Page 2 - 1955-03

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 457

Cuvîntul fruntaşilor din agricultură Zgomot face, Cronica filmului
dar „faina“ ?
C e recolfă am cbfsnuti Pe la începutul lunii iulie când tutunul bălegar de grajd la cîmp pe oare l-am „Mai tare ca noaptea“
: 8a cuHura tutunului a crescut mărişor, am rupt foile de jos împrăştiat pe teren şi pe urmă am făcut Nistor Gheorghe — ţine-ţi m in te!
pentru a-1 ajuta la vegetaţie. După a- arătură adîncă pînă la 18 cm. Ca un „harnic" preşedinte Intre 4 şi 8 martie, pe ecranul cine­ s-o pună La cheremul lor, nu e altceva de­
A transmis prin telefon matografului „Filimon Sîrbu“ din oraşul cît o puternică lecţie dată de istorie, ce­
Anul trecut am avut suprafaţa de 0,20 ceastă lucrare, când floarea tutunului a Primăvara, am grăpat bine acest teren Sfatului de la raion: Deva va rula filmul german „Mai tare ca lor ce încă mai simt îndemnul de a păşi
ha. plantată ou tutun. Toamna am făcut apărut am făcut cârmitul, adică ruperea pentru a-1 mărunţi cît mai mult. In urma „Alo secţia agrară...? noaptea“. pe urmele lor. Revanşardul Adeciauer şi
6 arătură adînoă pînă la 18 cm. pe acest florilor de'.tutun. acestei lucrări, am primit butaşi de mentă Situaţia e clară stăpânii lui monopoliştii americani, nu au
teren, încropind sub brazdă 6 care de bă­ de la fabrică, pentru plantat. Am făcut, am dat din coate Evocând sângeroasa perioadă a eveni­ învăţat nimic din aspra şi pe deplin me­
legar de grajd. Foile d e ‘tutun de la mijlocul plantei Probe-avem, vreo Cinci de toate mentelor petrecute în Germania dintre ritata pedeapsă pe oare înaintaşi Lui âu pri­
le-am reeditat la interval de 10 zale de la Pentru indicarea rândurilor care vor fi anii 1933—1945, acest film este un căldu­ mit-o şi azi năzuiesc să rupă din nou la­
Pe la începutul lunii martie am con­ cârmit. Gînd au început a da lăstarii, am plantate cu mentă m-am folosit de semă­ Păi... în planul nostru scrie ros imn închinat celor mai buni fii ai po­ cătele ruginite de pe uşile în dosul cărora
struit două răsadniţe făoînd paturile nu­ făcut copilitul lăstarilor. nătoarea de porumb. Plantarea butaşilor S-avem probe peste-o mie porului 'german, comuniştilor, care s-au omenirea a azvârlit cu scârbă şi dispreţ, hi-
mai din gunoi de cal, pentru a se încălzi ' Terminînd şi cu această lucrare m-am de mentă pe teren, am făcut-o în rânduri Dar... e just c-avem puţine ridicat cu neînfricată îndrăzneală, luptând' tlerii, bismarcii şi diferiţii kaizeri. Astăzi
bine răsadurile. După ce am pus pămîntui apucat să fac recoltatul foilor de tutun de pe timp mai noros, lăsînd rîndurile ’mul O să-mi fac auto... bine hotărît împotriva teroarei fasciste, ară- însă, popoarele nu mai pot fi înşelate
în răsadniţe am făcut însămânţarea, a- la vârf. Culesul foilor l-am făcut pe timp de altul "la distanţă de 25 cm. şi plan­ Asta, fără doar şi poate tându-se a fi mai puternici, mai tari de­ Ele cunosc prea bine de înseamnă a te
mestecind sămânţă de tutun cu nisip. In- uscat, după ce rouă de dimineaţă dispărea. tând firele de mentă pe rînd la distanţă Le realizăm pe toate“ cît întunericul nopţii hitderiste. Evenimen­ lăsa 1a bunul plac al diferitelor- aventut
de 5 cm. fir de fir. tele care au loc, în însăşi vizuina fiarei, rieri ambiţioşi şi sîngeroşi. Auschviţz, M ai'
sămânţaitul l-am făcut prin împrăştiere. Odată ce am terminat de cuieş tot tutu­ ? sint înfăţişate cu multă măestrie şi pro­ danee şi alte asemenea locuri de înspăi­
La un metru pătrat de răsadniţe am în­ nul, l-am transportat acasă, înşirfndu-d pe După 10 zile de la plantarea butaşilor, funzime. Jocul deosebit de real al acto­ mântătoare amintiri, au deschis limpe­
sămânţat 0,5 gr. sămânţă. După însanun­ sîrmă, aşezând foile faţă în faţă. Cînd foile am controlat plantaţia, înlocuind butaşii Iac’aşa-şi învîrte „moara“ rilor, reuşeşte să ne redea o imagine de de ochii omenirii şi aceşti ochi care au
ţare am bătut bine pămîntui cu o scândură începuseră a se usca le-am făcut legături care nu se prinseseră cu alţi butaşi. Ca Sfatul popular din Cioara zguduitor dramatism, din marea şi greaua văzut atîtea teribile grozăvii, nu vor inai
şi am acoperit geamurile răsadniţelor cu şi le-am aşezat într-un loc unde nu pă­ o lucrare de întreţinere a mentei am făcut Zgomot face, dar „făină“ ? luptă, dusă de comuniştii germani în iu­ putea fi amăgiţi niciodată. Acest neclintit
trundea umezeala, păstrîndu-le aşa pînă la prăşitui. Prăşitul l-am fădut în total de ...Pare-mi-se cam puţină. reşul celor mai vitrege condiţiunL adevăr e cu o deosebită vigoare subliniat
rogojini timp de o săptămână. trei ori şi odată privitul buruienilor pe Asta-i bine ca s-o ştie de filmul „Mai tare ca noaptea“. întregul
păpuşire. care l-am făcut înainte de recoltare, deoa­ Tot raionul Orăştie. Hans, cu soţia lui Gerda, cu Erich şl său conţinut, se ridică ascuţit, ca un aver­
Când sămânţa a început să încolţească, De pe suprafaţa de 0,20 hectare am re­ rece buruienile mai începuseră să creas­ cu ceilalţi luptători, apar spectatorului sub tisment dat tuturor acelora care au „uitat“
că între timp. Vocea unui plug o lumină de înaltă ţinută morală. Ei sînt atît de repede suferinţele omenirii de ieri.
şi buruienile au început să răsară, le-am coltat 400 kg. tutun ceea ce reprezintă oameni adevăraţi; îndrăgostiţi de viaţă,
plivit. Flivitui l-am făcut în răsadniţe de 2000 kg. la ha., primind pentru această Recoltarea mentei am făcuit-o pe la ju­ Cine are ochi să vadă de năzuinţa spre bine, copleşiţi adesea de
mătatea lunii august, cînd ea era în toiul Şi urechi să mă audă. griji mărunte şi probleme personale, de
cîte ori a fost nevoie. Udarea răsadurilor cantitate ca schimb suma de 4129 lei, 300 înfloritului avînd frunzele bine dezvoltate Dorm afară-ntr-o ogradă necazuri neaşteptate şi .bucurii şi tocmai
o făceam după cum se prezenta timpul. In şi verzi, bogate în ulei eteric. Veşnic pe ţărîna udă. acest lucru subliniază măreţia bărbăţiei şi
general udatul răsadurilor de tutun EL fă­ kg. porumb, 4 kg. săpun şi 12 metri piază. Nimenea nu mă ridică a eroismului lor. întâmplările succedate
In acest an Voi. cultiva ou tutun tot o su­ Da recoltare m-am folosit de seceră, iar Nici durerea-mi n-o alină pe edrant într-un chip emoţionat, răsco­
ceam în fiecare zi între orele 7 şi 8 d i- ’ plantele recoltate le-am legat în znopi şi Numai ploile cînd pică litor, redeşteaptă în amintirea publicului
măreaţa şi seara după ce asfinţea soarele. prafaţă de 0,20 ha. Vreau să mă sfătuiesc .apoi le-am dus să le predau la centrul din Adîncind a mea rugină. spectator, toate grozăviile şi ororile răz­ Noua producţie a cineaştilor germani,
mai mult cu tehnicienii agronomi, pentru Orăştie. Gheorghe Bodea, gospodarul boiului, mobilizând întreaga lui voinţă de abordând o temă de o mare actualitate,
In răsadniţe ca îngrăşăminte suplimen­ ca să lucrez mai bine pămîntui, să pot N-are gînd ca să mă dreagă a lupta din răsputeri pentru ca zilele o- reuşeşte fără îndoială, să-şi impună meri­
tare am dat azotat de amoniu şi superfos- astfel culege o cantitate mai mare de tu­ De pe suprafaţa de 0,20 hectare, am re­ Rugineala şl amarul diosului Wehrmacht să nu se mai repete. tele prin problemele de viaţă pe care 1©
coltat cantitatea de 550 kg. mentă, soco­ Storc din mine oricé vlagă. dezbate, prin modul interesant în care le
fat, dând pînă la 2—3 grame îngrăşăminte tun ca până acum la hectar. tit la un hectar or v*eni 2750 kg. ¦ Iară sfatul din comună Curajul uimitor, tăria sufletească a lui tratează şi prin înaltul nivel artistic al
la un metru pătrat de răsadniţă. Din Beriu, aşa susţine : Hans şi a tovarăşilor săi, rămân adînc în­ interpretării. Văzând acest film, nu poţi
STOIAN IOSIF In anul acesta sînt planificat să cultiv o „Reparatul merge strună tipărite în memoria noastră, continuând o să nu ajungi la concluzia că dacă Hitler
La începutul lunii mai, am făcut tran­ ţăran muncitor din oraşul altă plantă „coriandru“. •Am tot terenul Da, tovarăşi, noi stăm bine1“ pildă de abnegaţie şi jertfe pentru nobila şi acoliţii săi, despre care se preconiza de
splantarea răsadurilor de tutun în câmp. pregătit din toamnă şi sper sa obţin o re­ T iii! să-l vezi pe. secretarul cauză a eliberării omului muncitor. către cei care-1 susţineau că „sînt de ne­
înainte de transplantare am mai făcut o Orăştie coltă mai, bogată la hectar decât menita, Ion Âfloarei e-o m inune! biruit“, au fost la timpul lor măturaţi to­
fiindcă am căpătat o mai mare expe­ Desfădndu-şi larg sertarul Filmul „Mai tare ca noaptea“, constituie tuşi de pe arena istoriei, cu atît mai mult
arătură superficială la suprafaţa, pămân­ C u m am cuftiva-3 plarsîeffe rienţă în cultivarea plantelor medicinale. Cu ton grav începe-a spune: o puternică pledorie pentru apărarea pă­ astăzi, cînd, voinţa de pace a popoarelor
tului şi apoi am grăpat bine terenul „Mai de mult de-o săptămînă cii, pentru deşteptarea conştiinţei adevă­ a devenit o forţă uriaşă, forţă în-fruntea
MITRU GRIGORE Reparatul este gata“... raţilor patrioţi germani, în vederea unirii căreia stă puternica Uniune Sovietică, ma­
Da transplantare am avut tot răsadul m edicinale Şi-apoi tot aşa o mînă lor' împotriva tuturor acelora care încear­ rea Chină şi ţările de democraţie popu­
ales din cel mai viguros. Plantarea am fă­ ţăran muncitor din satul Sibişel Parcă toarnă cu găleata că a împinge poporul lor pe drumul ne­ lară, vor fi strivite fără îndurare toate
raionul Orăştie Uf 1 cînd văd acestea toate fast al politicii războinice. Soarta jalnici­ rămăşiţele canibalilor SS-işbi, crescute şi
cut-o la distanţă de 60 cm. între rânduri Să nu credeţi cumva, căci am avut de Şi-altele mal „acătării“ lor demenţi hitierişti, ce s-au încumetat -ducate în criminala şcoală a sceleratului
Nu ştiu ce, parcă mă scoate nu de mult să încerce a subjuga lumea şi
şi 40 cm. pe rînd. .i cultivat .multe plante medicinale. Nu, de­ Din puterile răbdării.
De m-ar zmulge o nălucă •
După două săptămâni, am făcut prăşi- cât una singură din ele „Menta“. Cum am Dintre lucrurile moarte
Pe la sfaturi să mâ ducă,
tul tutunului. In total am făcut două pra- lucrat-o ? Prin birouri să mă poarte,
Brazdă aspră, ca o rană
şile şi apoi am mai plivit buruienile ce După ce am recoltat grâul, am dezmi- Aşi tăia-n birocraţie,
Birocraţii „făriprihană"
răsăriseră printre răsaduri. 'riştdt terenul. Toamna am dus 15 care de Bine minte să mă ţie.

T. BULBUCÂND Hiitier. Niciodată întunericul nu va birui

Două gospodării colective — două feluri de a gospodări Pentru buna aprovizionare lumina, iată imaginea precisă pe care fil­

a oamenilor muncii mul „Mai tare ca noaptea“ o lasă în min­

Péntru a se asigura în permanenţă o tea spectatorului.
bună aprovizionare a consumatorilor cu
Nu de mult, în. gosp -dariile colective din tehnioe înaintate,' pentru ridicarea con­ riaru Ioan s-a ţinut de Chefuri şi nu de mărfuri alimentare de bază, Ministerul Co­ V. D.
merţului Interior a luat măsuri ca în fiecare
comunele Pianul de Jos şi Pianul de Sus, ştiinţei membrilor gospodăriei. antrenarea consiliului de conducere pentru
magazin alimentar, să se găsească în mod
au avut loc adunările de dare de seamă Gospodăria colectivă din Pianul de Jos, întărirea economiei gospodăriei. obligatoriu ,şi continuu spre desfacere, un
sortiment minimal, care să fie pus în a-
şi alegerea noilor consilii db conducere. est© un exemplu de organizare a muncii, O altă cauză este aceea că gospodăria plicare cu începere de la data de 4 martie mim
ac. şi care să fíe afişat la loc vizibil în
Cu această ocazie, au ieşit la iveală atât pentru ceilalţi ţărani muncitori din sat. colectivă din Pianul de Sus, n-a fost magazinele de desfacere ale comerţului de
stat, de oare publicul consumator să poa­
realizări cît şi lipsuri în munca consili­ Pentru acest lucru şi pentru faptul Că ve­ destul de ajutată de sfatul popular co­ tă lua uşor cunoştinţă.

ilor de conducere ale acestor două gos­ niturile colectiviştilor au fost mari în anul munal, şi de sfatul popular raional. De­ In cazul cînd se Constată lipsa unor pro­
duse sau sortimente menţionate pe anun­
podării colective. S-a remarcat în specia! trecut (pentru o zi-muncă colectiviştii a u . putaţii sfatului popular comunal; n-au fost ţul afişat în magazin publicul consumator Copil al nimănui Văzînd că nu se abate nimeni prin par­
este rugat a menţiona acest lucru fie în
modul de. gospodărire al unuia şi al al­ primit în afară de alte produse şi bani antrenaţi în munca de convingere a ţăra­ condica de sugestii şi reclamaţii, fie că Nu s-ar putea spăne că în satul Ro- tea locului, directoarea a mai făcut o
se adresează direct responsabilului maga­ moşel, din comuna Romos raionul Grăş- „ultimă" încercare. A cerut concursul
tuia din aceste unităţi socialiste. oîbe 15 kg. grfu şi porumb) mulţi ţărani nilor muncitori de •a porni pe calea gos­ zinului, sau secţiei comerciale respective. tie, nu este cămin cultural. Este, numai tovarăşului Săndescu Nicolae, ce era pe
că acesta nu prea seamănă cu aşa ceva: vremea aceea secretar al organizaţiei de
Ih gospodăria colectivă din Pianul de muncitori îşi manifestă dorinţa de a intra podăriei Colective. geamuri sparte, pereţi afumaţi, uşi fără partid. Şi acesta însă, ca şi tovarăşul
chei şi fără zaruri, iar undeva, într-un Avram de la sfat, s-a „spălat pe mîini"
Jos, datorită preşedintelui Binder Mihai în gospodăria colectivă. Numai în ultimul Este necesar ca toate aceste lucrări dău­ colţ de cameră, un dulap (după părerea motivînd că „doar căminul nu-i al lui"
„unora" bibliotecă), cu nişte cărţi azvîr- şi că deci de treaba asta „se ocupă sfa­
şi a consiliului de conducere, munca este timp, în gospodăria - colectivă din Pianul nătoare mersului înainte ai gospodăriei lite una peste alta. Şi. fiindcă situaţia tul popular".
şţă aşa, ce .şi-au...zis. intr-o zi cei de la
bine organizată şi rezultatele de asemenea de Jos au fost perimaţi încă trei ţărani colective să fie înlăturate. Noul consiliu sfatul popula* comunal — respectiv to­ Iată dar cum şi pentru ce, căminul cul­
varăşul Popa Avram şi tovarăşul Săn- tural din satul Romoşel, stă neîngrijit şi
bune. Gospodăria colectivă din Pianul de muncitori : Paştlulea Me, Oprea Gheor- de conducere va trebui să dea o atenţie descu Nicolae. „De ce adică să stea a- „fără de părinţi", aşţeptînd doar, doar
cest „cămin“ degeaba. Şi ca să nu stea se va „coborî" cineva de pe la regiune,
Jos, a fost fruntaşă în campania agricolă ghe şd Biemel Iosif. deosebită gospodăririi bunului obştesc şi „degeaba", au instalat în el telefonul sau cel puţin de pe la raion, care să-l
nadă şi să-i „aline" suferinţa.
de toamnă, iar acum, se ocupă du intensi­ Spre deosebire de gospodăria colectivă pregătirii însăminţărilor de primăvară..

tate de pregătirea însămânţărilor de pri­ din Pianul de Jos, în gospodăria colectivă Pentru a învăţa cum trebuie gospodărită

măvară. In această gospodărie colectivă, din Pianul de Sus, lucrurile stau cu totul aVerea comună, cum trebuie- organizate şi-

s-a reuşit să se imprime colectiviştilor spi­ altfel. De la intrarea în gospodărie, poţi conduse munCile agricole, noul consiliu

ritul de disciplină liber consimţită, să se să-ţi dai seama că aici ordinea şi hărnicia va trebui să facă schimb de experienţă cu

curme risipa şi lipsa de grijă faţă de avu­ conducătorilor nu este la loc de cinste. colectiviştii din Planul de Jos sau din alte

tul obştesc. Datorită preocupării consiliu­ Sediul gospodăriei nu este îngrijit, cote­ gospodării colective din raion. De aseme­

lui de conducere, gospodăria colectivă din ţele de porci sânt necorespunzătoare, ies­ nea, comitetul executiv şi tehnicienii sfa­ comunal, aşa că acum, oricine ar intra Concurs intre şcoli

Pianul de Jos şi-a mărit sectorul zootehnie tele din grajdul de vite sînt fixate prea tului popular raional, vor trebui să acorde în încăperea acestui presupus cămin, prin

cu încă 3 perechi de' cad, una pereche de departe de perete şd din această cauză vi­ pe viitor un ajutor mai concret şi mai efi­ care vîntul fluieră .în voie, va vedea că Creşterea unui tineret viguros, cu un

boi şi 80 de oi. De asemenea,' colectiviştii tele sânt nevoite să-se dulce în şanţul de cace gospodăriei colective din Pianul de pe lîngă „mobilierul" arătat mai sus, organism xălit şi cu o minte sănătoasă,

au hotărât cu prilejul adunării generale să scurgere a murdăriei, în curtea gospodă­ Sus. există şi o masă hodorogită, pe care e trebuie să fie una din permanentele noa­

însămânţeze o suprafaţă de 30 ha cu porumb riei nu este nici un fel de rînduială şl, Gospodăria colectivă din Pianul de Sus aşezat un telefon, în jurul căruia, se în­ stre preocupări.

în cuiburi aşezate în pătrat, să aplice me­ în general, se vede că aiai a lipsit mâna are posibilităţi de dezvoltare, poate să vîrte în fiecare noapte un om înfăşurat In vederea îndeplinirii cu succes a a-

toda polenizării artificiale la o suprafaţă unui gospodar priceput. Da gospodăria devină mare producătoare de cereale, mare în cojoc şi suflîndu-şi în mîini de ger, cestei sarcini, C.C.F.S. a raionului Pe­

de 10 ha. cu porumb şi-1 ha. ou floarea- colectivă din Pianul de Sus şi pregătirea crescătoare de animale. Depinde .de felul făcînd de pază. troşani, a organizat în şcolile de pe ra­

soarelui. campaniei agricole de primăvară este lă­ cum noul consiliu de conducere va pune Directoarea de cămin, tovarăşa Bor- za acestui raion, diferite acţiuni sporti­

Rezultatele bune obţinute de gospodăria sată la voia întâmplării S-au reparat pînă în practică sarcinile sale în organizarea chescu Livia, a încercat, ce e drept oda­ ve. Nu e m ult de cînd a iniţiat concurs

colectivă din Pianul de' Jos, se daţoresc acum prea puţine unelte agricole,. sămân­ muncii şi felul Cum vor fi ajutaţi de teh­ tă, cam de m ult nu-i vorbă, să „sal­ de gimnastică, piramide, trecerea pro­

în mare parte şd faptului că organizaţia d e . ţa nu a fost selecţionată, nu există preo­ nicieni în aplicarea metodelor înaintate veze" situaţia. Pentru acest lucru s-a dus belor F.G.M.A. şi şah, între toate şcolile

bază se ocupă în mod special', de întărirea cupare pentru transportul gunoiului de agrotehnice. Dacă aceste lucruri se vor de-a dreptul la sfatul popular şi a cerut elementare şi medii din raion.

economică, organizatorică şi politică a gos­ grajd pe câmp. face aşa cum trebuie, gospodăria colectivă sprijin. Acolo însă, secretarul sfatului, Acest concurs s-a desfăşurat cu multă

podăriei colective. Organizaţia de bază prin Cauza principală a acestor lipsuri, este din Pianul de Sus va ajunge la nivelul ce­ tovarăşul Popa, ia răspuns pe loc şi însufleţire şi în urma clasamentului, cele

agitatorii săi, desfăşoară o largă muncă de aceea că. consiliul de conducere al gospo­ lei din Pianul de Jos, şi va deveni model foarte „documentat" cum că, bugetul lor mai bune rezultate le-a.u obţinut echi­

lămurire a colectiviştilor pentru întărirea dăriei colective în frunte cu preşedintele pentru ţăranii muncitori cu gospodărie e „minim" şi că de altfel „căminul nu-i pele Şcolii elementare de 7 ani din Lu-

discipline!, pentru păstrarea bunului obş­ Butnaru Ioan, s-au ocupat mai mult de individuală. DAN IOAN al sfatului, ci .al secţiei culturale de la peni. Dintre elevii care şi-au trecut pro­

tesc, pentru lichidarea absenţelor de la interesele lor personale decît de cele ale preşedintele Sfatului popular raion". Convinsă de această treabă, to- bele cu mai mult suces pot fi amintiţi

lucru, pentru aplicarea metodelor agro- gospodăriei colective. Mai mult, toy. But- raional — Sebeş ( vorăşa Borchescu s-a dus „liniştită" a- Bădilă Dumitru, Vasiu Fibia, Lupescu

casă şi a început a aştepta să apară ci­ María şi alţii. La întrecerea de şah, cele

neva de pe la raion sau de pe la regiune mai bune rezultate le-a obţinut elevul

Mai m ultă grijă faţă de consum atori eventual, care, să lămurească cum stau Popovici Mihai, tot de la Lupeni, care
lucrurile. Dar, nici de la raion şi nici de în această ramură sportivă a fost decla­

la regiune nu a apărut nimeni pe acolo. rat primul pe întregul raion.

Zilele trecute în sala festivă a Sfatu­ criticat atitudinea unor ospătari şi res­ altă băutură. In ac'est caz el uită că se în­ Consfătuirea a mai scos la iveală şi lip­ Ajutorul brigăzii artistice de agitaţie
lui popular al oraşului Deva, s-a ţinut o ponsabili de unităţi faţă de consumatori. străinează *în mod neparmis de regulile surile consumatorilor. Una, semnalată, este
consfătuire cu consumatorii, organizată Printre Cei criticaţi a fost şi tovarăşa oonduitei în timpul serviciului. Un aseme­ şi aceea că ei nu părăsesc localul cînd îi Brigada artistică de agitaţie creată de respectiv tovarăşul Rusu Constantin, nu ;
de T.A.P.L. — filiala Deva — în cola­ Lolcei Elisabeta, responsabila bufetului nr. nea salariat care îşi face serviciul tot în se comunică ora de închidere. Acest lu­
borare cu sindicatul alimentar. 11. In criticii© ce i-aiu fost aduse, s-a a- stare de ebrietate este şi casierul Bureţea cru nu se îiitîmplă prea rar. In noaptea Comitetul de întreprindere al fabricii de s-a interesat de procurarea, reţetei chimi- |
rătat că această responsabilă este lipsită Ioan, de la bufetul nr. 15. Pe lîngă acest zilei de 13 februarie, spre exemplu, în hîrtde „1 Mai“ Petreşti în raionul Sebeş, ce necesară pentru funcţionarea instala-
Dăm mal jos cîteva din problemele de orice politeţe faţă de - consumatori, îi lucru grav, el se mai face vinovat şi de urma comunicării închiderii restaurantu­ şi-a început activitatea în luna iulie 1954. laţied. In urma oriticii făcute, această in­
cele mai importante ridicate în cadrul bruschează, vorbeşte mereu pe ton de co­ faptul că consumă diferite băuturi fără lui, inginerul Donici din Deva a spus os­ Prin combaterea lipsurilor din procesul de stalaţie, a început să funcţioneze cu suc­
consfătuirii. mandă, iar uneori e în stare să treacă să le plătească. De aceea, la bufetul nr. 15 pătarului care a făcut acest lu cru : „să producţie, a atitudinilor nejuste a unor
chiar şi peste aceste necugetate atitudini, se întâmplă deseori, să se servească con­ porunceşti la porcii tăi de acasă şi nu
Fapte îmbucurătoare pentru că, se zice „aşa-i felul ei“. Nu rare sumatorii cu lipsuri de gramaj ; şi aste mie, în local”. Astfel de cazuri se petrec muncdtori faţă de muncă şi utilaje, sti­ ces.
cri a fost întrebată de consumatori că de pentru a se scoate pagubele făcute de ca­ destul de des şi ele reflectă — cu re­
In Cadrul consfătuirii au fost prezentate ce nu organizează- munca în aşa fel, ca, sierul Bureţea şi alţii ca eL gret — necesitatea educării încă a unor mulând iniţiativele creatoafb, brigada ar­ Desigur, acestea sînt numai o parte din
două referate, primul, de către responsa­ mai ales la prânz, când se face schimbul oameni.
bilul restaurantului- „Mureşul“, iar al doi­ de casiere, deservirea să se ~poată face Faţă de lipsurile orchestrei de la res­ tistică de agitaţie a ajutat mult la înde­ criticdle cu oare brigada artistică de agi­
lea, de către responsabilul bufetului nr. taurantul „Mureşul“ consumatorii care au Propuneri
18 (de lîngă gara oraşului). fără întreruperi de jumătăţi de ore, în care participat la consfătuire au avut1 o atitu­ plinirea' planului fabricii. taţie, al cărei responsabil este tov. Şerbam
timp, - consumatorii se adună la oasă, aş- dine justă. Ei au arătat că responsabilul Cei participanţi la consfătuire au făcut
Ambele referate au arătat că măsurile teptînd să fie serviţi. La această întrebare orchestrei, Otvoş Ladislau, cântă după multe propuneri preţioase privitor la îm­ De pildă, într-unul din programele pre­ Ioan, a ajutat colectivul fabricii „1 Mai“
luate de partid şi guvern pentru desfiin­ însă, ea a *răspuns întotdeauna retezat; cum „sună“ buzunarul unor consumatori: bunătăţirea activităţii unităţilor T.A.P.D
ţarea sistemului de aprovizionare pe „cui nu-i place să vină în locul meu, să cine „pică cu bacşişul“ are. ocazia să as­ din oraşul Deva. Astfel ei au propus de zentate brigada a criticat pe tov. Torna Petreşti.
bază de cartele şi raţii şi trecerea muncească mai bine“. Acest „fel de a fi“ culte după „placul inimii“. In asemenea a se intensifica munca de ridicare a nive­
La comerţul desfăşurat, au adus îm­ ar fi bine să nu mai fie. Comerţul nostru cazuri, de altfel destul de dese, responsa­ lului politic şi profesional al lucrătorilor Cornel de la finisaj, care lipsea deseori Brigada, în afară de programele prezen­
bunătăţiri serioase în activitatea unită­ socialist se poate lipsi de asemenea ele­ bilul orchestrei părăseşte colectivul cu din cadrul T.A.P.L. Sarcină de seamă în
ţilor T.A.P.D Nu de multă vreme, la res­ mente care au nervi şi ifose, care sînt care lucrează nu de alta, „dar pentru a această privinţă îi revine sindicatului. El nemotivat şi pe Bîldea Viorel de la ma­ tate la fabrică, a mai prezentat programe
taurantul „Mureşul“ s-a organizat un la­ mereu în toane curioase, care în ciuda fi la înălţimea buzunarului „clientului pre­ trebuie să organizeze conferinţe cu lucră­
borator pentru prepararea mâncărilor reci. mersului nostru înainte îşi păstrează „fe­ ferat“ şi pentru a nu da naştere la even­ torii T.A.P.L.-ului. în care să se arate me­ şini de fabricaţie oare întârzia mai în fie­ artistice şi ân satele vecine, Contribuind la
Acest laborator prepară asemenea mân­ lul de a fi.“. tualele nemulţumiri reciproce. todele de muncă ale lucrătorilor Cinstiţi
cări, pentru toate unităţile T.A.P.L. care din comerţul nostru de stat. care dimineaţă. Rezultatul criticii n-a în­ lichidarea lipsurilor. Astfel, prezentând un
nu au bucătărie. De asemenea vorbitorii’ au mai arătat Publicul consumator din oraşul Deva,
că sînt unii ospătari care mai fac încă doreşte *oa orchestra restaurantului „Mu­ De asemenea, este necesar să se organi­ târziat să se arate. Tovarăşii criticaţi, în program în comuna Săsclori, brigada a cri­
Referatele au mai arătat că deservirea pungăşii. Un' asemenea ospătar este Arde- reşul“ să-şi desfăşoare activitatea, nu după zeze cât mai multe consfătuiri cu consu­
consumatorilor se face de Către mulţi os­ leanu Ioan de la restaurantul „Mureşul“ „buzunarul unuia sau altuia“ ci după un matorii, chiar pe unităţi, la care să fie scurt timp, au devenit muncitori punc­ ticat sfatul popular care nu s-a îngrijit;
pătari în mod conştiincios. In această care vinde lichiorul de 48 lei litru cu 54 program bine întocmit de către conduce­ invitaţi consumatorii din raza de activi­
privinţă au fost daţi drept exemplu tova­ lei. Mai mult, el nu eliberează bonuri pen­ rea restaurantului, care să cuprindă mu­ tate a unităţii respective. tuali, disciplinaţi în muncă, reuşind să ob­ de a repara podul iazului, peste oare nu
răşii Stargman Alexandru, Molnar Andrei tru consumaţie, mnscînd prin acest proce­ zică variată şi preferată de consumatori.
şi alţii de la restaurantul „Mureşul“. deu, pungăşia ce- o face consumatorilor. Fără îndoială că propunerile care se ţină frumoase depăşiri de normă. se mai putea trece, precum şi pe tovară­
In ceea ce priveşte curăţenia localuri­ vor face de consumatori cu prilejul unor
Lipsuri nepermise Mulţi vorbitori au arătat că sînt ospă­ lor vorbitorii au arătat de asemenea că asemenea consfătuiri vor duce la îmbu­ De asemenea, a fost criticat serviciul şul Orban Vaier, gestionar la cooperativă,
tari care se îmbată în timpul serviciului. ac’easte Lasă foarte mult de dorit. Dese nătăţirea activităţii restaurantelor şi bufe­
Numeroşi consumatori care au partici­ Printre aceştia este şi Otvoş Carol de la ori s-a întâmplat ca ospătarii în loc să telor din oraşul Deva. Ele vor contribui la fabricaţii, respectiv tov. Panaitescu Tra- oare nu deserveşte în mod civilizat pe lo­
pat la consfătuire pe lîngă părţile pozitive restaurantul „Mureşul“ care în repetate arunce scrumul de ţîgare din scrumiere în ridicarea activităţii acestora la nivelul ce­
au arătat şi o serie de lipsuri ce se mai rînd uri acceptă „cinstea“ ce i-o fac unii locul unde se slrînge gunoiul, îl aruncă rut de comerţul nou, ' comerţul socialist. ian (actual la serviciul tehnic) în legătu­ cuitori.
manifestă ân activitatea unităţilor comer­ c'onsiirnaiofi cu cîte un deţ de rom sau sub masă.
ciale ale T.A.P.L. din oraşul Deva. Ei au 1 C. B.RADEANU ră cu neredarea deşeurilor în procesul de •Şi toate programele prezentate au fost

fabricaţie, fiind depozitate mai mult timp. încununate de succes. Aceasta, a făcut a

In prezent acest lucru nu se mai întâmplă. membrii brigăzii artistice de agitaţie, prin­

Un rezultat frumos al criticii făcute de tre care tovarăşii Bîscă Nicolae, Gavrili

brigada artistică de agitaţie, este că s-a Ioan, Căpîlmar Eugenia, Boia Aurelia, An­

pus în funcţie o instalaţie „Savela“, de ton Traian, Ciucur Ioan şi alţii să se pre­

recuperare a fibrelor din apele grase, adu­ gătească şi mai temeinic, să descoper

să din import, care a stat mai mult timp lipsurile, ajutând. prin critică constructiv

nefolosită din cauză că serviciul tehnic, înlăturarea lor.