Page 25 - 1955-03

\hu n ? datum -Bftv»
- - Anini VII. nr. 4 6 3
Di i-ic 1giyflVttiAi^gaTOj
Hunt-doara-Deva Mai multă atenţie întrecerii
între gazetele de perete săteşti!
Gazetele de perete săteşti din regiunea
noastră, ca de altfel toate gazetei© de pe­
rete săteşti din ţară, mai bine de o lună se
eilă în întrecere. Pornită sub lozinca
„Pentru sporirea producţiei agricole, ve­
getale şi animale, pentru o recoltă boga­
tă în anul 1955” întrecerea a stîmit o vie
activitate din partea majorităţii organiza­
ţiilor de bază, în vederea ridicării nivelu­ lectivele gazetelor de perete se mulţu­
lui gazetelor de perete.
Zeci de colective ds redacţie, sub îndru­
marea organizaţiilor da partid, răspun-
zînd chemării lansate de colectivele de re­
dacţie a gazetelor de perete „Traetoristuă”
din S.M.T. Miercurea, „Agricultura Nouă ‘
diin gospodăria colectivă „Steagul Roşu”
din Miercurea şi „Recolta”, organ al or­
ganizaţiei de bază a comunei Miercurea,
s-au angajat să folosească gazeta de pe­
rete în scopul măririi producţiei agricole
la hectar, să fie mai strîns legate de preo­ constituit colectivele de redacţie. In multe
cupările satului, să lărgească numărul co­
respondenţilor şi să fie necruţătoare faţă
de lipsuri.
Unele comitete raionale de partid au
îmbrăţişat de la început ou căldură iniţia­
tiva pornită. Comitetele raionale de
partid din Orăştie, ,111a şi Sebeş au luat
măsuri concrete pentru îmbunătăţirea
activităţii gazetelor de perete. Activiştii
acestor Comitete raionale de partid au a-
jutat colectivele de redacţie să-şi alcătu­
iască planuri de muncă concrete axate pe
sarcinile ce stau în faţa ţăranilor mun­
citori în momentul de faţă. Majoritatea
gazetelor de perete din aceste raioane
cuprind articole tratînd pe un limbaj
simplu şi pe înţeles problemele lucrărilor
de pregătiri pentru însămînţările de
-'''¦'’otv- 'îţ 3 -
PROLETARI DIN TOATE ŢARIl.E UNIŢ1-VA!
Joi 24 rraaHie 1955
Barbu oare nu s-a îngrijit de repartizarea
muncitorilor pe echipe şi alţii, etc.
Numărul acelor gazete de perete însă,
care folosesc arma criticii împotriva de­
lăsătorilor, împotriva acelora oare nu vor
să se lase de obiceiurile învechite, este
încă foarte redus. In majoritatea lor co­
mesc doar să arate ceea ce s-a făcut sau
ceea ce trebuie să se facă în sat fără ca
să ia poziţie curajoasă şi exigentă faţă
de ceea ce este greşit şi dăunător. încă în
prea mică măsură apar articole oare să
trateze defecţiunile ce există pe la com­
parativa, pe la sfaturi populare, pe la cen­
trul de colectări, etc'. Rareori sînt criti­
caţi la gazetele de perete acei ţărani
muncitori oare întârzie ou reparatul unel­
telor, ou selecţionatul seminţelor, cu pre­
darea cotelor către stat, etc. lucru ce de­
notă Că, combativitatea gazetelor de pere­
te săteşti mai lasă încă de dorit.
Lasă încă mult de dorit conducerea de
zi ou zi de către organizaţiile de bază a
gazetelor de perete în raionul Alba. Acest
comitet raional de partid nu este preocu­
pat de extinderea înitreoarii. Comitetul
raional de partid Alba nu a luat măsuri
aa Chemarea la întrecere să fie prelucrată
din timp cu toate colectivele de redacţie
ale gazetelor de perete, din care cauză
în multe sate, cuir. este în Ighiu şi Şard,
de abia ou o săptămână în urmă s-au re­
sate chemarea la întrecere a fost. preluc­
rată fără să se ia în acelaşi timp măsuri
pentru eomplectarea colectivelor, întocmi­
rea planurilor de muncă, schimbarea fon­
dului gazetelor de perete, etc. La Comite­
tul oraionsj de. partid, din Haţeg există do- mă frămînta atîta. Am studiat amănunţit me­
$.1
|a In ziua aceea ei au mai adăugat graficu­ rînd vom scoate minereul de dedesubtul tul că a-ţi stat 13 zile în fru n te! — rosti — Acuma n-a mai spus, că „or fi dat
lui încă 11 tone peste plan.
ii
0
a — Apoi dacă „mere“ treaba tot aşa — presiune. Iată-l pe tînărul Viorel cum
• o spune minerul Toma Moise — noi ne vom
r5
0
N ACEST NUM ĂR
Autoimpunerea — important mijloc însemnări cultural-sportive Cine are dreptate ? (pag- 3-a)
pentru înflorirea satelor (pag. 2-a) Cuvântarea rostită de N. S. Hruş-
(pag. 2-a)
Viaţa de partid — Pentru o muncă ciov la consfătuirea lucrătorilor în
domeniul agriculturii (pag. 4-a)
Desfăşurarea alegerilor consiliilor colectivă şi eficace, pentru roade Poporul italian refuză să se înha­
bogate (pag. 3-a)
săteşti ale cooperativelor în raio­ Pentru folosirea deplină a capaci­ me la carul politicii agresive a
nul Haţeg (pag. 2-a) tăţii de producţie (pag. 3-a) S.U.A. (pag. 4-a)
4 pagini 20 bani
De pe întinsul regiunii noastre
Aplicînă metoda lui A, Fitipov — Pentru 10 milioane tone cereale
vom da fontă mai multă şi ce! puţin 2000 kg porumb-boabe la hectar
Au trecut mai bine de drumul zgurei şi asta Chemarea la întrecere a Comitetului raional de partid şi a Comitetului exe­
cutiv al Sfatului popular raional Haţeg, către ţoale Comitetele raionale de
6 ani de cînd am MUNTEANU IONAŞGU făcea să se umple prea partid şi Comitetele executive ale sfaturilor populare raionale din regiune
început să lucrez Ia prim-furnalist la uzina „Victoria“ Căian mult creuzetul cu zgu­
furnale. La început nu — ră iar materialele cobo-
rau cu greu, încălcindu-se graficul evacuă-
cunoşteam taina mecanismelor care Tăceau să rii zgurei.
se reverse şuvoiul lichid dc fontă. Cu aju­ Ţărănimea muncitoare din raionul Haţeg, îndrumată şi mobilizată de
organizaţiile de partid şi sfaturile populare, însufleţită de dorinţa de a con­
torul furnaliştilor calificaţi, împrumutînd din Fuga după cantitate, la noi a fost o boală. tribui la obţinerea, în acest an, pe întreaga {ară, a unei recolte de 10' mi­
lioane tone grîu şi porumb şi cel pu[in a unei producţii medii de 2.000 kg.
experienţa celor mai buni, nu după mult timp, Nu se ţinea seama de calitate. Acum, contro- porumb (boabe) la hectar, a terminat pregătirile în vederea muncilor agri­
am ajuns să cunosc aceste mecanisme, să-mi lind amănunţit mersul furnalului, alimentîn- cole de primăvară.
du-l cu o temperatură a vîntului atit cit este Pe baza rezultatelor obţinute în aceste pregătiri, în ziua de 22 martie
însuşesc procesul tehnologic de topire a mi­ necesară pentru topirea minereului, am reu­ a.c., s-au început lucrările agricole de primăvară în raionul nostru. Cu acest
nereului şi am iost numit în funcţia de prim- şit să obţinem o mai bună calitate şi să mă­ prilej, ţărănimea muncitoare din sectorul socialist şi gospodăriile indivi­
furnalist. Oamenii din echipa mea munceau rim totodată producţia. Dar cea mai bună mă­ duale, prin mesagiile lor trimise la raion, se angajează a termina însămîn-
cu multă tragere de inimă. Cu toate acestea, sură pe care am luat-o este preluarea schim­ tările de primăvară în cele mai bune condiţiuni, în cinstea zilei de 1 Mai.
producţia realizată nu era mulţumitoare. In bului cu toate observaţiile, privitor la defi­
1952-1953, am început să aplicăm metoda fur- cienţele, greutăţile şl starea în care se gă­ Bazîndu-se pe angajamentele concrete ale ţăranilor colectivişti, înto­
naiistului sovietic A. Filipov. Echipa mea seşte Furnalul, precum şi controlul analizei vărăşiţi şi ale ţăranilor muncitori cu gospodării mici şi mijlocii din raionul
muncea ca şi înainte, cu însufleţire. Totuşi, fontei, pentru ca în timpul schimbului să ţi­ nostru, care se oglindesc şi în cele 4 întreceri socialiste între gospo­
de multe ori nu îndeplineam pianul, iar a- nem cont de ele şi să înlăturăm lipsurile. dăriile agricole colective. 8 între întovărăşiri, 11 între brigăzi şi echipe,
tunci cînd îl îndeplineam era cu totul întîm- Odată cu aceasta, facem o analiză amănun­ 2.631 întreceri patriotice între gospodăriile individuale. 168 între circums­
plător. ţită a schimbului precedent. Făcînd această cripţiile electorale, 61 între sate şi 19 între comune, chemăm la întrecere
analiză excludem posibilitatea repetării gre­ socialistă şi patriotică toate raioanele din regiunea Hunedoara, ca în cins- '
De multe ori mă întrebam: şelilor făcute de schimbul respectiv. tea zilei de 1 Mai şi a celui de al II-lea Congres al partidului să termi­
năm în acest an însămînţările de primăvară cu următoarele obiective
Noi aplicăm metoda Iui Filipov. Cum se La începutul schimbului, controlez şl silo­
face atunci că echipa lui Fiiipov a reuşit să zurile de minereu, să văd dacă este suficient 1. Realizarea planului de însămînţăd şi culturi pe epoci.
dea 3.500 de tone de fontă peste plan, iar pentru încărcarea furnalului în timpul celor 2. Depăşirea planului de însămîntări în cuiburi dispuse în pătrat cu
noi nici nu ne îndeplinim planul ? opt ore. Dacă nu, mă interesez să se com- 10% la cartofi şi porumb.
plecteze silozurile cu cantitatea de minereu 3. Depăşirea cu 5% a planului de însămîntări ou seminţe iarovizate.
Căutam să-mi răspund la întrebarea care necesar. 4. Depăşirea planului de însămîn|ări cu maşina la păioase, cu 50%
5. Depăşirea cu 20% a planului la îngrăşarea terenului cu îngrăşăminte
toda Iui Alexandru Filipov şi tni-am dat sea­ Luînd aceste măsuri, şi apiicînd toate cele naturale.
ma că noi numai ne lăudăm că o aplicăm, prevăzute în metoda lui A. Filipov, am reu­ 6. Executarea luorăriloir de îngrijire pe întreaga suprafaţă însămîntată
în toamnă.
că nu folosim mai nimic din această minu­ 7. Depăşirea cu 3% a planului de stropire la pomi.
8. Depăşirea planului la plantarea pomilor cu 20%.
9. Depăşirea planului cu 2% la cultura plantelor tehnice.
10. Depăşirea planului la contractări de legume şi zarzavaturi cu 5%.
Pentru realizarea acestor obiective, noi propunem să desfăşurăm o
muncă politică de masă, în care scop :
— Vom continua prelucrarea în organizaţiile de partid, organizaţiile de
masă, pe grupe de locuitori, în circumscripţii electorale, pe sate, a cuvîn-
tării tov. Gli. Gheorghiu-Dej la Consfătuirea fruntaşilor în agricultură, or­
ganizând în acelaşi timp conferinţe în cadrul căminelor culturale.
— Vom organiza „Casa agronomului“ în toate comunele, unde, perio­
dic, tehnicienii vor avea consfătuiri cu fruntaşii recoltelor bogate, formîndu-
se active din fruntaşi, care vor populariza din metodele lor proprii, precum'
şi metodele avansate ale colhoznicilor din Uniunea Sovietică, organizîrtdu-
se în acelaşi timp- demonstraţii practice.
nată metodă. Oamenii munceau ca şi îna­ şit să dăm fontă mai multă şi de mai bună
inte, neorganizaţi; mulţi nu cunoşteau bine calitate. — Vom lupta pentru consolidarea sectorului socialist din agricultură,
procesul tehnologic; disciplina in muncă şi pentru crearea de noi gospodării agricole colective. întovărăşiri şi asociaţii!
curăţenia lăsau de dorit: la încărcarea fur­ De unde în trimestrul I al anului 1954 a-
nalului nu se respectau legile tehnologice şi veam o realizare a planului în proporţie de Conştienţi de importanta sporirii producţiei agricole, vom munci pen­
SO—900/0 (sub plan), acum ne depăşim cu tru îndeplinirea angajamentelor luate, pentru a păstra şi in viitor drapelul
regularitate plănui. Pe luna februarie a aces­ de raion fruntaş pe regiune, contribuind astfel la dezvoltarea economiei
noastre naţionale, la întărirea statului nostru demoerat-popular, factor
activ în lupta pentru pace, pentru construirea socialismului în patria noas­
tră.
în genera! nu era cunoscut complexul de mă­ tui an, de pildă, am avut o depăşire de 18%,
suri pe care furnaliştii iui Filipov le aplicau. iar calitatea conform S.T.A.S.-uiui.
Atunci am început să-mi organizez oamenii, De asemenea, prin respectarea graficului
călăuzindu-mă după experienţa vestitului fur- la transporturi şi a tuturor regulilor tehno­
nalist. Asta era pe la începutul anului 1954. logice de încărcarea furnalului şi urmărirea
procesului de topire, noi am reuşit să obţinem
După ce am repartizat oamenii pe locurile în folosirea volumului util al furnalului re­
de muncă, ţinînd cont de capacitatea fiecă­ zultate frumoase. Calculat în tone/M.6., în
ruia, m-am ocupat îndeaproape de întărirea lunile ianuarie şi februarie a.c., faţă de ace­
disciplinei şi menţinerea curăţeniei. Totodată eaşi perioadă a anului trecut, am îmbunătăţit
m-am interesat de respectarea reţetei de în­ coeficientul de utilizare al volumului uţii Ia
furnalul nostru cu 13— 199/«.
cărcare a furnalului, cu alte cuvinte de cal­ La fel ca echipa mea, obţine rezultate fru­
cularea justă a raportului dintre cantităţile moase şl echipa maistrului Aloraru Ioan cu
de minereu, cocs şi alte materiale, lucru ce prim-furnalistul Bokoş Anton.
este hotăritor în bunul mers al furnalului,
înainte, acest lucru nu era respectat, dato­ Nu acelaşi lucru se poate spune despre e-
chipa condusă de Munteanu Romulus, care,
neaplicînd Întocmai metoda de muncă Fiii­
rită faptului că nu aveam cîntaşp bune, iar pov, obţine o producţie mult scăzută faţă de
muncitorul ce le deservea tiu era destul de cea pe care o realizăm noi. Acest lucru are
calificat. Aceasta făcea să dăm fontă de cali­ oarecare înrîurire şi asupra muncii celorlalte
tate slabă şi să nu folosim toată capacita­ schimburi, pentru că nepredînd furnalul în COMITETUL RAIONAL P.M.R. HAŢEG COMITETUL EXECUTIV AL SFATULUI
tea furnalului. bune condiţiuni, complică munca noastră. Cînd Prim-secretar Francisc Gaşpar POPULAR RAIONAL HAŢEG
O mare atenţie am acordat sortării mine­ şi echipa tovarăşului Munteanu va ajunge COMITETUL RAIONAL U.T.M. preşedinte Gherasim Mateaş
reului şi cocsului, ţinînd seama ca bulgării să-şi însuşească metoda furnalistului Fili­ Prim-secretar Vasile Polac
mal mari să fie fărîmiţaţi. De asemenea în pov — cu siguranţă că furnalul nr. 2 la care
munca noastră eram oarecum frînaţi din lucrăm, va produce fontă mai multă, contri­ Cei dintîi la însămîntat
cauza transportului oalelor de zgură care buind din plin la dezvoltarea economiei noa-
dacă nu erau aduse la timp nu puteam da stre naţionale. r In urma îndrumărilor date de inginerii 6 hectare cu orz şi 4 hectare cu borceag.
şi tehnicienii agronomi, ţăranii muncitori din Primii care au ieşit la insăminţat din co­
125 hscîare de păşune curăjaiă
raionul Haţeg au început însămînţăriie de muna Sintămăria Oriea, au fost deputaţii
Ţăranii muncitori din comuna Cîlnic. ra­ putaţii Huinea Ioan, Urzică Ioan, iar dintre comunali Luchinii Ilca şi Vulcan Dumitru. In-
ionul Sebeş, pentru a avea în acest an o ţăranii muncitori, Bota Petru. Leoacă Si- primăvară. sămînţările au început şi în comuna roteşti,
păşune bogată în ierburi, întruna din zile biiion, Oancea Ioan şi alţii, Prin buna des­ Astfel în ziua de 22 martie sute de atelaje unde ţăranii muncitori s-au angajat să în-
au ieşit intr-un cadru festiv la curăţirea făşurare a munioii lor ei au reuşit să cu­ sămînţeze 50 hectare porumb şi 100 hectare
mărăcinilor din păşunat. reţe o păşune în suprafaţă de 125 ha. au ieşit la arat şi insăminţat; In această zi cartofi în cuiburi dispuse în pătrat şi să ob­
au fost arate 45 ha. şi s-au insăminţat 60 ţină 2.000 kg. porumb (boabe) la hectar Şl
Fruntaşi în 'această muncă au fost de­ MUNTEANU MARIA hectare cu grîu de primăvară şi ovăz. Primii 17.000 kg. cartofi.
corespondentă voluntară care au început însămînţările au fost colecti­
viştii din Ostrov şi cei din Rîu Bărbat; ei au
insăminţat un hectar cu grîu de primăvară,
¦oo<>o<>o<>‘u<><><>c><><><x ><><>o<><><x >ck><>o<xx>o<X's. v-v<>oooooo(x >ooooooooo<x>ooo<x >oooooooooo<oooo ooooooooo<xkooooooooooooooooooo<xxx>^ooooooo
M inerii de la G h e la r în în tre c e reX ®Ţara toată, toţi oamenii muncii se pre- retului, o să meargă mai bine!
— Să vedem, că încă nu s-au afişat re- •
V gătesc să întîmpine cu noi succese în
zultatele de ie r i! Noi vorbim numai de
producţie, măreaţa zi de 1 Mai.
orizontul I şi II, dar poate c-o fi III sau
La mina din vale, la Ghelar, lucrul ne ! Dacă pînă in ziua de 18, am dat 152 rostogolul ei. In galeria de bază din ros- IV? !
e în toi. In abataje sau la lucrările de tone peste plan, asta înseamnă că am fă­ togoale, acest minereu se încarcă în va-
pregătiri, la transport sau chiar prin bi­ cut mai mult de 33°/g din angajament. goneţi care sînt duşi la puţ. De aici, pe Nu, nu, sectorul tineretului, nu poate
rouri, munca se desfăşoară sub semnul Dar să nu ne lăsăm pe tînjală! Lucru puţ, vagoneţii coboară în jos pînă la ori­ fi întrecut, continuă tînărul.
întrecerii în cinstea celui de al II-lea bun şi de calitate — spune el. zontul IV unde se transportă cu locomo­
Congres al partidului şi a zilei de 1 Mai. tivele electrice la silozurile de la supra­ — Cîte tone ai dat peste plan astăzi,
faţă de unde se încarcă în vagoanele cu grupa ta ?
Tinărul Şendrean Iacob e tare necă­
— Cinci tone, spuse tînărul cu min-
jit. Nu are goale. In brigada lui Duna Nicolae se mun­ C.F.R. cu destinaţia Hunedoara... drie.
— Ei bine, eu am dat 14 tone de mi­
— Ei, în ce să încarc acuma, spune- ceşte cu spor. Aci lucrează şi utemiştii
IN FAŢA GRAFICULUI nereu peste plan. Ne potrivim 7
mi ! Bucureşteanu Teodor şi fraţii Liviu şi
— Stai numai un pic, că vin vagoneţii Viorel Cioara. Ei au venit la mina Ghe­ Pînă în ziua de 13 martie, în întrece­ — Nu, dar... or fi dat alte grupe mai
— i-a răspuns ortacul Iordache Jurav- lar tocmai de prin părţile Abrudului. Au rea dintre orizoante, conducea orizontul m u lt!
lea, şi el tot atît de tînăr ca şi Şen­ îndrăgit meseria de miner şi acum din 11. Dar pe ziua de 16 martie, orizontul ...Din uşa biroului de întrecere, tova­
drean. Amîndoi lucrează în grupa lui abatajul lor porneşte minereul spre jur­ întîi al tineretului a luat locul fruntaş răşul Pelmuş Nicolae venea grăbit spre
Toma Moise, grupă ce şi-a luat cel mai naliştii de la Hunedoara. Numai într-o în întrecere. In acest orizont lucrează şi grafic.
mare angajament, — că va da 450 tone singură zi ei au dat peste pla n ' 7 tone grupele tov. Duna Nicolae, Toma Moise. — îmi daţi voie ?... O
O
minereu peste plan — pînă la 1 Mai. In de minereu. Lucrează într-un abataj, după Bidiga Gheorghe, Preda Dumitru şi al-, Minerii s-au dat la o parte. In locul
realizărilor vechi de pe grafic au apă­
întrecerea dintre grupe în primele 17 zile sistemul prăbuşirii, (adică luat de la su­ tele.
ale lunii martie, deocamdată ei sînt pe prafaţă la adine). Brigada lucrează la — Sîntem în frunte de acuma, s-a zis rut altele noi... In întrecerea dintre ori­
Llocul II. Pe primul loc se situează grupa trei locuri de muncă. In timp ce un loc cu e i ! — rosteşte cu emfază tinărul Ne­ zoante, în frunte e orizontul II cu o de­ o
comunistuhii Gostian Petru de la orizon­ de muncă se „podeşte“ pentru a se face gru Constantin din grupa lui Bidiga păşire ds 8%... După aceea vine secto­
tul II, ce a dat pînă acum 169 tone de prăbuşi', ea abatajului, la altul se urmea­ Gheorghe de la orizontul I. rul tineretului, cu o depăşire de 7,86%... o
minereu peste plan — iar grupa lui To­ ză, iar la altul se încarcă minereul rezul­ iar planul pe mină a fost depăşit cu
...In faţa graficului, în ziua de 18 mar­
6,1%.
ma Moise, a dat pînă la această dată tat la puşcare. De la flacăra lămpii de tie, se adunaseră din nou minerii. Frun­ Tovarăşul Gostian, ce lucrează la ori­
doar 141 tone de minereu. carbid, tovarăşul Duna Nicolae şi-a a- taşul întrecerii socialiste, Gostian Petru,
prins ţigara şi se mai odihnea puţin. veni şi el şi privi la grafic: zontul II, vru să-i spună ceva tînărului
— Daţi-i „rucăr", feciori, de ce staţi 7— Ridicase o grindă grea. Abatajul lui e Bidiga de la orizontul I. Dar tînărul, nu
se auzi vocea lui Toma. în presiune. — Ne-aţi întrecut, dar poate că v-a- mai era lingă el. L-a căutat cu ochii. Tî­
ju n gem ! nărul o luase pe galerie, înapoi, spre lo­
— li dăm, îi dăm, tovarăşe Toma. Şi — Nu-i nimic, trecem şi de asta... In cu- cul său de muncă...
„băieţii“ au muncit cu multă ardoare. Acuma s-c zis cu orizontul 11. Des­
acestui abataj şi aiunci, vom scăpa de tînărul Bidiga.
alţii mai mult“ ci s-a dus chiar şi el, să
— Nu zi hop, pînă n-ai sărit, i-a răs­ dea mai mult m inereu! Asta mai. zic şi
varsă vagonetul. Minereul s-a dus în­ puns comunistul Petru Gostian. eu întrecere!
0
0 A. PAN1Ş
0 depăşi angajamentul cu cel puţin 100 to­ tr-o clipă în jos... Fiecare grupă are — Degeaba, sectorul nostru, al tine­
bb^OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOCCOCOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOC 5 0 ^ 0 0 b 0 0 « 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 c 0 9 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 â > 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0