Page 28 - 1955-03
P. 28
Pag. 4 W K U n U L dU U lA U di^lU LU II •W,, ‘»O«!
Ciivîntarea rostită de N. S. Hruşciov „Franţa nu trebuie Nota Guvernului Sovietic
să producă arme atomice adresată Guvernului Franţei
Ja consfătuirea lucrătorilor în domeniul agriculturii
şi gu hidrogen“ Cu privire la tratatul franco-sovietic
s. s.din regiunile din sud-estul U. R.
Conferinţa ţinută la Sorbona
de Jules Moch
MOSCOVA (Agerpres). — TASS : folosim şi să obţinem recolte mari în toa nedesar, a spus el, oa agricultura să fie ou- PARIS (Agerpres). — TASS După cum s-a mai anunţat în presă, la 16 trului Afacerilor Externe al U.R.S.S., V. M.
te regiunile ţării. noscută bine de conducătorii noştri, oa ei In seara zilei de 19 martie, Jules Moich, decembrie 1954 guvernul sovietic a adresat Mdctov, nota de răspuns a guvernului
După cum s-a mai anunţat, la 18 martie să se întâlnească mai des cu Colhoznicii, să reprezentantul Franţei în Comisia O.N.U. guvernului Franţei o notă în care se ară fraudez.
la consfătuirea lucrătorilor în domeniul a- Tovarăşul Hruşciov arată că în ultimul înveţe de la ei. In cazul acesta, după un pentru dezarmare, a ţinut la Sorbona o ta că acţiunile guvernului francez, care
griculturii din regiunile din sud-estul timp în rîmdurile unor lucrători locali s-a timp oarecare, cunoscând bine munca, ei conferinţă ou tema „Ştiinţa şi războiul şi-au găsit expresia în încheierea aşa-nu- La 18 martie, ministrul Afacerilor Ex
U.R.S.S. a rositiit o cuvântare tovarăşul N. S. răspândit părerea greşită că în Compara vor putea să-i înveţe la riadul lor pe col total“. După oum anunţă ziarele şi postu mitelor acorduri de la Paris, contravin terne al U.R.S.S., V. M. Molmtov, a remis
Hruşciov, prim secretar al C.C. al P.C.U.S. ţie cu celelalte culturi, porumbul este o hoznici. Este necesar ca un conducător să rile de radio,- Jules Moch a declarat în ca fundamental obligaţiilor asumate de Fran ambasadorului francez, dl. Louis Joxe, o
cultură oare necesită cel mai mare volum ştie ou ce soi trebuie semănată o anumită drul conferinţei că Franţa nu trebuie să ţa prin „Tratatul de alianţă şi asistenţă
Plenara din ianuarie a C.C. al P.C.U.S., de muncă. tarla, când trebuie efectuate lucrările de înceapă să producă arme atomice şi cu hi mutuală dintre Uniunea Republicilor So nouă notă a guvernului sovietic în proble
a spus el, a adoptat o hotărâre detailată cu însămânţară, cînd trebuie să se facă în- drogen. „ACest efort foarte costisitor, în vietice Socialiste şi Republica Franceză".
privire la sporirea producţiei de cereale Desigur, dacă vom compara cheltuiala grăşarea suplimentară a pământului, oînd treprins din considerente de prestigiu, ar ma tratatului franco-sovietlc.
şi a produselor animale. Această hotărâre de muncă pentru cultivarea umuii hectar trebuie să se strângă reaolita şi în ce mod fi zadarnic şi regretabil din toate punctele La 26 ianuarie, ambasadorul Franţei la
a fost aprobată cu căldură de partid, de de porumb ou cea pentru cultivarea unui trebuie păstrată etc. Avem încă prea pu de vedere“. Moscova, dl. Lcuis Joxe, a transmis minis Urmează nota guvernului francez din
întregul popor sovietic. Ea este intr-ade hectar de ovăz şi a unei serii de alte cul ţini conducători de organizaţii de partid Jules Moch a subliniat primejdia oare 26 ianuarie şi nota guvernului sovietic
văr cheia realizării unui belşug de produ turi, va reieşi că porumbul necesită cel care să ştie toate acestea în amănunt. Cei ar ameninţa toate ţările, inclusiv Franţa,
se agricole. în ţară. Dar, tovarăşi, ord cit mai mare volum de muncă. lalţi trebuie să înveţe de la colhoznici. A- în cazul unui război în oare s-ar folosi dlin 18 martie.
de bune ar fi hotărârile, ele singure nu semenea cunoştinţe nu se obţin numai din armia nucleară. El şi-a exprimat părerea
O asemenea metodă de comparaţie este Cărţi, ele se obţin în ţnunoa practică de că, în loc de a produce arme atomice şi cu Nota Guvernului Francez din 26 ianuarie
vor da nimic, dacă în fruntea colhozuri însă greşită, antiştiinţifiică. Volumul de zi ou zi. hidrogen, Franţa ar trebui să indice calea
lor, a S.M.T.-urdior şi a sovhozurilor nu muncă necesitat de o cultură sau alta este spre o dezarmare controlată, prevăzîndu-se „Ambasada franceză îşi exprimă respec Aceste acorduri alătură Germania occiden
vor fi oameni capabili să organizeze mase determinat nu de cheltuiala de muncă la N. S. Hruşciov a subliniat necesitatea reducerea armamentului clasic şi interzi
le pentru îndeplinirea hotărârilor luate. hectar, oi de cheltuiala de muncă pe uni îmbunătăţirii activităţii instituţiilor de cerea armelor de exterminare în masă. tul Ministerului Afacerilor Externe al tală unei grupări de legitimă apărare co
Este necesar, a spus N. S. Hruşciov, să se tate de produs. Privind porumbul de pe cercetări ştiinţifice în domeniul agricultu In încheiere. Jules Moch a spus : Franţa
Continue ou perseverenţă munca de întări această poziţie, el se va dovedi cultura rii. La noi, a spus el, în ştiinţa agricolă trebuie să-şi dubleze eforturile pentru a Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste şi , lectivă care corespunde prevederilor Car
re a colhozurilor, S.M.T.-urilor şi sovho care necesită cal mai mic volum de muncă. sînt oazuri inadmisibile de lucrători ştidn- lichida rămânerea în urmă în domeniul fo
zurilor cu conducători experimentaţi. fici care nu răspund concret pentru nimic. losirii energiei atomice în scopuri paşnice. are onoarea să-i comunice următoarele: tei Organizaţiei Naţiunilor ÎJnite. Aceste
Pentru această muncă trebuie recoman Se întâmplă ca un lucrător ştiinţific să nu Indicând calea spre pace şi progres, Franţa
daţi cei mai buni oameni din rândurile dea nimic practic un an, doi, oinci şi ni va dobândi o adevărată măreţie mai cu- In nota sa din 16 decembrie, guvernul acorduri prevăd un sistem de îngrădire,
activiştilor de partid şi sovietici, ale spe meni să nu-! tragă la răspundere. Aşa se rînd decât în cazul oînd ar „participa ou
cialiştilor agricoli, ale organizatorilor pro întâmplă, de pildă, la Institutul de zooteh ntârziere la cursa armei termonucleare“. sovietic a făcut Cunoscută guvernului control şi garanţii, a cărui extindere ar fi
ducţiei. nie din Saratov şi de producere a nutre
ţurilor pentru sud-estul ţării. De la în Poporul englez nu va sprijini francez intenţia sa de a emula tratatul după părerea guvernului francez utilă
Aş vrea să amintesc cuvintele marelui fiinţarea acestui institut lucrătorii lui nu planurile agresive îndreptare
Lenin despre întărirea cu cadre a veri Ingăduiţi-mi să citez diate despre chel au făcut nici un fel de propuneri, impor franco-rovietic în cazul cînd acordurile pentru toate naţiunile europene. Mai mult,
gilor noastre de jos. Iată ce a scris V. I. tuiala de muncă pe unitate de produs la tante pentru îmbunătăţirea muncii în do împotriva fărîfor lagărului
Denin: „De ce n-am muta acum pe unii diferite culturi. Să luăm recolta de po meniul creşterii animalelor şi al produ păcii semnate la Paris la 23 octombrie 1954 vor guvernul Republicii Federale şi-a luat ob
memlbrd ai Comitetului Executiv Central rumb la hectar — 90 chintale de ştiuleţi cerii nutreţurilor în Colhozurile din re
al Sovietelor din Rusia sau membri ai co sau 30-35 chintale boabe uscate şi 210 giune. Se pune întrebarea: cine are nevoie LONDRA (Agerpres). — TASS fi ratificate. ligaţia de a nu recurge în nici un caz la
legiilor sau pe alţi tovarăşi sus-puşi înitr-o chintale coceni, ceea ce este egal cu 6.750 de un astdjpl de institut? t La 20 martie a avut loc în Trafalgar
muncă fi© chiar de judeţ, chiar de plasă? unităţi nutritive. Dacă munca cheltuită Square (Londra) un miting organizat de Guvernul francez nu poate deoît să forţă; încălcarea acestei obligaţii ar atra
Doar nu ne-tam „'birocratizat” într-atît în- pentru producerea cantităţii indicate de Adevăraţii oameni de ştiinţă trebuie deo Comitetul englez pentru apărarea păcii
oît „să ne tulbure” acest lucru. Se vor găsi porumb în unităţi nutritive este conside sebiţi de acei care s-au aciuiat în ştiinţă. sub lozinca luptei pentru interzicerea dedare că este foarte mirat de o aseme ge după sine, oa sancţiune, lipsirea de ori-,
rată drept sută la sută. se va vedea că pen Trebuie să se găsc scă forme de retribui bombei cu hidrogen şi pentru renunţarea
şi la noi zeci de activişti de la centru oare tru abţinerea aceleiaşi cantităţi de unităţi re a lucrătorilor ştiinţifici oare să-i facă 1a planurile de înarmare a Germaniei nea poziţie oare nu este nicidecum justi ce ajutor şi de orice garanţii şi ar cădea
o vor accepţia cu plăcere. Iar opera de cons nutritive, cheltuiala faţă de porumb va fi să fie cointeresaţi materialiceşte în apli occidentale. La miting au luat parte cî
trucţie economică a întregii republici va după cum urmează : carea în producţie a cercetărilor ştiinţifi teva mii de persoane. ficată. în mod obligatoriu sub jurisdicţia Cartei.
câştige foarte mult de pe urma acestui ce. In cadrul mitingului au luat cuvântul
lucru şi plăşile model sau judeţele model la sfecla de zahăr 500 la sultă Gordon Schaffer, preşedintele Comitetului Guvernul francez a considerat întotdea Guvernul francez nu a participat nicio
vor avea un roii nu numai important, dar la cartofi 413 la sută Aş vrea să spun cîteva cuvinte, a con Executiv al Comitetului englez pentru una că tratatul franco-sovietic de alianţă dată la acorduri oare să fi favorizat direct
de-a dreptul hotărâtor, istoric”. Iată cum la sfecla furajeră 610 la sută tinuat N. S. Hruşciov; despre sistemul de apărarea păcii, cunoscutul om de ştiinţă şi asistenţă mutuală trebuie să permită sau indirect o agresiune în Europa şi, toc
privea Lenin acţiunea de întărire a orga la flaarea-saareliui 197 la sută cultivare a pământului. Noi am avut un prof. J. Bemal, Hanry Pollitt, secretar ge menţinerea relaţiilor care s-au stabilit în mai pe acest principiu permanent ai poli
nelor locale. De aceea trebuie să avem o la ovăz 120 la sută sistem de asodamenite elaborat de V. R. neral al Partidului Comunist ai Miarid tre cele două ţări în timpul războiului şi ticii sale, confirmat prin numeroase exem
atitudine leninistă faţă de selecţionarea Viliiams. Viaţa a arătat că pentru regiu Britanii, Richard Barrett, secretarul gene asigurarea unei strânse colaborări între ele ple, se bazează atât acordurile de la Paris
cadrelor pentru munca de conducere în nile secetoase de stepă, acest sistem este ral ăl sindicatului naţional ai hamalilor şi în cpera de întărire a păcii. Şi nu de el a cit şi tratatul franico-sovietiC. Ele nu numai
colhozuri, sovhozuri, S.M.T.-uri, în comi necorespunzător. Aplicarea lui în mod docherilor, Edward Dixon, membru în depins faptul că această colaborare nu s-a că nu sînt incompatibile cu organizarea
tetele raionale de partid. şablon a adus prejudicii serioase agricul Consiliul municipal al oraşului Govemtry, dezvoltat în sensul dorit atît în Europa cît şi instaurarea securităţii europene, ci, dim
turii, De aceea, sistemul de asolamente a şi alţii. şi în restul lumii sau în cadrul Organizaţiei potrivă, reprezintă o contribuţie la această
Analizînd problemele sporirii producţiei fost supus unei critici juiste şi a fost res Harry Poflildltt a subliniat în ouvântarea
de cereale, tovarăşul Hruşciov s-a ocupat pins pentru vasta zonă de regiuni de ste sa necesitatea de a se preîntâmpina un Naţiunilor Unite. cauză.
' în amănunt de problema cultivării porum pă şi secetoase. război atomic „prin forţele poporului care
bului. la tumieps (specie de nap). 1.407 la şută luptă pentru pace Imediat după semnarea tratatului din 10 Guvernul francez este ferm hotărât să
Se pune întrebarea: Ou ce să înlocuim „Securitatea poporului nostru — a de decembrie 1944 şi ulterior, guvernul fran continue acţiunile pe oare le-a întreprins
In decurs de cinci ani colhozul „Cika- Din acest tabel nu este greu'1' de văzut acest sistem? La această întrebare ştiin clarat Pollitt — cere oa ţara noastră să cez a fost pus în muilte oazuri în faţa unor pentru întărirea păcii în Europa şi, în
lov” din regiunea Dnepropetrovsk a obţi ţa noastră agricolă trebuie să dea un răs acţiuni întreprinse din iniţiativa guvernu consecinţă, să folosească orice posibilitate
nut în medie câte 50 chintale de porumb că în ceea ce priveşte cheltuiala pe unita puns. Or, oamenii de ştiinţă au adoptat lui sovietic, precum şi în faţa unor fapte ori să creeze o asemenea posibilitate pentru
la hectar. Alici a luat cuvintul directorul în această problemă o inexplicabilă pozi împlinite oare n-au corespuns nici spiritu tratative, sau o conferinţă în sCopui regle
sovhozului „Namsen” pentru creşterea por te de produs, 'porumbul este ou adevărat ţie de espectiativă. O asemenea poziţie"nu lui, nici literei acestui tratat. mentării problemelor puse în ultimii zece
cilor. Anul trecut, acest sovhoz a semănat stă bine reprezentanţiilor ştiinţei noastre ani. El a enunţat aceasta de la tribuna
porumb pentru prima oară şi în condiţiile cultura care necesită cel mai mic volum agricole. Trebuie să sperăm că oamenii Politica promovată de guvernul U.R.S.S. Organizaţiei Naţiunilor Unite la 22 noiem
unei veri secetoase a obţinut 39 chintale de ştiinţă vor studia în mod aprofundiat după anul 1945 a dus în realitate la scin brie 1954 într-o declaraţie ale cărei prin
de boabe la hectar. de muncă. această chestiune şi în urma examinării darea Europei şi a Germaniei. Scindarea cipii rămân pentru el pe deplin valabile.
ei în spir-it creator vor face colhozurilor impusă acestei ţări s-a adâncit înitr-o mă
Luaţi orice altă cultură cunoscută vouă Tovarăşul N. S. Hruşciov s-a ocupiat a- şi sovhozurilor recomandări fundamentate sură periculoasă atunci când, îndepîmd din Dacă totuşi guvernul U.R.S.S. traduce
şi încercaţi să obţineţi o asemenea recoltă ştiinţific pentru cultivarea raţională a pă anul 1950, în Germania răsăriteană au în în fapt intenţia formulată în notia sa din
— nu o veţi obţine. poi de problemele planificării agriculturii. ceput să fie :.'ate forţe militare terestre, 16 decembrie, el îşi va asuma întreaga
navale şi aeriene. răspundere pentru denunţarea tratatului
Posibilităţile noastre de a obţine boabe Trebuie să spunem, a declarat el, că franco-sovietic. In ce priveşte guvernul
Străduindu-se să rămână credincios a- francez, el nu poate deoît să afirme încă
hotărîrea C.C. al P.C.U.S. şi a Consiliului mintirilor trecutului cît şi tratatului al odată că un asemenea gest nu poate con
cărui ţel i se părea întotdeauna ca fiind tribui la destinderea pe care o doresc toa
de Miniştri al U.R.S.S. cu privire la noua corespunzător atât intereselor celor două te popoarele.
ţări care au semnat tratatul, cît şi inte
modalitate de planificare a agriculturii, reselor întregii Europe, guvernul francez In ce-1 priveşte, el rămâne şi va rămâne
n-a intenţionat niciodată să pună adest şi pe viitor în orice împrejurări fidel spiri
a fost înţeleasă greşit de mulţi activişti. tratat sub semnul întrebării. Ei este ou a- tului acestui tratat, fiind convins că aso
tît mai îndreptăţit să regrete poziţia a- cierea care se creează în Europa occiden
Trebuie să considerăm că acest lucru se doptată de guvernul U.R.S.S. tală între naţiunile animate de acelaşi
ideal contribuie la întărirea securităţii eu
datareşte faptului că acest document im In realitate, principiul din oare se in ropene şi serveşte cauzai păcii.
spiră acordurile de la Paris nu este în
portant a fost explicat greşit de unii con nici o măsură în contradicţie cu ideea oa
ducători ai organelor de partid, sovietice
şi agricola. Unii au înţeles că hotărârea
ou privire la noua modalitate de planifi
care nu se referă la anul 1955, că ea ar
trebui aplicată din 1956. ......
In ajunul consfătuirii am vizitat colho
zul Hrunze, din raionul Voroşilov, regiu
nea Sanatov. In fruntea colhozului este un
preşedinte competent, experimentat — to
varăşul Lihianin. El a spus de-a dreptul că
în colhoz se va planifica după noul sistem
începând abia din 1956, deoarece planul re stă la baza tratatului franco-sovietic. Moscova, 26 ianuarie 1955".
pe 1955 a şi început să fie aplicat.
de porumb în stare uscată sînt limitate. Se pune întrebarea: De ce să pierdem mântului, potrivit ou solul şi clima fiecă înceteze de a fi un portavion american în Nota Guvernului Sovietic din 18 martie
Insă dacă vom recolta porumbul la matu un an întreg pentru a introduce corectări rei zone. Aceste recomandări trebuie să a- vederea unui război în care s-ar folosi
ritatea lui lăptcasă-ceroasă şi-l vom păs raţionale în planuri, în interesul sporirii sigure ridicarea continuă a productivităţii bomba du hidrogen. Avertizăm guvernul „In legătură cu nota guvernului francez nizarea unui sistem do securitate colecti
tra în stare conservată, însilozat, la noi producţiei de cereale şi de produse anima muncii în agricultură, creşterea sistematică că în cazul oînd nu-şi va schimba politica din 26 ianuarie ac., guvernul sovietic con vă în Europa. Or, guvernul francez nepre-
vor dispare de fapt limitele extinderii po le? Trebuie să spunem că înainte de mine a randamentului ei. actuală, poporul englez, sub conducerea sideră necesar să dedare următoarele : zentîmd nici o altă propunere a refuzat
rumbului. Oamenii de ştiinţă şi practicie colhozul a fost vizitat de activişti cu mun clasei muncitoare, va lua în propriile sale chiar să participe la conferinţa generală
nii, toţi cei care au fost atraşi la studierea ci de răspundere din organizaţiile regio In încheiere N. S. Hruşciov şi-a expri mâini treburile ţării sale. Majoritatea co- Nota din 26 ianuarie arată că guvernul europeană în această .problemă.
acestei probleme, au demonstrat Că po nale din Saratov, inclusiv de tovarăşul mat convingerea că organizaţiile de partid, vîrşitoiare a oamenilor muncii va refuza Franţei caută să obţină ratificarea şi tra
rumbul constituie un nutreţ foarte valo Borkov, prim secretar ai comitetului regio organele sovietelor şi organele agricole, să lucreze, să lupte şi să moară în orice ducerea în fapt a acordurilor d ela Paris. Guvernul, francez nu a găsit nimic de
ros, că el este asimilat chiar mai bine de nal de partid. Ei nu au ajutat însă colho colhoznicii, lucrătorii din S.M.T.-uri şi col război agresiv împotriva ţărilor socialiste Prin aceasta el îşi asumă răspunderea spus în legătură cu dedaraţia guvernu
organism dacă este dat oa hrană însilozat zul să planifice just producţia. hozuri, specialiştii în agricultură din regiu ale lumii dezlănţuit de guvernele Ame- pentru înfăptuirea remilitarizării Germa lui sovietic ouprinsă în nota din 16 decem
la maturitatea lui lăptoasă-ceroasă. Se pu nile de sud-est vor depune toate eforturi nicii şi Angliei“... niei occidentale şi induderea ei în gru brie 1954 Cu privire la faptul că actuala
ne întrebarea, de ce să niu folosim porum N. S. Hruşciov a consacrat o parte în le pentru a spori considerabil chiar în pări militare ale anumitor puteri occiden politică a guvernului francez nu numai
bul în agricultură. Putem şi trebuie să-l semnată a cuvântării sale problemelor îm acest an producţia de cereale şi de produ tale, îndreptate împotriva Uniunii Sovie că nu corespunde obligaţiilor Franţei po
bunătăţirii conducerii agriculturii. Este se animale. tice şi a celorlalte state iubitoare de pace. trivit tratatului franco-sovietic de alianţă
______ şi asistenţă mutuală, ci este direct îndrep
<Lv <î><i5> -O- - O O ^ O <î> <î> <s>- O - o <>¦ In legătură cu aceasta, guvernul sovie
La un interval de aproape trei luni de Poporul italian refuză să_ se înhame că SCeliba n-a reuşit să întrunească daoît tic consideră necesar să dedare că nu poa tată împotriva Uniunii Sovietice şi a celor
la diata de 23 decembrie 1954, oînd majo la carul politicii agresive a S. U. A. o majoritate redusă, obţinând votul de în te fi justificată invocarea de către guver
ritatea reacţionară a Camerei italiene a a- credere cu o diferenţă de numai patru vo nul francez a aşa-numituiui „sistem de lalte state europene iubitoare de pace. Cău
probat acordurile de la Paris, reprezen turi. In acelaşi timp, în întreaga Italie s-a îngrădire, control şi garanţii“, prevăzut
tanţii partidelor burgheze din Senatul ita intensificat considerabil mişcarea de pro faţă de Germania occidentală prin acordu tând să obţină ratificarea acordurilor de
lian au ratificat la rândul lor, în seara zi test a poporului italian împotriva planu rile de la Paris ou privire la crearea unei
lei de 11 martie, acordurile care pun ba rilor reacţiunii de a ştirbi cele mai ele alianţe militare a Europei occidentale. Ni la Paris, guvernul francez contribuie eu
zele reînvierii wehrmaichtului nazist şi mentare drepturi ale ţărănimii. Puternice ci o ţară oare a suferit în trecut de pe ur
orează o gravă primejdie pentru pacea manifestaţii de protest ale ţărănimii au ma agresiunii militarismului german nu se propriile sale mâini la refacerea militaris
Italiei şi a Europei. Ratificarea de către avut loc în toate provinciile Italiei, ex poate bizui pe faptul că aceste garanţii
Senatul italian a acordurilor de la Paris primând hotărîrea ţărănimii italiene de a pe hîrtie ar .putea măcar într-o măsură mului german şi la atragerea unei Germa
constituie o încălcare a voinţei unanim respinge orice încercări şi manevre me oarecare să slujească drept garanţii reale
exprimate a poporului italian, care se o- totului Central al Partidului Comunist Ita câtuşi de puţin de natură să creeze guver nite să-i înrăutăţească şi mai mult situa împotriva ivirii unei noi agresiuni ger nii occidentale remilitarizate înitr-o alian
pune cu hotărâre înarmării Germaniei oc lian ei au strigat: „Trăiască Uniunea Eu nului italian posibilitatea de a se bucura ţia. mane în cazul reînvierii militarismului
cidentale. ropei Occidentale ! ”, „Trăiască SS-iştii !” de votul din Senat. In ultima vreme s-au german, aşa cum prevăd acordurile de da ţă militară a Europei occidentale şi în blo
ascuţit ameninţător contradicţiile care ma Opoziţia crescândă a poporului italian Paris. Toate acestea nu pot fi uitate nici
Condiţiile în oare s-au desfăşurat dez Poporul italian ştie oă aceiaşi călăi SS, cină coaliţia guvernamentală ovadripar- faţă de politica antidemocratică şi contra de poporul sovietic, nici de poporul fran cul nord-atlantic, ceea ce va duce în mod
baterile din Senatul italian în problema pe care o bandă plătită de derbedei fas tiită (din oare fac' parte partidele democ- ră intereselor Italiei nelinişteşte nu nu cez, nici de Celelalte popoare iubitoare de
ratificării acordurilor de la Paris confir cişti i-au proslăvit şi pentru a căror re- rat-creştin, sociai-demoorat, liberal şi re mai reacţiunea italiană dar şi pe şefii ei pace din Europa. inevitabil la o complicare serioasă în în
mă. odată mai mult, că reacţiunea italia îniarraare au votat senatorii reacţionari, publican). de peste ocean, oare caută „soluţii noi”
nă este nesigură de poziţiile ei, fiind si au presărat ou ruine şi morminte pămân prin care să-şi consolideze poziţiile în Ita Guvernul sovietic nu poate fi de acord treaga situaţie europeană şi va agrava cu
lită să reo'urgă la acte huliganice de vio tul Italiei. Poporul italian nu uită că în Principala cauză a divergenţelor din si lia. Acesta este de altfel şi scopul vizitei cu dedaraţia guvernului Franţei că acor
lenţă şi să oeară ajutorul celor mai odioase 1943 cotropitorii nazişti germani au asasi nul guvernului italian o constituie proiec lui Sceiba şi Martino la Washington oare durile de la Paris vor contribui, chipurile, mult primejdia unui nou război în Euro
elemente — bandelor din partidul neo nat la Marzabotto 1830 de femei, bătrâni tul lui Sceiba, de reformă a contractelor va avea loc la 27 martie. Potrivit relată la instaurarea securităţii europene. Dacă
fascist „mişcarea socială italiană“. Nume şi copii, au împuşcat la Fosse Adreatine cu privire la folosirea pământurilor. Acest rilor ziarului italian „H Paeso“, obiectul guvernul francez ar fi într-adevăr preocu pa. Această politică a guvernului francez
roase sînt faptele care arată cârdăşia din 335 de „ostateoi“. Atrocităţile comise de proiect dă dreptul marilor moşieri să iz principal al întrevederilor lui SCelba şi pat de instaurarea securităţii europene, el
tre guvernanţii italieni şi grupurile fasciste. nazişti la Santa-Anna, unde au fost ucişi gonească după bunul lor plac' pe ţărani de Martino ou guvernanţii SUA îl vor con nu ar avea motive să respingă propune contravine fundamental spiritului şi lite
Astfel în cadrul şedinţei din ziua de 9 mar 470 de oameni nevinovaţi, la Bergioia, un pe pământurile pe care aceştia le lucrea stitui _cererile americane adresate guver rile Uniunii Sovietice eh privire la orga-
tie din Senatul italian, un grup de repre de 173 de femei, copii şi bătrâni au fost ză. Divergenţele din sinul coaliţiei gu nului italian oa acesta „să intensifice par rei tratatului franco-sovietic.
zentanţi ai partidelor de dreapta au atacat arşi cu aruncătoarele de flăcări, sînt vii vernamentale cvadripartite au izbucnit în ticiparea Italiei la politica „de pe poziţii
pe senatorii comunişti şi progresişti oare şi astăzi în memoria poporului italian. urma poziţiei adoptate de o mare parte a de forţă” a S.U.A. în Europa”. De aseme In baza tuturor celor expuse mai sus,
s-au pronunţat împotriva acordurilor de la Poporul italian ştie că miile de oameni deputaţilor din partidele de guvernământ nea, cu acest prilej guvernanţii S.U.A. vor
Paris. Aproape simultan, în seara zile de 9 care au căzut victimă ororilor naziste pe aore, suib presiunea uriaşului val de pro cere guvernului italian să-şi intensifice guvernul sovietic îşi reafirmă poziţia ex
întreg teritoriul Italiei au fost asasinaţi teste ale ţărănimii, au oriitâiaat proiectul
din ordinul lui Kesselring, al aceluiaşi lui Sceiba cu privire la reforma contrac pusă în nota din 16 decembrie 1954 şi dec
Kesseiring care, după Oum relatează zia telor agrare. Pe de altă parte, grupul par
rul „Unita”, „aspiră” la cpmanda noului lamentar al partidului liberal — exponent lară din nou că actul ratificării acorduri^
wehrmacht”. al intereselor marilor moşieri — s-a dec
larat nemulţumit de proiectul de reformă lor de la Paris va duce la anularea trata
De aceea, în ciuda votului din Senlait
tului franco-sovietic de alianţă şi asisten
ţă mutuală, fapt pentru care întreaga răs
pundere va reveni guvernului Franţei.
Moscova, 18 martie 1955".
Ambasadorul francez a declarat că va
remite neîntârziat această notă guvernu
lui său. (TASS)
PE S CUR J
® După ouirn anunţă ziarul „Avânţi“, Turcia au intrat „într-o fază serioasă“.
martie, bande de huligani fascişti din par prin oare reacţiunea a aprobat ratificarea a contractelor ou privire la folosirea pă măsurile represive împotriva forţelor de Luigi Rocco, cunoscut fruntaş al organi Acest memoriu constituie răspunsul la
tidul „mişcarea socială italiană” au atadat acordurilor de la Paris, poporul italian mânturilor, declarând că acest proiect „nu mocratice oare se opun transformării Ita zaţiei din provincia Matera a partidului so nota Turciei în oare guvernul turc a pro
cu grenade sediul din Roma al Comitetu spune şi mai hotărât Nu reînvierii wehr- apără cu destulă energie” interesele mari liei într-o bază de agresiune a S.U.A. în cial-democrat, oare între anii 1S48-I953
lui Central al Partidului Comunist Italian, miachitului nazist. Sutele de manifestaţii lor moşieri. Numai teama de a „nu com Europa. Este semnificativ •faptul că ela a fost senator, a trimis o scrisoare secre testat cu două săptămâni în urmă împo
încurajate de atitudinea binevoitoare a po de protest care au avut loc în întreaga promite” ratificarea acordurilor de la Pa borarea de către Sceiba a problemelor ce tarului general al Partidului Socialist Ita triva condamnării de către Siria a pactu
liţiei, în noaptea de 9 spre 10 martie huli Italie împotriva acordurilor de la Paris, ris a amiîmat declanşarea unei crize de gu urmează a fi discutate la Washington a lian, Petro Nemuri. în oare cere să fie pri lui turco-irakian încheiat recent.
ganii fascişti au atacat librăria Partidului cele peste 2.000.000 de semnături strânse vern. fost făcută „de comun acord” cu ambasa mit oa membru în rândurile Partidului
Comunist Italian, „Rinascita”, (al cărei se până în prezent în Italia pe Apelul de la dorul S.U.A. la Roma, doamna Claire Socialist Italian. Cererea lui Luigi Rocco a 0 La 19 martie, tribunalul militar raio
diu se află în clădirea C. C. al P. C. I.) au Viena al Consiliului Mondial al Păcii îm Dezbaterile oare au avut loc la 16 mar Bcoth Luce, „gaiuleitorul ou fustă al Ita fost satisfăcută. nal din Varşovia a dat sentinţa în procesul
spart vitrinele librăriei şi au dat foc la potriva primejdiei unui război atomic, tie în Camera italiană în problema votu liei” oum este numită de poporul italian. unui grup de agenţi ai serviciului de spio
cărţi şi publicaţii. confirmă hotărîrea poporului italian de a lui de încredere cerut de guvern în legătu 0 După oum a anunţat corespondentul naj american. Acuzaţii Jerzy Lewszecki şî
faicfe să eşueze planurile agresive ale patro ră cu proiectul de reformă a contractelor Toate încercările disperate ale reacţiunii din Ankara al agenţiei Reuter, primul Jasef Babiarz au fost condamnaţi La
Fasciştii oare au atacat sediul partidu nilor guvernului reacţionar al Italiei — cu privire la folosirea pământurilor au ministru al Turciei, Memderes, l-a invitat m oarte; aouzatui Eryk Skowron — la 15
lui care ţine sus steagul luptei poporului imperialiştii americani — şi fac totodată scos încă odată la iveală contradicţiile italiene şi ale stăpânilor de peste oCean la 20 martie pe ambasadorul Siriei, Qua- ani închisoare; aouzatui Stanislaw Raj-
italian pentru pace şi independenţă naţio să turbeze de furie reaoţiunea italiană. din sînul Coaliţiei guvernamentale. Nu kowski — la 12 ani închisoare; acuzata
nală au arătat singuri cine stă în spatele meroşi deputaţi aparţinând partidelor ca sînt sortite eşecului. Poporul italian este Zotfia Czolcsinka — la 6 ani închisoare?
hotărât să-şi apere independenţa şi pacea,
lor, caire este scopul agresiunii lor bandi Evenimentele din preajma şi de după re fac parte din guvern au votat împotri să lupte mai departe pentru realizarea • zim Jazairi, şi i-a înapoiat memoriul si şi acuzatul Feliks Szczepanski — la 5 ani
teşti. Atunci oînd au atacat sediul Corni- ratificarea acordurilor de la Paris nu sînt va acordării votului de încredere, astfel aspiraţiilor sale fireşti spre progres social. rian declarind că relaţiile dintre Siria şi închisoare.
fteda.cţia şi Adm. ziarului Str, 6 Martie, Nr. 9, Telefon: 188-189, Taxa plătită în mi^şrar cLn|. aprobării $U'ec[iunii Gen,orale P.T.T, nr. 236 320 din 6 noiembrie 1949 aa Tiparul ţnţv.epr. Poligrafică de Stat DEVA