Page 24 - 1955-03

DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 462

Drepturile de ieri şi azi Creşterea mişcării din Franţa Şedînfa comitetului principat S J .A . se pronunţă
al parlamentului austriac
j Miulte ludruiri s-au schimbat în ţana noa- zare, multe femei de la noi, printre care împotriva remilitarizării pentru folosirea armelor
tră în anii de democraţie populară. Prin- eu, Deluţ Elena şi altele, am învăţat VIENA (Agerpres). — TASS transm ite: Moscova, Bischoff, şi ministrul Afacerilor
re acestea este şi faptul că femeile num­ ştiinţa de carte, absolvind ridul II de al­ Germaniei occidentale După cum anunţă serviciul de presă al Externe al U.R.S.S., V. M. Moiotov, şi a atomice
itoare de la oraşe şi sate, oare în trecut fabetizare. parlamentului^ !La 16 martie a avut loc şe­ adus la cunoştinţa comitetului principal
rau desconsiderate, se bucură de toate PARIS (Agerpres). — TASS trans­ dinţa comitetului principal al parlamen­ al parlamentului textul declaraţiei Consi­ WASHINGTON (Agerpres). — TASS
repturile, de toată libertatea, pentru a Femeile din satul nostru se străduiesc mite : tului austriac. La şedinţă au participat liului de Miniştri al Austriei, adoptat la transm ite:
iia parte activă la înfrumuseţarea patriei, să înveţe cât mai mult. Avem în sat 6 cer­ cancelarul federal Raab, vicecancelarul 15 martie, cu privire la declaraţia minis­
>entru cucerirea unui belşug mai mare în curi de citit care funcţionează pe grupe de Mişcarea împotriva planurilor de reîn­ Schartf, ministrul Afacerilor Externe Figl, trului Afacerilor Externe ai U.R.S.S., La 16 martie a avut loc o conferinţă de
laşele lor. case. viere a mi'litarismului german ia amploare ministrul Finanţelor Kamitz, şi secretarul Moiotov, din 8 februarie 1955. presă a preşedintelui S.U.A., Eisenhower.
Aş putea spune multe despre drepturile în întreaga Franţă. Astfel, o nouă organi­ de stat Kreiskd.
emeilor din ţara noastră. Voi arăta însă Multă vrajbă exista înainte vreme în-'' zaţie care se intitulează „noua uniune de Comitetul principal al parlamentului a Comitetul principal a hotărît ia notă Agenţiile de presă relatează că Eisen­
elu'l cum femeile din comuna noastră se bre femeile maghiare şi române. Şi cum stânga“ se pronunţă ou hotărâre împotriva discutat scrisoarea secretariatului cance­ de scrisoarea secretariatului cancelarului hower, răspunzând la întrebările unor co­
>ucură de aceste drepturi cîştigate. să nu fie, doar asta urmărea burghezia să remilitarizării Germaniei occidentale. larului federal, cu privire la declaraţia federal şi s-o recomande şedinţei plenare respondenţi, a declarat că în cazul declan­
Kiseii Agneta, căreia înainte vreme, chia- semene ura între naţionalităţi pentru a Sovietului Suprem ăl UR.S.S. din 9 fe­ a parlamentului. şării unor operaţiuni militare Statele
>urul Roman Alexandru îi spunea că nu Ie sparge unitatea de luptă. Acum însă, Zilele acestea, „noua uniune de stânga“ bruarie 1955. Unite vor folosi arme atomice tactice îm­
îste bună decât să prăjească rântaşul, a- s-a sfîrşit şi cu asta. Unite pentru tot­ a organizat la Paris o adunare la oare In legătură cu această problemă a. fost Comitetul principal a .hotărât în unani­ potriva obiectivelor militare. Preşedintele
sum este deputată în sfatul popular al co- deauna femeile romîne şi maghiare au au luat cuvântul Paul Fresse, redactor al prezentat un raport şi s-a dat Citire tex­ mitate să fixeze dezbateri speciale în ca­ SILA. a declarat că el nu vede pentru ce
nuned şi munceşte cu multă abnegaţie în pornit să-şi cucerească o viaţă mai bună revistei „L’E sprit'ţ René Capitant, fost tului complect al declaraţiei. drul unei şedinţe apropiate. arma atomică n-ar trebui folosită.
îircumscrdpţia 7-a lor şi semenilor lor. ministru, conducător al organizaţiei ^Uni­ Ministrul Afacerilor Externe, Figl, a
Cînd s-a mai pomenit în regimurile unea democrată a muncii“, Beunaim, mem­ anunţat conţinutul tratativelor oare au Potrivit ştirilor ulterioare, prin şedinţa In cercurile ziaristice se atrage atenţia
irechi ca femeile din Gristur să fie libere Pe scena căminului cultural tinerele fete bru al „Uniunii republicanilor progresişti“, avut loc între ambasadorul Austriei !La asupra faptului că preşedintele S.U.A. a
pentru a lua parte activă la politica sta­ romîne şi maghiare, înfrăţite pentru tot­ Claude Bourdet, redactor al săptămânalu­ apropiată se ere insă în vedere o şedinţă făcut această declaraţie în momentul cînd
tului? Acest lucru n-a fost posibil nicio­ deauna, prezintă programe artistice atît lui „France Observateur“, deputatul Louis participanţii la tratativele ce se desfăşoară
dată în vechile guvernări Acum însă, toate în limba maghiară oît şi în limba romînă. Vallon, membru ai Adunării Naţionale, şi a pariamentului care va avea loc abia în cadrul subcomitetului comisiei O.N.U.
femeile din comuna noastră se mândresc «alţii oare s-au pronunţat împotriva rati­ pentru dezarmare din Londra an sarcina
cu comunista Furca Rozalia, cu deputa­ Sânt multe de spus despre drepturile ficării acordurilor de la Paris şi au cerut la 30 martie. de a depune noi eforturi în vederea reali­
tele Tuşa Gizela şi Szenteş Ana oare, prin femeilor din ţara noastră; m-am rezumat restabilirea independenţei Franţei şi du­ zării unui acord în problema reducerii ar­
contribuţia ce o dau la transformarea so­ cerea unei politicii externe independente. Agenţia „China Nouă“ mamentelor şi forţelor armate, precum şi
cialistă a agriculturii, luptă fără oboseală însă la atât. despre ameninţările lui Dulles a interzicerii armelor atomice şi a celor­
pentru fericirea poporului. Ştiu că nu toate femeile din lume. se „Dacă acordurile de la Paris vor fi ra­ lalte tipuri de arme de exterminare în
Nu de multă vreme a luat fiinţă şi în tificate, a spus René Capitant, la hotarele masă.
Comuna noastră o întovărăşire agricolă. bucură de aceleaşi drepturi ca noi. In sta­ noastre va apare o Germanie occidentală
Comunista Furca Rozalia a fost prima oare tele capitaliste femeile continuă să fie înarmată. Vom simţi şi mai mult presiu­ PEKIN (Agerpres). — Referindu-se şistă să renunţe la „pretenţiile sale le­ necunoaşteri despre ecourile
lipsite de orice drepturi. Guvernările orun- nile americane în Africa de nord şi vom la conferinţa de presă ţinută la 15 martie gale“. Aceasta înseamnă că S.U.A. nu re­
s-a înscris în această întovărăşire, exem­ te ale bancherilor şi moşierilor americani pierde intr-o măsură şi mai mare inde­ de secretarul de stat al S.U.A., Dulles, nunţă la planurile lor de a folosi clica tră­ nefavorabile ale politicii
plul ei fiind urmat de Zasloţi Elena şi şi englezi vor însă să le zdruncine şi pu­ pendenţa noastră în domeniul politic, di­ agenţia China Nouă subliniază că el a re­ dătorului Cian Kai-şi pentru invadarea
Szenteş Margareta care «acumfac parte din ţina linişte pe oare o mai au prin dezlăn­ plomatic şi militar...“. petat ameninţările că americanii vor fo­ pe scară largă, a Chinei externe a S. U. A.
conducerea întovărăşirii şi de alte femei. ţuirea unui război atomic. Ca ele sîntem şi losi forţa armelor pentru a împiedica pe
nod ameninţate de un asemenea pericol. Deputatul Louis Vallon a subliniat în chinezi să elibereze Taivanul, insulele Dulles a mai declarat că S.U.A. sînt WASHINGTON (Agerpres). — Potrivit
Multe femei au fost lăsate de regimurile Nod şi toate femeile cinstite din lumea cuvântarea sa că ruşii nu au ameninţat Penhuledao şi ,/regiunile- învecinate“. gata să extindă agresiunea împotriva relatărilor agenţiei Rsuiter, senatorul
burgheze să zacă în întunericul neştdin- întreagă luptăm să frânăm pericolul ce niciodată Franţa şi nici nu au ocupat te­ insulelor chineze de pe litoral. democrat Mike Mansfieâd (Montana) a
ţei de carte. Această haină neagră oare ne ameninţă, apărându-ne pacea cu noi ritoriul ei. Vallon a cerut respectarea tra­ Fiind întrebat dacă aprobă propunerea criticat în cadrul u n u i' interviu obiceiul
ne-a încătuşat multă vreme a început însă tatului franc'o-sovietic de colaborare şi ministrului Afacerilor Externe al Angliei, Dulles a subliniat că SILA. vor folosi oamenilor poflitici americani „de a vorbi
să se rupă. Uimind Cursurile de alfabeti­ realizări în muncă. asistenţă mutuală încheiat hi decembrie dldicriie ciankaişiistă şi lisînmanistă în pla­ prea mult“ despre politica externă a Sta­
1944. Eden, de a „renunţa la forţă“, pentru a nurile lor în vederea unei agresiuni pe telor Urnite. „Mulţi dintre noi, a declarat
LĂSCĂU CAROUNA scară largă împotriva Chinei, pornind de Mansfield, se instalează în Congres şi vor­
Conferinţa de presă obţine „ în ceta rea focului“ în zona Tai- pe dale trei fronturi din Taivan, Coreea besc prea mult, tăind astfel craca de sub
membră a comisiei de femei a lui Edgar Faure vanuLui, Dulles a spus că S.U.A. „salută“ de sud şi Asia de sud-est picioare «autorităţilor noastre legale consti­
de pe lângă Sfatul popular al tuite, a căror datorie este de a se ocupa
PARIS (Agerpres). — TASS transmite : această propunere, gîndindu-se fireşte că In oe priveşte petrolierul 'finlandez de politica noastră externă“.
comunei Cristur La 16 martie a avut loc o conferinţă de pAruiba“, care navighează spre China,
presă a preşedintelui Consiliului de Mi­ în acest fel va fi înlesnită realizarea pla­ DuMes a repetat ameninţările că SILA. După cum s-a mai anunţat, în cadrul
niştri al.Franţei, Edgar Faure. Printre alte vor intercepta vasul. El a susţinut că unor dezbateri recente din Congres cu
probleme de politică generală, el s-a nurilor agresive ale S.U.A, împotriva aceasta „nu va fi o acţiune de război“. privire la ineficacitatea propagandei ame­
ocupat de problema ratificării acordurilor ricane în străinătate, numeroşi congres­
de la Paris în Consiliu! Republicii. Faure Chinei. meni au atribuit aceasta faptului că ofi­
a repetat dă guvernul său va căuta să ob­ Dulles a arătat că, chiar îmtr-o even­ cialităţile din S.UA. fac' adeseori decla­
ţină oa dezbaterile să aibă loc la data sta­ raţii publice care au efect nefavorabil
bilită (adică la 22 martie) şi oa acordu­ tuală acceptare a propunerii de încetare a pentru prestigiul internaţional al Statelor
rile să fie ratificate fără nici un fel de focului, nu va fi necesar ca dida cdiariksai- Unite şi trezesc puternice resentimente în
amendamente. Răspunzând la întrebarea alte ţări. „Remediul“ pe oare îl propune
De la comisia regională de fotbal dacă sânt posibile tratative între Răsărit senatorul Mansfield pentru menţinerea
.şi Apus, Faure a susţinut că înainte de ra­ prestigiului S.U.A. în străinătate nu este
In urma rezultatelor din cadrul primei In acelaşi timp subcomisia de disciplină tificarea acordurilor de la Paris nu sînt Scrisoarea deschisă a fostului general 0 schimbare a politicii externe agresive,
atrage atenţia colectivului „Flac'ăra“ Orăş- posibile nici un fel de tratative. gomindanist Vei Li-huan 01 doar camuflarea adevăratelor ei sco­
etape de fotbal, susţinute în regiunea noa­ tie şi în special recomandă Sfatului popu­ După cum anunţă agenţia France Presse, puri, sub o formă sau a l t a ; ei a cerut .^re­
lar el oraşului Orăştie, să întreprindă o Faure a declarat că va studia problema venirea la diplomaţia secolului ai XIX-
stră, clasamentul se prezintă după cum muncă susţinută de educare a publicului „posibilităţii pentru Franţa de a avea CANTON (Agerpres). — China Nouă speranţa deşartă de a recuceri China con­ lea“, diplomaţia negocierilor secrete.
spectator, prin lozinci îndrumătoare, prin arma termonucleară". La sosirea sa la Canton, fostul generai tinentală ou ajutorul Statelor Unite. Cit
urm ează: megafoane şi alt© mijloace de acest fel, gomindanist Vei Li-huan a adresat o scri­ de nebunească şi absurdă este ambiţia lui
pentru ca acesta să nu mai manifeste pe Presiuni asupra Siriei soare deschisă foştilor săi subalterni şi de a cuceri doar cu cîteva sute de mii
Metalul II Ougix 1 1 0 0 4:0 2 viitor, diferite atitudini străine unei bune din partea guvernului turc prietenilor din Taivan. de soldaţi această ţară uriaşă dacă ne gân­
comportări, pe timpul vizionării întâlniri­ Acum cînd ţara noastră este angajată dim că anii trecuţi, deşi dispunea de o
Metalul Zlatna 1 1 0 0 3:0 2 lor sportive. ANKARA (Agerpres). — TASS trans­ în acţiunea de eliberare a TaivanuLui, de­ flotă, o armată şi o aviaţie cu un efectiv
mite : clară Vei Li-huan, fiecăruia dintre noi ni­ total de peste .patru milioane oameni şi de
Metalul Gheţar 1 1 0 0 2:1 2 Pentru diferitele abateri comise pe te­ se dă posibilitatea să servim cauza revo­ miliardele de dolari acordate de americani,
ren, subcomisia de disciplină a hotărât să Guvernul turc c'ontinuă să exercite pre­ luţiei şi poporului pentru a ne răscumpăra el n-a putut evita dezastrul pe oare l-a
‘Avîntul Sebeş 1 1 0 0 2:1 2 aplice următoarele sancţiuni: 1) Jucătorul siuni asupra Siriei pentru a o sili să-şi greşelile din trecut. suferit în China continentală, Ce se desprinde din declaraţiile
schimbe poziţia, faţă do • tratatul tuirco- Sub conducerea Partidului Comunist primului ministru japonez
Flamura roşie Alba-Iulta 1 0 1 0 0:0 1 Coserâu Ştefan de la colectivul „Locomo­ drakian. Chinez, în frunte ou preşedintele Mao A elibera Taivanul înseamnă a pedepsi
Ţze-dun, ţara noastră a făcut în ultimii pe criminalul Cian Kai-şi şi aceasta este
Metalul Brad 1 0 1 0 0:0 1 tiva“ Alba-IuMa, va fi suspendat .pentru După cum anunţă ziarul „Halkcd“, la 15 cinai ani progrese uriaşe în diferite tărâ­ o problemă internă a Chinei. PEKIN (Agerpres). — China N ouă:
Locomotiva Simeria 1 0 1 0 2:2 1 două etape — 20 şi 27 m artie 1955 — pen­ martie însărcinatul cu afaceri ad-dnterim muri de activitate.
Flacăra Orăştie 1 0 1 0 2:2 1 al Turciei la Damasc a prezentat guver­ Cian Kai-şi îşi vinde ţara şi poporul în „Taivanul, scrie în încheiere Vei Li-huan, După chim relatează ziarele din Tokio,
Constructorul Huned. 1 0 1 0 2:2 I tru joc brutal şi conduită necorespunză­ nului sirian o notă de protest în legătură va fi eliberat întrucât acesta este cursul
toare faţă de adversar. 2) Jucătorul Ra- cu faptul că în Siria „continuă activitatea firesc al istoriei“. la 14 m artie premierul japonez, Hato-
îndreptată împotriva Turciei şi Irakului“.
coiţa Iosif de la „Flamura roşie“ Lupeni Guvernul turc îşi exprimă, printre altele, yarna, s-a referit în cadrul conferinţei
nemulţumirea în legătură ou demonstra­
va fi suspendat de asemenea pentru două ţia studenţilor sirieni, care s-au pronun­ sale . de presă şi la relaţiile Japoniei cu
etape, tot pentru joc brutal şi conduită ne­ ţat împotriva tratatului turco-irakian.
Flamura roşie Lupeni 1 0 1 0 2:2 1 ţările străine. Hatoyama a declarat cores­
Metalul Călan 1 0 0 1 1:2 0 corespunzătoare faţă de adversar. In notă se afirmă că guvernul Turciei
Mânerul Lonea 1 0 0 1 1:2 0 Subcomisia de disciplină evidenţiază şi ,jiu va trece cu vederea asemenea acţiuni pondenţilor de presă că este gata să
ale guvernului sirian“.
dă ca exemplu colectivul „Metalul“ Brad, •restabilească relaţiile ou U.R.S.S. şi China
care, prin munc'ă voluntară şi-a refăcut
şi a arătat că „speră să menţină relaţii de
terenul de fotbal, amenajîndu-1. Toto­
Progresul Deva 1 0 0 1 0:3 0 Presiunile autorităţilor americane asupra lui Matusow prietenie cu statele vecine“. El a adăugat
dată subliniază ţinuta sportivă şi demnă
pe oare colectivul „Flamura roşie“ Alba- însă că guvernul său va „continua să recu­

Locomotiva Alba-Iulia 1 0 0 1 0:4 0 Dulia, a avut-o în jocul desfăşurat ou „Me­ NEW YORK (Agerpres). — Declara­ toate măsurile pentru a-1 determina pe noască“ diea diankaişistă diin Taivan şi a
Matusow să înceteze de a mai face de­
Subcomisia de disciplină, evidenţiază ţi­ talul“ Brad. ţiile demascatoare ale fostului agent al claraţii în public. «pretins că „existenţa celor două Chine este
nuta sportivă a echipei ,^Locomotiva“ Si- F.B.I. (poliţia secretă americană) Matu­
meria, pe care aceasta a avut-o în jocul sow, sperjurul .plătit al Ministerului de După cum anunţă agenţia United Press, o reaMtaite“. Astfel el a lăsat să se înţe­
desfăşurat ou „Flacăra“ Grăştie. Deşi ju- Justiţie al SILA., Continuă să stârnească tribunalul l-a condamnat pe Matusow la
căţorid au fost adesea enervaţi cu diferite indignarea opiniei publice americane şi leagă că intenţionează să continue politica
replici nepotrivite, venite din partea unor străine faţă de metodele practicate de jus­ trei ani închisoare pentru retractarea unor
spectatori, totuşi ei •şi-au păstrat calmul, tiţia americană. depoziţii în procesul lui Klinton Jenks, de sprijinire a ocupaţiei americane în te­
prestând un joc spectaculos şi corect.
încercând să muşamaiizeze scandalul* re­ unul din conducătorii sindicatului mine­ ritoriul chinez Taivan. Vorbăria sa des­
prezentanţii Ministerului de Justiţie iau rilor.
pre intenţia de a restabili relaţii cu Chiria

nu a urm ărit altceva decât să dea o satis­

facţie puternicei dorinţe a poporului japo­

nez de a normaliza relaţiile chino-japo-

neze. J

M & te> ţ i c a m e M ta h U chid largi perspective pentru extinderea Tineretul din Germania occidentală Tineretul german înţelege cât de im­
acestei colaborări care contribuie la sta­ luptă împotriva ruşinoaselor acorduri de portant este în prezent de a nu da răgaz
mercial pe timp de cinci ani, pe bază de struirea sub îndrumarea specialiştilor so­ bilirea unor legături mai strânse între po­ la Paris cu toată înflăcărarea inimilor mildtariştilor de la Bonn şi de a asigura
poare şi la crearea condiţiilor necesare tinere. El înţelege mai limpede decât ori­ prin mitinguri, demonstraţii, prin organi­
C o lab o rare pe bagă egalitate în drepturi şi avantaj reciproc, vietici, a unei uzine de egrenare a bum­ pentru întărirea securităţii internaţionale când că la baza succesului acestei lupte zarea unui referendum pe întreaga ţară
de egalitate şi avantaj Cu India şi un acord comercial pe patru bacului. Acordând ajutor tehnic ţărilor slab şi păcii în lumea întreagă. stau unitatea şi coeziunea. Numeroasele împotriva acordurilor de la Paris,! prin
ani — ou Afganistanul. Republica Popu­ dezvoltate, U.R.S.S. şi ţările de democra­ g®eve, îndeplinirea hotărârilor congresului
reciproc lară Chineză a încheiat un acord comer­ ţie populară nu se amestecă în afacerile ştiri care sosesc în aceste zile din oraşele Uniunii sindicatelor vest-germane şi ale
celei de a treia conferinţe a tineretului
Un iorenf puternic şi satele situate între Alpd şi Marea Nor­ sindical vest-german şi de a împiedica tra­
dului confirmă acest lucru. 5.000 tineri şi ducerea în viaţă a acordurilor militare
de la Paris şi mobilizarea tineretului în
de A. CELISCEV cial pe cinci ani cu Ceylonul şi un acord interne ale acestora, nu caută să-şi asi­ tinere germani membri ai celor mai di­ armată. La un mare. miting org-anizat în
pe trei ani ou Birmanda. Cehoslovacia a gure o cota de partdcipaţie în întreprin­ oraşul Solingen de către tineretul siridicai
de HEROLF SCHOENFELDER ferite organizaţii de tineret din Frankfurt şi de către organizaţiile ,yŞodmii“, „Prie­
tenii naturii”, „Uniunea tineretului euro-^
In prezent, există două 9isteme de re- încheiat un acord comercial pe patru ani deaile care se construiesc în acele ţări. în ­ redactor al ziarului „Junge Welt“ pe Main, au demonstrat împotriva acor­ psan“, „Uniunea tineretului creştin“, „T.j-<
ga internaţională a prieteniei“, „Uniunea:
3,ţii economice internaţionale, diametral ou Afganistanul. treprinderile rămân proprietatea ţărilor durilor de la Paris, pentru unificarea Ger­ socială liberă“, „Uniunea studenţilor so­
cialişti“, „Societatea tinerilor germani“ şi
puse prin esenţa şi însemnătatea lor. O mare importanţă în dezvoltarea le­ unde se Construiesc. lin ianuarie a.c., Rinul a ieşit din albia maniei pe bara paşnică. Sute de tineri au Uniunea tineretului liber german, a fost
sa. Da Bonn, apa a ajuns pînă la zidu­ trecut în rânduri strânsa prin centrul ve­ elaborat un program de aoţiune împotri­
Unul din tipurile de legături ec'onomice găturilor în domeniul comerţului exterior O importantă contribuţie practică în rile clădirii în oare îşi au sediul guvernul chiului oraş hanseatic, Bremen, demon­ va primejdiei militarizării, împotriva tra­
federal şi Bundestagul. In legătură cu a- strând împotriva războiului şi pentru uni­ ducerii în fapt a acordurilor de la Paris.
ste bazat pe violenţă, pe dominaţia celui dintre ţările slab dezvoltate îl are comer­ opera de ajutorare la dezvoltarea econo­ ceasta, în Germania occidentală se spunea ficarea Germaniei.
Primejdia care ameninţă tineretul ger­
»uternic asupra celui slab. Acest fel de ţul exterior cu Republica Populară Chi­ mică a -ţărilor slab dezvoltate, este faptul man este mare. Washingtonul a ales Ger­

egături economice este caracteristic pen- neză. In duda tuturor piedicilor pe care că Uniunea Sovietică, Polonia şi Ceho­ mania occidentală drept punct de pornire

ru relaţiile dintre ţările capitaliste. le pun cercurile guvernante din Statele slovacia participă la fondul ajutorului teh­ că pînă şi vechiul Rin este împotriva lud Mitinguri, adunări* întâlniri şi demon­ şi drept principală arenă a celui de ol
•treilea război mondial. Tineretul din par­
Celălalt fel de Colaborare economică este Unite ale Ameridi, China desfăşoară un nic al O.N.U. Folosind acest fond, ţărilor Ajdenauer. Apoi apele au scăzut. Dar un straţii se desfăşoară în întreaga Germa­
tea apuseană a Germaniei este sortit să fie
bazat pe recunoaşterea principiilor res- comerţ larg pe bază de egalitate şi avantaj cu industrie slab dezvoltate li se' poate a- alt torent, incomparabil mai puternic, îşi nie occidentală. Tineretul se ridică împo­
recrutat pentru diviziile de şoc ale ame­
jeotării reciproce, a suveranităţii şi inte­ redproC ou alte ţări, printre care cu In­ corda ajutor pe calea trimiterii de spe­ rostogoleşte în prezent valurile împotriva triva primejdiei de moarte care îi ame­
Bonnului. Aceasta este împotrivirea tot ninţă viaţa. ricanilor spre a-şi vărsa sângele în numele
grităţii teritoriale, a neagresiunii reoipro- dia, Indonezia, Birmania, Ceylonul, Pa­ cialişti la faţa locului, a trimiterii de stu­
:e, a- neamestecului în afacerile interne, kistanul. Volumul comerţului exterior a! denţi din ţările slab dezvoltate să înveţe profiturilor magnaţilor finanţed din Ger­
mai puternică a poporului german faţă Tinea^etui din Republica Democrată Ger­
îgalităţii şi avantajului reciproc şi coexis- R. P. Chineze cu ţările care nu fac parte în instituţiile de învăţământ ale U.R.S.S., de planurile de a reînvia Wehrmachtul. mană luptă de asemenea împotriva acor­ mania occidentală şi de peste ocean. Ti­
m ţei paşnice. Aceste principii de colabo­ din lagărul socialist a crescut în anul 1953 Poloniei şi Cehoslovaciei, livrări de utilaj Impotriva apei ajută saCid cu nisip. împo­ durilor de la Paris. El cunoaşte prea bine
triva acţiunilor oamenilor muncii, la care planurile strategilor „aflanticd“ în baza că­ neretul german ştie însă să tragă învăţă­
rare internaţională sînt respectate cu con­ cu 52% în comparaţie cu anul precedent. model efcc. participă deosebit de activ tineretul, sacii rora intr-o bună zi tinerii germani din
Marile puteri imperialiste au făcut o lar­ cu nisip sînt inutilii, la fel cum sânt ne-, cele două părţi ale Germaniei ar urma să minte din istorie. El se gândeşte la milioa­
secvenţă de ţările lagărului socialist în re- Puterile imperialiste se străduiesc în fel gă reclamă „ajutorului“ în baza „planului putincioase teroarea poliţienească şi re­ se ridice unii împotriva altora cu arma în
de la Colombo“ ,şi acordării de „ajutor“ presaliile. Acest torent nu poate fi oprit. mână. De aceea, ura lui faţă de duşmanii nele de tineri care au pierit pe câmpurile
.aţiile lor cu toate statele — mari sau mici. şi chip să împiedice dezvoltarea forţelor tehnic potrivit aşa-zisului ,,punct patru din poporului german — miflitarâştii şi revan­
programul Truman“. Faptele arată însă, că Ce nu a încercat să facă Bonnul pen­ şarzii, este adâncă ca o prăpastie. de luptă din Europa în cursul celor două
rare vor să colaboreze pe această bază. de producţie ale ţărilor slab dezvoltate, adevăratul scop al acestor ,planuri“ şi tru a atrage tineretul pe calea primejdioa­
„programe“ nu constă nici de departe în să a acordurilor militare de la Paris ? La Mulţi tineri din Germania occidentală războaie mondiale. El nu mai vrea să
Uniunea Sovietică şi ţările de democra­ lipsindu-se de posibilitatea de a obţine la a acorda un adevărat ajutor ţărilor slab cîfce linguşiri şi ameninţări, la câte minciu­ au vizitat R. D. Germană. Ei compară si­
dezvoltate în dezvoltarea lor economică, ci ni s-a recurs pentru a inspira tinerilor tuaţia din Germania occidentală du situa­ meargă pe această oale. De aceea, el face
ţie populară pornesc de la necesitatea a- preţuiri accesibile utilajul necesar. în faptul, ca pe Calea unor pomeni neîn­ simpatia pentru noul Wehrmaeht! In ţia din Germania răsăriteană şi niciodată
semnate, de a subordona bugetul şi în­ fiecare lună Germania occidentală este încă această comparaţie nu a fost favo­ totul pentru a respinge acordurile de la
jutorării multilaterale a ţărilor slab dez­ Pe o poziţie cu totul diferită se situează treaga economie a ţărilor slab dezvoltate străbătută în lung şi în lat de oameni cu rabilă politicii militariste a Bonnului.
intereselor statelor imperialiste, în special scopul de a recruta tineret, în fruntea că­ Paris şi a netezi calea luminoasă unei Ger­
voltate pentru ca acestea să-şi creeze o Uniunea Sovietică şi celelalte state ale la­ ale SILA. Aceste planuri sînt îndreptate Multe scrisorâ sosesc din Germania oc­
spre menţinerea caracterului colonial al rora se află însuşi ministrul de război, cidentală, în care tineretul îşi exprimă manii unite, democrate şi independente,
industrie proprie şi alte ramuri ale econo­ gărului sodalist. Ele sînt gata să acorde economiei acestor ţări, spre includerea lor speranţa că propunerea Consiliului Central
în blocuri militare agresive. Blank. Ei încearcă să înşele tineretul şi calea pe care rec’entele propuneri ale gu­
miei naţionale pe calea dezvoltării Comer­ ţărilor slab dezvoltate ajutorul necesar
In prezent, devine limpede importanţa vernului sovietic o indică poporului ger­
ţului exterior cu aceste ţări, a acordării pentru ridicarea industriei lor naţionale, ca pe care o are colaborarea economică cu
Uniunea Sovietică şi ţările de democraţie man şi tineretului său ca o ieşire reală din
de ajutor tehnic pe bază de egalitate a bază a dezvoltării forţelor de producţie şi populară, pentru avântul forţelor de pro­
ducţie din ţările slab dezvoltate. actuala situaţie.
părţilor şi avantaj reciproc. condiţie hotărâtoare a ridicării bunăstării
Succesele obţinute- de ţările lagărului
Dezvoltarea comerţului exterior dintre popoarelor lor. U.R.S.S. şi ţările de de­ socialist în dezvoltarea economiei lor des­

statele lagărului socialist şi ţările slab dez­ mocraţie populară pornesc de la principiul

voltate din punct de vedere economic este că dezvoltarea forţelor de producţie ale

de mare importanţă. Ţările slab dezvol­ ţărilor slab dezvoltate va contribui la a- să-l «atragă într-b cursă americană. Zadar­ al Uniunii Tineretului Liber Geamăn de
nic însă. Oriunde au venit propovăduitorii a duce tratative cu organizaţiile de tine­
tate care, în pofida presiunilor S.U.A., sînt siguirarea independenţei lor naţionale şi la celui de al treilea război mondial, răspun­ ret din Germania occidentală, va fi în­
gata să-şi lărgească comerţul exterior cu avântul lor economic, la dezvoltarea co­ sul tineretului a fost pretutindeni acelaşi.
Pentru aceşti agenţi ai lud Adenauer răs­ făptuită cât de aurind. Tineretul vrea să
ţările lagărului socialist, capătă posibili­ merţului paşnic pe bază de egalitate şi a- punsul tineretului n-a sunat nicidecum contribuie prin iniţiativa sa la torpilarea
acordurilor de la Paris şi totodată la des­
tatea să-şi stabilizeze comerţul exterior vantaj reciproc. fiinţarea graniţelor interzonale stabilite
prin încheierea unor acorduri comerciale Exemple în acest sens sînt acordul so-

de lungă durată cu U.R.S.S. şi ţările de vieto-indian cu privire la construirea în
India a unei mari uzine metalurgice şi
democraţie populară. prietenos. în mod artificial în Germania.
Astfel, U.R.S.S. a încheiat uin acord co­ acordul ou Afganistanul, cu privire la con­

ISediapţia şl A3®, Ştp, 8 Jtfarţiş, Nr, 9, ţţeleion: 188-189. Taxa plătită în nuoieişr agrţbări} Dlrecgunii ŞjgNgjje gr, 236,820 djn 8 noiembrie 1949 » Tiparul Intrepr. Poligrafică de Stat DEVA