Page 28 - 1955-03
P. 28

Pag. 4                                                                                             W K U n U L dU U lA U di^lU LU II                                                                                                                       •W,, ‘»O«!

Ciivîntarea rostită de N. S. Hruşciov                                                                                                                   „Franţa nu trebuie                                  Nota Guvernului Sovietic
                                                                                                                                                   să producă arme atomice                                 adresată Guvernului Franţei
   Ja consfătuirea lucrătorilor în domeniul agriculturii
                                                                                                                                                          şi gu hidrogen“                                   Cu privire la tratatul franco-sovietic
       s. s.din regiunile din sud-estul U. R.
                                                                                                                                                       Conferinţa ţinută la Sorbona
                                                                                                                                                                 de Jules Moch

     MOSCOVA (Agerpres). — TASS :                  folosim şi să obţinem recolte mari în toa­       nedesar, a spus el, oa agricultura să fie ou-     PARIS (Agerpres). — TASS                      După cum s-a mai anunţat în presă, la 16     trului Afacerilor Externe al U.R.S.S., V. M.
                                                   te regiunile ţării.                              noscută bine de conducătorii noştri, oa ei        In seara zilei de 19 martie, Jules Moich,   decembrie 1954 guvernul sovietic a adresat     Mdctov, nota de răspuns a guvernului
     După cum s-a mai anunţat, la 18 martie                                                         să se întâlnească mai des cu Colhoznicii, să   reprezentantul Franţei în Comisia O.N.U.       guvernului Franţei o notă în care se ară­      fraudez.
  la consfătuirea lucrătorilor în domeniul a-        Tovarăşul Hruşciov arată că în ultimul         înveţe de la ei. In cazul acesta, după un      pentru dezarmare, a ţinut la Sorbona o         ta că acţiunile guvernului francez, care
  griculturii din regiunile din sud-estul          timp în rîmdurile unor lucrători locali s-a      timp oarecare, cunoscând bine munca, ei        conferinţă ou tema „Ştiinţa şi războiul        şi-au găsit expresia în încheierea aşa-nu-       La 18 martie, ministrul Afacerilor Ex­
  U.R.S.S. a rositiit o cuvântare tovarăşul N. S.  răspândit părerea greşită că în Compara­         vor putea să-i înveţe la riadul lor pe col­    total“. După oum anunţă ziarele şi postu­      mitelor acorduri de la Paris, contravin        terne al U.R.S.S., V. M. Molmtov, a remis
  Hruşciov, prim secretar al C.C. al P.C.U.S.      ţie cu celelalte culturi, porumbul este o        hoznici. Este necesar ca un conducător să      rile de radio,- Jules Moch a declarat în ca­   fundamental obligaţiilor asumate de Fran­      ambasadorului francez, dl. Louis Joxe, o
                                                   cultură oare necesită cel mai mare volum         ştie ou ce soi trebuie semănată o anumită      drul conferinţei că Franţa nu trebuie să       ţa prin „Tratatul de alianţă şi asistenţă
     Plenara din ianuarie a C.C. al P.C.U.S.,      de muncă.                                       tarla, când trebuie efectuate lucrările de      înceapă să producă arme atomice şi cu hi­      mutuală dintre Uniunea Republicilor So­        nouă notă a guvernului sovietic în proble­
  a spus el, a adoptat o hotărâre detailată cu                                                      însămânţară, cînd trebuie să se facă în-       drogen. „ACest efort foarte costisitor, în­    vietice Socialiste şi Republica Franceză".
  privire la sporirea producţiei de cereale          Desigur, dacă vom compara cheltuiala           grăşarea suplimentară a pământului, oînd       treprins din considerente de prestigiu, ar                                                    ma tratatului franco-sovietlc.
  şi a produselor animale. Această hotărâre        de muncă pentru cultivarea umuii hectar          trebuie să se strângă reaolita şi în ce mod    fi zadarnic şi regretabil din toate punctele     La 26 ianuarie, ambasadorul Franţei la
  a fost aprobată cu căldură de partid, de         de porumb ou cea pentru cultivarea unui          trebuie păstrată etc. Avem încă prea pu­       de vedere“.                                    Moscova, dl. Lcuis Joxe, a transmis minis­       Urmează nota guvernului francez din
  întregul popor sovietic. Ea este intr-ade­       hectar de ovăz şi a unei serii de alte cul­     ţini conducători de organizaţii de partid          Jules Moch a subliniat primejdia oare                                                      26 ianuarie şi nota guvernului sovietic
  văr cheia realizării unui belşug de produ­       turi, va reieşi că porumbul necesită cel        care să ştie toate acestea în amănunt. Cei­     ar ameninţa toate ţările, inclusiv Franţa,
  se agricole. în ţară. Dar, tovarăşi, ord cit     mai mare volum de muncă.                         lalţi trebuie să înveţe de la colhoznici. A-   în cazul unui război în oare s-ar folosi                                                      dlin 18 martie.
  de bune ar fi hotărârile, ele singure nu                                                          semenea cunoştinţe nu se obţin numai din       armia nucleară. El şi-a exprimat părerea
                                                     O asemenea metodă de comparaţie este           Cărţi, ele se obţin în ţnunoa practică de      că, în loc de a produce arme atomice şi cu     Nota Guvernului Francez din 26 ianuarie
  vor da nimic, dacă în fruntea colhozuri­         însă greşită, antiştiinţifiică. Volumul de       zi ou zi.                                      hidrogen, Franţa ar trebui să indice calea
  lor, a S.M.T.-urdior şi a sovhozurilor nu        muncă necesitat de o cultură sau alta este                                                      spre o dezarmare controlată, prevăzîndu-se     „Ambasada franceză îşi exprimă respec­ Aceste acorduri alătură Germania occiden­
  vor fi oameni capabili să organizeze mase­       determinat nu de cheltuiala de muncă la            N. S. Hruşciov a subliniat necesitatea       reducerea armamentului clasic şi interzi­
  le pentru îndeplinirea hotărârilor luate.        hectar, oi de cheltuiala de muncă pe uni­       îmbunătăţirii activităţii instituţiilor de      cerea armelor de exterminare în masă.          tul Ministerului Afacerilor Externe al tală unei grupări de legitimă apărare co­
  Este necesar, a spus N. S. Hruşciov, să se       tate de produs. Privind porumbul de pe          cercetări ştiinţifice în domeniul agricultu­       In încheiere. Jules Moch a spus : Franţa
  Continue ou perseverenţă munca de întări­        această poziţie, el se va dovedi cultura        rii. La noi, a spus el, în ştiinţa agricolă     trebuie să-şi dubleze eforturile pentru a      Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste şi , lectivă care corespunde prevederilor Car­
  re a colhozurilor, S.M.T.-urilor şi sovho­       care necesită cal mai mic volum de muncă.       sînt oazuri inadmisibile de lucrători ştidn-    lichida rămânerea în urmă în domeniul fo­
 zurilor cu conducători experimentaţi.                                                             fici care nu răspund concret pentru nimic.      losirii energiei atomice în scopuri paşnice.   are onoarea să-i comunice următoarele: tei Organizaţiei Naţiunilor ÎJnite. Aceste
 Pentru această muncă trebuie recoman­                                                             Se întâmplă ca un lucrător ştiinţific să nu     Indicând calea spre pace şi progres, Franţa
  daţi cei mai buni oameni din rândurile                                                           dea nimic practic un an, doi, oinci şi ni­      va dobândi o adevărată măreţie mai cu-         In nota sa din 16 decembrie, guvernul acorduri prevăd un sistem de îngrădire,
  activiştilor de partid şi sovietici, ale spe­                                                    meni să nu-! tragă la răspundere. Aşa se        rînd decât în cazul oînd ar „participa ou
 cialiştilor agricoli, ale organizatorilor pro­                                                    întâmplă, de pildă, la Institutul de zooteh­    ntârziere la cursa armei termonucleare“.       sovietic a făcut Cunoscută guvernului control şi garanţii, a cărui extindere ar fi
  ducţiei.                                                                                         nie din Saratov şi de producere a nutre­
                                                                                                   ţurilor pentru sud-estul ţării. De la în­       Poporul englez nu va sprijini                  francez intenţia sa de a emula tratatul după părerea guvernului francez utilă
    Aş vrea să amintesc cuvintele marelui                                                          fiinţarea acestui institut lucrătorii lui nu    planurile agresive îndreptare
 Lenin despre întărirea cu cadre a veri­              Ingăduiţi-mi să citez diate despre chel­     au făcut nici un fel de propuneri, impor­                                                      franco-rovietic în cazul cînd acordurile pentru toate naţiunile europene. Mai mult,
  gilor noastre de jos. Iată ce a scris V. I.      tuiala de muncă pe unitate de produs la         tante pentru îmbunătăţirea muncii în do­           împotriva fărîfor lagărului
  Denin: „De ce n-am muta acum pe unii             diferite culturi. Să luăm recolta de po­        meniul creşterii animalelor şi al produ­                            păcii                      semnate la Paris la 23 octombrie 1954 vor guvernul Republicii Federale şi-a luat ob­
 memlbrd ai Comitetului Executiv Central           rumb la hectar — 90 chintale de ştiuleţi        cerii nutreţurilor în Colhozurile din re­
  al Sovietelor din Rusia sau membri ai co­        sau 30-35 chintale boabe uscate şi 210          giune. Se pune întrebarea: cine are nevoie         LONDRA (Agerpres). — TASS                   fi ratificate.                                 ligaţia de a nu recurge în nici un caz la
 legiilor sau pe alţi tovarăşi sus-puşi înitr-o    chintale coceni, ceea ce este egal cu 6.750     de un astdjpl de institut? t                       La 20 martie a avut loc în Trafalgar
  muncă fi© chiar de judeţ, chiar de plasă?        unităţi nutritive. Dacă munca cheltuită                                                         Square (Londra) un miting organizat de         Guvernul francez nu poate deoît să forţă; încălcarea acestei obligaţii ar atra­
 Doar nu ne-tam „'birocratizat” într-atît în-      pentru producerea cantităţii indicate de          Adevăraţii oameni de ştiinţă trebuie deo­     Comitetul englez pentru apărarea păcii
  oît „să ne tulbure” acest lucru. Se vor găsi     porumb în unităţi nutritive este conside­       sebiţi de acei care s-au aciuiat în ştiinţă.    sub lozinca luptei pentru interzicerea         dedare că este foarte mirat de o aseme­ ge după sine, oa sancţiune, lipsirea de ori-,
                                                   rată drept sută la sută. se va vedea că pen­    Trebuie să se găsc scă forme de retribui­       bombei cu hidrogen şi pentru renunţarea
 şi la noi zeci de activişti de la centru oare     tru abţinerea aceleiaşi cantităţi de unităţi    re a lucrătorilor ştiinţifici oare să-i facă    1a planurile de înarmare a Germaniei           nea poziţie oare nu este nicidecum justi­ ce ajutor şi de orice garanţii şi ar cădea
 o vor accepţia cu plăcere. Iar opera de cons­     nutritive, cheltuiala faţă de porumb va fi      să fie cointeresaţi materialiceşte în apli­     occidentale. La miting au luat parte cî­
 trucţie economică a întregii republici va         după cum urmează :                              carea în producţie a cercetărilor ştiinţifi­    teva mii de persoane.                          ficată.                                        în mod obligatoriu sub jurisdicţia Cartei.
 câştige foarte mult de pe urma acestui                                                            ce.                                               In cadrul mitingului au luat cuvântul
 lucru şi plăşile model sau judeţele model         la sfecla de zahăr         500 la sultă                                                         Gordon Schaffer, preşedintele Comitetului        Guvernul francez a considerat întotdea­         Guvernul francez nu a participat nicio­
 vor avea un roii nu numai important, dar          la cartofi                 413 la sută             Aş vrea să spun cîteva cuvinte, a con­       Executiv al Comitetului englez pentru          una că tratatul franco-sovietic de alianţă     dată la acorduri oare să fi favorizat direct
 de-a dreptul hotărâtor, istoric”. Iată cum        la sfecla furajeră         610 la sută          tinuat N. S. Hruşciov; despre sistemul de       apărarea păcii, cunoscutul om de ştiinţă       şi asistenţă mutuală trebuie să permită        sau indirect o agresiune în Europa şi, toc­
 privea Lenin acţiunea de întărire a orga­         la flaarea-saareliui       197 la sută          cultivare a pământului. Noi am avut un          prof. J. Bemal, Hanry Pollitt, secretar ge­    menţinerea relaţiilor care s-au stabilit în­   mai pe acest principiu permanent ai poli­
 nelor locale. De aceea trebuie să avem o          la ovăz                    120 la sută          sistem de asodamenite elaborat de V. R.         neral al Partidului Comunist ai Miarid         tre cele două ţări în timpul războiului şi     ticii sale, confirmat prin numeroase exem­
 atitudine leninistă faţă de selecţionarea                                                         Viliiams. Viaţa a arătat că pentru regiu­       Britanii, Richard Barrett, secretarul gene­    asigurarea unei strânse colaborări între ele   ple, se bazează atât acordurile de la Paris
 cadrelor pentru munca de conducere în                                                             nile secetoase de stepă, acest sistem este      ral ăl sindicatului naţional ai hamalilor şi   în cpera de întărire a păcii. Şi nu de el a    cit şi tratatul franico-sovietiC. Ele nu numai
 colhozuri, sovhozuri, S.M.T.-uri, în comi­                                                        necorespunzător. Aplicarea lui în mod           docherilor, Edward Dixon, membru în            depins faptul că această colaborare nu s-a     că nu sînt incompatibile cu organizarea
 tetele raionale de partid.                                                                        şablon a adus prejudicii serioase agricul­      Consiliul municipal al oraşului Govemtry,      dezvoltat în sensul dorit atît în Europa cît   şi instaurarea securităţii europene, ci, dim­
                                                                                                   turii, De aceea, sistemul de asolamente a       şi alţii.                                      şi în restul lumii sau în cadrul Organizaţiei  potrivă, reprezintă o contribuţie la această
    Analizînd problemele sporirii producţiei                                                       fost supus unei critici juiste şi a fost res­     Harry Poflildltt a subliniat în ouvântarea
 de cereale, tovarăşul Hruşciov s-a ocupat                                                         pins pentru vasta zonă de regiuni de ste­       sa necesitatea de a se preîntâmpina un         Naţiunilor Unite.                              cauză.
' în amănunt de problema cultivării porum­                                                         pă şi secetoase.                                război atomic „prin forţele poporului care
 bului.                                            la tumieps (specie de nap). 1.407 la şută                                                       luptă pentru pace                                Imediat după semnarea tratatului din 10         Guvernul francez este ferm hotărât să
                                                                                                      Se pune întrebarea: Ou ce să înlocuim           „Securitatea poporului nostru — a de­       decembrie 1944 şi ulterior, guvernul fran­     continue acţiunile pe oare le-a întreprins
    In decurs de cinci ani colhozul „Cika-         Din acest tabel nu este greu'1' de văzut        acest sistem? La această întrebare ştiin­       clarat Pollitt — cere oa ţara noastră să       cez a fost pus în muilte oazuri în faţa unor   pentru întărirea păcii în Europa şi, în
 lov” din regiunea Dnepropetrovsk a obţi­                                                          ţa noastră agricolă trebuie să dea un răs­                                                     acţiuni întreprinse din iniţiativa guvernu­    consecinţă, să folosească orice posibilitate
 nut în medie câte 50 chintale de porumb           că în ceea ce priveşte cheltuiala pe unita­     puns. Or, oamenii de ştiinţă au adoptat                                                        lui sovietic, precum şi în faţa unor fapte     ori să creeze o asemenea posibilitate pentru
 la hectar. Alici a luat cuvintul directorul                                                       în această problemă o inexplicabilă pozi­                                                      împlinite oare n-au corespuns nici spiritu­    tratative, sau o conferinţă în sCopui regle­
 sovhozului „Namsen” pentru creşterea por­         te de produs, 'porumbul este ou adevărat        ţie de espectiativă. O asemenea poziţie"nu                                                     lui, nici literei acestui tratat.              mentării problemelor puse în ultimii zece
 cilor. Anul trecut, acest sovhoz a semănat                                                        stă bine reprezentanţiilor ştiinţei noastre                                                                                                   ani. El a enunţat aceasta de la tribuna
 porumb pentru prima oară şi în condiţiile         cultura care necesită cel mai mic volum         agricole. Trebuie să sperăm că oamenii                                                            Politica promovată de guvernul U.R.S.S.     Organizaţiei Naţiunilor Unite la 22 noiem­
 unei veri secetoase a obţinut 39 chintale                                                         de ştiinţă vor studia în mod aprofundiat                                                       după anul 1945 a dus în realitate la scin­     brie 1954 într-o declaraţie ale cărei prin­
 de boabe la hectar.                               de muncă.                                       această chestiune şi în urma examinării                                                        darea Europei şi a Germaniei. Scindarea        cipii rămân pentru el pe deplin valabile.
                                                                                                   ei în spir-it creator vor face colhozurilor                                                    impusă acestei ţări s-a adâncit înitr-o mă­
    Luaţi orice altă cultură cunoscută vouă        Tovarăşul N. S. Hruşciov s-a ocupiat a-         şi sovhozurilor recomandări fundamentate                                                       sură periculoasă atunci când, îndepîmd din       Dacă totuşi guvernul U.R.S.S. traduce
 şi încercaţi să obţineţi o asemenea recoltă                                                       ştiinţific pentru cultivarea raţională a pă­                                                   anul 1950, în Germania răsăriteană au în­      în fapt intenţia formulată în notia sa din
 — nu o veţi obţine.                               poi de problemele planificării agriculturii.                                                                                                   ceput să fie :.'ate forţe militare terestre,   16 decembrie, el îşi va asuma întreaga
                                                                                                                                                                                                  navale şi aeriene.                             răspundere pentru denunţarea tratatului
    Posibilităţile noastre de a obţine boabe       Trebuie să spunem, a declarat el, că                                                                                                                                                          franco-sovietic. In ce priveşte guvernul
                                                                                                                                                                                                    Străduindu-se să rămână credincios a-        francez, el nu poate deoît să afirme încă
                                                   hotărîrea C.C. al P.C.U.S. şi a Consiliului                                                                                                    mintirilor trecutului cît şi tratatului al     odată că un asemenea gest nu poate con­
                                                                                                                                                                                                  cărui ţel i se părea întotdeauna ca fiind      tribui la destinderea pe care o doresc toa­
                                                   de Miniştri al U.R.S.S. cu privire la noua                                                                                                     corespunzător atât intereselor celor două      te popoarele.
                                                                                                                                                                                                  ţări care au semnat tratatul, cît şi inte­
                                                   modalitate de planificare a agriculturii,                                                                                                      reselor întregii Europe, guvernul francez        In ce-1 priveşte, el rămâne şi va rămâne
                                                                                                                                                                                                  n-a intenţionat niciodată să pună adest        şi pe viitor în orice împrejurări fidel spiri­
                                                   a fost înţeleasă greşit de mulţi activişti.                                                                                                    tratat sub semnul întrebării. Ei este ou a-    tului acestui tratat, fiind convins că aso­
                                                                                                                                                                                                  tît mai îndreptăţit să regrete poziţia a-      cierea care se creează în Europa occiden­
                                                   Trebuie să considerăm că acest lucru se                                                                                                        doptată de guvernul U.R.S.S.                   tală între naţiunile animate de acelaşi
                                                                                                                                                                                                                                                 ideal contribuie la întărirea securităţii eu­
                                                   datareşte faptului că acest document im­                                                                                                         In realitate, principiul din oare se in­     ropene şi serveşte cauzai păcii.
                                                                                                                                                                                                  spiră acordurile de la Paris nu este în
                                                   portant a fost explicat greşit de unii con­                                                                                                    nici o măsură în contradicţie cu ideea oa­

                                                   ducători ai organelor de partid, sovietice

                                                   şi agricola. Unii au înţeles că hotărârea

                                                   ou privire la noua modalitate de planifi­

                                                   care nu se referă la anul 1955, că ea ar

                                                   trebui aplicată din 1956.  ......

                                                   In ajunul consfătuirii am vizitat colho­

                                                   zul Hrunze, din raionul Voroşilov, regiu­

                                                   nea Sanatov. In fruntea colhozului este un

                                                   preşedinte competent, experimentat — to­

                                                   varăşul Lihianin. El a spus de-a dreptul că

                                                   în colhoz se va planifica după noul sistem

                                                   începând abia din 1956, deoarece planul                                                                                                        re stă la baza tratatului franco-sovietic. Moscova, 26 ianuarie 1955".

                                                   pe 1955 a şi început să fie aplicat.

de porumb în stare uscată sînt limitate.              Se pune întrebarea: De ce să pierdem         mântului, potrivit ou solul şi clima fiecă­     înceteze de a fi un portavion american în      Nota Guvernului Sovietic din 18 martie
Insă dacă vom recolta porumbul la matu­            un an întreg pentru a introduce corectări       rei zone. Aceste recomandări trebuie să a-      vederea unui război în care s-ar folosi
ritatea lui lăptcasă-ceroasă şi-l vom păs­         raţionale în planuri, în interesul sporirii     sigure ridicarea continuă a productivităţii     bomba du hidrogen. Avertizăm guvernul            „In legătură cu nota guvernului francez      nizarea unui sistem do securitate colecti­
tra în stare conservată, însilozat, la noi         producţiei de cereale şi de produse anima­      muncii în agricultură, creşterea sistematică    că în cazul oînd nu-şi va schimba politica     din 26 ianuarie ac., guvernul sovietic con­    vă în Europa. Or, guvernul francez nepre-
vor dispare de fapt limitele extinderii po­        le? Trebuie să spunem că înainte de mine        a randamentului ei.                             actuală, poporul englez, sub conducerea        sideră necesar să dedare următoarele :         zentîmd nici o altă propunere a refuzat
rumbului. Oamenii de ştiinţă şi practicie­         colhozul a fost vizitat de activişti cu mun­                                                    clasei muncitoare, va lua în propriile sale                                                   chiar să participe la conferinţa generală
nii, toţi cei care au fost atraşi la studierea     ci de răspundere din organizaţiile regio­          In încheiere N. S. Hruşciov şi-a expri­      mâini treburile ţării sale. Majoritatea co-       Nota din 26 ianuarie arată că guvernul      europeană în această .problemă.
acestei probleme, au demonstrat Că po­             nale din Saratov, inclusiv de tovarăşul         mat convingerea că organizaţiile de partid,     vîrşitoiare a oamenilor muncii va refuza       Franţei caută să obţină ratificarea şi tra­
rumbul constituie un nutreţ foarte valo­           Borkov, prim secretar ai comitetului regio­     organele sovietelor şi organele agricole,       să lucreze, să lupte şi să moară în orice      ducerea în fapt a acordurilor d ela Paris.        Guvernul, francez nu a găsit nimic de
ros, că el este asimilat chiar mai bine de         nal de partid. Ei nu au ajutat însă colho­      colhoznicii, lucrătorii din S.M.T.-uri şi col­  război agresiv împotriva ţărilor socialiste    Prin aceasta el îşi asumă răspunderea          spus în legătură cu dedaraţia guvernu­
organism dacă este dat oa hrană însilozat          zul să planifice just producţia.                hozuri, specialiştii în agricultură din regiu­  ale lumii dezlănţuit de guvernele Ame-         pentru înfăptuirea remilitarizării Germa­      lui sovietic ouprinsă în nota din 16 decem­
la maturitatea lui lăptoasă-ceroasă. Se pu­                                                        nile de sud-est vor depune toate eforturi­      nicii şi Angliei“...                           niei occidentale şi induderea ei în gru­       brie 1954 Cu privire la faptul că actuala
ne întrebarea, de ce să niu folosim porum­            N. S. Hruşciov a consacrat o parte în­       le pentru a spori considerabil chiar în                                                        pări militare ale anumitor puteri occiden­     politică a guvernului francez nu numai
bul în agricultură. Putem şi trebuie să-l          semnată a cuvântării sale problemelor îm­       acest an producţia de cereale şi de produ­                                                     tale, îndreptate împotriva Uniunii Sovie­      că nu corespunde obligaţiilor Franţei po­
                                                   bunătăţirii conducerii agriculturii. Este       se animale.                                                                                    tice şi a celorlalte state iubitoare de pace.  trivit tratatului franco-sovietic de alianţă
                            ______                                                                                                                                                                                                               şi asistenţă mutuală, ci este direct îndrep­
                                                                                                   <Lv <î><i5> -O- - O                             O ^ O <î> <î> <s>- O - o <>¦                      In legătură cu aceasta, guvernul sovie­

   La un interval de aproape trei luni de          Poporul italian refuză să_ se înhame                                                            că SCeliba n-a reuşit să întrunească daoît     tic consideră necesar să dedare că nu poa­     tată împotriva Uniunii Sovietice şi a celor­
la diata de 23 decembrie 1954, oînd majo­          la carul politicii agresive a S. U. A.                                                          o majoritate redusă, obţinând votul de în­     te fi justificată invocarea de către guver­
ritatea reacţionară a Camerei italiene a a-                                                                                                        credere cu o diferenţă de numai patru vo­      nul francez a aşa-numituiui „sistem de         lalte state europene iubitoare de pace. Cău­
probat acordurile de la Paris, reprezen­                                                                                                           turi. In acelaşi timp, în întreaga Italie s-a  îngrădire, control şi garanţii“, prevăzut
tanţii partidelor burgheze din Senatul ita­                                                                                                        intensificat considerabil mişcarea de pro­     faţă de Germania occidentală prin acordu­      tând să obţină ratificarea acordurilor de
lian au ratificat la rândul lor, în seara zi­                                                                                                      test a poporului italian împotriva planu­      rile de la Paris ou privire la crearea unei
lei de 11 martie, acordurile care pun ba­                                                                                                          rilor reacţiunii de a ştirbi cele mai ele­     alianţe militare a Europei occidentale. Ni­    la Paris, guvernul francez contribuie eu
zele reînvierii wehrmaichtului nazist şi                                                                                                           mentare drepturi ale ţărănimii. Puternice      ci o ţară oare a suferit în trecut de pe ur­
orează o gravă primejdie pentru pacea                                                                                                              manifestaţii de protest ale ţărănimii au       ma agresiunii militarismului german nu se      propriile sale mâini la refacerea militaris­
Italiei şi a Europei. Ratificarea de către                                                                                                         avut loc în toate provinciile Italiei, ex­     poate bizui pe faptul că aceste garanţii
Senatul italian a acordurilor de la Paris                                                                                                          primând hotărîrea ţărănimii italiene de a      pe hîrtie ar .putea măcar într-o măsură        mului german şi la atragerea unei Germa­
constituie o încălcare a voinţei unanim                                                                                                            respinge orice încercări şi manevre me­        oarecare să slujească drept garanţii reale
exprimate a poporului italian, care se o-          totului Central al Partidului Comunist Ita­     câtuşi de puţin de natură să creeze guver­      nite să-i înrăutăţească şi mai mult situa­     împotriva ivirii unei noi agresiuni ger­       nii occidentale remilitarizate înitr-o alian­
pune cu hotărâre înarmării Germaniei oc­           lian ei au strigat: „Trăiască Uniunea Eu­       nului italian posibilitatea de a se bucura      ţia.                                           mane în cazul reînvierii militarismului
cidentale.                                         ropei Occidentale ! ”, „Trăiască SS-iştii !”    de votul din Senat. In ultima vreme s-au                                                       german, aşa cum prevăd acordurile de da        ţă militară a Europei occidentale şi în blo­
                                                                                                   ascuţit ameninţător contradicţiile care ma­       Opoziţia crescândă a poporului italian       Paris. Toate acestea nu pot fi uitate nici
   Condiţiile în oare s-au desfăşurat dez­            Poporul italian ştie oă aceiaşi călăi SS,    cină coaliţia guvernamentală ovadripar-         faţă de politica antidemocratică şi contra­    de poporul sovietic, nici de poporul fran­     cul nord-atlantic, ceea ce va duce în mod
baterile din Senatul italian în problema           pe care o bandă plătită de derbedei fas­        tiită (din oare fac' parte partidele democ-     ră intereselor Italiei nelinişteşte nu nu­     cez, nici de Celelalte popoare iubitoare de
ratificării acordurilor de la Paris confir­        cişti i-au proslăvit şi pentru a căror re-      rat-creştin, sociai-demoorat, liberal şi re­    mai reacţiunea italiană dar şi pe şefii ei     pace din Europa.                               inevitabil la o complicare serioasă în în­
mă. odată mai mult, că reacţiunea italia­          îniarraare au votat senatorii reacţionari,      publican).                                      de peste ocean, oare caută „soluţii noi”
nă este nesigură de poziţiile ei, fiind si­        au presărat ou ruine şi morminte pămân­                                                         prin care să-şi consolideze poziţiile în Ita­     Guvernul sovietic nu poate fi de acord      treaga situaţie europeană şi va agrava cu
lită să reo'urgă la acte huliganice de vio­        tul Italiei. Poporul italian nu uită că în        Principala cauză a divergenţelor din si­      lia. Acesta este de altfel şi scopul vizitei   cu dedaraţia guvernului Franţei că acor­
lenţă şi să oeară ajutorul celor mai odioase       1943 cotropitorii nazişti germani au asasi­     nul guvernului italian o constituie proiec­     lui Sceiba şi Martino la Washington oare       durile de la Paris vor contribui, chipurile,   mult primejdia unui nou război în Euro­
elemente — bandelor din partidul neo­              nat la Marzabotto 1830 de femei, bătrâni        tul lui Sceiba, de reformă a contractelor       va avea loc la 27 martie. Potrivit relată­     la instaurarea securităţii europene. Dacă
fascist „mişcarea socială italiană“. Nume­         şi copii, au împuşcat la Fosse Adreatine        cu privire la folosirea pământurilor. Acest     rilor ziarului italian „H Paeso“, obiectul     guvernul francez ar fi într-adevăr preocu­     pa. Această politică a guvernului francez
roase sînt faptele care arată cârdăşia din­        335 de „ostateoi“. Atrocităţile comise de       proiect dă dreptul marilor moşieri să iz­       principal al întrevederilor lui SCelba şi      pat de instaurarea securităţii europene, el
tre guvernanţii italieni şi grupurile fasciste.    nazişti la Santa-Anna, unde au fost ucişi       gonească după bunul lor plac' pe ţărani de      Martino ou guvernanţii SUA îl vor con­         nu ar avea motive să respingă propune­         contravine fundamental spiritului şi lite­
Astfel în cadrul şedinţei din ziua de 9 mar­       470 de oameni nevinovaţi, la Bergioia, un­      pe pământurile pe care aceştia le lucrea­       stitui _cererile americane adresate guver­     rile Uniunii Sovietice eh privire la orga-
tie din Senatul italian, un grup de repre­         de 173 de femei, copii şi bătrâni au fost       ză. Divergenţele din sinul coaliţiei gu­        nului italian oa acesta „să intensifice par­                                                  rei tratatului franco-sovietic.
zentanţi ai partidelor de dreapta au atacat        arşi cu aruncătoarele de flăcări, sînt vii      vernamentale cvadripartite au izbucnit în       ticiparea Italiei la politica „de pe poziţii
pe senatorii comunişti şi progresişti oare         şi astăzi în memoria poporului italian.         urma poziţiei adoptate de o mare parte a        de forţă” a S.U.A. în Europa”. De aseme­                                                      In baza tuturor celor expuse mai sus,
s-au pronunţat împotriva acordurilor de la         Poporul italian ştie că miile de oameni         deputaţilor din partidele de guvernământ        nea, cu acest prilej guvernanţii S.U.A. vor
Paris. Aproape simultan, în seara zile de 9        care au căzut victimă ororilor naziste pe       aore, suib presiunea uriaşului val de pro­      cere guvernului italian să-şi intensifice                                                     guvernul sovietic îşi reafirmă poziţia ex­
                                                   întreg teritoriul Italiei au fost asasinaţi     teste ale ţărănimii, au oriitâiaat proiectul
                                                   din ordinul lui Kesselring, al aceluiaşi        lui Sceiba cu privire la reforma contrac­                                                                                                     pusă în nota din 16 decembrie 1954 şi dec­
                                                   Kesseiring care, după Oum relatează zia­        telor agrare. Pe de altă parte, grupul par­
                                                   rul „Unita”, „aspiră” la cpmanda noului         lamentar al partidului liberal — exponent                                                                                                     lară din nou că actul ratificării acorduri^
                                                   wehrmacht”.                                     al intereselor marilor moşieri — s-a dec­
                                                                                                   larat nemulţumit de proiectul de reformă                                                                                                      lor de la Paris va duce la anularea trata­
                                                     De aceea, în ciuda votului din Senlait
                                                                                                                                                                                                                                                 tului franco-sovietic de alianţă şi asisten­

                                                                                                                                                                                                                                                 ţă mutuală, fapt pentru care întreaga răs­

                                                                                                                                                                                                                                                 pundere va reveni guvernului Franţei.

                                                                                                                                                                                                                                                 Moscova, 18 martie 1955".

                                                                                                                                                                                                                                                 Ambasadorul francez a declarat că va

                                                                                                                                                                                                                                                 remite neîntârziat această notă guvernu­

                                                                                                                                                                                                                                                 lui său.                         (TASS)

                                                                                                                                                                                                                      PE S CUR J

                                                                                                                                                                                                  ® După ouirn anunţă ziarul „Avânţi“, Turcia au intrat „într-o fază serioasă“.

martie, bande de huligani fascişti din par­ prin oare reacţiunea a aprobat ratificarea a contractelor ou privire la folosirea pă­ măsurile represive împotriva forţelor de­ Luigi Rocco, cunoscut fruntaş al organi­ Acest memoriu constituie răspunsul la

tidul „mişcarea socială italiană” au atadat        acordurilor de la Paris, poporul italian        mânturilor, declarând că acest proiect „nu      mocratice oare se opun transformării Ita­      zaţiei din provincia Matera a partidului so­   nota Turciei în oare guvernul turc a pro­
cu grenade sediul din Roma al Comitetu­            spune şi mai hotărât Nu reînvierii wehr-        apără cu destulă energie” interesele mari­      liei într-o bază de agresiune a S.U.A. în      cial-democrat, oare între anii 1S48-I953
lui Central al Partidului Comunist Italian,        miachitului nazist. Sutele de manifestaţii      lor moşieri. Numai teama de a „nu com­          Europa. Este semnificativ •faptul că ela­      a fost senator, a trimis o scrisoare secre­    testat cu două săptămâni în urmă împo­
încurajate de atitudinea binevoitoare a po­        de protest care au avut loc în întreaga         promite” ratificarea acordurilor de la Pa­      borarea de către Sceiba a problemelor ce       tarului general al Partidului Socialist Ita­   triva condamnării de către Siria a pactu­
liţiei, în noaptea de 9 spre 10 martie huli­       Italie împotriva acordurilor de la Paris,       ris a amiîmat declanşarea unei crize de gu­     urmează a fi discutate la Washington a         lian, Petro Nemuri. în oare cere să fie pri­   lui turco-irakian încheiat recent.
ganii fascişti au atacat librăria Partidului       cele peste 2.000.000 de semnături strânse       vern.                                           fost făcută „de comun acord” cu ambasa­        mit oa membru în rândurile Partidului
Comunist Italian, „Rinascita”, (al cărei se­       până în prezent în Italia pe Apelul de la                                                       dorul S.U.A. la Roma, doamna Claire            Socialist Italian. Cererea lui Luigi Rocco a      0 La 19 martie, tribunalul militar raio­
diu se află în clădirea C. C. al P. C. I.) au      Viena al Consiliului Mondial al Păcii îm­         Dezbaterile oare au avut loc la 16 mar­       Bcoth Luce, „gaiuleitorul ou fustă al Ita­     fost satisfăcută.                              nal din Varşovia a dat sentinţa în procesul
spart vitrinele librăriei şi au dat foc la         potriva primejdiei unui război atomic,          tie în Camera italiană în problema votu­        liei” oum este numită de poporul italian.                                                     unui grup de agenţi ai serviciului de spio­
cărţi şi publicaţii.                               confirmă hotărîrea poporului italian de a       lui de încredere cerut de guvern în legătu­                                                       0 După oum a anunţat corespondentul         naj american. Acuzaţii Jerzy Lewszecki şî
                                                   faicfe să eşueze planurile agresive ale patro­  ră cu proiectul de reformă a contractelor         Toate încercările disperate ale reacţiunii   din Ankara al agenţiei Reuter, primul          Jasef Babiarz au fost condamnaţi La
  Fasciştii oare au atacat sediul partidu­         nilor guvernului reacţionar al Italiei —        cu privire la folosirea pământurilor au                                                        ministru al Turciei, Memderes, l-a invitat     m oarte; aouzatui Eryk Skowron — la 15
lui care ţine sus steagul luptei poporului         imperialiştii americani — şi fac totodată       scos încă odată la iveală contradicţiile        italiene şi ale stăpânilor de peste oCean      la 20 martie pe ambasadorul Siriei, Qua-       ani închisoare; aouzatui Stanislaw Raj-
italian pentru pace şi independenţă naţio­         să turbeze de furie reaoţiunea italiană.        din sînul Coaliţiei guvernamentale. Nu­                                                                                                       kowski — la 12 ani închisoare; acuzata
nală au arătat singuri cine stă în spatele                                                         meroşi deputaţi aparţinând partidelor ca­       sînt sortite eşecului. Poporul italian este                                                   Zotfia Czolcsinka — la 6 ani închisoare?

                                                                                                                                                   hotărât să-şi apere independenţa şi pacea,

lor, caire este scopul agresiunii lor bandi­ Evenimentele din preajma şi de după re fac parte din guvern au votat împotri­ să lupte mai departe pentru realizarea • zim Jazairi, şi i-a înapoiat memoriul si­ şi acuzatul Feliks Szczepanski — la 5 ani

teşti. Atunci oînd au atacat sediul Corni- ratificarea acordurilor de la Paris nu sînt va acordării votului de încredere, astfel aspiraţiilor sale fireşti spre progres social. rian declarind că relaţiile dintre Siria şi închisoare.

        fteda.cţia şi Adm. ziarului Str, 6 Martie, Nr. 9, Telefon: 188-189, Taxa plătită în mi^şrar cLn|. aprobării $U'ec[iunii Gen,orale P.T.T, nr. 236 320 din 6 noiembrie 1949 aa Tiparul ţnţv.epr. Poligrafică de Stat DEVA
   23   24   25   26   27   28   29   30   31   32   33