Page 20 - 1955-03
P. 20
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr 461
Autodemascarea cercurilor guvernante americane Unitatea popoarelor Comunicatul secretariatului
Consiliului Mondial al Păcii
Manevrele S.U.Â. în problema colaborării international© chinez şi tibetan
PEKIN (Agerpres). — China Nouă
în vederea folosirii energiei atomice In cadrul celei de a 7-a şedinţe a Con VIENA (Agerpres). — TASS dia), scriitor, vicepreşedinte a! Consiliului
siliului de Stat al Republicii Populare
La 12 martie, secretariatul Consiliului Mondial al P ăcii; Gabriel D'Arboussler
Cercurile guvernante americane, ocupate darea pe ordinea de zi a conferinţei a S.U.A. cu ţările capitaliste şi ţările slab Chineze, care a avut loc recent, a fost Mondial al Păcii a dat publicităţii urmă (Africa Neagră), avocat, vicepreşedinte al
(iu goana înarmărilor cu bombe atomice unui raport cu privire la funcţionarea dezvoltate. adoptată hotărârea de a înfiinţa un comi torul comunicat : Consiliului Mondial al P ăcii; profesorul
şi cu hidrogen, nici nu se gîndese la cola centralei atomo-eleotrice sovietice. In a- tet pregătitor pentru crearea Regiunii D. Kosamby (India) ; pastorul Francis
borarea internaţională în domeniul folo c'elaşi timp, reprezentanţii americani n-au In ce scop? Răspunsul la această între Autonome Tibetane. La 11 martie 1955 s-a deschis la Viens Bosc (Franţa) ; scriitorul Ilya Ehrenburg
sirii paşnice a energiei atomice. manifestat nici un fel de intenţii de a pre bare îl poate da mesajul adresat Congre şedinţa Biroului Consiliului Mondial al (U.R.S.S.) ; poetul Nicolas Guillen (Cuba) ;
zenta conferinţei vreun raport cu pri sului S.U.A. la 17 ianuarie a.c. de preşe In cadrul şedinţei, reprezentantul gu Păcid. Ţai Tin-cai (China), d ep u tat; profesorul
Deşi presa americană încearcă să-şi con vire la folosirea energiei atomice în sco1 dintele Eisenhower. In mesaj se spune vernului popular central al R. P. Chineze Walter Friedrich (Republica Democrată
vingă cititorii de contrariu, aceasta reu puiri paşnice în S.U.A. că arma nucleară trebuie să aibă ca şi în Tibet, Cian Oiu-u, a prezentat raportul Pe ordinea de zi sînt incluse următoa Germană), preşedintele Academiei de
şeşte prea puţin în eforturile ei. până acum prioritate în planurile S.UA Cu privire la lucrările efectuate în Tibet rele probleme : Desfăşurarea campa Ştiinţe a R.D. Germ ane; Wilhelm Elfes
Totodată în S.U.A., după cât se vede în domeniul energiei atomice. după eliberarea acestuia. In raport sînt niei mondiale împotriva pregătirii unui (Republica Federală Germană), preşedinte
In prezent, în Statele Unite se între unele cercuri şi-au făcut alte speranţe ş: scoase în evidenţă realizările poporului război atomic ; organizarea la Helsinki al Uniunii germanilor oare luptă pentru
prind manevre care au ca scop de a îm anume ca cu ajutorul conferinţei să-şi Este aşa dar d a r că nu la folosirea e- tibetan în domeniul economic, cultural şi între 22 şi 29 mai 1955, eunei adunări mon unita/te, pace şi lib ertate; scriitoarea
piedica dezvoltarea Colaborării interna compleoteze informaţiile- cu privire la re nergiei atomice în scopuri paşnice se gîn- social. diale a reprezentanţilor forţelor iubitoare Anna Seghers (Republica Democrată Ger
ţionale în vederea folosirii paşnice a ener zervele mondiale de materiale atomice, du desc cerourile guvernante ale S.U.A., oi de pace. mană) ; pastorul Ragnar Forbeck (Norve
giei atomice. privire la tehnica şi organizarea produc la pregătirea unui război atomic. Din a- La şedinţa Consiliului de Stat a luat gia) ; Kinkazu Sayonzi (Japonia), fost sena
ţiei de energie atomică în alte ţări. cest motiv S.U.A. se pronunţă împotriva cuvântul Daiad-Lama. El a arătat că în La lucrările Biroului iau parte printre
In chestiunea creării unei agenţii inter interzicerii armelor atomice, din acest mo decurs de mulţi ani poporul tibetan a fost alţii următorii membri ai Biroului şi in tor, editorul ziarului „Nisio Nippon Sim-
naţionale pentru energia atomică, presa ameri Tendinţa de a acapara controlul asupra tiv ele nu vor colaborare internaţională în asuprit de diferite dinastii imperiale chi vitaţi :
cană nu suflă nici im cuvânt, Cercurile o- materiilor prime atomice şi a folosirii loi domeniul folosirii paşnice a energiei ato neze şi mai cu seamă de clica gomdnda- bun“ ; Nobuo Nusano (Japonia), profesor
ficiale americane nu întreprind nimic pen în alte ţări — iată adevăratul mobil oare mice. ndstă reacţionară, care căuta pria toate Fizicianul John Bernai (Marea Britanie)
tru a crea această agenţie, fie ea investită stă la baza tuturor manevrelor americane mijloacele să semene discordie între po vicepreşedinte al Consiliului Mondial al la Universitatea din Tokio; Leon Krucz-
şi cu împuterniciri extrem de limitate. în problema folosirii paşnice a energie: Popoarele cer tot mai insistent ca folo poarele frăţeşti ale Chinei Pe lingă acea Păcii ; Eugénie Cotton (Franţa), vicepre
atomice. sirea energiei atomice în scopuri militare sta, poporul tibetan a fost atacat şi de kowski (Polonia), preşedintele Umiunnli
Statele Unite nu dontribue de aseme să fie interzisă şi ca o largă colaborare imperialiştii străini. In anul 1951, poporul şedintă a Consiliului Mondial al P ăcii pre
nea cătuşi de puţin la pregătirea unei con Reprezentanţii monopolurilor americane, internaţională pentru folosirea paşnică a şedinta Federaţiei Democrate Internaţio scriitorilor 'polonezi.
ferinţe internaţionale ştiinţifico-tehnice care, după oum recunoaşte presa ameri energiei atomice să fie instituită fără în nale a Femeilor : Arthur Lundkvist (Sue-
pentru folosirea paşnică a energiei ato cană, nici nu vor să audă de Colaborare* târziere. Unele carouri din S.U.A. cred c2
mice. Da recentele şedinţe ale comitetului internaţională în problemele atomice, cau aceste cereri şi năzuinţe pot fi ignorate. Cuvântarea lui Matyas Rakosi
consultativ al O.N.U. pentru convocarea la adunarea activului de partid din Budapesta
acestei conferinţe, reprezentanţii america tă ned căi pentru a pune mina pe bogă Dar acestea sînt Calcule greşite. tibetan a fost eliberat pentru totdeauna BUDAPESTA (Agerpres). — După cum Un răspuns tot atît de d a r l-a dat hotă
ni şi-au îndreptat eforturile în a limita ţiile atomice ale altor ţări. Ei pledează în Omenirea nu se va împăca niciodată de sub jugul imperialist şi s-a unit cu transmite agenţia M.T.I.,, ziarele un rârea plenarei Comitetului Central şi în
cadrul apropiatei'' conferinţe şi pentru a prezent, după cum dovedeşte recentul ra marea familie a popoarelor Chinei. „Po garo anunţă că la 11 m artie a avut loc c problemele agriculturii. Considerăm just.
îngreuna lucrările ei. Aceşti reprezentanţi port al comisiei mixte a Congresului ca cea mai mare descoperire a vremurilor porul tibetan — a declarat Dalai-Dama — adunare a activului de partid din Buda Ca şi în trecut, ca ţăranii ou gospodări!?
au încercat, ce-i drept fără succes, dar S.U.A., pentru acorduri bilaterale ale noastre energia atomică să servească sco este mândru că face parte din marea fa pesta. Raportul ou privire la hotărârile individuale să fie sprijiniţi din toate
totuşi au încercat, să 'împiedice indu- purilor distrugerii aşa cum a r vrea mania- milie multinaţională, a Chinei". plenarei din martie a Comitetului Central puterile pentru obţinerea unor recolte cât
cii americani aii războiului atomic. al Partidului celor ce muncesc din Un mai bogate. Subliniem însă că singura
Dalai-Dama şi-a exprimat convingerea garia a fost prezentat de Istvan Kovacs cale spre avânt pentru ţărănimea munci
Pregătiri răsboiraiee în Germania accidentală — făcute că poporul tibetan va construi sub condu prim-secretar ‘ăl Comitetului orăşenesc toare este marea gospodărie socialistă —
sub aripa ocrotitoare a puterilor occidentale cerea Partidului Comunist Chinez şi cu Budapesta al Partidului celor Ce mun cooperativa de producţie.
ajutorul poporului chinez, o viaţă fericită cesc.
M. Rakosi s-a ocupat apoi de nece
OSLO (Agerpres). — feld et Co. din Heppenheim, produce mo Ca un simbol al noii industrii de răz- şi plină de bucurii în noul Tibet. Raportorul a analizat principalele sar sitatea dezvoltării continue în rândurile
toare pentru submarine. Schmidt şi Co. din bcd germane — remarcă ziarul — „Clu După aceea a luat Cuvântul Fancen- cini oare stau în faţa organizaţiei orăşe partidului a criticii şi autocriticii a în
Ziarul norvegian „Friheten“, reproduce Frankfurt am Maim fabrică instrumente bul industriaşilor“ din Düsseldorf oare e- neşti Budapesta în ce priveşte îndeplini tăririi principiului conducerii colective.
un amplu articol după ziarul suedez „Ar- optice pentru avioanele de vînătoare de xista pe vremea naziştilor, s-a deschis a- Lama. rea hotărârilor plenarei C.C. al partidului
betartidningen“ oare apare la Göteborg, în noapte şi bombardiere cu rază lungă de cuim den nou. Clădirea acestui .dub oare e Vrem, a subliniat Rakosi, ca cel de al
Suedia, în dare sânt demascate pregătirile acţiune. Aceste instrumente .acţionează pe fost distrusă în timpul războiului a fost Un nou act pirateresc In cadrul dezbaterilor oare au avut loc doilea plan cincinal bazîndu-se pe marile
războinice făcute în Germania occidentală bază de raze infraroşii şi fac cu putinţe refăcută.datorită lui Adenauer oare a alo al bandelor ciankaişisfe la adunarea activului de partid, a luat succese ale industrializării obţinute în
sub aripa ocrotitoare a puterilor occiden reperarea obiectivului pe întuneric. Uzi cat suma de 5.Ş00.000 mărci. „Membrii“ cuvântul Matyas Rakosi, prim-secretar al cursul primului cincinal, să ducă la ridi
tale. „Miiliftariştii germani plănuiesc să re na de locomotive Bersig fabrică bombar acestui club sînt aceia dinaintea războ HONGKONG (Agenpres). — După oum Comitetului Centrai al Partidului celor ce carea continuă a nivelului de trai. al oa
facă wehrmachtu! — arat* ziarul — iar diere cu reacţie. Uzina Bayer din Hôchst- iului, iar directorul este acelaşi Lehr de anunţă corespondentul agenţiei Reuter. muncesc din Ungaria. Hotărârile plenarei menilor muncii şi să întărească apărarea
republica de la Bonn urme • să fie tran Maim, oare aparţine de asemenea concer pe vremea lui Hitler. Ziarul arată apoi că două distrugătoare oiarikaişiste au reţinut Comitetului Central ăl partidului, a spus noastră aşa cum o cere situaţia interna
sformată într-un adevărat arsenal. Acest nului I. G. Farben, experimentează de de curând a avut loc o întrunire la lo în regiunea insulei Quemoy vasul comer el, dezvoltă tot Ceea ce a fost creat de ţională. Hotărârea Comitetului Central,
lucru este cunoscut de toată lumea. Dar multă vreme arma bacteriologică. Labo cuinţa lui Adenauer la care au luat parte cial panamez „Bl Brenon", dare transporta partid în decurs de zece an i dezvoltă îr întâmpinată cu mare avânt şi aprobare
ce nu ştiu .cei mai m ulţi este faptul dă ratoarele concernului Krupp fac tot so aproximativ 40 de mari industriaşi. Cu cărbuni din Hongkong în Japonia. primul rând hotărârile Congresului al 3-lea unanimă în întreaga ţară, a spus Rakosi
Germania occidentală, este de aoum gata iul de experienţe cu diferite arme. Ele au acest prilej s-a hotărit o importantă con al Partidului celor ce muncesc‘din Unga constituie o lovitură serioasă dată planu
să producă armament pentru un nou răz fabrio'at prototipul unui tun atomic şi au tribuţie „personală“ de zeci de milioane DecEarafia lui Nehru în legătură ria. Tcate aceste hotărâri n-au fost întot rilor mârşave ale duşmanului. Oricine în
boi. Ziarul arată în continuare că indus făcut atîtea probe cu el încât se crede că de mărci care să servească drept fonduri cu atentatul comis ia 12 martie deauna îndeplinite în mod just. Vom în ţelege că unitatea partidului nostru este
tria de război din Germania occidentală anul acesta va începe producţia în serie pentru finanţarea propagandei politice a acum mai strinsă. decît oricând.
pe oare puterile occidentale de ocupaţie de tunuri atomice. lui Adenauer. Ziarul aminteşte că aceleaşi DELHI (Agerpres). — TASS lătura acum aceste lipsuri. Vom îndrepta
aveau obligaţia să o demonteze, a fost acum cercuri au finanţat propaganda nazistă In legătură cu informaţiile despre aten In încheiere, adunarea activului de
din nou pusă în funcţiune şi ea produce Ziarul menţionează apoi că uzinele destinată aceloraşi scopuri. tatul comis la 12 martie împotriva primu a spus Rakosi, greşelile ce decurg din partid a adoptat în unanimitate o rezo
mai mult sau mad puţin damuflat arme Rnein-Preussen produc acum mai multe lui ministru al Indiei Nehru, acesta a con luţie care aprobă în întregime rezoluţia
bacteriologice, gaze toxice, bombe cu na- sute de .tone de napalm (benzină conge Messerschmitt, Heinkel, domnii de la vocat la Nagpore (statul Madhjda) pe re subaprecierea industrializării şi, în primul plenarei C.C. al Partidului celor ce mun-
palm şi alte materiale de război. De fapt lată) care a fost folosit de agresorii ame I. G. Farben şi ceilalţi, au motive să fie prezentanţii presei pentru a fade o decla Cese din Ungaria.
subliniază ziarul, industria vest-germană ricani pentru asasinarea în masă a popu raţie în această p rivinţă: „Eu ştiu mai rind, din subaprecierea dezvoltării cu pre
a început remiilitarizarea pe care guvernul laţiei civile din Coreea de nord. menţinuţi de Adenauer — remarcă ziarul. mult dorit toţi despre acest incident — e
este- gata să o ratifice. Se ştie în mod spus Nehru — deoarece aveam o poziţie cădere a industriei grele.
precis — arată ziarul — că o fabrică vest- Ziarul relatează apoi qă Cunoscuţii con Aceasta înseamnă că ei nu vor încasa pu mai bună decît oricine şi puteam să văd
germană produce elemente raddo-active. structori de avioane din Germania nazis tot ce se petrecea. Mă aflam într-o maşină Congresul unităţii şi independenţei Austriei
„Ruhrohemie“ din Oberhausen Helten fa tă, Mssissjrschmitt, Heinkel," Domier, Fo- ţind bani cînd bugetul de înarmare al gu deschisă şi de aceea puitem sa văd totul
brică bombe, incendiare speciale pentru a- cke-Wulf şi Daimler-Benz lucrează acum foarte bine. Maşina a intrat din suburbie VIENA (Agerpres). — TASS triace. Congresul, se spune în continuare
vioane. La Mannheim şi Dudwigshaven, din nou pentru viitoarea aviaţie a wehr- vernului' de la Bonn va prevedea cheltu- în oraş. In stingă mea stătea guvernato La 13 martie a avut loc la Viena Con în rezoluţie, cere guvernului să sprijine
uzinele care aparţin uriaşului doncem machtuiui. Preşedintele acestui grup este rul, iar în dreapta — ministrul principal gresul unităţii şi independenţei Austriei propunerile U.R.S.S. şi să depună toate
I. G. Farben — pe care aliaţii occiden Clodius Domier, oare în timpul lui Hitler i6M ' pentru bombe, arma bacteriologică, Da o cotitură, asupra maşinii noastre s-a convocat'din- iniţiativa 1¦'„Opoziţiei popu eforturile pentru convccarea imediată a
tali au pretins că le-au „demontat“ dir era conducătorul „secţiei pentru construc năpustit pe neaşteptate o riksha trasă de lare austriece“, la oare au luat parte peste unei conferinţe a celor, patru puteri.
1945, fabrică gaze toxice. Societatea Leh- ţia de avioane“ din Ministerul Aerului gaze toxice şi tunuri atomice. o bicicletă. Maşina s-a oprit. Am văzut 1.000 de delegaţi din partea partidelor po
condus de Goering. această persoană. Credeam că vrea, poa litice, organizaţiilor de masă şi sindica Pornind de la faptul că o orientare uni
Ziarul arată în încheiere că comenzile te, să-md înmâneze o petiţie sau o cerere telor, precum şi oaspeţi din R.D. -Germane laterală îngreunează semnarea unui tratat
Când această persoană s-a apropiat, a fost şi Germania occidentală. de stat şi ameninţă independenţa Austriei
mari de armament vor, aduce industria prinsă de secretarul militar al guverna Deschizând congresul, Steiner, preşedin congresul cere guvernului să dea curs ini
torului şi de petitişti locali. întregul in tele „Uniunii luptătorilor din rezistenţă ţiativei lud Molotov şi să trimită la Mos
şilor vest-germani uriaşe venituri de mi cident a durat 10 secunde şi nu trebuie a victimelor şi deţinuţilor fascismului din cova o delegaţie alcătuită, din membrii
exagerat. El a fost o manifestare indivi Austria“, a declarat că sarcina principala marcanţi ed 'guvernului, pentru a stabili
liarde de măroi. duală a unui om excentric şi nu trebuie a congresului este unirea tuturor forţelor un contact personal în vederea începerii
să i se acorde o mare importanţă“. patriotice şi democratice din ţară în lupta unor tratative preliminare privitoare la :
20.000 muncitori feroviari din Sudan în grevă pentru unitatea şi independenţa ţării, îm semnarea tratatului de stat şi la garanţiile
potriva primejdiei unui nou anschi-uss. pentru independenţa Austriei.
OHARTUM (Agerpres). — După cum tie, a paralizat complect circulaţia pe vaselor fluviale din Chartum spre re Apel prof. Dcbretsberger a prezentat
anunţă corespondentul . agenţiei France căile ferate între Port-Sudan, Atbara ş) giunile centrale şi sudice ale Sudanului un raport în oare a arătat că guvernul In momentul de faţă, rezolvarea proble
Pxesse, greva generală'a celor 20.000 fe capitala Sudanului — Chartum. • (navigaţia se află sub conducerea admi austriac nu numai că s-a supus în între mei depinde de Austria însăşi.
roviari sudanezi, care a început la 12 mar- nistraţiei căilor ferate ale Sudanului).
A încetat complect de asemenea traficul A două rezoluţie este consacrată Apelu
lui Biroului' Consiliului Mondial al Păcii.
gime planurilor cercurilor conducătoare Congresul unităţii şi independenţei Aus
Exprdmînd voinţa întregii omeniri pro NOTE EXTERNE ţări. Poporul chinez de 600 milioane a occidentale de pregătire a unul război, ci triei se pronunţă cu toată hotărârea pen
gresiste, Consiliul Mondial ai Păcii, în răspuns cu căldură la chemarea Consiliu participă el însuşi activ la aceste pregă tru distrugerea stocurilor de arme ato
Apelul său adoptat la Viena, a cerut dis Popoarele Suinii glnt împotriva războiului lui Mondial al Păcii. Pe străzile oraşe tiri, folosind in acest scop toate mijloa mice în' toate ţările şi pentru încetare*
trugerea stocurilor de arme atomice şi în lor şi satelor, în secţiile uzinelor şi fabri cele de propagandă încurajând orearea imediată a producţiei acestei arme.
cetarea producţiei lor. Consiliul Mondial de N. ILIU cilor, pe şantierele de construcţie, pretu „uniunilor soldăţeşti“ şi a altor organiza
al Păcii a declamat că guvernul oare va tindeni patrioţii chinezi îşi depun semnă ţii militariste. Cea de a 3-a rezoluţie se referă la pro
deziănţuii războiul atomic, va fi condam intens milioane de oameni din sud-estui dea distrugerile provocate de bombele tura pe Apelul de la Viena. blemele militarizării Austriei occidentale
nat de toate popoarele. Asiei şi Extremul Orient. atomice americane de la Hiroşima şi Na- Dobretsberger a insistat apoi asupra im Congresul, se spune în această rezoluţie,
gasaki, precum şi noile victime ale expe Apelul Consiliului Mondial al Păcii a portanţei uriaşe a propunerilor guvernu aşteaptă oa guvernul să protesteze pînă la
Apelul de la Viena adresat popoarelor In India, toate organizaţiile de masă so rienţelor făcute cu bombele atomice la găsit un răsunet fierbinte în inimile tu lui sovietic cu privire la reglementarea urmă. împotriva transformării Tirolului
lumii a găsit un răsunet fierbinte în rân ciale şi politice, toate forţele progresiste Bikini. turor oamenilor sovietici. cât mad grabnică a problemei austriece ş: într-o zonă americană de ocupaţie, împo
dul milioanelor de oameni. El se bucură din ţară s-au angajat în lupta pentru pace asupra atitudinii guvernului austriac faţa triva atragerii Austriei occidentale în sis
de sprijinul deplin al unor astfel de or şi interzicerea armelor de exterminare în Popoarele din ţările Europei occidentale împreună cu celelalte popoare ale lu de aceste propuneri. temul militar al blocului Atlantic, împo
ganizaţii internaţionale de masă cum sânt masă. Luând cuvântul la sesiunea parla sînt conştiente de întregul -pericol pe oa mii, oamenii sovietici vor face totul pen triva oreării de baze militare pe teritoriul
Federaţia Sindicală Mondială (care nu mentului indian, Rajendra Prasad, pre re-! reprezintă un război atomic nimicitor tru a salva omenirea de primejdia unui In încheiere, participanţii la Congres au Austriei.
mără în rânduirile sale peste 80.000.000 şedintele Republicii India, s-a pronunţat şi înţeleg că tocmai ţările lor, unde popu război atomic. In numele celor 47.000.000 adoptat ou mare entuziasm 4 rezoluţii.
membri), Federaţia Mondială a Tineretu pentru interzicerea categorică a producţiei laţia şi industria sînt cel mai mult con de muncitori şi funcţionari din U.R.S.S., Cea de a 4-a rezoluţie cere adoptarea
lui Democrat (care grupează 85.000.000 ti şi folosirii armelor atomice şi cu hidrogen. centrate pa teritorii mici, pot suferi de pe Consiliu! Central al Sindicatelor din Uniu In prima rezoluţie se spune : Congresul de către guvernul austriac a unei legi îm
neri patrioţi), Federaţia Democrată Inter urma unui astfel de război distrugeri i- nea Sovietică a declarat că sprijină deplin unităţii şi independenţei Austriei salută potriva lui Stahremberg, fostul conducător
naţională a Femeilor (din care fac parte Comitetul executiv al partidului guver mense şi nenumărate victime omeneşti Apelul, de la Viena. Prezidiul Academiei noile propuneri ale Uniunii Sovietice in al Heimwehr-ului.
organizaţiile progresiste femenine a 66 ţări namental Congresul Naţional Indian a a- Iată de ce popoarele din Franţa, Anglia. de Ştiinţe a U.R.S.S.* Comitetul antifascist dreptate spre rezolvarea problemei aus-
din toate continentele) etc. dresat tuturor ţărilor apelul de a se in Italia, Germania, Austria, ţările Benelu- al Femeilor Sovietice şi Comitetul Anti
terzice arma atomică şi a se înceta expe xutuii, Scandinavica protestează atât îm fascist ai Tineretului Sovietic au adresat Ccmum caful agenţiei austriece de presă
Chemând la semnarea Apelului de la rimentarea ed. potriva remilitarizărid Germaniei occiden oamenilor de ştiinţă, femeilor şi tineretu
Viena, secretarul Federaţiei Sindicale tale, oî-t şi împotriva pregătirii unui răz lui sovietic chemarea de a sprijini Ape La 14 martie agenţia austriacă de presă constituie obiectul unei examinări amă
Mondiale a amintit tuturor membrilor Da chemarea Consiliului păcii din în boi atomic. lul Consiliului Mondial «1 Păcii. Uniunea a dat publicităţii următorul comunicat: nunţite în cancelariatul federal.
fiindidatelor că lupta oamenilor muncii treaga Indie, poporul indian a declarat Scriitorilor Sovieticii s-a adresat tuturor
pentru îmbunătăţirea condiţiilor de trai ziua de 6 martie zi de protest împotriva Poporul francez demască ou curaj pla scriitorilor din lume chemîndu-i să contri „După 'cum a aflat agenţia austriacă de Este probabil ca în cursul săptămânilor
este indestructibil legată de lupta împo pregătirii războiului atomici. Consiliul pă nurile agresive ale aţâţătorilor la război, buie prin talentul şi influenţa lor la pre presă, în prezent declaraţia ministrului care urmează guvernul federal austriac să
triva militarizării şi cursei înarmărilor, cii a chemat poporul indian să înceapă se pronunţă cu hotărâre împotriva nefas întâmpinarea unui nou război sovietic al Afacerilor Externe, Molotov, facă o declaraţiei
pentru pace şi seouritete colectivă. La campania de masă pentru strângerea de telor acorduri de la Paris şi cere interzi
chemarea F.S.M., ziua de 10 martie a fost semnături pe Apelul de la Viena. cerea armelor de exterminare în masă. Da PROGRAMUL FILMELOR
declarată drept zi internaţională de luptă adunări şi mitinguri, patrioţii franctezi res
împotriva acordurilor de la Paris şi a re Comitetul naţional indonezian al parti ping planurile blocului Nord-atlantic de Plenara Comitetului Sovietic pentru A- In cea de a doua jumătate a lunii martie, HAŢEG: 17-20 Cu inimă tinără (film ma
învierii militarismului german. zanilor păcii a adresat poporului indone pregătire a războiului şi cer guvernului părarea Păcii a adoptat în unanimitate o pe ecranele cinematografelor din regiunea ghiar), 21-23 Sub vechea monarhie (film ce
zian chemarea de a începe campania pen francez să sprijine noile propuneri făcute rezoluţie cu privire la desfăşurarea în noastră, vor rula următoarele filme: hoslovac), 24-27 Destinul unor femei (film
Ohemînd la intensificarea mişcării tu tru strângerea de semnături pe Apelul de Uniunea Sovietică în legătură cu lu U.R.S.S. de la 1 aprilie a campaniei pen german), 28-30 1 Mai — Pe urmele urşilo
turor popoarelor împotriva pregătirii răz Consiliului Mondial al Păcii. Această crările subcomitetului Comisiei O. N. U. tru strângerea de semnături pe Apelul DEVA ; 14-17 Cînlec despre om (film bul din carpaţi — Nuntaşii Iui Eczer.
boiului atomic şi exprimând voinţa a mi campanie este sprijinita activ de Organi pentru dezarmare. Consiliului Mondial ăl Păcii împotriva gar), 18-22 De doi bani speranţă (film italian),
lioane de mame din toate ţările, Consi zaţia centrală a sindicatelor din Indone pregătirii unui război atomic. 23-27 Jucătorul de rezervă (film sovietic în TEIUŞ : 17-20 Corăbiile atacă fortăreţele
liul F.D.LF. a adoptat o hotărâre cu pri zia, care grupează în ririduril.e sale peste In cele mai mari oraşe din Italia — culori), 28-1 Bănuţul (film maghiar). (film sovietic), 24-27 Clochemerie (film fran
vire !La convocarea în luna iulie 1955 a 2.500.000 oameni ai muncii. Roma, Milano, Torino, Neapoie au avut Poporul sovietic şi întreaga omenire cez).
unui congres internaţional al mamelor loc mitinguri şi adunări de masă consa progresistă aprobă şi sprijină cu căldură PETROŞANI; 15-21 Fetele din piaţa Spa
pentru apărarea pădii. In Japonia, mişcarea pentru pacte a luat crate campaniei naţionale pentru strânge politica externă de pace a Uniunii So niei (film italian), 22-27 Soldatul de oţel BRAD ; 17-20 Soldatul victoriei seria I
un caracter naţional. Peste 30.000.000 per rea de semnături pe Apelul de Ia Viena vietice, pentru reducerea înarmărilor şi (film chinez), 28-4 aprilie Turnul fecioarei — (film polonez), 21-23 Prinţesa trufaşă (film
In toate ţările se desfăşoară tot mai soane au şi semnat cererea ou privire la Suite de mii de patrioţi italieni au şi sem-. interzic'erea armelor atomice şi a oricăror Chibritul suedez (film sovietic culorat). cehoslovac), 24-27 Soldatul victoriei seria 1I-J
amplu campania pentru apărarea păcii. interzicerea bombelor atomice şi cu hi nat Apelul. Campania pentru interzicerea altor arme de exterminare în masă. Noile (film polonez), 2S-30 Destinul Măriei Vlasen
Pături largi ale populaţiei din lumea în drogen. Cele două camere ale parlamen armei atomice este însoţită de o luptă propuneri formulate de Uniunea Sovietică ALBA-IULIA; 17-20 Maeştrii baletului rus co (film sovietic).
treagă — milioane de muncitori şi ţărani, tului japonez au adoptat o hotărâre prin tot mai intensă împotriva reînarmării în legătură ou lucrările subcomitetului Co (film sovietic culorat), 21-23 Nuntă cu zestre
reprezentanţi de seamă ai vieţii publice şi care sa cere interzicerea folosirii şi ex Germaniei occidentale. misiei O.N.U. pentru dezarmare, corespund (film sovietic), 24-27 Vacanţă cu Andel (film ORAŞTIE; 17-20 Africa seria 11 (film ceha
politice, ai ştiinţei şi culturii, oameni de perimentării bombelor atomice. Comitetul întru totul intereselor tuturor popoarelor cehoslovac). 28-30 Secretul sîngelui (film ce slovac), 21-23 1 Mai — Pe urmele urşild
cele mai diferite convingeri politice şi cre japonez pentru apărarea păcii a trimis în Campanii ale întregului popor pentru hoslovac culorat). din carpaţi — Nunta Iui Eczer, 24-27 Flăcăi
dinţe religioase se pronunţă cu hotărâre alte ţări delegaţii pentru a chema toate strângerea de semnături pe Apelul de la lumii. deasupra Asiei (film mongol), 28-30 Cente
pentru .interzicerea armelor atomice şi cu popoarele la acţiuni aebive împotriva pre Viena au loc în China, România, Cehoslo Campaniile pentru strîngerea de sem APOLDUL DE SUS ; 17-20 Primul specta nărui teatrului naţional (film rominesc).
hidrogen. Da această campanie participă gătirii războiului atomic. Japonezii invită vacia, Ungaria, Polonia, Albania şi'in alte col, 24-27 Nepoţii Gornistului (film romî-
la ei delegaţii din alte ţări pentru a ve- nături pe Apelul de la Viena arată că po nesc). SEBEŞ; 17-20 Revizorul (film sovietic]
poarele tuturor ţărilor ia/u cauza păcii în 21-23 Pe malurile Volgăl de jos şi mijlo
mâinile lor de nădejde şi o vor apăra pînă ZLATNA; 17-20 Avangarda de sacrificiu (film sovietic), 24-27 Schubert (film austriac
(film sovietic), 21-23 Pentru cei de pe mare 28-30 Comoara din insula păsărelelor (fiii
la capăt. (Agerpres) * (film sovietic), 24-27 Zoia (film sovietic), 28- sovietic).
30 Corina Schmidt (film german).
Hedacţia şi Adm. ziarului Str. 6 Martie, Nr. 9, Telefon: 188-189. Taxa plătită în nuniorar conf. aprobării Direcţiunii Generale P.T.T. nr. 236.320 din 6 noiembrie 1949 -- Tiparul Intrepr. Poligrafică de Stat DEVA
