Page 26 - 1955-03
P. 26
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 46 3 '
Aufoimpufiierea — fm ^rlan! mijloc Desfăşurarea alegerilor consiliilor săteşti
pentru înflorirea satelor ale cooperativelor în raionul H aţeg
Una din importantele acţiuni de masă, înfrumuseţeze satele şl comunele lor cu La alegerea consiliilor de Conducere de surplusul lor de produse prin cooperativă. operativa „Plugarul" şi altele adestoa e-
cane dovedesc forţa organizatorică şi mo noi construcţii prin autoimpunere. pe lingă unităţile cooperatiste de la sate, xistă din belşug.
bilizatoare a sfaturilor populare, precum în raionul Haţeg, mii de membrii coope Un asemenea caz mi-i oferă cooperativa
Şi sprijinirea iniţiativelor Creatoare ale ma Adunările populare pentru votarea su ratori au participat la dezbaterile dărilor La cooperativa din Livadia, cîteodată
selor !Largi populare, oare contribuie direct melor pentru anul în curs în unele sate de seamă pe anul 1954, prezentate de că „Sălăşana“ care şi-a realizat planul pe nu se găsesc chibrituri. Toate aceste lip
la înfrumuseţarea comunelor şi satelor re şi comune, cum ar fi Olopotiva, Ostrov, tre comitetele de prăvălie, criticând cu cu sortimente la achiziţii în proporţie de suri vor trebui remediate de către con
giunii noastre, cu participarea activă a ţă Ilobiţa, Grădişte, Păuioineşti, din radonul 193,26%. Sînt şi unii gestionari oare, prin ducerile cooperativelor.
rănimii muncitoare este acţiunea de auto Haţeg, Ighlu, Ighiel, din raionul Alba şi raj lipsurile manifestate în această muncă. munca lor, contribuie din plin la realiza
impunere. altele au început. Sumele primite din au- rea planului de achiziţii. De pildă, depu Lipsa de îndrumare şi control, s-a făcut
tcimpuneri se vor întrebuinţa în anul a- Din expunerea dărilor de seamă a reie tatul gestionar Ungur Nicola© de la filiala la fel simţită pe teren, fapt care a permis
Prin rolul ei educativ, auleimpunerea cesta, în toate comunele şi satele, pentru Paraş, şi-a realizat planul în procent de naşterea unor nereguli la unităţile coo
dezvoltă în ţărănimea muncitoare spiritul executarea lucrărilor rămase neterminate şit viu, grija permanentă pe care o poartă peratiste ca : nerespectarea orarului de lu
grijii pentru înflorirea satelor, d'ă un pu 117%. De asemenea cu planul îndeplinit la cru, denaturarea preţurilor, protejarea
ternic imbold descoperirii şi valorificării partidul şi guvernul pentru aprovizionarea „cunoscuţilor“, etc.
resurselor locale care aduc mari economii
pentru satele noastre şi îmbunătăţesc con din anii precedenţi. satelor cu oît mai multe, mai bune şi mai achiziţii se pot !mândri şi gestionarii Oră- Participanţii la adunări, au criticat cu
diţiile materiale şi culturale ale oamenilor multă tărie gestionarii care, profitând de
muncii de la sate. Dat fiindcă există un număr înseninat variate mărfuri. Creşterea necontenită a ciunescu Ştefan de la filiala Livadia, Fră- lipsa organelor de control din partea coo
perativelor şi a U.R.C.C. Haţeg, au înce
Cele peste 520 adunări populare, care da lucrări începute şi neterminate, Comi Intre 23-27 martie, la cinematograful „Fi- nivelului de trai şi a bunei stări a oame şineanu Paul de la filM a „Rîul-alb“ şi put să-şi facă de cap.
s-au desfăşurat anul trecut în întreaga tetele executive ale sfaturilor populare co limon Sîrbu“ din Deva, va rula filmul so nilor muncii de la sate. a dus la Creşterea Grişan Elena de la filiala Rîu-Rărbait, un
regiune, la care au participat peste 130.000 munale sânt datoare să ia măsuri pentru vietic în culori „Jucătorul de rezervă“. puterii de cumpărare faţă do anii ante de numai colectiviştii din G.A.C. au valo Aşa de pildă, la filiala de la Coroieşti
alegători, au dovedit năzuinţele şi hotărâ terminarea acestora. Acolo unde, între lu Producţie a studioului „Leafiim“, ca şi riori. rificat 730 kg. porumb, 750 kg. ceapă, 530 se vinde ţuică la pahar cu suprapreţ, lu
rea fermă a ţăranilor muncitori pentru ri crările rămase neîncepute din anii tre multe alte filme sovietice, ac'sastă nouă leg. grâu şi 6 bovine mari. cru neparmis înltr-o filială. Preşedintele
dicarea gospodărească a satelor lor. cuţi sînt şi planuri de construcţii mari, creaţie a art3i cineaste sovietice, aduce pe Planul de desfacere a mărfurilor indus cooperativei „Plugarul“, tovarăşul Builcan
pentru care nu se poate asigura materia ecran un crâmpei din viaţa tineretului so triale pe anul 1954 a- fost cu mult mai Pentru a se putea gospodări cît îm i Vistian, deşi sezisat de aCest lucru, n-a
Dragostea pentru satele lor şi ataşamen lele necesare pe plan local, se va propune vietic cu preocupările şi năzuinţele sale. mare ca cel din 1953, ou toate acestea, bine şi aproviziona satele cu mai multe luat nici o măsură. La Sălaşul In
tul faţă de regimul demoorat-popuiar a adunării populare să hotărască schimba Brodată pe o temă sportivă, acţiunea se cooperative ca „Ulpia Traiană“ de la Sa-r- mărfuri, e nevoie ca Consiliile de condu ferior, cumpărătorii se servesc sin
fost manifestată de ţărănimea muncitoare rea destinaţiei sumelor pentru alte lucrări desfăşoară într-o atmosferă vioaie, purtând misegetuz-a şi „Sălăşana“ de la Sălaşul Su cere ale cooperativelor să accentueze în guri cu petrol, la Băieşti a fost denaturat
în toate adunările populare. Frumos a fost care pot fi executate cu materiale uşor de pe spectator printr-o întreagă galerie de perior şi-au realizat planul cu sută la sută, casarea părţilor sociale subscrise de mem încasatul părţilor sociale, etc.
exemplul ţăranului muncitor Kiss Ludovic procurat c a ; refaceri de drumuri, cons tipuri caracteristice oamenilor sovietici. Din iar cooperativa „Ţara Haţegului“ cu 104,7 brii cooperatori.
din comuna Hăşdat, raionul Hunedoara, trucţii de fântâni-, poduri şi podeţe, şi al film nu lipseşte nici acea latură specifică tine la sută. Noile consilii săteşti ce se aleg acum,
care a obţinut chitanţa nr. 1 la autoimpu- tele. reţii, dragostea. Redată sub o formă dis In această direcţie un exemplu de ur au menirea de a veghea cu stricteţe, ca
nere chiar în cadrul adunării populare. cretă şi deosebit de demnă, ea apare în Nu acelaşi lucru s-ar putea însă spune mat îl prezintă cooperativa „Ţara Haţe în unităţile cooperatiste de la sate să sa
Pilda ţăranilor muncitori Cire2a Icen, Itu Ou prilejul adunărilor populare, cs ur lumina celor mai curate şi mai adinei sen despre realizarea planului la achiziţii, un gului“ oare a realizat planul la încasări pnactlde un comerţ civilizat.
Aurel, Adam Târna şi alţii din comuna mează să se ţină, comitetele executive ale timente. Acest lucru, face ca filmul să con de cooperativele „Ţara Haţegului“, „Plu în procent de 238,6% şi cooperativa „Pluga
Feneş, raionul Alba, care au cerut majo sfaturilor populare comunale sînt obligate trasteze deosebit de puternic cu acele filme garul“ şi „ULpia Traiană“, ating abia în rul“ cu 196,5%. Consiliile săteşti ale filialelor, trebuie să
rarea sumelor de la 25 led la 50, a fost să prezinte dări de seamă în faţa ţărani prin oare burghezia, daută să ameţească tre 66,5—74,62% faţă de plan. se îngrijească oa, cooperativele să res
urmată şi de alţi ţărani muncitori cum au lor muncitori în care să arate cum s-au tineretul ţărilor din apus, prezentîndu-i o Participanţii la adunările de alegere a pecte comitraetete încheiate cu producătorii
fost cei din Săsciori, Sibişel, Gut, din ra folosit sumele încasate din autoimpunere dragoste cu apucături isterice şi groso Vinovaţi de nerealizarea pianului în a- noilor consilii săteşti, au criticat cu tă de legume şi zarzavaturi, să ridice produ
ionul Sebeş şi alţii. din anul trecut. lane. c'est sector se fac atât consiliile coopera rie, lipsurile ce s-ou manifestat anul trecut sele la timp, nu cum s-a întâmplat anul
tivelor, cît şi comitetele de prăvălie în în munca unităţilor cooperatiste. Pentru trecut la cooperativa Rlu de Mori şi altele,
Avîntul creator ai maselor s-a făcut sim Pentru Coordonarea lucrărilor ce ur 0 seară GuSiuraS-educativă frunte cu gestionarii, care au desfăşurat o viitor s-a propus ca, consiliile noi alese care n-au ridicat o serie de produse de la
ţit în multe localităţi, Imediat după ţine mează să se facă din autoimpunere, adu ntuncă formală în această direcţie. E lucru să ţină seama de aprovizionarea filialelor contractanţi.
rea adunărilor populare. Datori ă «destul nările populare trebuie să aleagă comitete
avînt, precum şi al muncii depuse de unele de cetăţeni şi comisii de revizie în care. Cooperatorii din raionul Haţeg şi-au ma
comitete executive ale sfaturilor populare să intre elementele cale mai cinstite şi nifestat încrederea în noile consilii alese,
raionale, s-a reuşit ca în anul trecut să se pentru că în conducerea cooperativelor au
termine în regiunea noastră 115 lucrări noi, înaintate din comună, deputaţi, ţărani De curând în sala festivă a sfatului dovedit că atunci cînd există preocupare cu mărfurile de sezon şi specifice locului. fost aleşi cei mai buni comunişti şi coope
dintre care 12 şcolii, 18 cămine culturale, muncitori şi intelectuali plini de dragos popular regional, s-a ţinut o conferinţă faţă de muncă, atunci cînd salariaţii, de Aşa de pildă, un membru cooperator din ratori.
10 electrificări de sate. 23 poduri şi po te pentru înfrumuseţarea patriei. legată de lupta Uniunii Sovietice pentru legaţii cooperativelor s-au ai uniunii ra
deţe precum şi repararea a 122 de cons apărarea păcii şi securităţii din lumea în ionale, nu se mulţumesc a intra numai în satul Nucşoara a arătat că e o raritate FARCAŞIU PETRU
trucţii vechi şi altele. Comitetele de cetăţeni, care vor fi alese, treagă, la audierea căreia au luat parte filiale şi a se învârti într-un pidior şi apoi pentru filiala lor, drojdia de bere, lipsa
au datoria să urmărească îndeaproape fe peste 180 de salariaţi. pe aici ţi-e drumul, ci iau legăţura cu Căreia se face de altfel simţită pe întreaga
Mîndre se înalţă astăzi căminele cultu lul cum sînt folosite sumele încasate din sfaturile populare, cu organizaţiile de par rază de activitate a cooperativei „Sălă-
rale din comunele Gut şi Săsciori. cons autoimpunere, dacă se folosesc în sc'cpui După ce conferinţa a fost expusă, bri tid, lucrurile se schimbă, fiindcă, ţăranii şama“.
trucţii la care s-au prestat mii de zile lucrării aprobată de adunarea populară. Da gada artistică de agitaţie a Clubului „23 muncitori lămuriţi de importanţa cimentă
muncă voluntară. asemenea trebuie să ducă o largă muncă August“ din Deva, a prezentat un reuşit rii legăturilor dintre el şi oamenii mun U.R C.C. Haţeg, va trebui să ţină seama
politică de masă pentru încasarea sume şi variat program artistic. Tovarăşii Radu- cii de la oraşe, îşi valorifică cu încrodeTe de acest fapt, ca de altfel şi de acela că,
Pe bună dreptate se pot mândri şi ţăranii lor aprobate de adunarea populară. liian Lucian şi Vomicu Ootavian, au sati la filialele acestei cooperative se simte
muncitori don satele şi comunele Sibişel, rizat cu mult humor pe tovarăşii Sîrbu Casa agronomului lipsa uneltelor agricole, în timp ce la co
Poiana, raionul Sebeş, Boz, Briante, Nevo In vederea asigurării cu materialele ne Victor, şeful secţiunii combustibil regio
iaş, Răduleşti, Mihăiieni, raionul Ilia, Pe- cesare construcţiilor ce urmează să se fa nal, oare, „nu nimereşte pădurile“..., pe In comuna Cut, raionul Sebeş, a avut '*<>• %i»«w«wwi%-wrrr-’'-»r~*—* •••
trenl, Rapolit, Bunii«, raionul Hunedoara, că, sfaturile populare comunale sînt obli tovarăşa Kokoşi Cornelia de la secţiunea loc, nu de mult, inaugurarea „Casei agro
Meteş, Vinţul de Jos, raionul Alba şi al gate da a lua masuri pentru lărgirea pro sanitara, căreia „trebuie să-i fie acordate nomului“, La oare au participat numeroşi
tele, pentru activitatea rodnică pe care au ducţiei fabricilor de cărămizi şi ţiglă, or ere suplimentare, „pentru Că din 8 ore pre
depuis-o în construirea de cămine cultu ganizarea de cărămidarii de mină, cup văzute pentru muncă, trei le pierde pe la
rale. toare de var, exploatări de carieră de pia alimentare, pieţe, etc. în interes personal,
tră şi de material lemnos provenit din că pe tovarăşii Bodea Floriea, Knebel Adal-
Cu acelaşi avînt au fost ridicate şi ter zături şi uscături.
minate şddlile de la Tetuş, Lunca Mete-
şulul, Imibregalde şi Cristeşti, din raionul Comisiile permanente- ale sfaturilor barfc, Ciuna Franeisc şi alţii, care în mod ţărani muncitori fruntaşi ai recoltelor bo
Alba, Stănija, din raionul Brad, Cirneşti, populare comunale trebuie să fie antrena regulat întârzie de la birou. De asemenea gate din raion.
Bstamlr şi Reia, din raionul Haţeg, Lă- te în descoperirea şi valorificarea resur a mad fost satirizat tovarăşul Ghsorghiu
pugiul Inferior, Nojag, raionul Ilia, Acmar, La inaugurare a luat cuvântul Inginerul
din raionul Orăştie, Chitid, din raionul
Hunedoara şi altele. selor,locale, pentru a fi folosite în scopul , Eugen şi tovarăşul B-rădescu. oare nu pri- ( Lasou Ioan, directorul Direcţiei agricole
îufraşnussţării,cpmunslor şi satelor.,
Nieioînd ţăranii muncitori ai numeroa vesc ou destulă răspundere munoa ce le-a a sfatului popular regional, care a vorbit
selor sate şi comune din regiunea noastră
nu s-au putut mîndri cu asemenea reali Pentru a se putea procura toate mate fost încredinţată. despre rolul important pe care-1 are Casa
zări, «şa cum se mândresc astăzi, posibile
rialele necesare construcţiilor c'e urmează Criticând cu ascuţime pe cei dare în agronomului în munca ţăranilor muncitori. .
numai datorită marilor drepturi şi liber
să se facă în acest an, sfaturile popu munca lor au dovedit lipsuri, brigada nu In discuţiile cs s-au purtat, au luat cu-
tăţi acordate poporului muncitor de către
lare raionale şi comunale vor organiza a uitat de a sublinia pe acei tovarăşi care vântul ţăranii muncitori Dicu Iile. Cîm- j
noua orânduire de stat demoorat-pepu- schimb de materiale între comune şi ra printr-o muncă conştiincioasă au fost un pean Ioan, Galată Vasiie şi alţii.
lară. ioane. exemplu pentru ceilalţi. Aşa de pildă,
Ou aceste rezultate însă, ei nu se mul Comitetele executive ale sfaturilor popu pentru tovarăşii Jula Emil şi Tema Gheor- Ntau maţgasin universal satfesc
lare vor lua măsuri din timp pentru întoc ghe, orchestra de balalaici, dirijată de to
ţumesc. Pornind în anul acesta Cu un Gr
avînt şi mat mare ei, luptă neobosiţi să-şi mirea proiectelor şi devizelor necesare lu varăşul profesor Muntesnu I. împreună ou Nu de mult în comuna Bala de Criş ra
crărilor ce se vor executa, adecvate con soliştii Lăzarescu Vasiie şi Hoinic Mareea, ionul Brad a fost deschis un magazin uni
diţiilor şi posibilităţilor loc'ale, r.iobilizind eu interpretat du multă căldură cîntecul versal sătesc.
în acest scop tehnicienii secţiilor şi între „Foaie verde flori mărunte“. De aseme Noul magazin deschis axe raioane cu ar
prinderilor de interes local. nea au interpretat cîntecul „Indonezia“
pentru tovarăşa Gabor Iulia, iar pentru ticole de produse alimentare, textile, în
PIENARU NICOLAE tovarăşul Munteanu Nlcodim şi pentru to călţăminte, menaj şi altele.
Ţăranilor muncitori din această comună ;
şefutl secţiei organizatorică a Sfa varăşa Mihuţ Gabriela au fost cântate prin magazinul deschis li se pun la înde- \j
tului popular regional Hunedo-ara- „Cuvertura“ de Stlctz şi „Vals“ de Dia- mână pentru a cumpăra, mai multe măr- j1
Deva cemeo. LĂZĂRESCU AGLAIA furi oa până acum, de care au trebuinţă.
Pentru ca lecţiile de ştiinţele naturale Cumtrebuie organizat 5. Plante industriale. Acestea se vor cul
să se desfăşoare în condiţii cît mai bune, un lot şcolar experimental tiva ţiniîndu-se seama de cele mai obiş- j
fiecare şcoală trebuie să albe o grijă deo nuiite plante industriale din regiune c a : l
sebită pentru a-şi organiza un teren de in, cînepă, ete.
experienţe miciuriniste, pe care să se des
făşoare activitatea practică a elevilor. Cu 6. Pepinieră. Puieţii oaire au fost plan 1
ajutorul ludrărilor oare se desfăşoară pa taţi în pepinieră (parcela şase) vor fi tron-
acest lat, elevii şcolilor noastre, îşi pot în tot loturile experimentale şcolare au fost de necesitatea de material didactic viu splantaţi în parcela'pomi fructiferi (par
suşi o serie de probleme prin care să-şi organizate aşa cum trebuie. Din această pentru lecţiile de clasă. Se vor planta cela şapte) care va cuprinde şi alte esenţe
lărgească în sens practic cunoştinţele des c<auză cunoştinţele predate elevilor au fost mai multe genuri de specii din aceeaşi fa lemnoase.
pre lumea plantelor, despre modul cum mai mult teoretic, nepunîndu-se un accent milie, avîndu-se în vedere timpul diferit
trebuie să lupte pentru transformarea şi destul de serios pe latura practică. de înflorire, astfel, incit să existe pe par In parcela din mijloc se vor cultiva
stăpânirea naturii. celă în majoritatea timpului plante înflo plante ornamentale sezoniere.
Proiectul Directivelor celui de al Il-lea rite. Ordinea sistematică va fi cea indicată
Anul şcolar 1953-1954, a scos în evidenţă Congres al partidului, cu privire La dez- în programa şcolară. Ea va putea fi însă Se atrage atenţia oa fiecare parcelă să
o serie de lipsuri, în ceea ce priveşte or .voltarea agriculturii în următorii 2-3 ani. îmbogăţită cu alte familii de plante, ca albe o parte în care planta să fie culti
ganizarea lotului şcolar de către şcolile din pune în faţa şcolilor problema'lărgirii cu racteristice regiunii respective. vată în ctendiţiumi obişnuite (lot xle con
regiunea noastră. O bună parte din ele. ca noştinţelor agronomice şi a cultivării la trol) şi una în care planta să fie culţi- (
cea din Şibot, Băiţa, Certej, n-au organi elevi a dragostei pentru munca agricolă. 2. Asolamentul, va fi plantat fără să ss vată în condiţiuni de experienţă.
zat loturile şc'oiare deloc, iar unele care In acest sc'op, şcolilor din regiunea noas introducă în el ierburile perene, insistîn-
au făcut totuşi acest lucru, l-au organizai tră le revine sarcina să-şi îmbunătăţească du-se mai mult asupra alternanţei de cul Pentru oa intr-adevăr obesrvaţiile de
mai mult la întâmplare, fără a ţine seama munca şi să înfiinţeze şi să coordoneze mai turi între diferite soiuri de plante De pe lotul experimental să poată fi folosite în |
de cerinţele programei şcolare. Experien bine activitatea pe loturile şcolare. Un lot exemplu cereale după leguminoase. îmbogăţirea bagajului de cunoştinţe agri
ţele executate pe aceste loturi, au constat de experienţă, pentru a corespunde întru cole la elevi, mai trebuie să se ţină seama
în special din diferite iarovizări, semă- tocmai cerinţelor sale, va trebui să cu 3. Parcela experimentală ; ea va fi plan de caietul lotului de experienţă. Nu tre
narea porumbului şi cartofilor în cuiburi prindă în principiu 8 parcele. Cultivarea tată ţinîndu-s® seama de cerinţele progra buie să existe nici un lot de experienţă,
dispuse în pătrat, etc. Aceste lucruri însă acestora, se va face corespunzător siste mei şcolare, în legătură cu lucrările prac fără a avea un caiet ol lui, oare să cu
nu s-au făcut pe parcele comparative, pen matizării cuprinse în clişeul de fa ţă : tice de efectuat pe lotul de experienţă. prindă următoarele puncte:
tru da în acest fel elevii să poată observa
dezvoltarea plantelor într-un anumit timp. 4. Plante medicinale. Se vor cultiva cele a. Planul la scară a latului de experi- |
Mulţi profesori, şi chiar directori de şcoa entă.
lă, au confundat lotul şcolar experimen
tal cu lotul gospodăriei anexe, din care Pamea s i j fe m a tic ă b. Specificarea culturilor şi experienţe- j
cauză, ei au socotit că e deajuns să cul lor planificate pe anul şdolar în curs.
tive cartofi şi porumb în cuiburi dispuse
în pătrat, pentru a lega cunoştinţele elevi PJânfe Y„A c. înregistrarea regulată- a desfăşurării •
lor de viaţa practică, pentru a cultiva a- lucrărilor prin observaţii făcute perima- I
c'eslora dragostea de munoa agricolă. industríete nent La acest capitel se recomandă a re- |
zarva pentru fiecare plantă sau experienţă (
S-a mai întâmplat de asemenea ca unii un număr anumit de pagini. Acest lucru,
profesori să efectueze cu elevii lucrări pe pentru ca la sfîrşit să se poată analiza re
gospodăria anexă a şcolii, fără ca acestea zultatele prin cîntărire, atît cele obţinute
să aibă ceva comun cu lecţia din ora res de pe lotul de Control, cît şi cele obţinute
pectivă, fapt pentru care elevii, au înde de pe lotul de experienţă.
plinit adeseori munoa practică în med me-
canid, fără a înţelege de ce anume trebuie d. Caietul de observaţii al lotului va fi
să facă numai decît aşa, cum le-a arătat compledtat de profesor împreună cu elevii.
profesorul, şi nu altfel.
Pomifru ctiferi j Pe lingă aceasta, fiecare elev va avea la
Bună parte din aceste lipsuri se datorase rândul său un caiet de observaţii în oare
defectuoasei colaborări dintre profesorul de Terengeoyrjf/c
ştiinţe naturale şi directorul de şcoală. Nu îşi va înregistra culturile de pe parcelele
peste tot directorii de şcoli s-au interesat 1. Parcela sistematică ; ea va fi culti mai obişnuite plante medicinale şi se va unde a participat la lucrări Profesorii vor ,
îndeaproape de felul cum profesorii de vată ou plante aşezate în ordinea evolu încerca o aclimatizare a celor necu-ltivafe veghea ca elevii ce lu.creazaw numai pe a- .1
ştiinţe naturale îşi desfăşoară întregul lor ţiei. Se va ţine seatha la aceartă parcelă în regiunea respectivă.
sistem de muncă şi de asemenea nu peste numite parcele şi execută numai anumite ,
experienţe, să nu piardă din vedere lu- ,
crăriie în ansamblul lor de pe întregul lot -!
de experienţă,
EUGEN BRINDUŞĂ
metodist
Cabinetul pedagogic regional
