvară şi altele mărunte să se rezolve în cadrul grupei1
din cele mai puternice 'întovărăşiri din teresat în mică măsură, nu a îndrumat cu rinţei în încheierea lucrărilor conferin­ tov. Tă-şoan Gligor, iar responsabilul cu sindicale sau a comitetului de secţie. Gru­
raion. destulă atenţie organizaţiile de bază pen­ ţei au arătat că pentru îmbunătăţirea Fruntaşi in curăţirea seminţelor sânt munca de masă tov. Buzdugan Mibai, pele sindicale nu-şi trăiesc viaţa. Pentru
tru ca acestea să ajute ţăranii muncitori muncii în dcmeniul întăririi economico-or- ţăranii muncitori Dărăştean Sánese, Valea care organizează şi iniţiază noi acţiuni de a le activiza am organizat un curs de 7
In urma popularizării de către organi­ colectivişti şi întovărăşiţi să pună în frun­ ganizatori.ee a gospodăriilor colective, în­ loan, Herbei Traian, Meitâş Traían şi al­ întrecere socialistă, urmăresc respectarea lecţii de instruire sindicală. Mai avem lip­
zaţia de bază şi comitetul de conducere, tea lor pe cei mai cinstiţi şi mai devotaţi
ţii.

a rezultatelor obţinute de întovărăşiţii din cauzei construirii socialismului. Cadrele tovărăşirilor agricole şi de dreştere a ani­ Mereu în reparaţie obligaţiunilor din contractul colectiv, duc suri şi în activitatea comisiilor pe pro­
Mintia, de curând în această întovărăşire de conducere nu au fost ajutate să-şi în­ malelor este necesară desfăşurarea la un o susţinută muncă de masă în cadrul co­ bleme, comisii ce lucrează se ctar; de ase­
au mai fost primite încă 7 familii ds ţă­ suşească .metodele bune de conducere, de nivel mai înalt a muncii politice de masă. lectivului. Asemenea comitete mai sînt şi

rani muncitori. Asemenea rezultate s-au organizarea muncii şi de administrarea a- Organizaţiile de bază trebuie să educe pe Cu trei săptămâni în urmă aparatul ci­ la sectorul VIII atelier şi la sectorul II. menea, nu ne-am ocupat îndeajuns de
obţinut şi în «alte întovărăşiri. colectivişti şi întovărăşiţi în spiritul ati­ nematografului „Steaua roşie“ din Brad, problemele ridicate în gezisările oameni­
vutuiui obştesc.
Din cauză că nu s-a executat un con­ tudinii socialiste faţa de muncă, a răspun­ a fost trimis la reparaţie în Deva. Mai slab se prezintă comitetele de sec­
Legarea lucrătorilor de partid de un lor muncii.

num ăr mai mic de organizaţii de bază, trol sistematic, permanent din partea co­ derii personale pentru avutul încredinţat, Săptămână de săptămână, locuitorii ora­ ţii ale sectoarelor I şi III care nu s-au Trebuie să mai arăt în contânuard, că
de un sector mal restrâns de activitate şi mitetului raional de partid, organizaţiile pentru calitatea muncii executate. Comi­ şului Brad, s-au interesat de situaţia apa­ îngrijit în aşa fel ca grupele sindicale sa­ din partea conducerii minei (director to­
repartizarea de sarcini concrete fiecărui de bază nu au fost ajutate să se întărea­ tetul raional de partid va trebui să lupte ratului şi mereu li se răspundea că este şi trăiască viaţa.

comunist au făcut ca organizaţiile de bază scă temeinic, să menţină treaz spiritul de cu mai multă hotărâre pentru crearea de în reparaţie. O intensă preocupare a comitetului de varăşul Merfu Pompdliu) nu primim uri
să-şi îmbunătăţească activitatea în mod vigilenţă revoluţionară a fiecărui membru noi gospodării colective, întovărăşiri agrâ- întreprinderea cinematografică regiona­ întreprindere, este aceea a aplicării me­ sprijin concret. Adeseori tovarăşul direc­
simţitor. In urma muncii practice desfă­ de partid. De aceea în conducerea unor c'ole şi întovărăşiri zootehnice. tor nu ia în seamă propunerile noastre,
lă, respectiv tov. director Coloji Iosif şi

şurată în rândul ţăranilor muncitori, de gospodării colective şi a unor întovărăşiri In hotărârile adoptate de conferinţa de responsabilul tehnic Midea Ioachim nu au todelor sovietice de lucru şi în special a treCe peste ele ca şi cînd n-ar exista.
către organizaţiile de bază de la sate, a agricole au izbutit să se strecoare unele partid au fost prevăzute sarcini concrete luat din timp măsurile necesare pentru ur­ aplicării metodei graficului ciclic. Se ur­

fost posibilă înfiinţarea a 24 de întovă­ elemente nepricepute şi răuvoitoare care privind îmbunătăţirea muncii de partid, gentarea reparării aparatului. Un sprijin serios în munca sindicală îl
privind calificarea aotiviştilor în proble­ măreşte decada! situaţia grupelor ce aplică
mele agriculturii, întărirea agitaţiei şi în­ această metodă, se discută cu membrii primim din partea organizaţiei de partid
răşiri zootehnice de creşterea oilor în co­ nu au luptat pentru întărirea economico- văţământului de partid, întărirea economi- Oamenii muncii din Brad aşteaptă, şi grupelor la fiecare loc de muncă în parte. - a minei Aninoasa, care ne ajută în per­
mun. organizatorică a unităţilor socialiste a că­ co-organizatorică a tuturor unităţilor so­ este timpul, ca tovarăşii din Conducerea Dacă anul trecut au fost numai 8 grupe ce manenţă să ne îmbunătăţim munca, dîn-
ror conducere le-a fost în&redinţată. Ast­ cialiste, dezvoltarea sectorului zootehnic, întreprinderii cinematografice să se stră­
In comuna Hărău, lucrătorii de partid fe l în conducerea gospodăriei agricole co­ duiască să facă posibilă funcţionarea a- du-ne îndrumări zi de zi pentru a remedia
cu sprijinul politic al'organizaţiei de bază lective din Bretea Mureşană, a fost ales etc. D. DEMEA paratuiui de proiecţie in timp cit se poate aplicau această metodă, în momentul de
şi a activului fără de partid, au reuşit să preşedinte tovarăşul Ister Ioan, care a co­ de scurt.
înfiinţeze‘ o gospodărie agricolă colectivă. lipsurile ce mai dăinuie în cadrul comi­
faţă există 15, ceea ce înseamnă că în
tetului nostru de întreprindere, lipsuri îm­
primul trimestru al anului curent, s-a de­
potriva cărora luptăm şi noi pentru a le
In atelierul de sudură al sectorului V; Brigada tinerilor sudori — Vezi ce înseamnă munca în colectiv ? păşit numărul de grupe c'e era prevăzut în
electromecanic al minei Vulcan se iscă c — întreabă din cînd în când utemistui contractul colectiv. înlătura.
mică ceartă, la venirea normatoruiui. Tunsoiu Manea pe tovarăşii săi. Salariul
— Ce să iei, dacă n-am lucrat nimic, Aşa se întâmplă în fiecare lună cu su­ meu a sporit cu 40%, faţă de luna Ianua­ Calificarea la locul de muncă (după me­ BUTCA VICTOR
— De ce-ai venit aici ? preşedintele comitetului de
omule ? Normatorui păru surprins. dorii de la acest atelier. In februarie însă
— Şi ce vrei să-ţi fac eu, dacă n-ai lu­ lucrurile s-au schimbat. S-a format o bri­ rie, când lucram individual. Munca în bri­ toda Kotiear), ocupă un loc important în
— Să preiau luciul ce l-aţi efectuat! întreprindere de la mina

— Aşa ?! — sări de colo tânărul Coca crat ? gadă de tineri sudori condusă de •;comu­ gadă îmi place foarte mult. preocuparea comitetului de întreprindere. Aninoasa

Alexandru ; poftim, i a ! Să vedem, de la — Cum să lucrez, dacă n-am ce ? Mie nistul Raiss Ioan. Sub conducerea lui, bri­ Se munceşte cu mult spor în dolectiv.

mine ce-ai să iei In primire ? nu-mi dă de lu cru ; li se dă numai la gada a început să lucreze cu mai multa Luciul este de mai bună calitate, decît Lucrările de deschideri şi pregătiri

Normatorui îl .privi o clipă nedumerit, „specialişti“. Nouă tinerilor ni se dă nu­ râvnă. Când lucrau individual, tineri ca după sistemul muncii individuale.

A dat apoi răspunsul cuvenit: mai „chiţibuşăriile“, ni se dă tot lucrări Băldău Augustin, Tunsoiu Manea, Colibă Brigada de sudori de la mina Vulcan îşi la mina Uricani

— Ce-ai lucrat, aceea am să iau în pri­ pe oare vechii sudori le refuză pentru că Dumitru şi alţii nu obţineau decât depă­ închină succesele ei, apropiatelor alegeri

mire ! Tânărul însă se burzuli de-a bine- nu fac depăşiri mari la ele... şiri de maximum 30%. Acum, depăşirile ale organelor U.T.M. ce vor avea loc în lin lupta pentru tot mai mult cărbune, răşul Radu Victor, şeful sectorului de tran­
lea : lor trec cu regularitate de 70%. . eurînd.
în întrecerea dintre minele Văii Jiului, sport „goneşte“ după goalele de la culbu-

-r mina Uricani s-a situat în fruntea lor, s-au torul instalat la Lupeni. Aici vagoneţii se
a ocupat primele locuri în întrecere. descarcă ş i .vin înapoi jumătate plinii (a-
PE T E M E DE P A R T I D proape betonaţi) pentru că nu se curăţă.
Colectivului minei Uricani i-a revenit me­ 'Iată o nouă neînţelegere din partea ccn-
In patria noastră se desfăşoară o muncă Să ridkám vigálenf® revoluţionară dezvăluie unele sarcini secrete din dome­ ritul că în cursul anului 1954, a fost prima ducerii minei Uricani care nu a aprobat
plină de avînt pentru aplicarea politicii a organelor de partid şi de sfat niul muncii lor. mină din Valea Jiului ce şi-a îndeplinit construirea unei linii separate La culbu-
partidului de dezvoltare continuă a eco­
nomiei naţionale, de ridicarea nivelului de Această lăudăroşenie bolnăvicioasă duce planul anual înainte de vreme. Acest fru­
la divulgarea diferitelor acţiuni întreprinse mos succes a corespuns pregătirilor ce s-au

trai material şi cultural ai oamenilor mun­ Burghezia şi moşierimea înfrântă adună producţiei, iar acolo unde vigilenţa nu de partid şi de stat, dînd posibilitate duş­ făcut pentru extragerea cărbunelui în anii tor, unde să staţioneze vagoneţii goi pen­
cii, continuă dezvoltarea cu precădere a în jurul ei dementele ede mai josnice, este trează reuşesc' să producă pagube şi manului de clasă să cunoască anumite trecuţi, cînd s-a dat importanţă acestor lu­ tru a fi curăţaţi du oiocanul pneumatic.
industriei grele. lepădăturile societăţii, încearcă să organi­ secrete. crări şi s-au deschis noi orizonturi, din Dacă întârzie vagoneţii o jumătate de oră
zeze acţiuni de sabotaj, comploturi carie­ stricăciuni. care să deschidă noi galerii ce duc spre la Lupeni, n-ar fi mare lucru din mo­
Poporul nostru înfăptuieşte cu succes riste, asasinate, spionaj cu scopul de a re­ Deică loan şi Ionesou Petre din Hune­ Sînt şi cazuri cînd unii funcţionari de straturile de cărbune. ment ce ei sînt curăţaţi tot acolo şi ceea
programul elaborat de partid şi guvern în învia prin forţă şi teroare regimul de ex­ doara au descoperit şi demascat pe sa­ stat prezintă informaţii şi documente din ce a rezultat, să fie revărsat în culbutor.
vederea dezvoltării agriculturii şi indus­ ploatare cruntă, urît şi condamnat de botorul Filip Calmanovici, fost exploata­ domeniul muncii lor fără a ounoaşte cine In cursul anului 1955 lucrările de pre­ Ori lucrul acesta nu se face.
triei bunurilor de larg c'onsuim, a sporirii popor. tor, care a încercat să compromită o im­ sînt persoanele şi dacă sânt în drept să cu­ gătiri şi investiţii minere s-au neglijat.
producţiei agricole vegetale şi animale. portantă lucrare. Vigilenţa comuniştilor şi noască asemenea date. împotriva acestor In luna ianuarie a.c., colectivul sectorului Apoi, la Uricani, există părerea că .to­
Toate comploturile organizate de impe­ a utemişuilor a împiedicat din timp ac­ . atitudini trebuie luate măsuri de combate­ I şi-a făcut planul la lucrările de pregătiri tul trebuie pus în folosul producţiei. Dacă
Harnicul nostru popor luptă ou hotă­ rialişti cu sprijinul foştilor exploatatori şi ţiunea ticăloasă a acestui sabotor, înlătu­ re şi sancţionare pentru stîrpirea complec­ numai în proporţie de ‘83%. Nici pe luna vin 20 de .goale, de exemplu, se dau toate
râre pentru întărirea necontenită a statu­ a rămăşiţelor organizaţiilor fasciste, sînt rând posibilitatea de a-şi pune în prac­ tă a ei. februarie lucrurile n-au stat prea bine. grupelor ce luc'rează în. cărbune, în timp
lui democrat-popular, cea mai de preţ zdrobite de foaia oamenilor muncii de la Dăunătoare este atitudinea unor condu­ Planul pe mină n-a fost îndeplinit decît ce grupele de la investiţii stau. Li cazul
dintre cuceririle sale, contribuind din plin oraşe şi sate. de vigilenţa sporită a orga­ tică planul mârşav şi rafinat. în proporţie de 82,8%, la pregătiri, iar acesta e şi normal ca lucrările de inves­
la dezvoltarea continuă a economiei na­ nizaţiilor de partid şi de stat, de ataşamen­ cători care sînt puşi să gospodărească a- La investiţii miniere, numai în proporţie tiţii şi pregătiri să rămână în urmă. Se
ţionale, pentru întărirea capacităţii de a- tul maselor largi ale poporului muncitor, Este o datorie patriotică a fiecărui mun­ vuitul obştesc. In loc să se achite de 80,3%. Oare cărui fapt se datoreşte a- pune întrebarea : ce se va face conduce­
părare a ţării. El este mândru că patria care înfăptuiesc şi apără cuceririle sale citor să vegheze asupra maşinilor şi unel­ ceastă insuficientă preocupare pentru lu­ rea minei Uricani cînd nu v o r.mai avea
sa liberă face parte din uriaşul lagăr al revoluţionare, politica partidului şi guver­ telor cu care lucrează, să le controleze pe­ cu cinste de această sarcină, dau do­ crările de pregătiri şi deschideri ? Oare de unde da cărbuni ca să-şi facă planul 1
păcii, democraţiei şi socialismului in frun­ nului nostru, pe care o consideră ca pro­ riodic şi să le îngrijească cu răspundere. vadă de nepăsare, tolerează cu multă întâmplător brigada tovarăşului Polcoai Nu numai ziua de astăzi ne interesează, ei
te cu marea Uniune Sovietică. pria lor politică, întărind prin ac'easta uni­ indulgenţă abaterile comise d9 unele ele­ Toma de la sectorul II a rămas pe lima şi cea de mîine. Probabil tîrziu de tot, vor
tatea de nezdruncinat dintre partid, gu­ 4 In agricultură, de asemenea duşmanul mente, justdficind provenienţa acestor aba­ februarie sub normă cu 32% ? Sau bri­ avea de gînd şi Conducerea tehnică a mi­
Zi de zi se consolidează larg unitatea vern şi popor. de clasă încearcă să pătrundă şi să dezor­ teri ca „nepricepere“. gada tovarăşului Lanfros Iosif care la nei Uricani (inginer şef Duia Aurel) să
patriotică a tuturor oamenilor iubitori de ganizeze munca, să împiedice dezvoltarea betonare nu şi-a făcut decît jumătate din aplice în practică hotărârea comitetului re­
pace împotriva uneltirilor agresive ale im­ Munca neobosită desfăşurată de parti­ ei, urzind tot M ul de intrigi, lansând zvo­ Asemenea lucruri se pot petrece acolo plan? Desigur că nu. Cauza principală a gional de partid în oare se arată că nu
perialiştilor americani care pregătesc răz­ dul nostru pentru educarea membrilor de nuri mincinoase, folosindu-se de elemen­ unde comuniştii şi ceilalţi lucrători mani­ răului mers de la mina Uricani, e lipso trebuie neglijată problema luorărilor de
boiul atomic şi se străduiesc să reînvie partid şi a oamenilor muncii în spiritul tele înapoiate, de cozile de topor. Este lim­ festă o atitudine de gură-cască, unde edu­ de goale. Parcul redus de vagonete de lo pregătiri şi deschideri. De ce nu există şi
militarismul german, vechiul duşman al vigilenţei revoluţionare, a intransigenţei pede că duşmanii regimului democrat- caţia membrilor de partid şi a oamenilor Uricani. nu mai poate face faţă cerinţe­ la mina Uricani iniţiativa înaintărilor ra­
poporului nostru. faţă de duşmanii poporului, a păstrării cu popular încearcă pe toate căile să com­ muncii lincezeşte, unde critica şi autocri­ lor actuale ale producţiei. pide ? Răspunsul e simplu. Nici nu poate
sfinţenie a secretului de partid şi de stat. promită ideia transformării socialiste a a- tica nu este desfăşurată cu toată vigoarea
Oamenii muncii din ţara noastră se bu­ a răspunderii faţă de sarcinile şi docu­ gricuiturii, însă rezultatele obţinute prin şi _unde se cuibăresc relaţii neprinci­
cură de libertăţi şi drepturi cu neputinţă mentele încredinţate, a ascuţit conştiinţa munca organizată, câştigurile sporite ale ţă­ piale de cocoloşire a lipsurilor, de tăinu­
de conceput în ţările capitaliste. Orândui­ oamenilor muncii, care se ridică tot mai ranilor colectivişti şi întovărăşiţi, dezmint ire a adevărului.
rea democrat-populară din ţara noastră hotărât împotriva uneltirilor duşmănoase Lipsa de atitudine fermă şi hotărâtă faţă
creată din voinţa maselor, de către par­ demascind duşmanii poporului, care Caută toate zvonurile şi încercările lcr.
tidul clasei muncitoare, oferă imense po­ să frâneze mersul nostru înainte. Trebuie Mîndri sînt ţăranii din diferite forme de cei ce îşi însuşesc din bunurile poporu­
sibilităţi pentru toţi oamenii cinstiţi, de luptat neobosit pentru educarea conştientă de asocieri de lucrarea pământului în co­ lui şi risipesc bunurile obşteşti constituie
a-şi desfăşura iniţiativa lor creatoare, de a oamenilor muncii de la oraşe şi sate. ca mun ca cei din Fricaz, Cistei, Hărău, A- un mare rău şi aduce pagube statului. Nu­
a activa nemijlocit pe toate tărîmurile nici un om să nu rămână pasiv şi indi­ mai datorită lipsei de vigilenţă a organe­
vieţii publice pentru continua înflorire a ferent faţă de manifestările duşmanului poldud de Sus şi alţii, de roadele muncii lor de partid din raionul Brad, este posi­ Sîntem în anul 1955 şi producţia de Căr­ exista atâta timp cît din partea conducerii
economiei şi culturii. de clasă. lor. bil ca în comuna Vaţa de Jos să mai fie bune e mai mare de 3 ori faţă de anu! minei (director Farcaş Ladislau) nu este
administrator al Coloniei de vară şi ras-' 1951. Dar parcul de vagonete a rămas însă nici o preocupare în acest sens — atâta
Toate aceste succ'ese nu pot fi pe placul Nu este întâmplător faptul că în unele De o înaltă combativitate şi vigilenţă re­ pcnsabil al I.S.P.L. Dascălu Dumitru care acelaşi, Mina ŢJricani e în plină dezvoltare. timp cît şi organizaţia de partid, U.T.M.,
fostei clase burghezo-moşiereşti, depose­ întreprinderi se ivesc stricăciuni care nu voluţionară trebuie .să’ dea dovadă lucră­ din uşile clădirilor şi-a făcut coteţe pen­ Se lucrează la mai multe orizonturi, nu cît şi conducerea comitetului de întreprin­
dată pentru totdeauna de puterea politică au nici o explicaţie tehnico-şbiinţifică, dar torii din aparatul de stat şi economic. Ei tru porci. numai la unul, cum se lucra înainte, deci dere nu văd în faţa ochilor decît produc­
ele sînt socotite „inevitabile“. Trebuie com­ trebuie să ajute organele respective în ri­ implicit, se simte necesitatea imediată a ţia de cărbune — „şi numai cea de as­
şi economică. De aceea fiecare succes a bătută atitudinea înapoiată a acelor oa­ dicarea conştiinţei şi prin exemplul per­ Organele de partid, de stat şi economice remedierii lipsei de vagonete. Promisiuni tăzi”. Dacă pe tovarăşii din conducere nu-i
meni care socotesc ca fireşti aceste „în­ sonal să imprime oamenilor muncii răs­ au datoria să desfăşoare o largă muncă de la Direoţia Generală a Cărbunelui din interesează acest lucru, atunci cel puţin ar
poporului nostru muncitor, face ca clasele tâmplări“. Ţinindu-se seama de importanţa pundere şi grijă faţă de bunul obştesc. do educaţie a oamenilor muncii în spiri­ Petroşani de a da vagccieţi minei Uricani trebui să se ocupe mai amănunţit Direc­
fiecărui sector de muncă, orice „eventua­ tul vigilenţei revoluţionare. Organizaţiile sînt de vreo patru ani — dar lipsesc fap­ ţia Generală a Cărbunelui Petroşani.
răsturnate de la putere să spumege de Cu toate acestea unele elemente înapo­ de bază trebuie să dezbată cu membri de tele. Nu e scutit în a interveni în această pro­
litate“, trebuie cu grijă şi simţ de răs­ iate consideră că odată răsturnate clasele partid documentele partidului şi guver­
furie şi să recurgă la tot felul de acţiuni exploatatoare, duşmanul de clasă este în­
pundere prevenită. frânt definitiv şl nu mai încearcă să-şi re- nului şi să asigure însuşirea acestora de
5 mârşave. cîştige poziţiile pierdute. Această autoli-
Duşmanii înrăiţi ai poporului se stre­
Imperialiştii americani şi englezi, furioşi niştire duce la tocirea vigilenţei şi nu la către toţi membrii şi candidaţii de partid Dar nu numai tovarăşii de la Direcţia blemă nici comitetul raional de partid, în-
coară în fabrici şi uzine sub diferite măşti
că nu mai pot jefui şi porunci în ţara noa­ ascuţirea ei. Aşa se explică, că unii tova­ care la rîndul lor, fiecare la locul de mun­ Generală sînt vinovaţi de sistemul defec­ trucit tovarăşii de la conducerea minei

stră, sprijină din toate puterile aceste le­ răşi pentru a-şi da aere de „atotştiutori“ că, să ajute la educarea maselor în spiri­ tuos al aprovizionării cu vagoneţi. La Uri­ Uricani, cît şi de la Direcţia Generală a

pădături. Sînt cunoscute cele 100 de mi­ întreţin discuţii în locuri nepotrivite, Cer­ tul luptei de clasă. cani, chiar şi vagoneţii oare există, nu se Cărbunelui Petroşani sînt cam delăsători.

lioane de dolari alocaţi de către congresul

american, pentru 9pioni şi diversionişti. unde încearcă să saboteze bunul mers al curi de prieteni, familie, etc., unde îşi V. I. întrebuinţează aşa cum ar trebui. Tova- P. ANATOLIE