Page 27 - 1955-03
P. 27
Wr 4á3 B R Ú M Ü..L.....S....Ó....C..iA U S MpsnÜami.cÜsCÍT Pa<?. 3
V î A î A DE P A R T !© Sporesc semnăturile Cine are dreptate ?
pe Apeluî Păcii
Iată un asemenea lucru e greu de sta încît se strîng sătenii pe lîngă ei ca pe>
In zilele de 19-20 martie a.c-., s-au des înăbuşe critica, e necesar să se ia toate Echipele care se ocupă în regiunea noas bilit în comuna Hărău din raionul Ilia. lingă urs.
făşurat lucrările conferinţei raionale de măsurile, deoarece ei se fac vinovaţi de tră cu strîngerea semnăturilor pe Apelul
partid Alba. Conferinţa raională de partid — lipsuri şi abateri grave de la linia parti Păcii împotriva războiului atomic, continuă Aici, depinde cu cine te vei înttlni mai Tovarăşul Vinţi şi tovarăşul Florea de
Alba dului, pentru că toate acestea duc la fa- să meargă din casă în casă, unde sânt în- întîi, cu cine vei sta de vorbă prima oară. la sfatul popular al comunei, deşi cunosc
Din darea de seamă prezentată de to miliarism, la ruperea legăturilor partidu lîmpinate cu multă bunăvoinţă de oamenii De se va întîmpla să nimereşti în drum prea bine această situaţie, se mulţunoesc
varăşul Mărginean loan şi din discuţiile tulul că In definitiv activitatea sa, nu a fo lui cu masele şi loveşte în interesele par muncii de diferite naţionalităţi, care-şl depun pe tovarăşul Iuga Ioan, directorul de cen să asiste „ca martori“ motivîndu-se în tot
Purtate de către delegaţi şi invitaţi, a losit în măsură suficientă principiul mun tidului şi a oamenilor muncii cu drag semnăturile pentru pace şl fericire. tru, acesta te va „convinge" cum că din chipul că ei „nu ştiu ce să mai facă“ De
reieşit că, în munca sa, vechiul comitet cii colective, nu a întărit răspunderea per toţi care sînt în comună însărcinaţi cu fapt e drept că nu prea ştiu. De cceea
raional de partid a reuşit să orienteze o sonală faţă de sarcini, şi nu a stimulat Prin stimularea criticii şi autocriticii sa Pînă în ziua de 22 martie 1955, prin mun munca culturală, singur el şi cu soţia umblă toată ziua de colo pînă colo, pier-
mare parte din organizaţiile de bază, la folosirea criticii şi autocriticii, ceea ce a poate respecta aplicarea principiului mun ca echipelor din raionul Alba, s-au strîns muncesc. Dacă te vel întîlnl cu tovară zind timpul de pomană, nelăsînd în urma
mobilizarea oamenilor muncii pentru a- făcut ca membrii comitetului să scape din cii colective, care a fost subapreciat de 64.005 semnături. Cu multă însufleţire au şul Balint Ludovic, învăţătorul de la şcoa lor o treabă concretă şi înfăptuită ca lu
plioarea în viaţă a Hotărârilor partidului vedere o parte din sarcini ce le reveneau unii tovarăşi, Cu toate că aceştia aveau semnat, oamenii muncii din raionul Petro la maghiară, va trebui să te „convingi" mea.
şi guvernului. Datorită acestui fapt, s-a organizaţiilor de bază din sectorul socia lipsuri grave; lucru ce a făcut să se crea şani. Pînă Ia data de mal sus, s-au strîns cum că cel care munceşte în comună nu e In faţa unor asemenea fapte, nu e deloc
ajuns oa Depoul C.F.R. Teiuş şi Staţia list şi individual al agriculturii, unde mun dă că munca merge bine. în acest raion 62.987 semnături. nici Iuga şi nici soţia acestuia, ci el, adi de mirare că ţăranii muncitori din Hărău
C.F.R. Coşlariu să obţină titlul de uni ca nu se desfăşoară la nivelul sarcinilor. că învăţătorul Balint, numai „singur" el. sînt revoltaţi. Nu e de mirare de aseme
tăţi fruntaşe pe ţară. Da Depoul C.F.R. Miai mult, în unele cazuri oînd lipsurile Aceasta a fost cauza pentru oare în timp Pentru munca lor paşnică, pentru a da Şi dacă întîmplarea îţi va scoate înainte nea că tinerii acestei comune se îndeamnă
Teiuş, pe lingă faptul că planul anual a erau sezisate de unii membrii ai aparatu de trei ani de rind a început primirea can patriei tot mal mult oţel, laminate şl pro pe tovarăşul Vinţi Ladislau preşedintele greu spre cămin. S-au săturat şi el de a
fost îndeplinit la 16 decembrie 1954, pro lui raional, atât comitetul cît ,şi biroul didaţilor în partid, peste 50 de organizaţii duse agricole, au semnat şl oamenii mun sfatului popular, ori pe tovarăşul Florea auzi mereu cînd pe învăţătorul Balint,
ductivitatea muncii a drescut cu 8,88%, raional, lăsau totul la o parte şi mergeau de bază din raion nu au primit nici un cii din raionul Hunedoara unde s-au strîns Ioan secretarul acestuia, vei afla cu ui „tumîndu-l" pe învăţătorul Iuga, cînd pe
faţă de sarcina planificată şi lună .de lună să dea ajutorul nedesar, făcînd muncă de candidat pînă în prezent Şi totuşi faţă de 53.068 semnături. mire că Balint, Iuga şi nevasta acestuia Iuga „punîndu-l bine" pe Balint, cînd pe
B-au realizat economii de combustibil de pompieri, căzînd în acest fel dintr-o ex această lipsă, atât comitetul, cît şi biroul „nu fac nimic altceva decit se ceartă toa preşedintele şi secretarul sfatului popu
peste 70.000 lei. La fel, în industrie, între tremă în alta, şi reducind ajutorul real raional, nu au căutat să ia nici o măsură $1 în celelalte raioane ale regiunii noas tă ziua" şi că în general greul muncii cul lar, cum „îşi rid în pumni" de amîndoi.
prinderea „Gheorghe Doja“ a realizat pla de caro aveau nevoie aceste organizaţii. pentru lichidarea ei. tre, campania strîngerii de semnături pe turale în comuna Hărău, „e dus doar de
nid pe 1954 în proporţie de 111,67%, şi a Aşa a fost cazul la organizaţia de bază de Apelul de Ia Viena continuă să se desfă ei doi — preşedintele şi secretarul”. In mijlocul unei asemenea încordări, în
dat cu 7,31% mai multe produse ca anul La S.M.T., care împreună cu secţia politică, Tot din cauză că vechiul comitet raio şoare cu mult succes. De exemplu, în raio învălmăşeala unor astfel de frecuşuri, na
trecut, reducind preţul de cost cu peste condusă de tovarăşul Florea Partanie, în nal nu a folosit critica şi autocritica, în nul Brad, s-au strîns 29.553 semnături, în De sigur că în mijlocul atîtor oameni, tural că nu te poţi aştepta la sinceritate
100.000 lei şi oalificmd 60 de muncitori. loc să ajute şi să educe tractoriştii, mai multe organizaţii de bază din industrie, raionul Orăştie 44.022, în raionul Haţeg fiecare cu „dreptatea" şi părerea lui, te din partea celor in cauză. Şi de aceea fie
bine i-au lăsat să se descurce cum pot şi din sectorul socialist şi individual al a- 32.648, în raionul Ilia 33.837, în raionul vei trezi la mare încurcătură. Şi din a- care din cei pe care l-am amintit mai sui
Succese au obţinut şi unităţile produ să execute lucrări de calitate slabă la gos griculturii, s-a călcat în mod grosolan de Sebeş 48.948 semnături iar în oraşul Deva ceastă încurcătură nu vei putea scăpa, nu e gata de a-ţi evoca „cîte in lună şi în
cătoare de bunuri de larg consum. Numai podăriile cbleotive şi individuale. mocraţia internă de partid. In unele ca 13.285. mai dacă vei cere în această direcţie şi soare" numai şl numai ca să-ţi poată do*
la fabrica „Simion Bămuţiu“, s-a dat peste zuri s-au luat măsuri peste capul aces părerea ţăranilor muncitori din comună. vedi procopseala lui şi nepriceperea celor
plan încălţăminte în valoare de peste Slab a fost Controlată şi îndrumată tor organizaţii de bază, lipsindu-le o con Oamenii muncii din satele şl oraşele re
350.000 lei, iar La întreprinderea „Horia“ organizaţia de bază din gospodăria agri ducere vie, concretă şi calificată. Unele giunii noastre unde s-au strîns în total Dacă vei face acest lucru, atunci vei a- lalţi. Prin urmare, nu sînt deloc intim*
s-au confecţionat: maşini de gătit vase colă de stat din Gaida de Jos, unde uti dintre ele nu au ajuns să se ridic'e la ni peste 392.335 semnături pentru pace, sînt junge la următoarea descoperire: plătoare diferitele situaţii în care tovară
de tablă, tucenie comercială, etc., cu mult lajul agricol modem, nu a fost folosit în velul de conducători politici la locul de hotărîţ] ca semnăturile lor să nu rămină nu şul Iuga raportează că în Hărău există
mai multe decât în anul trecut mod raţional, braţele de muncă neasigu muncă. mai pe hîrtle, ci să fie întărite cu noi re In comuna Hărău munca culturală mer cică, brigadă artistică de agitaţie şi că s-ait
rate, aplicarea regulilor agrotehnice ne- zultate în muncă, rezultate care de altfel au ge ea cum merge, cind mai binişor, cînd ţinut nu ştiu cîte conferinţe, iar în reali
Şi în industria alimentară au fost ob satisfăcătoare şi unde sarcinile de plan nu Pentru ca toate organizaţiile de bază să şl început să fie cunoscute. mai slab. In general însă, ea nu se des tate să nu fie nici vorbă despre asemenea
ţinute succese frumoase. De pildă, la reuşească să se ridice la nivelul sarcini făşoară în baza unei planificări legată în lucruri. Nu sînt întîmplătoare nici „pltn-
moara „Nicolae Băldescu“, se dă tot mai au fost realizate la toate culturile. lor actuale, este necesar ca noul comitet Realizările oţelarilor mod organic de sarcinile cele mai carac gerile" tovarăşului Balint care se „stră
multă făină, gris şi alte produse făinoase, raional să întrebuinţeze în munca sa de zi şi turnătorilor teristice a perioadei actuale. Ea se desfă duieşte" să arate în foi late şi mari, că
iar la întreprinderea de Panificaţie, în ur Din insuficienta preocupare a comitetu cu zi critica şi autocritica, să mundeoscă hunedoreni şoară în mod cu totul întimplator. In co toată munca o duce doar dumnealui, iar
ma construirii unei fabrici modeme, se în colectiv, să respecte democraţia inter muna Hărău chiar dacă se mai face „cî- realitatea să dovedească că nu e chiar aşa.
dă tot mai multă pune de o calitate su lui raional, s-a ajuns oa organizaţiile de nă şi să intensifice munca de îndrumare Pentru oţelarii de la cuptoarele Martin te ceva", aceasta este sub posibilităţile de Şl tot neîntîmplător e şi faptul că tova¦»
perioară. şi control, deoarece ele stau la baza tutu ale Combinatului metalurgic „Gh. Gheor- care dispune această comună. răşii Vinţi şi Florea raportează „în numele
bază din gospodăriile colective din Cistei ror succeselor de viitor a organizaţiilor de ghiu-Dej” Hunedoara, minutele, orele şi sfatului popular" că pe raza comunei Hă
Intensificându-se munca politică în ve bază şi a tuturor oamenilor muncii din ra schimburile trec parcă prea repede. Când Ţăranii muncitori de aici, maghiari şi rău, căminele şi şcolile sînt aprovizionate
şi Teiuş, să stea pasive faţă de deficienţele ionul Alba. sună încetarea şutului, şi cei din schimbul romîni, uniţi în lupta pentru construirea cu lemne berechet şi toate merg ca pe
derea întăririi schimbului de mărfuri din următor vin să preia lucrul, pe feţele în noii vieţi, s-au înfrăţit nu demult într-o „roate", iar adevărul să demonstreze că
care împiedicau dezvoltarea lor. Slab s-a Cu scopul de a ajuta ca noul organ ales roşite de Căldură şi punctate de broboane gospodărie agricolă colectivă alăturîndu- rapoartele dumnealor sînt „din burtă" şi
tre oraş şi sat, s-a ajuns să se distribuie să poată lichida cu lipsurile manifestate, de sudoare, sprâncenele se ridică într-un şi pămînturile şi pornind la lupta pentru că în realitate, şcolile şi căminele s-au
ocupat comitetul raional şi de organiza participanţii la conferinţă, au făcut nu semn de întrebare: „Cum, aşa reţpede a rod bogat împreună. Căminul cultural din descurcat cum au putut fără a se bucura
cu 16,9% mai multe mărfuri industriale şi meroase propuneri de îmbunătăţire a mun trecut şutul ?”. comuna Hărău însă, conducerea acestuia, de grija pe care sfatul popular era dator
ţiile comunale şi săteşti din Oarda de Jo9, cii de partid. Pentru aceasta noul comitet prea puţin a sprijinit această acţiune mi să le-o acorde.
alimentare, să se achiziţioneze cu 427,8 tone raional va trebui să întărească munca or Cu gândul la îndeplinirea angajamente nunată. Dimpotrivă, cei doi învăţători Iuga
Micteşti şi altele, unde nu s-a urmărit oum lor luate în cinstea lui 1 Mai, ei nici nu şi cu Balint, nu se întîmplă ca să se în-
dame şi cu 125% cereale miai mult oa în ganizatorică şi de propagandă şi să se spri bagă în seamă căldura dogoritoare a cup tîlncască măcar o singură dată fără a se
1953. se pun în aplicare sarcinile din proiectul certa împreună. Ce anume or fi avînd de Dar, în zadar se sbate fiecare din cei po
jine în toate acţiunile sale pe activul de împărţit, ce anume nu, e greu de stabilit meniţi mai sus să-şi „atragă" dreptatea de
Realizări există şi în ceea ce priveşte de măsuri, izvorite din proiectul de Di cu exactitate. In tot cazul, lucrurile plea partea lui. Aceasta nu poate face niciodată
partid, pe ziarul său „Steaua Roşie“, şl pe
dezvoltarea agriculturii. rective ale partidului, Cu scopul de a mo
In urma prelucrării proiectului de Di biliza ţăranii muncitori pentru a cultiva
legiune şi zarzavaturi pe suprafeţele iri-
gabile. De asemenea au fost neglijate şi
rective ele Congresului al II-lea al P.M.R., organizaţiile de bază din jurul Zlatnei, aparatul raional, oare au menirea de a în toarelor şi uită de oboseala muncii încor că dintr-o dăunătoare tendinţă de invi casă bună cu mincinoşii şi intriganţii. Ea
organizaţia de bază din Gricău, a mobi unde neducându-se o susţinută muncă po druma şi ajuta organizaţiile de bază şi or date. die, ce se manifestă şi la unul şi la altul. umblă pe drumurile ei neabătute şi atunci
lizat ţăranii muncitori în acţiunea de des litica de masă, nu s-a putut trece pe o ganele economice şi de stat din sectorul Dar măsurătorul timpului merge înainte. Ele pleacă din acea teamă mic burgheză, cînd vine să limpezească lucrurile atunci
facere şi lărgirea albiei Oricăuiui, ferind scară mai .largă la creşterea vitelor. industrial şi agricol în vederea desfăşură Şd schimb după schimb, zilele trec. Odată ca nu cumva să ajungă unul „mal sus nu mai poate încăpea îndoială cine anume
de inundaţiile anuale, o suprafaţă de 300 rii muncilor agricole de primăvară. cu ele. cresc şi realizările harnicilor oţe-
hectare. Asemenea exemple mai sînt şi la Din cauza muncii împrăştiate a Comite lo rl Numai în cele 21 de zile ale lunii decit celălalt". Iată pentru ce lui Balint are şi cine anume nu are dreptate. Sîntem
tului şi a biroului raional, a fost lipsit de In acest sens comitetul raional nou martie, folosind la maximum Capacitatea îi este ciudă că soţia lui Iuga primeşte convinşi că şi la Hărău dreptatea va sosi
control şi îndrumare şi ziarul raional ales. are obligaţia de-a îndruma organiza cuptoarelor, ei au elaborat 54 de şarje ra două salarii (adică unul de educatoare şi în curînd. Sfatul popmlar raional, secţia
Ighiu^ Ciugud, Almiaşul Mare şi altele. unul de directoare de cămin) şi iată pentru culturală şi de învăţămînt a sfatului
ce Iuga la rîndul lui, îi poartă mînle lui popular regional au datoria să se îngri
In toamna trecută, în întreg raionul s-au „Steaua Roşie“, care, cu toate străduin ţiile de bază şi organele economice şi de pide. In fruntea întrecerii pentru elabora Balint — care după părerea sa — „îl sa jească de acest lucru. Ţăranii muncitori din
rea de oît mai multe şarje, se află oţe- pă”. Din pricina unor asemenea „frămîn- Hărău aşteaptă cam de mult.
desţelenit 800 hectare teren ; iar suprafaţa ţele colectivului său, , nu a reuşit să cu stat, penitrii a analiza în lumina cuvântă larii cuptorului nr. 2 oare au elaborat. 26 tări”, oridecîte ori aceşti doi „luminători
prindă toate problemele, deoarece era rupt rii tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej, de şarje rapide în 21 de zile.
însămânţată cu grîu a crescut cu 969 hec de acţiunile întreprinse de comitet şi pus ţinută la Consfătuirea pe ţară a frun ai satului" se întîlnesc, se apucă de sfadă V. AFLOAREI
tare. în imposibilitatea de a le susţine. Acelaşi taşilor în agricultură, posibilităţile exis In aceeaşi perioadă şi oţelarii de la cup
lucru s-a întâmplat cu o parte din sfatu tente în fiecare comună şi sat, şi să ia torul nr. 1 au reuşit să elaboreze 18 şarje
Ca un rezultat al muncii organizatorice rapide.
şi politice desfăşurată de la ultima con
ferinţă raională şi pînă în prezent, s-au rile populare şi cu alte organe economice. toate măsurile necesare, pentru ca ţăra Pe echipe, cele mai multe şarje rapide Planul trimestrial a fost realizat
areat două noi gospodării colective, 4 în Pentru aplicarea întodmai a hotărârii nii muncitori din raionul Alba. să contri au fost elaborate de oţelarii conduşi de to Muncitorii întreprinderii de construcţii tei întreprinderi au realizat un frumos
tovărăşiri agricole, 10 de creşterea ani partidului, din august 1953, este necesar ca buie din plin la realizarea celor 10 mi varăşii Forţu Petru, Petroiescu Ioan, 904 Cugir, continuând şirul succeselor din succes — în cinstea zilei de 1 Mai — ter
malelor, una legumicolă şi 5 asociaţii de noul comitet raional de partid să lichideze lioane tone grâu şi porumb, o producţie Birlea Traian şi Mihăilă Simion. anii precedenţi, au obţinut şi în anul aces minând planul primului trimestru al anu
cultivarea sfeclei de zahăr. cu unele metode de lucru greşite şi străine medie pe ţară de cel puţin 2.000 kg. po ta, frumoase realizări. Debarasîndu-se de lui 1955, în numai două luni. Da realiza
Vr
Din discuţiile purtate, a mai reieşit că, muncii de partid. In acest scop, e bine să rumb (boabe) la hectar. Cu aceeaşi însufleţire lucrează şl mun gândul că în timpul iernii nu se poate con rea aceasta, s-au evidenţiat tinerii Ne-
vechiul comitet, pe lingă succesele obţinute,, folosească pe un câmp moi larg critica şi Comitetul raional de partid, pentru a a- citorii din sectorul turnătorie al Combina strui, el au trecut direct la muncă. S-au luat gruş Vasdle dulgher, Borca Nicolae meca
a avut şi o serie de lipsuri. autocritica, deoarece ea nu a fost folosită tului. Da turnătoria de fontă, de pildă, pla măsuri pentru aprovizionarea din timp cu nic, precum şi tovarăşii Farcău Gheorghe,
suficient în raionul Alba. Din această cau tinge acest obiectiv, va trebui ca, prin materialele necesare pentru amenajarea şi Dron Dumitru, Tamaş Macovei şi alţii ce
Tovarăşii Crisfcea loan, Păcurar Eleono ză s-a ajuns ca unii tovarăşi din comitet organizaţiile de bază, să antreneze toate nul celor 21 de z&e. a fost depăşit Cu încălzirea ledurilor de muncă în aşa fel şi-au depăşit sarcinile de plan cu 100%.
ra, Andrei Constantin şi alţii, au criticat forţele existente şi să folosească din plin încît muncitorii să lucreze nestingheriţi.
20%. Harnicii turnători din echipa condusă Simion Bulzan şi Pleşa Iosif
vechiul comitet raional, pentru că nu a să devină îngîmfaţi şi înfumuraţi, cărora inginerii şi tehnicienii agricoli, precum de Bodea Dazăr, au trecut pe graficul rea Muncind cu mult avînt, muncitorii aces- corespondenţi voluntari
efectuat un control calificat asupra or nu li-se mai putea arăta lipsurile, deoarece şi pe fruntaşii recoltelor bogate, ale căror lizărilor o depăşire de 120%, iar cei din
ganizaţiilor de bază, organizaţiilor de ma ei căutau să le motiveze, să le cocoloşească metode de muncă, dacă vor fi aplicate, se brigăzile tovarăşilor Socol Gheorghe şi RECT! IC A RE
să şi-a aparatelor economice şi de stat. şi să respingă oriMoa. vor putea obţine rec'olte cu mult mai bune Gros Comei au obţinut depăşiri de 60- In articolul „Ieri şi azi“ publicat în aliniatul 1, din coloana I, se va citi: „Cu
Aceasta s-a datorit în mare parte şi fap- Pe viitor, împotriva celor ce caută să şi mai bogate decât în anii treduţi. 70%. pagina IV din nr. 458 al ziarului nostru, zeci de milioane ds ani în urmă“.
Pentru folosirea deplină a capacităţii de producţie toate tíategoriile pe cele două sau trei rea folosirii utilajului este mecanizarea De la comisia regională
schimburi, în aşa fel încît să asigure o proceselor de producţie principale şi auxi
deplină folosire a utilajului şi în al II-lea
Ga urmare a dezvoltării puternice în ul (îmbunătăţirea indicelui de utilizare in producţie sînt nesatisfăcător folosite din şi al IlI-lea schimb. liare. Mecanizarea nu numai că uşurează de fotbal
timii ani a industriei constructoare de tensivă). cauza întreruperilor neplanificate în func munca omenească dar îi ridică de cîteva
maşini în ţara noastră, a devenit posi ţionarea utilajului şi, mai ales, nu se iau Mărirea timpului de funcţionare a uti
bilă reconstrucţia tehnică a tuturor ramu Cu aceeaşi cantitate de utilaj se poate în considerare diferitele întreruperi du o lajului pe căile arábate mai sus Conţine ori productivitatea. In exploatările carbo In etapa din 20 martie a.c. în cadrul
rilor economiei naţionale. Drept rezultat, obţine creşterea producţiei, atît prin mă durată mai scurtă (ore sau minute) din în condiţiile industriei noastre, mari po
nivelul înzestrării tehnice a industriei şi rirea timpului de funcţionare a maşinilor, diferite locuri de muncă, în special dato sibilităţi, pentru creşterea producţiei in nifere, indicele de mecanizare la transpor campionatului regional de fotbal, au fost
agriculturii a crescut considerabil. Ast oît şi prin creşterea producţiei maşinii rită deficienţelor în aprovizionarea cu ma dustriale. Această creştere însă nu este ne
fel, încă la începutul anului trecut, faţă de în fiecare unitate de timp (de exemplu, teriale şi scule a acestor locuri de mun limitată. Folosirea cât mai deplină a tim tul în subteran a crescut de la 79,1% în înregistrate următoarele rezultate :
1048, valoarea utilajului a fost de 7,3 ori ora). Pentru a realiza o îmbunătăţire a fo că. Asemenea întreruperi, care totalizează pului de lucru în cadrul fiecărui schimb,
mai mare în industria metalurgică, de 5 losirii timpului de funcţionare a utilaju în diferite întreprinderi mii de om/ore re creşterea numărului mediu de schimburi, 1953, la 83,1% în 1954, iar la tăierea în Avântul Sebeş—-Flacăra Orăştie 0-2
ori în industria petroliferă, de 4 ori în lui, trebuie să se ia măsuri în trei di prezintă o pierdere însemnată pentru eco reducerea întreruperilor, etc., toate aces abataj de la 77,2% la 83,2%. De aseme
industria carboniferă, de 12,6 ori în indus recţii principale şi anum e: în direcţia li nomia producţiei. Lichidarea lor, prin mă tea au o limită de timp. Posibilităţile mă Metalul Ghelar— Metalul Brad 0-0
tria electrotehnică şi a producţiei de ener chidării sau reducerii la minimum a în suri tehnico-organizatoride corespunzătoare ririi producţiei, pe baza îmbunătăţirii fo nea, a crescut mecanizarea lucrărilor în
gie electrică, etc. Se dezvoltă de asemenea treruperilor In funcţionarea utilajului în şi prin aprovizionarea şi deservirea ritmică losirii intensive a utilajului, sînt practic exploatările forestiere. Numai la I.F.E.T. Locomotiva Simena—Locomotiva Alba
sistematic baza materială-tehnică a agri cadrul fiecărui schimb, în direcţia lichidă a locurilor de muncă cu cele necesare, nelimitate. Organizarea socialistă a pro Orăştie, în anul trecut s-au introdus 13
culturii. rii pierderilor ds timp prilejuite de pre va mobiliza noi şi importante rezerve ale ducţiei deschide posibilităţi nebănuite de tradtoare K.D. 35 şi 7 vagoane C.F.F. In 3-1
darea schimburilor şi în direcţia măririi capacităţii de producţie a utilajului. perfecţionare a tehnicii şi a organizării ttnele întreprinderi, însă, nu se realizează
Sarcina importantă în momentul de faţă numărului mediu de schimburi, adică a re muncii, dînd, prici aceasta, putinţa unei planul mecanizării muncilor grele şi cu Cnstructorul Hunedoara—Metalul Călan
este folosirea la maximum a tehnicii, pen gimului de lucru a întreprinderii. O cale importantă de îmbunătăţire a fo intensificări continue a folosirii utilajului mare volum de muncă, iar mijloacele de
tru creşterea belşugului de produse, re losirii timpului de lucru al maşinilor este şi a creşterii, pe această cale, a producti mecanizare sînt utilizate în mod corespun 0-1
ducerea preţului de cost şi, drept urmare, Practica ne arată că există rezerve în lichidarea timpilor neproductivi prilejuiţi vităţii acestuia.
reducerea preţului de vânzare. semnate în cadrul întreprinderiior noastre de predarea schimburilor. Metoda sovie Flamura roşie Alba—Minerul Lo-nea 2-0
pentru îmbunătăţirea folosirii utilajulm tică Antonina Jamdarova, de predare a In întreprinderile noastre industriale se
In anul 1954 s-au ânregistrat în exploa în toate aceste direcţii. schimburilor din mers, lichidează aseme acordă în momentul de faţă o atenţie spo Progresul Deva—Metalul Cugir 4-1
tările petrolifere din ţara noastră însem nea pierderi, dînd putinţa îmbunătăţirii rită intensificării gradului de folosire a
nate creşteri ale vitezii medii de fo ra j; în Gradul de utilizare a utilajului este de gradului de folosire a maşinilor cu cel utilajului oare deschide posibilitatea mo Flamura roşie Lupani—Metalul ZLatna 3-0
industria siderurgică a crescut indicele de terminat în mare măsură de starea lui puţin 10-12%. bilizării unor mari rezerve ale creşterii
utilizare a laminoarelor, în industria tex tehnică. De aceea, pentru asigurarea folo productivităţii muncii. zător. Astfel, unde exploatări carbonifere
tilă s-a îmbunătăţit folosirea maşinilor de sirii sale cît mai complecte, trebuie luate O rezervă importantă a folosirii depline
filat şi a războaielor de ţesut bumbac ; toate măsurile în vederea întreţinerii şi a capaoităţilor de producţie o constituie Introducerea metodelor intensive nu din Valea Jiului, deşi au fost dotate cu Pentru cea de a treia etapă, care va
în industria alimentară a crescut indicele reparării lud la timp şi în cele mai bune creşterea numărului de schimburi de func măreşte eforturile fizice ale muncitorilor, utilaje şi mecanisme noi, n-au luat mă avea loc în 27 mantie a.c., programul în
de utilizare a unor agregate importante în Candiţiuni. In numeroase întreprinderi, pe ţionare a utilajului slab utilizat. In multe ci măreşte numai viteza de lucru a ma suri pentru introducerea şi folosirea lor tâlnirilor între echipe, va fi drm ătorul:
sectorul de fabricaţie a zahărului şi în cel baza aplicării juste a sistemului repara uzine, coeficientul mediu de* utilizare a şinilor şi utilajelor. complectă. Asemenea cazuri se întîlnesc la j
el panificaţiei, etc. Comunicatul Direcţiei ţiilor preventive, planificate, s-a obţinut o maşinilor este de două sau chiar peste minele Petrila, Lupani, Lonea, ete., unde Flacăra Orăştie—FI. roşie Alba
Centrale de Statistică asupra îndeplinirii scurtare a duratei reparaţiilor şi îmbună două schimburi. Uneori însă, în spatele O iniţiativă valoroasă, menită să asi
planului de stat pe anul 1954, arată însă tăţirii calităţii acestora. Aceasta a dus la unor rezultate medii bune, se ascunde fo gure creşterea productivităţii muncii pe maşinile de încărcat, combinele, oraţerele, Metalul Călan—Progresul Deva
că în întreprinderile noastre, mai sînt prelungirea timpului de funcţionare a ma losirea incomplectă a unor maşini şi a- seama intensificării folosirii utilajului este
capacităţi de producţie încă slab folosite, gregate de înaltă tehnicitate şi producti aceea a minerului Vizi Andrei de la mi în loc să fie folosite în subteran, stau în Metalul Cugir—Constr. Hunedoara
dare constituie însemnate rezerve pentru şinilor între două reparaţii capitale. vitate, na Vulcan. Printr-o serie de perfecţionări
lărgirea producţiei Industriale“. Din păcate însă, în unele întreprinderi, constructive adusă maşinii de încărcat, a vînt şi ploaie, lucru ce duce la deterio Minerul Lonea—Metalul Ghelar
Intr-o serie de întreprinderi — în s o reuşit să înlăture desele ei defectări. El a rarea lor. Metalul Brad—FI. roşie Lupeni
Principalele căi pentru folosirea capaci reparaţiile se fac de mântuială, fără simţ cial în industria alimentară şi uşoară — Metalul ZLatna Locomotiva Simeria
tăţilor de producţie sînt: de răspundere. Uneori, încălcarea termene experienţa arată că gradul de folosire o schimbat cutia de rezistenţă de la locul ei Intr-o serie de întreprinderi sînt suba
lor sbabiiite pentru reparaţii poate duce utilajului este mai scăzut în schimburile iniţial unde era supusă loviturilor lanţului preciate posibilităţile importante de folo
a) îmbunătăţirea folosirii timpului de chior la nerealizarea integrală a sarcinilor II şi III decit în schimbul I, datorită fap ce manevrează cupa, fapt ce ducea la ar
lucru al maşinilor şi agregatelor (îmbu de plan. Aşa s-ou petrecut ludrurile în a- tului că în aceste schimburi conducerea derea siguranţei maşinii şi chiar la ruperea sire deplină a capacităţilor de producţie Locomotiva Alba—Avintul Sebeş
nătăţirea indicelui de utilizare extensivă a nul trecut, cînd prelungirea duratei repa tehnică a producţiei este mai slabă, ma lanţului. Pe baza îmbunătăţirilor aduse,
maşinilor). raţiilor unor furnale şi cuptoare de oţel joritatea cadrelor tehnice fiind concentrate s-a asigurat funcţionarea neîntreruptă a pe baza micii mecanizări Este necesar să
peste termenul planificat, a constituit una în. uzine îh schimbul I. Este necesară o acesteia, rsducînd la minimum timpii ne
b) Creşterea intensităţii de lucru a ma dintre cauzele principale ale nereaîizării mai justă repartizare a cadrelor tehnice de productivi. se folosească toate resursele locale pentru
şinilor, adică creşterea productivităţii lor. planului la fontă şi oţel..
Ua mijlCc important pentru intensifloa- a realiza un program complex de lucrări
In multe întreprinderi, capacităţile de
de mică mecanizare, oare asigură o creş
tere importantă a productivităţii muncii.
O deosebită importanţă în intensifica
rea folosirii utilajului o are aplicarea me
todelor înaintate de muncă. Asemenea me
tode ca forajul rapid, metoda Kolescv, —
de aşchiere intensivă a metalelor, otc„
trebuie introduse cu multă fermitate, elâ
dueînd la folosirea cît moi Complectă i
capacităţii de producţie a utilajelor.
Sarcina creşterii continue a producţiei
şi productivităţii muncii mobilizează ini
ţiativa şi elanul în muncă al colectivelor
din întreprinderi. Lupta pentru folosirea
deplină a capacităţilor de producţie tre
buie 'să devină dauza proprie a fiecărui
muncilor, a fiecărui tehnician şi inginer.
