Page 22 - 1955-03
P. 22
Pag. 2 DRUGUL SOCiÄüSM ULüä 462
Din activitatea unui comitet ÎNSEMNĂRI c u l t u r a l -s p o r t iv e
de administrare a lotului
zootehnic Cum a ajuns preşedintele Achim ganizarea satisfăcătoare a permis con
curenţilor să se întreacă în cele mai
să facă „economii“
Animalele de rasă din staţiunea de bune condiţiuni.
montă din Comuna Cut, raionul Sebeş, Problema aprovizionării cu lemne de Tinerii gimnaşti, au participai la probele
n-au dus şi nu duc niciodată lipsă de foc a localurilor şcolare din Băiţa şi stabilite în program cu multă însufleţire,
Conlraeful asigură rativa o suprafaţă de 0,20 ha. pe oare s-o tru a nu face rană pomului, apoi fiecare hrană. Ţăranii muncitori din această co
mună, cunoscând venitul ce le pot aduce
avantaje frumoase cultiv cu varză Am tot terenul pregătit tăietură o ung cu pământ galben pentru asemenea animale prin îmbunătăţirea Hărţegani raionul llia, a fost o chestiune dovedind fiecare că e stqpînit de dorinţa
şeptelului, au lucrat anul trecut în bune
De cîţiva ani încoace, toată producţia de *pentru cultivarea ei, adică arat adânc şi a nu intra apa sau omizile sub Coajă. condiţiund lotul zootehnic şi au recoltat ce a frămîntat toată iarna cadrele di de a aduce victorie colectivului său. In
varză Cfc o obţin de pe pământul meu, o de pe el însemnate cantităţi de furaje
predau cooperativei prin contract îngrăşat din toamnă lai acum, dacă trece Când fac această lucrare scutur toate pru păioase şi concentrate. dactice de aici. Noroc că anul acesta, general, s-a putut remarca la toate co
Anul trecut am avut cultivat du varză iuna aceasta, voi semăna sămânţă de varză în nele putrezite şi uscate ce au rămas pe Ei şi-au pus în gând ca şi anul acesta gerul s-a dovedit a fi mai puţin aspru lectivele sportive, o bună pregătire, dis
suprafaţa de 0,20 ha. Străduindu-mă să să-l lucreze. De data asta însă s-au hotă
respect întocmai minimele agrotehnice, a- grădina casei pentru răsad, avînd aici un ramuri, deoarece aceste fructe putrezite rât să lucreze şi mai bine. De aceea ei ca în alte rînduri, căci altfel nu se ştie ciplină, şi o corectă ţinută sportivă.
dică să fac toate lucrările de întreţinere au ales în luna ianuarie a.c., un comitet
şi îngrijire la timp, am reuşit să recolte2 toc ferit de vînturi şi bine adăpostit, toc constituie un. adăpost al insectelor. care să conducă toate muncile agricole ce cum s-ar fi descurcat. Lupta pentru cucerirea primelor locuri a
în toamnă, de pe suprafaţa respectivă, se cer pentru lotul zootehnic şi să adminis
cantitatea de 9000 kg. varză, ceea ce în mai bun pentru producerea răsadurilor. Tot toamna, cu' o perie de sârmă frec treze toate produsele Ce le obţin. Trebuie să spunem, că cei doi învăţă fost destul de grea şi fiecare dintre con
seamnă că la un hectar ar veni 45.000 kg.
varză. Cred că şi în acest an, voi obţine o pro tulpinile prunilor pentru a distruge toate In fruntea acestui comitet a fost ales ca tori Bădăuţă Gheorghe de la Băiţa şi curenţi a căutat să dovedească ceea ce a
preşedinte ţăranul muncitor Galata Va- Miţaru Ioan de la Hărţegani, au început învăţat. Proba cea mai atrăgătoare a
întreaga cantitate de 9.000 kg. em pre ducţie frumoasă de varză. Astfel, voi be cuibarele de insecte. După asta, greblez sile, iar secretar Diou Hie. Oa membrii ai încă din toamnă a bate la uşa sfatului constat în programul de ansamblu. In
dat-o Cooperativei, primind pentru ea comitetului au fost aleşi: Popa Iile, Braţe
suma de 3.000 lei, bani cu care mi-am neficia de toate avantajele pe care nd le * bine terenul în jurul fiecărui pom, adu Ioan şi alţii. popular comunal cerînd concursul. Pen cadrul acestei probe, echipa din Sebeş a
cumpărat îmbrăcăminte şi alte lucruri
trebuincioase în casă. oferă noua hotărâre. nând toate frunzele şi orăcile tăiate apoi Ced care i-au ales, nu s-au înşelat. Roa
dele muncii comitetului au şi început să se
Sînt sigur, că dacă semănăm alte plan ILIEŞ TIBERIU le dau foc, distrugînd prin aceasta toate vadă imediat după ce au ‘fost aleşi. El a tru a nu avea surprize neplăcute, oame lucrat cu cercuri, iar Hunedoara, băieţi,
te pe acest teren nu câştigam atât Toto mobilizat ţăranii muncitori să transporte
dată predând varza la cooperativă, prin ţăran muncitor din satul insectele dăunătoare. Prunii tineri îi vă gunodul de grajd pe lotul zootehnic. Ast nii o luaseră din timp. Dar ce te pui cu cu bastoane. Omogenitate şi o frumoasă
contract, nu mi-am pierdut vremea ttr- fel s-au cărat pînă în prezent peste 12 preşedintele sfatului Achim Gheorghe. demonstraţie de ansamblu, au dovedii-o
guindu-mă cu unul şi cu altul. Rişca raionul Brad rul de toamna, pentru ca să nu-i roadă tone de gunoi de grajd. Printre aceştia se
numără şi Bria Vasile, Binea Ilie, Hă-
Noua hotărâre a partidului şi guvernului —o0 0 — iepurii în timpul iernii. prian Gheorghe şi alţii. Acesta, i-a privit cu un aer de om pen sportivii raionului Alba, băieţi.
privind Contractările de legume, seminţe tru care nimic nu-i mai simplu decît să O latură, care după părerea
de legume şi fructe, ne oferă nouă culti Am obţinut producţie In primăvara anului trecut am arat din O parte din lotul zootehnic este plani noastră,
vatorilor. avantaje mad mari ca şi pînă mare de fructe nou în livadă şi apoi am semănat bor- ficat ca în acest an să fie însămânţat cu procure lemne pentru şcoli şi apoi ie-a nu s-a prezentat tocmai aşa cum ar fi
acum, dacă contractăm. Acum putem be ceag şi ovăz. Tot atunci, o echipă trimisă porumb, orz, ovăz şi cartofi. spus:
neficia de reducerea impozitelor cu 100% trebuit pe timpul desfăşurării acestui
pentru suprafaţa contractată pe mad mulţi Sămânţa necesară însămînţărilor este —; Grija mea de treaba asta. Doar concurs a constituit-o arbitrajul. Nu toţi
ani, iar dacă încheiem contractul numai pe In satul nostru prunii «se dezvoltă bine de secţiunea agricolă mi-a stropit prunii deja selecţionată. Până acum s-au selec avem prevederi bugetare...
un singur an, beneficiem de o reducere pe toate dealurile. cu soluţii, pentru a combate dăunătorii ţionat 1.120 kg. ovăz, 580 kg. orz şi 200 kg. învăţătorii la auzul acestor asigurări, arbitrii au avut o ţinută corespunzătoa
de 50% a impozitului pentru suprafaţa ’pomilor, după care lucrare eu le-am vă porumb. Selecţionarea a fost făoută tot re, un spirit de analiză conştiincios în
respectivă- Fiecare ţăran de la uoj are in grădina ruit tulpinele la fiecare. de ţăranii muncitori B-iţea Augustin, Bitea s-au liniştit oarecum şi au început a aş ceea ce priveşte aprecierea concurenţilor.
sa un număr însemnat de prund. Insă dacă
Conform prezentei hotărâri, sîntem scu nu stil cum să lucrezi livezile cu pruni şi Prin luna august, când prunele îmi erau Iosif, Moga Ioan şi alţii. tepta. Timpul însă a trecut, iarna a so
tiţi şi de cote pentru suprafeţele contrac le laşi la voia întâmplării, nu poţi aştepta bine coapte, le-am cules, de la 62 de pruni, Tot o parte pozitivă a muncii comitetu sit şi de lemne nici poveste nu era. S-au De pildă, tovarăşul Voinescu de la Hu
tate, iar dacă se ivesc prin culturi anu să obţii producţii sporite, He fructe. câţi am avut pe rod, am cules 4.200 kg.
miţi dăunători care atacă plantele, atunci prune, iar de pe locul însămânţat, am ob lui este şi aceea că întreaga suprafaţă de dus atunci din nou la preşedinte. nedoara, în marea parte a cazurilor a
secţiunea agricolă ne ajută cu diferite so Eu am o livadă mică, oare abia numără ţinut 150 kg. ovăz şi 400 kg borceag.
luţii pentru a combate aceşti dăunători. până la 90 bucăţi di* prund» dintre care pământ a latului zootehnic este împărţită — Nici o teamă, i-a asigurat acesta de făcut aprecieri de aşa natura îneît a sUr
numai 62 îmd rodesc lat’’ M sânt plantaţi Din această cantitate de prune am pre
In acest an, eu am contractat cu coope numai de 4 an i dat cooperativei prin contract 1.600 kg. să se lucreze pe circumscripţii electorale. cum i-a văzut nemal dîndu-le timp să nit indignarea publicului spectator. Ma-
pentru care am primit 2.400 lei, din res vorbească. Avem prevederi bugetare, nu nifestînd un exces de „conştiinciozita
Prunii îi am plantaţi în rânduri la dis tul prunelor am făcut magiun şi ţuică. Aşa că fiecare ţăran muncitor din Comuna mai şcoala din Hărţegani are 1.700 lei...
tanţă de 5 metri unul de altul şi la 5 me
tri distanţă între rând. Ca să obţin pro In acest an, n-o să mai las o cantitate Cut ştie ucide are să muncească pe pămân — Bine, bine, protestară învăţătorii, te", notele stabilite de acest arbitru, nu
ducţie mare de prune, în fiecare toamnă aşa mare de prune pentru ţuică, deoarece dar cu prevederile bugetare n u sse poate au constituit expresia unei obiectivităţi,
îngraş livada ou gunoi de grajd bine pu nu şm mare avantaj Ca şi cînd le-aşi pre tul lotului zootehnic şi ce anume să mun
trezit. Pac apoi o arătură La suprafaţă da cooperativei.. Am să închei contract cu încălzi nimeni. Nouă ne trebuie, lemne. nu au demonstrat o sinceră cîntărire a
pentru a nu tăia firişoarele de rădăcini cooperativa, că văd că prin recenta hotă cească.
ale prunilor şi odată Cu arătura îngrop şi râre a partidului şi guvernului cu privire O astfel de organizare a munoii, pro — Aşa ?... se supără preşedintele. Ca muncii concurenţilor. De pildă, exejei-
gunoiul de grajd sub brazdă. Odată ce am la contractările de legume şi fructe, ni se
terminat această lucrare, mă apuc de cu acordă mai mari avantaje. mite în mod sigur că anul acesta ani re vasăzică faceţi şi pe mofturoşii ? A- ţiul gimnastical de bare-parălele, exe
tunci descurcaţi-vă cum ştiţi... Eu nu mă
malele de rasă din staţiunea de montă din mai amestec. Şi într-aăevăr aşa s-a în- cutat de către tînărul sportiv Peterfi-
comuna Cut vor avea asigurată h ran a.cu tîmplat. învăţătorii s-au descurcat toată Eugen din Petroşani, a fost notat de că
furaje păioase şi concentrate, pe o peri iarna cum au putut, iar preşedintele tre el vădit neprincipial. Şi aceasta nu a
oadă destul de îndelungată. Achim nu s-a amestecat deloc. De altfel fost singurul caz. Desigur că o asemenea
răţatul prunilor. Curăţ fiecare prun de STANA ION (Cismiaşu) BLAGA ECATERINA aşa-i dumnealui „om dintr-o bucată". atitudine nu e deloc încurajatoare pentru
Cînd spune o vorbă, peste ea nu mai
toate uscăturile tăind cu firezud fiecare • ţăran muncitor din satul corespondentă voluntară încape alta... A spus că nu se va ames tinerii sportivi.
cracă uscată. Tăietura o fac la nivel, pen Ţebea, radonul Brad ¦ teca şi aşa a făcut. Abstrăgînd îrosă această chestiune, se
Şcoala însă trebuie să meargă. Cursu poate afirma că modul în care s-a des
Să sprijinim acţiunea de creştere a viermilor de mătase rile nu puteau să stea în loc pentru ca făşurat concursul a fost de un nivel re
priciul unui om. In faţa acestei situaţii, marcabil. Dintre echipele concurente,
! învăţătorii au început a umbla pe la pă
. Hotărârea Consiliului de Miniştri al stat, este fruntaş pe regiune în contrac către copii sau' de alte persoane din gos rinţii copiilor explicîndu-le şi îndem- s-au afirmat printr-o muncă, calitativă
R.P.R. privind măsurile ce trebuie luate tarea viermilor de mătase. podărie sau şcoală.
pentru dezvoltarea creşterii viermilor de nîndu-i. Aşa au reuşit să-şi procure cea a Şcolii medii de băieţi şi fete din
mătase şi îmbunătăţirea sistemului de con Totuşi, buna desfăşurare • a activităţii Organelor secţiei regionale de învăţă ceva lemne prin contribuţia necesară. Alba - Iulia, a Şcolii pedagogice mixte
tractare şi preluare a gogoşilor de mătase, în munca de contractare este împiedi mânt le revine sarcina de a combate pe
Constituie o nouă şi preţioasă măsură cată de împotrivirea şi dezinteresul unor toate căile atitudinile netovărăşeşti şi une Cînd acestea se terminau, din nou o por Deva, precum şi a Şcolii medii de 10 ani
pentru continua dezvoltare şi întărire a organe oare au sarcina de a contribui la ori lipsite de conştiinţa menirii pe oare o
economiei noastre naţionale. dezvoltarea creşterii viermilor de mătase. au unele c'adre în subordine. Şi, referin- neau de la casă la casă cu „lămurirea“. din Petroşani. Trebuie subliniată munca
Un astfel de exemplu este Cazul organe du-ae la aceasta trebuie să amintim cazul
Prin elaborarea acestei hotărâri se ur lor agricole ale Sfatului popular al co directorului de la Şcoala elementară din In felul acesta a trecut toată iarna, iar stăruitoare pe care au dovedit-o echi
măreşte crearea de cantităţi din ce în ce munei Şoimuş, care de la bun început comuna Orişeni, raionul Hunedoara, tov. fondurile prevăzute pentru lemne, au
mai sporite de mătase, putîndu-se asi s-au arătat ostile organelor de contrac Moisei Titus, care pur şi simplu nu a vrut trecut şi ele la economii bugetare. Faţă pele din Sebeş, care, cu toate condiţiile
gura în acest scop o aprovizionare ritmică tare a viermilor de mătase şi in loc de a să stea de vorbă cu organele de contrac
şi calitativă a fabricilor preluorătoare. duce muncă de îndrumare şi sprijin, a- tare ale D.C.A.-ului, care veniseră să con de o asemenea neaşteptată întîmplare, materiale grele în care au trebuit să
doptă o poziţie comodă de inactivitate, sub tracteze creşterea viermilor de mătase.
Ca urmare a acestui faipt, creşterea vier pretextul „imposibilităţii“ de a se creşte preşedintele Achim şi-a frecat mulţumit se pregătească, au avut totuşi o prezen
milor de mătase de către gospodăriile in viermi de mătase. Nu mai puţin de con Creşterea viermilor de mătase în şcoli,
dividuale, asociaţiile de crescători, ca şi damnat este raionul Haţeg, Care, datorită pe lingă faptul că aduce într-un timp scurt mîinile. Nu făcuse el cine ştie ce trea tare demnă de toată lauda»
de către şcoli şi diferite aşezăminte, tre linsei de orientare a colectivului D.C.A: •un--oîştig'frumos contractanţilor, mai are
precum şi a lipsei de iniţiativă, a rămas "şl uin deosebit rol educativ în rîndul ele bă mare de cînd era în Băiţa, dar o „eco • Rezultatele luate în ordinea primelor
buie sprijinită şi stimulată de -organele simţitor în urmă. vilor, în sensul introducerii sericiculturii nomie" tot a reuşit să facă. Pe „spina
puterii de stat. Hotărârea Consiliului de în cadrul lecţiilor de ştiinţele naturii. Rodnica activitate rea" cui a făcut acest lucru, asta avea locuri, au fost cucerite după cum ur
Un alt aspect negativ, nejustificabil şi a unui comitet de cetăţeni
Miniştri, trasează sarcini precise comite nesănătos îl crează atitudinea unor cadre Pentru realizarea unor condiţii cât mai prea puţină importanţă. mează : Pentru fete, locul I a fost cu
telor executive ale sfaturilor populare, pen din învăţământ (cazul directorului de la bune pentru creşterea viermilor de mă Curios de ştiut ar fi, dacă cineva s-ar cerit de către echipa Şcolii pedagogice
tru secţiile de învăţământ regionale şi ra Şcoala elementară Mintia, tov. Emescu tase, organele sfaturilor populare vor tre In sătul-Cetea, raionul Alba, din iniţia apuca aşa „dintr-un capriciu", să facă mixte Deva, locul II de către cea a Şco
ionale, şcoli elementare, pentru a sprijini
Stancu), oare în loc de a îndruma pe ce bui să ia măsuri de pază şi întreţinere a tiva comitetului de cetăţeni, sub îndru anumite „economii‘ pe „spinarea" tova lii medii nr. 1 Alba-Iulia, iar locul III de
şi îndruma ţărănimea muncitoare în di răşului preşedinte Achim, cam ce-ar face
tăţeni, arătîndu-le avantajele ce le pot ob tuturor plantaţiilor de duzi. marea organizaţiei de bază, locuitorii sa atunci dumnealiii cu m îinile: şi le-ar către echipa Ş:olii medii Petroşani. Pen
recţia Contractării şi creşterii viermilor de
mătase. ţine din contractare (de exemplu : din 10 Acum, când munca de contractare a tului au ieşit la prestarea diferitelor freca de bucurie, sau şl le-ar muşca de tru băieţi, locul I a fost cucerit de către
Astfel, în comuna Certej, datorită mun grame sămânţă contractată poate scoate o viermilor de mătase se găseşte în plin a- munci voluntare. Astfel, s-a construit un necaz ?... echipa Şcolii nr. 2 Alba-Iulia, locul II de
cii de îndrumare depusă de membrii co producţie de 20 kg. gogoşi, pentru care vânt, se cere din partea organelor locale pod de piatră peste „Vale“ şi s-a repa Poate că comitetul executiv al sfa echipa Şcolii medii tehnice metalurgice
mitetului executiv, de deputaţi şi cadre primeşte 600 lei, plus 5 kg. bumbac fir ale puterii de stat să-şi îndrepte atenţia rat căminul cultural. tului popular raional se va interesa mai Hunedoara, iar locul III de echipa, Şco
îndeaproape de acest lucru.
didactice, în rînduâ, cetăţenilor, ca şi în dublu), afirmă că ar fi imposibil să se asupra aceşţei probleme, căci numai astfel Tot prin muncă voluntară s-a dat în lii nr. 2 Petroşani. Individual, sau re
comuna Zam, unde comitetul executiv e crească viermi de mătase. Aceste atitudini se va putea asigura o recoltă bogată, şi circulaţie o şosea nouă pe o lungime de Pe marginea campionatelor republicane marcat in mod deosebit sportivii Şuciu
şcolare de gimnastică, faza de regiune Doina şi Loy Margareta de la Şcoala pe
ştiut să sprijine Cu interes munca de con sînt cu totul nejustificabile şi dăunătoare prin aceasta, posibilităţi Crescânde pentru 3 km ; muncă la care a participat majo
tractări, s-au obţinut frumoase realizări. intereselor statului nostru, rând se are în fabricile noastre de a crea tot mai multe ritatea locuitorilor din sat. In zilele de 12 şi 13 martie, în sala de dagogică mixtă Deva, Văcaru Mărie, de
¦ gimnastică a Şcolii pedagogice din ora- la Şcoala medie fete Petroşani, Peterfi
Demn de evidenţiat este raionul Hune vedere că pentru realizarea acestor fru produse cerute de oamenii muncii. In fruntea acestor acţiuni se află tova
doara, care datorită sprijinului şi îndru moase avantaje, se cere o muncă de cel MIHUŢ PETRU răşi c a : deputatul Cădan Traian, Dără- \ şui Deva, a avut loc desfăşurarea între Eugen tot de la Petroşani şi alţii.
directorul întreprinderii regionale
mării primite din partea organelor de mult 10-15 zile oare poate fi efectuată de muş Florean, Truţă Ioan, Raica Traian, cerii în cadrul fazei pe regiune, a cam Concursul ce a avut loc în zilele amin
D.C.A. Hunedoara-Deva
Oţoi Ioan, precum şi un număr însemnat pionatelor şcolare republicane de gim tite mai sus, a sublinAat cu tărie preo
de femei printre ca re : Medrea Marfa de nastică. La aceste întreceri, au participat cuparea pe care şcolile noastre o au
putată, Dărămuş Marfa, Bancea Victoria 80 de sportivi şi sportive reprezentînd pentru pregătirea şi creşterea unui tine
şi multe altele. echipele raioanelor Alba, Sebeş, Orăştie, ret sportiv cu un organism bine călit,
FRINCU IOSIF Hunedoara, Petroşani şi oraş Deva. Or apt de a învinge cu uşurinţă greutăţile.
corespondent voluntar
I. V. STALIN despre industrializarea socialistă Pe baza succeselor realizate în domeniul cădere a industriei grele, apărată de par operei sale, I. V. Stalin, despre industria
dezvoltării industriei grele, guvernul so tid în lupta îndârjită împotriva duşmanilor lizarea socialistă, precum şi experienţa
După victoria Marii Revoluţii Socia îndelungat vine rîndul dezvoltării indus conomiei naţionale producătoare de bu- vietic a putut trece la înfăptuirea unui de clasă şi agenturii lor, a fost confirmată U.R.S.3. în domeniul construcţiei indus
liste din Octombrie, în faţa gloriosului triei grele. Industrializarea capitalistă se -nuri de larg consum, necesare satisfacerii vast program de dezvoltare a agriculturii de întreaga desfăşurare a construcţiei so triei socialiste este folosită astăzi în ţara
Partid Comunist al Uniunii Sovietice s-a realizează în mod anarhic, oa uirmare a nevoilor mereu crescînde ale oamenilor socialiste, în scopul asigurării satisfacerii cialiste în ţara noastră. Ea corespunde in noastră dare merge pe calea construirii so
pus sarcina istorică de mare răspundere a goanei capitaliştilor după profit. Înfăp muncii. Marea industrie socialistă este cerinţelor mereu crescânde ale populaţiei tereselor vitale ale statului sovietic şi ale
construirii bazelor economice ale noii e- tuirea industrializării capitaliste este în singura capabilă să producă mijloace de în Ce priveşte produsele alimentare şi ale poporului nostru. cialismului.
conomii socialiste. V. I. Lenân, marele totală opoziţie cu interesele maselor popu înarmare modeme, menite să asigure ca industriei, în ce priveşte materiile prime. înfăptuind opera de construire a socia
conducător al Partidului Comunist şi şe lare, întrucât ea duce la Intensificarea pacitatea de apărare a statului dictaturii De aceea, în domeniul economic, guver
ful guvernului sovietic, a elaborat un pro exploatării şi sărăcirii Clasei muncitoare proletariatului. S-a ridicat continuu nivelul cultural şi nul va urma şi în viitor ou fermitate li lismului în patria noastră, P.M.R. a fixat
gram- concret, fundamentat din punct de şi a ţărănimii, la creşterea armatei de şo tehnic al clasei muncitoare sovietice, uria nia generală a partidului comunist care, oa un obiectiv important al construcţiei
vedere ştiinţific, ou privire la construirea meri, crize în economie şi distrugerea for Avantajul principal al metodei socialiste şă a devenit forţa alianţei clasei munci prevede dezvoltarea prin toate mijloacele economiei noastre socialiste, dezvoltarea
societăţii socialiste în Rusia. Genialul ţelor de producţie, la adâncirea prăpastiei de industrializare, arăta I. V. Stalin „este toare şi ţărănimii colhoznice, s-a întărit a industriei grele“. industriei socialiste, a industriei grele cu
plan leninist de construire a socialismului dintre oraş şi sat, la înrobirea popoarelor că duce la unitatea intereselor industriali prietenia popoarelor U.R.S.S. pivotul ei Industria construcţiilor de ma
prevede industrializarea socialistă a ţării, coloniale. zării şi a intereselor.celor mai largi mase Hotărârile P.C.U.S. şi ale guvernului so şini. Numai industrializarea socialistă
dezvoltarea pe toate căile a industriei ale păturilor muncitoare ale populaţiei, Datorită industrializării socialiste, ţara vietic privind înfăptuirea3 vastului pro putea să ducă la lichidarea înapoierii edo-,
grele, electrificarea întregii economii, în Industrializarea socialistă este subordona că duce nu la sărăcirea maselor de mi sovietelor a devenit o cetate de neînvins a gram de dezvoltare rapidă a agriculturii nomice în oare a fost menţinută ţara noas
făptuirea transformării socialiste a agri tă întru totul cerinţelor legii economice lioane, ci la îmbunătăţirea situaţiei mate soedatismuiui, a întărit în mod uriaş Capa şi a industriei uşoare şi alimentare, para tră sub regimul burghezo-moşieresc, la
culturii şi realizarea revoluţiei culturale. fundamentale a socialismului. Prin ur riale a acestor mase, nu la ascuţirea con citatea sa de apărare verificată în încer lel cu dezvoltarea prin toate mijloacele a Lichidarea disproporţiilor care existau In
mare, scopul ei este satisfacerea maximă tradicţiilor interne, oi la atenuarea şi în cările grele ale Marelui Război de Apărare industriei grele, marchează o etapă im tre diferite ramuri industriale, la ridica
învăţătura leninistă despre industriali a necesităţilor materiale şi culturale me lăturarea lor, că lărgeşte necontenit piaţa a Patriei, în victoria de importanţă isto- portantă pe drumul construirii comunis rea continuă a regiunilor rămase în urmă,
zarea socialistă porneşte de la ideea că reu crescânde ale oamenilor muncii. Dez internă şi măreşte capacitatea acestei pie rico-mondială asupra puternicei maşini de mului în Uniunea Sovietică. La crearea bazei tehnico-materiale necesare
numai pe baza marii producţii mecanizate voltarea cu precădere a industriei grele, ţe, creând în felul acesta o bază internă război germane. dezvoltării agriculturii şi la ridicarea ni
poate fi construit socialismul, că numai a industriei producătoare de mijloace de trainică pentru desfăşurarea industriali •k velului de trai material şi cultural al oa
marea producţie mecanizată, atît la oraşe producţie este conţinutul de bază al me zării“ (Opere voi. 8 p. 307). Datorită industrializării socialiste nu nu Succesele uriaşe dobândite de Uniunea
cit şi la sate, este în stare să asigure todei socialiste de industrializare. O ase mai că au fost lecuite în termen scurt ră Sovietică în dezvoltarea eebnomied sale, menilor muncii.
creşterea rapidă a productivităţii muncii menea dezvoltare asigură creşterea şi per înfăptuind politica de industrializare so nile războiului dar ţara a făcut paşi uriaşi în întărirea patriei, dau posibilitate sta In duvântarea rostită la Consfătuirea
necesară pentru victoria noii orînduiri so fecţionarea Continuă a producţiei socia cialistă a ţării, Comitetul Central al înainte. Astăzi, producţia industriei greile telor de democraţie populară oare se bu
ciale Lenân scria : „Singura bază mate liste, înzestrarea ei ou tehnica cea mai P.C.U.S. în frunte cu I. V. Stalin a de este de aproape 3,5 ori mai mare faţă de cură de frăţescul şi neprecupeţitul ei aju fruntaşilor în agricultură care s-a desfă
rială a socialismului poate fi numai marea înaltă. Marea industrie mecanizată în care mascat şi zdrobit pe duşmanii industria nivelul anului antebelic 1940. Ea asigură tor şi bogata-d experienţă pusă cu atâta şurat luna aceasta în Capitala ţării, tova
industrie mecanizată, care este capabilă locul hotărîtor îl ocupă industria grea, lizării Uniunii Sovietice, care s-au opus dezvoltarea tuturor ramurilor economiei dărnicie la dispoziţie, să înregistreze la răşul Gh. Gheorghiu-Dej a subliniat faptul
să reorganizeze şi agricultura“, Comitetul asigură creşterea numerică a clasei mun liniei partidului de dezvoltare cu precă naţionale — industria uşoară şi cea ali rândul lor succese tot mai mari în făuri că regimul demoorat-popular a dat o mare
Central al Partidului Comunist al Uniunii citoare, a greutăţii sale specifice în so dere a industriei grele, singura linie co mentară, agricultura, etc. rea vieţii noi, în dezvoltarea economiei, atenţie industriei grele şi în primul rând
Sovietice în frunte cu marele continua cietate, întărirea rolului ei conducător respunzătoare intereselor vitale ale oame în întărirea statului. In anul oare industriei constructoare de maşini, creată
tor al operei lui Lemn — I. V. Stalin — faţă de masele de milioane ale ţărănimii, nilor muncii. Pe calea trasată de înţeleaptă In îndeplinirea sarcinilor cu adevărat a trecut, volumul producţiei indus în anii puterii populare ceea ce constituie
a tradus cu fermitate în viaţă linia le întărirea alianţei' clasei muncitoare cu ţă politică a P.C.U.S., Uniunea Sovietică s-a grandioase oare stau în faţa agriculturii so triale a ţărilor de democraţie popu o mare victorie şi mândrie a poporului ro
ninistă de industrializare socialistă. rănimea muncitoare. De asemenea, marea transformat în anii planurilor cincinale vietice, a industriei producătoare de bu lară a fost de 3—4 ori mai mare decît mân.
industrie socialistă este singura capabilă într-o gigantică putere industrială. După nuri de consum popular, a întregii econo înainte de război. Ritmul de dezvoltare
Dezvoltând învăţătura lui Lenân, Cu pri să reutileze propriile sale ramuri ou teh cum se ştie încă în 1953, în ultimii 28 de mii a U.R.S.S., _oamenii sovietici, sub în economică al ţărilor lagărului socialist în „Partidul şi guvernul — a arătat to
vire la industrializare, I. V. Stalin a de nica cea mai înaltă, să producă mijloace and, producţia mijloacelor de producţie a drumarea P.C.U.S. şi a guvernului sovie ultimii dinei ani a fost de 3,5 ori mai varăşul Gh. Gheorghiu-Dej în continuare
monstrat superioritatea metodei socialiste de producţie moderne pentru dezvoltarea crescut în U.R.S.S. cu aproximativ 55 de tic, desfăşoară o muncă plină de «vânt rapid decât al ţărilor capitaliste. Deosebit — vor duce şi în viitor o politică fermă, I
de' industrializare faţă de metoda capita agriculturii şi transformarea ei pe cale ori, iar a articolelor de consum de 12 ori. pentru dezvoltarea în continuare a indus de grăitoare sint realizările marelui popor neabătută de la principiile marxist-leni-
listă de industrializare. socialistă. Pe baza dezvoltării industriei Un asemenea avânt al producţiei indus triei grele — temelia temeliilor Construc chinez de 600 milioane de oameni. In 1954 niste de Construire a economiei socialiste,
grele, producătoare de mijloace de produc ţiei socialismului. economia chineză a produs faţă de 1949 dezvoltând continuu industria grea, bazai
In tarile capitaliste, industrializarea în ţie, se poate asigura avîntul ramurilor e triale da acela realizat de Uniunea Sovie-: de 2,5 ori mai multă energie electrică, de dezvoltării întregii economii naţionale şi
cepe de obicei cu dezvoltarea industriei „In domeniul industriei grele — arată 2,6 ori mai mult cărbune, iar industria de izvorul buneâstări a poporului muncitor“.
uşoare şi numai după scurgerea unul timp tica n-a cunoscut nici o ţară capitalistă tovarăşul N. A Bulganin, preşedintele apărare a dat ţării primul avion de fa
Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. — noi bricaţie chineză. Dezvoltarea industriei grele în ţara
din lume. . ' •" - - -• am urmat întotdeauna şi vom urma şi de noastră are loc în condiţii istorice mult
acum înainte indicaţiile marelui Lenin şi 'k mai favorabile decât cele din perioada
ale continuatorului credincios ol operei Învăţătura lui Lenin şi a continuatoi^işâ construcţiei socialiste în Uniunea Sovie
sale, I. V. Stalin. a dezvoltării cu pre tică. Puternicul ajutor multilateral acor
dat ou gemeriozrtafte de Statul Socialist —
