Page 28 - 1955-03

Pag. 4
Ciivîntarea rostită de N. S. Hruşciov
Ja consfătuirea lucrătorilor în domeniul agriculturii
s. s.din regiunile din sud-estul U. R.
MOSCOVA (Agerpres). — TASS :
După cum s-a mai anunţat, la 18 martie
la consfătuirea lucrătorilor în domeniul a-
griculturii din regiunile din sud-estul
U.R.S.S. a rositiit o cuvântare tovarăşul N. S. răspândit părerea greşită că în Compara­
Hruşciov, prim secretar al C.C. al P.C.U.S.
Plenara din ianuarie a C.C. al P.C.U.S.,
a spus el, a adoptat o hotărâre detailată cu
privire la sporirea producţiei de cereale
şi a produselor animale. Această hotărâre
a fost aprobată cu căldură de partid, de
întregul popor sovietic. Ea este intr-ade­
văr cheia realizării unui belşug de produ­
se agricole. în ţară. Dar, tovarăşi, ord cit
de bune ar fi hotărârile, ele singure nu
vor da nimic, dacă în fruntea colhozuri­
lor, a S.M.T.-urdior şi a sovhozurilor nu
vor fi oameni capabili să organizeze mase­
le pentru îndeplinirea hotărârilor luate.
Este necesar, a spus N. S. Hruşciov, să se
Continue ou perseverenţă munca de întări­
re a colhozurilor, S.M.T.-urilor şi sovho­
zurilor cu conducători experimentaţi.
Pentru această muncă trebuie recoman­
daţi cei mai buni oameni din rândurile
activiştilor de partid şi sovietici, ale spe­
cialiştilor agricoli, ale organizatorilor pro­
ducţiei.
Aş vrea să amintesc cuvintele marelui
Lenin despre întărirea cu cadre a veri­
gilor noastre de jos. Iată ce a scris V. I.
Denin: „De ce n-am muta acum pe unii
memlbrd ai Comitetului Executiv Central
al Sovietelor din Rusia sau membri ai co­
legiilor sau pe alţi tovarăşi sus-puşi înitr-o
muncă fi© chiar de judeţ, chiar de plasă?
Doar nu ne-tam „'birocratizat” într-atît în-
oît „să ne tulbure” acest lucru. Se vor găsi
şi la noi zeci de activişti de la centru oare
o vor accepţia cu plăcere. Iar opera de cons­
trucţie economică a întregii republici va
câştige foarte mult de pe urma acestui
lucru şi plăşile model sau judeţele model
vor avea un roii nu numai important, dar
de-a dreptul hotărâtor, istoric”. Iată cum
privea Lenin acţiunea de întărire a orga­
nelor locale. De aceea trebuie să avem o
atitudine leninistă faţă de selecţionarea
cadrelor pentru munca de conducere în
colhozuri, sovhozuri, S.M.T.-uri, în comi­
tetele raionale de partid.
Analizînd problemele sporirii producţiei
de cereale, tovarăşul Hruşciov s-a ocupat
' în amănunt de problema cultivării porum­
bului.
In decurs de cinci ani colhozul „Cika-
lov” din regiunea Dnepropetrovsk a obţi­
nut în medie câte 50 chintale de porumb
la hectar. Alici a luat cuvintul directorul
sovhozului „Namsen” pentru creşterea por­
cilor. Anul trecut, acest sovhoz a semănat
porumb pentru prima oară şi în condiţiile
unei veri secetoase a obţinut 39 chintale
de boabe la hectar.
Luaţi orice altă cultură cunoscută vouă
şi încercaţi să obţineţi o asemenea recoltă
— nu o veţi obţine.
Posibilităţile noastre de a obţine boabe
de porumb în stare uscată sînt limitate.
Insă dacă vom recolta porumbul la matu­
ritatea lui lăptcasă-ceroasă şi-l vom păs­
tra în stare conservată, însilozat, la noi
vor dispare de fapt limitele extinderii po­
rumbului. Oamenii de ştiinţă şi practicie­
nii, toţi cei care au fost atraşi la studierea
acestei probleme, au demonstrat Că po­
rumbul constituie un nutreţ foarte valo­
ros, că el este asimilat chiar mai bine de
organism dacă este dat oa hrană însilozat
la maturitatea lui lăptoasă-ceroasă. Se pu­
ne întrebarea, de ce să niu folosim porum­
bul în agricultură. Putem şi trebuie să-l
______
La un interval de aproape trei luni de
la diata de 23 decembrie 1954, oînd majo­
ritatea reacţionară a Camerei italiene a a-
probat acordurile de la Paris, reprezen­
tanţii partidelor burgheze din Senatul ita­
lian au ratificat la rândul lor, în seara zi­
lei de 11 martie, acordurile care pun ba­
zele reînvierii wehrmaichtului nazist şi
orează o gravă primejdie pentru pacea
Italiei şi a Europei. Ratificarea de către
Senatul italian a acordurilor de la Paris
constituie o încălcare a voinţei unanim
exprimate a poporului italian, care se o-
pune cu hotărâre înarmării Germaniei oc­
cidentale.
Condiţiile în oare s-au desfăşurat dez­
baterile din Senatul italian în problema
ratificării acordurilor de la Paris confir­
mă. odată mai mult, că reacţiunea italia­
nă este nesigură de poziţiile ei, fiind si­
lită să reo'urgă la acte huliganice de vio­
lenţă şi să oeară ajutorul celor mai odioase
elemente — bandelor din partidul neo­
fascist „mişcarea socială italiană“. Nume­
roase sînt faptele care arată cârdăşia din­
tre guvernanţii italieni şi grupurile fasciste.
Astfel în cadrul şedinţei din ziua de 9 mar­
tie din Senatul italian, un grup de repre­
zentanţi ai partidelor de dreapta au atacat
pe senatorii comunişti şi progresişti oare
s-au pronunţat împotriva acordurilor de la
Paris. Aproape simultan, în seara zile de 9
martie, bande de huligani fascişti din par­ prin oare reacţiunea a aprobat ratificarea a contractelor ou privire la folosirea pă­ măsurile represive împotriva forţelor de­ Luigi Rocco, cunoscut fruntaş al organi­ Acest memoriu constituie răspunsul la
tidul „mişcarea socială italiană” au atadat
cu grenade sediul din Roma al Comitetu­
lui Central al Partidului Comunist Italian,
încurajate de atitudinea binevoitoare a po­
liţiei, în noaptea de 9 spre 10 martie huli­
ganii fascişti au atacat librăria Partidului
Comunist Italian, „Rinascita”, (al cărei se­
diu se află în clădirea C. C. al P. C. I.) au
spart vitrinele librăriei şi au dat foc la
cărţi şi publicaţii.
Fasciştii oare au atacat sediul partidu­
lui care ţine sus steagul luptei poporului
italian pentru pace şi independenţă naţio­
nală au arătat singuri cine stă în spatele
lor, caire este scopul agresiunii lor bandi­ Evenimentele din preajma şi de după re fac parte din guvern au votat împotri­ să lupte mai departe pentru realizarea • zim Jazairi, şi i-a înapoiat memoriul si­ şi acuzatul Feliks Szczepanski — la 5 ani
teşti. Atunci oînd au atacat sediul Corni- ratificarea acordurilor de la Paris nu sînt va acordării votului de încredere, astfel aspiraţiilor sale fireşti spre progres social. rian declarind că relaţiile dintre Siria şi închisoare.
fteda.cţia şi Adm. ziarului Str, 6 Martie, Nr. 9, Telefon: 188-189, Taxa plătită în mi^şrar cLn|. aprobării $U'ec[iunii Gen,orale P.T.T, nr. 236 320 din 6 noiembrie 1949 aa Tiparul ţnţv.epr. Poligrafică de Stat DEVA
folosim şi să obţinem recolte mari în toa­
te regiunile ţării.
Tovarăşul Hruşciov arată că în ultimul
timp în rîmdurile unor lucrători locali s-a
ţie cu celelalte culturi, porumbul este o
cultură oare necesită cel mai mare volum
de muncă.
Desigur, dacă vom compara cheltuiala
de muncă pentru cultivarea umuii hectar
de porumb ou cea pentru cultivarea unui
hectar de ovăz şi a unei serii de alte cul­
turi, va reieşi că porumbul necesită cel
mai mare volum de muncă.
O asemenea metodă de comparaţie este
însă greşită, antiştiinţifiică. Volumul de
muncă necesitat de o cultură sau alta este
determinat nu de cheltuiala de muncă la
hectar, oi de cheltuiala de muncă pe uni­
tate de produs. Privind porumbul de pe
această poziţie, el se va dovedi cultura
care necesită cal mai mic volum de muncă.
Ingăduiţi-mi să citez diate despre chel­
tuiala de muncă pe unitate de produs la
diferite culturi. Să luăm recolta de po­
rumb la hectar — 90 chintale de ştiuleţi
sau 30-35 chintale boabe uscate şi 210
chintale coceni, ceea ce este egal cu 6.750
unităţi nutritive. Dacă munca cheltuită
pentru producerea cantităţii indicate de
porumb în unităţi nutritive este conside­
rată drept sută la sută. se va vedea că pen­
tru abţinerea aceleiaşi cantităţi de unităţi
nutritive, cheltuiala faţă de porumb va fi
după cum urmează :
la sfecla de zahăr 500 la sultă
la cartofi 413 la sută
la sfecla furajeră 610 la sută
la flaarea-saareliui 197 la sută
la ovăz 120 la sută
la tumieps (specie de nap). 1.407 la şută
Din acest tabel nu este greu'1' de văzut
că în ceea ce priveşte cheltuiala pe unita­
te de produs, 'porumbul este ou adevărat
cultura care necesită cel mai mic volum
de muncă.
Tovarăşul N. S. Hruşciov s-a ocupiat a-
poi de problemele planificării agriculturii.
Trebuie să spunem, a declarat el, că
hotărîrea C.C. al P.C.U.S. şi a Consiliului
de Miniştri al U.R.S.S. cu privire la noua
modalitate de planificare a agriculturii,
a fost înţeleasă greşit de mulţi activişti.
Trebuie să considerăm că acest lucru se
datareşte faptului că acest document im­
portant a fost explicat greşit de unii con­
ducători ai organelor de partid, sovietice
şi agricola. Unii au înţeles că hotărârea
ou privire la noua modalitate de planifi­
care nu se referă la anul 1955, că ea ar
trebui aplicată din 1956. ......
In ajunul consfătuirii am vizitat colho­
zul Hrunze, din raionul Voroşilov, regiu­
nea Sanatov. In fruntea colhozului este un
preşedinte competent, experimentat — to­
varăşul Lihianin. El a spus de-a dreptul că
în colhoz se va planifica după noul sistem
începând abia din 1956, deoarece planul
pe 1955 a şi început să fie aplicat.
Se pune întrebarea: De ce să pierdem
un an întreg pentru a introduce corectări
raţionale în planuri, în interesul sporirii
producţiei de cereale şi de produse anima­
le? Trebuie să spunem că înainte de mine
colhozul a fost vizitat de activişti cu mun­
ci de răspundere din organizaţiile regio­
nale din Saratov, inclusiv de tovarăşul
Borkov, prim secretar ai comitetului regio­
nal de partid. Ei nu au ajutat însă colho­
zul să planifice just producţia.
N. S. Hruşciov a consacrat o parte în­
semnată a cuvântării sale problemelor îm­
bunătăţirii conducerii agriculturii. Este
Poporul italian refuză să_ se înhame
la carul politicii agresive a S. U. A.
totului Central al Partidului Comunist Ita­
lian ei au strigat: „Trăiască Uniunea Eu­
ropei Occidentale ! ”, „Trăiască SS-iştii !”
Poporul italian ştie oă aceiaşi călăi SS,
pe care o bandă plătită de derbedei fas­
cişti i-au proslăvit şi pentru a căror re-
îniarraare au votat senatorii reacţionari,
au presărat ou ruine şi morminte pămân­
tul Italiei. Poporul italian nu uită că în
1943 cotropitorii nazişti germani au asasi­
nat la Marzabotto 1830 de femei, bătrâni
şi copii, au împuşcat la Fosse Adreatine
335 de „ostateoi“. Atrocităţile comise de
nazişti la Santa-Anna, unde au fost ucişi
470 de oameni nevinovaţi, la Bergioia, un­
de 173 de femei, copii şi bătrâni au fost
arşi cu aruncătoarele de flăcări, sînt vii
şi astăzi în memoria poporului italian.
Poporul italian ştie că miile de oameni
care au căzut victimă ororilor naziste pe
întreg teritoriul Italiei au fost asasinaţi
din ordinul lui Kesselring, al aceluiaşi
Kesseiring care, după Oum relatează zia­
rul „Unita”, „aspiră” la cpmanda noului
wehrmacht”.
De aceea, în ciuda votului din Senlait
acordurilor de la Paris, poporul italian
spune şi mai hotărât Nu reînvierii wehr-
miachitului nazist. Sutele de manifestaţii
de protest care au avut loc în întreaga
Italie împotriva acordurilor de la Paris,
cele peste 2.000.000 de semnături strânse
până în prezent în Italia pe Apelul de la
Viena al Consiliului Mondial al Păcii îm­
potriva primejdiei unui război atomic,
confirmă hotărîrea poporului italian de a
faicfe să eşueze planurile agresive ale patro­ ră cu proiectul de reformă a contractelor
nilor guvernului reacţionar al Italiei —
imperialiştii americani — şi fac totodată
să turbeze de furie reaoţiunea italiană.
W K U n U L dU U lA U di^lU LU II
nedesar, a spus el, oa agricultura să fie ou-
noscută bine de conducătorii noştri, oa ei
să se întâlnească mai des cu Colhoznicii, să
înveţe de la ei. In cazul acesta, după un
timp oarecare, cunoscând bine munca, ei
vor putea să-i înveţe la riadul lor pe col­
hoznici. Este necesar ca un conducător să
ştie ou ce soi trebuie semănată o anumită
tarla, când trebuie efectuate lucrările de
însămânţară, cînd trebuie să se facă în-
grăşarea suplimentară a pământului, oînd
trebuie să se strângă reaolita şi în ce mod
trebuie păstrată etc. Avem încă prea pu­
ţini conducători de organizaţii de partid
care să ştie toate acestea în amănunt. Cei­
lalţi trebuie să înveţe de la colhoznici. A-
semenea cunoştinţe nu se obţin numai din
Cărţi, ele se obţin în ţnunoa practică de
zi ou zi.
N. S. Hruşciov a subliniat necesitatea
îmbunătăţirii activităţii instituţiilor de
cercetări ştiinţifice în domeniul agricultu­
rii. La noi, a spus el, în ştiinţa agricolă
sînt oazuri inadmisibile de lucrători ştidn-
fici care nu răspund concret pentru nimic.
Se întâmplă ca un lucrător ştiinţific să nu
dea nimic practic un an, doi, oinci şi ni­
meni să nu-! tragă la răspundere. Aşa se
întâmplă, de pildă, la Institutul de zooteh­
nie din Saratov şi de producere a nutre­
ţurilor pentru sud-estul ţării. De la în­
fiinţarea acestui institut lucrătorii lui nu
au făcut nici un fel de propuneri, impor­
tante pentru îmbunătăţirea muncii în do­
meniul creşterii animalelor şi al produ­
cerii nutreţurilor în Colhozurile din re­
giune. Se pune întrebarea: cine are nevoie
de un astdjpl de institut? t
Adevăraţii oameni de ştiinţă trebuie deo­
sebiţi de acei care s-au aciuiat în ştiinţă.
Trebuie să se găsc scă forme de retribui­
re a lucrătorilor ştiinţifici oare să-i facă
să fie cointeresaţi materialiceşte în apli­
carea în producţie a cercetărilor ştiinţifi­
ce.
Aş vrea să spun cîteva cuvinte, a con­
tinuat N. S. Hruşciov; despre sistemul de
cultivare a pământului. Noi am avut un
sistem de asodamenite elaborat de V. R.
Viliiams. Viaţa a arătat că pentru regiu­
nile secetoase de stepă, acest sistem este
necorespunzător. Aplicarea lui în mod
şablon a adus prejudicii serioase agricul­
turii, De aceea, sistemul de asolamente a
fost supus unei critici juiste şi a fost res­
pins pentru vasta zonă de regiuni de ste­
pă şi secetoase.
Se pune întrebarea: Ou ce să înlocuim
acest sistem? La această întrebare ştiin­
ţa noastră agricolă trebuie să dea un răs­
puns. Or, oamenii de ştiinţă au adoptat
în această problemă o inexplicabilă pozi­
ţie de espectiativă. O asemenea poziţie"nu
stă bine reprezentanţiilor ştiinţei noastre
agricole. Trebuie să sperăm că oamenii
de ştiinţă vor studia în mod aprofundiat
această chestiune şi în urma examinării
ei în spir-it creator vor face colhozurilor
şi sovhozurilor recomandări fundamentate
ştiinţific pentru cultivarea raţională a pă­
mântului, potrivit ou solul şi clima fiecă­
rei zone. Aceste recomandări trebuie să a-
sigure ridicarea continuă a productivităţii
muncii în agricultură, creşterea sistematică
a randamentului ei.
In încheiere N. S. Hruşciov şi-a expri­
mat convingerea că organizaţiile de partid,
organele sovietelor şi organele agricole,
colhoznicii, lucrătorii din S.M.T.-uri şi col­ război agresiv împotriva ţărilor socialiste
hozuri, specialiştii în agricultură din regiu­ ale lumii dezlănţuit de guvernele Ame-
nile de sud-est vor depune toate eforturi­
le pentru a spori considerabil chiar în
acest an producţia de cereale şi de produ­
se animale.
<Lv <î><i5> -O- - O
câtuşi de puţin de natură să creeze guver­
nului italian posibilitatea de a se bucura
de votul din Senat. In ultima vreme s-au
ascuţit ameninţător contradicţiile care ma­
cină coaliţia guvernamentală ovadripar-
tiită (din oare fac' parte partidele democ-
rat-creştin, sociai-demoorat, liberal şi re­
publican).
Principala cauză a divergenţelor din si­
nul guvernului italian o constituie proiec­
tul lui Sceiba, de reformă a contractelor
cu privire la folosirea pământurilor. Acest
proiect dă dreptul marilor moşieri să iz­
gonească după bunul lor plac' pe ţărani de
pe pământurile pe care aceştia le lucrea­
ză. Divergenţele din sinul coaliţiei gu­
vernamentale cvadripartite au izbucnit în
urma poziţiei adoptate de o mare parte a
deputaţilor din partidele de guvernământ
aore, suib presiunea uriaşului val de pro­
teste ale ţărănimii, au oriitâiaat proiectul
lui Sceiba cu privire la reforma contrac­
telor agrare. Pe de altă parte, grupul par­
lamentar al partidului liberal — exponent
al intereselor marilor moşieri — s-a dec­
larat nemulţumit de proiectul de reformă
mânturilor, declarând că acest proiect „nu
apără cu destulă energie” interesele mari­
lor moşieri. Numai teama de a „nu com­
promite” ratificarea acordurilor de la Pa­
ris a amiîmat declanşarea unei crize de gu­
vern.
Dezbaterile oare au avut loc la 16 mar­
tie în Camera italiană în problema votu­
lui de încredere cerut de guvern în legătu­
cu privire la folosirea pământurilor au
scos încă odată la iveală contradicţiile
din sînul Coaliţiei guvernamentale. Nu­
meroşi deputaţi aparţinând partidelor ca­
„Franţa nu trebuie
să producă arme atomice
şi gu hidrogen“
Conferinţa ţinută la Sorbona
de Jules Moch
PARIS (Agerpres). — TASS
In seara zilei de 19 martie, Jules Moich,
reprezentantul Franţei în Comisia O.N.U.
pentru dezarmare, a ţinut la Sorbona o
conferinţă ou tema „Ştiinţa şi războiul
total“. După oum anunţă ziarele şi postu­
rile de radio,- Jules Moch a declarat în ca­
drul conferinţei că Franţa nu trebuie să
înceapă să producă arme atomice şi cu hi­
drogen. „ACest efort foarte costisitor, în­
treprins din considerente de prestigiu, ar
fi zadarnic şi regretabil din toate punctele
de vedere“.
Jules Moch a subliniat primejdia oare
ar ameninţa toate ţările, inclusiv Franţa,
în cazul unui război în oare s-ar folosi
armia nucleară. El şi-a exprimat părerea
că, în loc de a produce arme atomice şi cu
hidrogen, Franţa ar trebui să indice calea
spre o dezarmare controlată, prevăzîndu-se
reducerea armamentului clasic şi interzi­
cerea armelor de exterminare în masă.
In încheiere. Jules Moch a spus : Franţa
trebuie să-şi dubleze eforturile pentru a
lichida rămânerea în urmă în domeniul fo­
losirii energiei atomice în scopuri paşnice.
Indicând calea spre pace şi progres, Franţa
va dobândi o adevărată măreţie mai cu-
rînd decât în cazul oînd ar „participa ou
ntârziere la cursa armei termonucleare“.
Poporul englez nu va sprijini
planurile agresive îndreptare
împotriva fărîfor lagărului
păcii
LONDRA (Agerpres). — TASS
La 20 martie a avut loc în Trafalgar
Square (Londra) un miting organizat de
Comitetul englez pentru apărarea păcii
sub lozinca luptei pentru interzicerea
bombei cu hidrogen şi pentru renunţarea
1a planurile de înarmare a Germaniei
occidentale. La miting au luat parte cî­
teva mii de persoane.
In cadrul mitingului au luat cuvântul
Gordon Schaffer, preşedintele Comitetului
Executiv al Comitetului englez pentru
apărarea păcii, cunoscutul om de ştiinţă
prof. J. Bemal, Hanry Pollitt, secretar ge­
neral al Partidului Comunist ai Miarid
Britanii, Richard Barrett, secretarul gene­
ral ăl sindicatului naţional ai hamalilor şi
docherilor, Edward Dixon, membru în
Consiliul municipal al oraşului Govemtry,
şi alţii.
Harry Poflildltt a subliniat în ouvântarea
sa necesitatea de a se preîntâmpina un
război atomic „prin forţele poporului care
luptă pentru pace
„Securitatea poporului nostru — a de­
clarat Pollitt — cere oa ţara noastră să
înceteze de a fi un portavion american în
vederea unui război în care s-ar folosi
bomba du hidrogen. Avertizăm guvernul
că în cazul oînd nu-şi va schimba politica
actuală, poporul englez, sub conducerea
clasei muncitoare, va lua în propriile sale
mâini treburile ţării sale. Majoritatea co-
vîrşitoiare a oamenilor muncii va refuza
să lucreze, să lupte şi să moară în orice
nicii şi Angliei“...
O ^ O <î> <î> <s>- O - o <>¦
că SCeliba n-a reuşit să întrunească daoît
o majoritate redusă, obţinând votul de în­
credere cu o diferenţă de numai patru vo­
turi. In acelaşi timp, în întreaga Italie s-a îngrădire, control şi garanţii“, prevăzut
intensificat considerabil mişcarea de pro­
test a poporului italian împotriva planu­
rilor reacţiunii de a ştirbi cele mai ele­
mentare drepturi ale ţărănimii. Puternice
manifestaţii de protest ale ţărănimii au
avut loc în toate provinciile Italiei, ex­
primând hotărîrea ţărănimii italiene de a
respinge orice încercări şi manevre me­
nite să-i înrăutăţească şi mai mult situa­
ţia.
Opoziţia crescândă a poporului italian
faţă de politica antidemocratică şi contra­
ră intereselor Italiei nelinişteşte nu nu­
mai reacţiunea italiană dar şi pe şefii ei
de peste ocean, oare caută „soluţii noi”
prin care să-şi consolideze poziţiile în Ita­
lia. Acesta este de altfel şi scopul vizitei
lui Sceiba şi Martino la Washington oare
va avea loc la 27 martie. Potrivit relată­
rilor ziarului italian „H Paeso“, obiectul
principal al întrevederilor lui SCelba şi
Martino ou guvernanţii SUA îl vor con­
stitui _cererile americane adresate guver­
nului italian oa acesta „să intensifice par­
ticiparea Italiei la politica „de pe poziţii
de forţă” a S.U.A. în Europa”. De aseme­
nea, cu acest prilej guvernanţii S.U.A. vor
cere guvernului italian să-şi intensifice
mocratice oare se opun transformării Ita­
liei într-o bază de agresiune a S.U.A. în
Europa. Este semnificativ •faptul că ela­
borarea de către Sceiba a problemelor ce
urmează a fi discutate la Washington a
fost făcută „de comun acord” cu ambasa­
dorul S.U.A. la Roma, doamna Claire
Bcoth Luce, „gaiuleitorul ou fustă al Ita­
liei” oum este numită de poporul italian.
Toate încercările disperate ale reacţiunii
italiene şi ale stăpânilor de peste oCean
sînt sortite eşecului. Poporul italian este
hotărât să-şi apere independenţa şi pacea,
•W,, ‘»O«!
Nota Guvernului Sovietic
adresată Guvernului Franţei
Cu privire la tratatul franco-sovietic
După cum s-a mai anunţat în presă, la 16 trului Afacerilor Externe al U.R.S.S., V. M.
decembrie 1954 guvernul sovietic a adresat Mdctov, nota de răspuns a guvernului
guvernului Franţei o notă în care se ară­ fraudez.
ta că acţiunile guvernului francez, care
şi-au găsit expresia în încheierea aşa-nu- La 18 martie, ministrul Afacerilor Ex­
mitelor acorduri de la Paris, contravin terne al U.R.S.S., V. M. Molmtov, a remis
fundamental obligaţiilor asumate de Fran­ ambasadorului francez, dl. Louis Joxe, o
ţa prin „Tratatul de alianţă şi asistenţă
mutuală dintre Uniunea Republicilor So­ nouă notă a guvernului sovietic în proble­
vietice Socialiste şi Republica Franceză".
ma tratatului franco-sovietlc.
La 26 ianuarie, ambasadorul Franţei la
Moscova, dl. Lcuis Joxe, a transmis minis­ Urmează nota guvernului francez din
26 ianuarie şi nota guvernului sovietic
dlin 18 martie.
Nota Guvernului Francez din 26 ianuarie
„Ambasada franceză îşi exprimă respec­ Aceste acorduri alătură Germania occiden­
tul Ministerului Afacerilor Externe al tală unei grupări de legitimă apărare co­
Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste şi , lectivă care corespunde prevederilor Car­
are onoarea să-i comunice următoarele: tei Organizaţiei Naţiunilor ÎJnite. Aceste
In nota sa din 16 decembrie, guvernul acorduri prevăd un sistem de îngrădire,
sovietic a făcut Cunoscută guvernului control şi garanţii, a cărui extindere ar fi
francez intenţia sa de a emula tratatul după părerea guvernului francez utilă
franco-rovietic în cazul cînd acordurile pentru toate naţiunile europene. Mai mult,
semnate la Paris la 23 octombrie 1954 vor guvernul Republicii Federale şi-a luat ob­
fi ratificate. ligaţia de a nu recurge în nici un caz la
Guvernul francez nu poate deoît să forţă; încălcarea acestei obligaţii ar atra­
dedare că este foarte mirat de o aseme­ ge după sine, oa sancţiune, lipsirea de ori-,
nea poziţie oare nu este nicidecum justi­ ce ajutor şi de orice garanţii şi ar cădea
ficată. în mod obligatoriu sub jurisdicţia Cartei.
Guvernul francez a considerat întotdea­ Guvernul francez nu a participat nicio­
una că tratatul franco-sovietic de alianţă dată la acorduri oare să fi favorizat direct
şi asistenţă mutuală trebuie să permită sau indirect o agresiune în Europa şi, toc­
menţinerea relaţiilor care s-au stabilit în­ mai pe acest principiu permanent ai poli­
tre cele două ţări în timpul războiului şi ticii sale, confirmat prin numeroase exem­
asigurarea unei strânse colaborări între ele ple, se bazează atât acordurile de la Paris
în cpera de întărire a păcii. Şi nu de el a cit şi tratatul franico-sovietiC. Ele nu numai
depins faptul că această colaborare nu s-a că nu sînt incompatibile cu organizarea
dezvoltat în sensul dorit atît în Europa cît şi instaurarea securităţii europene, ci, dim­
şi în restul lumii sau în cadrul Organizaţiei potrivă, reprezintă o contribuţie la această
Naţiunilor Unite. cauză.
Imediat după semnarea tratatului din 10 Guvernul francez este ferm hotărât să
decembrie 1944 şi ulterior, guvernul fran­ continue acţiunile pe oare le-a întreprins
cez a fost pus în muilte oazuri în faţa unor pentru întărirea păcii în Europa şi, în
acţiuni întreprinse din iniţiativa guvernu­ consecinţă, să folosească orice posibilitate
lui sovietic, precum şi în faţa unor fapte ori să creeze o asemenea posibilitate pentru
împlinite oare n-au corespuns nici spiritu­ tratative, sau o conferinţă în sCopui regle­
lui, nici literei acestui tratat. mentării problemelor puse în ultimii zece
ani. El a enunţat aceasta de la tribuna
Politica promovată de guvernul U.R.S.S. Organizaţiei Naţiunilor Unite la 22 noiem­
după anul 1945 a dus în realitate la scin­ brie 1954 într-o declaraţie ale cărei prin­
darea Europei şi a Germaniei. Scindarea cipii rămân pentru el pe deplin valabile.
impusă acestei ţări s-a adâncit înitr-o mă­
sură periculoasă atunci când, îndepîmd din Dacă totuşi guvernul U.R.S.S. traduce
anul 1950, în Germania răsăriteană au în­ în fapt intenţia formulată în notia sa din
ceput să fie :.'ate forţe militare terestre, 16 decembrie, el îşi va asuma întreaga
navale şi aeriene. răspundere pentru denunţarea tratatului
franco-sovietic. In ce priveşte guvernul
Străduindu-se să rămână credincios a- francez, el nu poate deoît să afirme încă
mintirilor trecutului cît şi tratatului al odată că un asemenea gest nu poate con­
cărui ţel i se părea întotdeauna ca fiind tribui la destinderea pe care o doresc toa­
corespunzător atât intereselor celor două te popoarele.
ţări care au semnat tratatul, cît şi inte­
reselor întregii Europe, guvernul francez In ce-1 priveşte, el rămâne şi va rămâne
n-a intenţionat niciodată să pună adest şi pe viitor în orice împrejurări fidel spiri­
tratat sub semnul întrebării. Ei este ou a- tului acestui tratat, fiind convins că aso­
tît mai îndreptăţit să regrete poziţia a- cierea care se creează în Europa occiden­
doptată de guvernul U.R.S.S. tală între naţiunile animate de acelaşi
ideal contribuie la întărirea securităţii eu­
In realitate, principiul din oare se in­ ropene şi serveşte cauzai păcii.
spiră acordurile de la Paris nu este în
nici o măsură în contradicţie cu ideea oa­
re stă la baza tratatului franco-sovietic. Moscova, 26 ianuarie 1955".
Nota Guvernului Sovietic din 18 martie
„In legătură cu nota guvernului francez nizarea unui sistem do securitate colecti­
din 26 ianuarie ac., guvernul sovietic con­ vă în Europa. Or, guvernul francez nepre-
sideră necesar să dedare următoarele : zentîmd nici o altă propunere a refuzat
chiar să participe la conferinţa generală
Nota din 26 ianuarie arată că guvernul europeană în această .problemă.
Franţei caută să obţină ratificarea şi tra­
ducerea în fapt a acordurilor d ela Paris. Guvernul, francez nu a găsit nimic de
Prin aceasta el îşi asumă răspunderea spus în legătură cu dedaraţia guvernu­
pentru înfăptuirea remilitarizării Germa­ lui sovietic ouprinsă în nota din 16 decem­
niei occidentale şi induderea ei în gru­ brie 1954 Cu privire la faptul că actuala
pări militare ale anumitor puteri occiden­ politică a guvernului francez nu numai
tale, îndreptate împotriva Uniunii Sovie­ că nu corespunde obligaţiilor Franţei po­
tice şi a celorlalte state iubitoare de pace. trivit tratatului franco-sovietic de alianţă
şi asistenţă mutuală, ci este direct îndrep­
In legătură cu aceasta, guvernul sovie­
tic consideră necesar să dedare că nu poa­ tată împotriva Uniunii Sovietice şi a celor­
te fi justificată invocarea de către guver­
nul francez a aşa-numituiui „sistem de lalte state europene iubitoare de pace. Cău­
faţă de Germania occidentală prin acordu­ tând să obţină ratificarea acordurilor de
rile de la Paris ou privire la crearea unei
alianţe militare a Europei occidentale. Ni­ la Paris, guvernul francez contribuie eu
ci o ţară oare a suferit în trecut de pe ur­
ma agresiunii militarismului german nu se propriile sale mâini la refacerea militaris­
poate bizui pe faptul că aceste garanţii
pe hîrtie ar .putea măcar într-o măsură mului german şi la atragerea unei Germa­
oarecare să slujească drept garanţii reale
împotriva ivirii unei noi agresiuni ger­ nii occidentale remilitarizate înitr-o alian­
mane în cazul reînvierii militarismului
german, aşa cum prevăd acordurile de da ţă militară a Europei occidentale şi în blo­
Paris. Toate acestea nu pot fi uitate nici
de poporul sovietic, nici de poporul fran­ cul nord-atlantic, ceea ce va duce în mod
cez, nici de Celelalte popoare iubitoare de
pace din Europa. inevitabil la o complicare serioasă în în­
Guvernul sovietic nu poate fi de acord treaga situaţie europeană şi va agrava cu
cu dedaraţia guvernului Franţei că acor­
durile de la Paris vor contribui, chipurile, mult primejdia unui nou război în Euro­
la instaurarea securităţii europene. Dacă
guvernul francez ar fi într-adevăr preocu­ pa. Această politică a guvernului francez
pat de instaurarea securităţii europene, el
nu ar avea motive să respingă propune­ contravine fundamental spiritului şi lite­
rile Uniunii Sovietice eh privire la orga-
rei tratatului franco-sovietic.
In baza tuturor celor expuse mai sus,
guvernul sovietic îşi reafirmă poziţia ex­
pusă în nota din 16 decembrie 1954 şi dec­
lară din nou că actul ratificării acorduri^
lor de la Paris va duce la anularea trata­
tului franco-sovietic de alianţă şi asisten­
ţă mutuală, fapt pentru care întreaga răs­
pundere va reveni guvernului Franţei.
Moscova, 18 martie 1955".
Ambasadorul francez a declarat că va
remite neîntârziat această notă guvernu­
lui său. (TASS)
PE S CUR J
® După ouirn anunţă ziarul „Avânţi“, Turcia au intrat „într-o fază serioasă“.
zaţiei din provincia Matera a partidului so­ nota Turciei în oare guvernul turc a pro­
cial-democrat, oare între anii 1S48-I953
a fost senator, a trimis o scrisoare secre­ testat cu două săptămâni în urmă împo­
tarului general al Partidului Socialist Ita­ triva condamnării de către Siria a pactu­
lian, Petro Nemuri. în oare cere să fie pri­ lui turco-irakian încheiat recent.
mit oa membru în rândurile Partidului
Socialist Italian. Cererea lui Luigi Rocco a 0 La 19 martie, tribunalul militar raio­
fost satisfăcută. nal din Varşovia a dat sentinţa în procesul
unui grup de agenţi ai serviciului de spio­
0 După oum a anunţat corespondentul naj american. Acuzaţii Jerzy Lewszecki şî
din Ankara al agenţiei Reuter, primul Jasef Babiarz au fost condamnaţi La
ministru al Turciei, Memderes, l-a invitat m oarte; aouzatui Eryk Skowron — la 15
la 20 martie pe ambasadorul Siriei, Qua- ani închisoare; aouzatui Stanislaw Raj-
kowski — la 12 ani închisoare; acuzata
Zotfia Czolcsinka — la 6 ani închisoare?