Page 29 - 1955-03

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE UN1ŢI-VĂI
Mai multă atenţie încheierii contractelor
pentru cultivarea de plante tehnice
şs legume
Hotărârea Comitetului Central el Parti­
dului Muncitoresc Român şi a Consiliului
de Miniştri al Republicii Populare Române,
privind desfiinţarea sistemului de aprovi­
zionare pe bază de cartele şi raţii, Consti­
tuie un eveniment de mare însemnătate
pentru viaţa economică a ţării, pe linia în­
deplinirii sarcinilor trasate de plenara lăr­
gită din august 1953 a C.C. al partidului
cu privire la ridicarea neîncetată a nive­
lului de trai a oamenilor muncii.
„Marea însemnătate a desfiinţării sistemu­
lui de aprovizionare pe bază de cartele con­
stă în faptul că creează condiţii prielnice
pentru creşterea continuă a volumului de pro­
duse de consum popular, măreşte cointeresa­
rea oamenilor muncii din oraşe şl sate în
sporirea producţiei industriale şi agricole, în­ tivării sfeclei de zahăr şi a avantajelor
lesneşte dezvoltarea tot mal largă a schim­
bului de mărfuri între oraş şl sat, dă putinţa
unor treptate reduceri de preţuri, pe baza
creşterii productivităţii muncii, a reducerii
preţului de cost al producţiei şi creşterii vo­
lumului de mărfuri pe piaţă".
Pentru ca oamenii m/uacii să albe la
dispoziţie cantităţi tot m ai mari de produse
de consum popular, oa: legume, zarzavaturi,
fructe şi zahăr, alimente care sânt strict
necesare în alimentaţia omului, este ne­
voie ca în perioada actuală unităţile O.C.L.
Aprozar, U.R.C.A.D., delegaţii fabricilor de
zahăr, să lupte pentru realizarea planului
în ce priveşte încheierea de contracte cu
producătorii pentru a cultiva cit mai multe
legume, zarzavaturi, fructe şi sfeclă de za­
hăr pe bază de contract.
In scopul producerii a cât mai multe
produse de acest fel, partidul şi guvernul,
prin hotărârile elaborate, acordă avantaje
serioase producătorilor agricoli oare în­
cheie contracte. In anii trecuţi numeroşi
producători au realizat venituri frumoase
de pe urma cultivării de plante tehnico şi
legume pe bază de contracte încheiate cu
organizaţiile economice de stat sau coope­
ratiste. De pildă, ţăranul muncitor Cuirui
loan din comuna Dobra. satul Stretea, ra­
ionul Illa, a contractat anul treout cu coo­
perativa cultivarea suprafeţei de 0,20 ha.
cu legume şi zarzavaturi, iar în urma va­
lorificării produselor obţinute, a primit
suma de 4.500 le i; ţăranul muncitor In-
drieş Tiberiu, din satul Rişca, raionul
Brad, predând cooperativei varza cultivată
pe suprafaţa de 0,20 ha. a primit pentru ea
suma de 3.000 lei.
Sume însemnate de bani au primit şi ţă­
ranii muncitori care au cultivat pe su­
prafeţele lor sfeclă de zahăr pe bază de
contract încheiat cu fabricile de zahăr. De
exemplu ţăranul muncitor Cîlniceanu
loan, din comuna Gârbova, raionul Se­
beş. cultivând anul trecut sfeclă, de zahăr
pe suprafaţa de 0,40 ha. a primit de la
fabrică pentru sfecla predată suma de
2.700 lei şi 59 kg. zahăr. Ţăranul munci­
tor Koroji Qlbert, din comuna Hărău, ra­
ionul Ilia, cultivînd sfeclă de zahăr pe o
suprafaţă de 0.60 ha. a obţinut o produc­
ţie de 15.995 kg. pentru care a primit
suma de 4.790 lei şi 103 kg. zahăr. De
avantaje asemănătoare s-au bucurat toţi
cultivatorii sfeclei de zahăr din regiunea
noastră, oare au obţinut producţii sporite
la hectar.
In regiunea noastră există condiţii pri­
elnice de a se cultiva aceste plante şi în
pecia! legumele şi zarzavaturile, avîndu-se
în vedere faptul că terenurile regiunii sânt
străbătute de o serie de ape curgătoare, pe
marginea cărora se pot cultiva suprafeţe
întinse cu astfel de plante.
In unele raioane şi comune ale regiunii
noastre, unde sfaturile populare şi orga­
nele agricole au desfăşurat din timp pla­
nurile de cultură pentru cultivarea de
plante tehnice şi legume, s-a reuşit oa
pînă în prezent planul de contractare la
sfecla de zahăr şi legume să fíe aproape
realizat. Succese frumoase în această pri­
vinţă au fost obţinute în raionul Haţeg
unde planul de contractări la sfecla ds
zahăr a fost depăşit pînă în prezent cu
4,61%, în raionul Alba a fost realizat în
proporţie de 92,48%, iar în raionul Se­
beş — 92%. In raionul Haţeg fruntaşi la
încheierea contractelor pentru a cultiva
sfeclă de zahăr sînt ţăranii muncitori din
comunele Toteşti şi Berfchelct, în raionul
Alba sînt fruntaşi cei din comunele Bă-
răbanţ şi Vinţul de Jos, iar în raionul Se­
beş cei din c'omunele Cut, Răhău, Cîlnic,
Miercurea şi altele, care au realizat în în­
tregime planul la contractarea sfeclei de
zahăr.
Spre deosebire 'de aceste rezultate, si­
tuaţia încheierii contractelor nu se prezintă
peste tot la fel. Deşi timpul este destul
de înaintat, mai sînt numeroşi cultivatori
Ţăranii muncitori contractează animale
1In comuna S&vaş, raionul Haţeg, ţăranii
muncitori văzînd avantajele pe care le
obţin, conform Hotărârii partidului şi gu­
vernului privitoare la contractările de a-
nianale, tot mai mulţi se prezintă la cen­
trul O.R.A.C.A. pentru a încheia con­
tracte.
oare încă n-au încheiat contracte du or­
ganizaţiile respective pentru cultivarea sfe­
clei de zahăr. Aşa stau lucrurile de pildă
în raionul Orăştie, oare a realizat abia
59% din plan, în raionul Hiia 71,85% şi
oraşul Deva, ce stă cel mai slab pe re­
giune, realizînd numai 58,88% din sarcina
de plan.
Nu este întâmplător că în aceste ra­
ioane acţiunea de încheiere a Contractelor
pentru cultivarea sfeclei de zahăr se des­
făşoară cu abîta încetineală. Acest lucru
se datoreşte tocmai faptului că comitetele
executive ale sfaturilor populare raionale
cit şi cele comunale şi tehnicienii agricoli
de la circumscripţii şi comune, nu au lă­
murit ţăranilor muncitori importanţa cul­
prevăzute în hotărârile partidului şi gu­
vernului.
Cum se putea realiza oare planul de con­
tractare a sfeclei de zahăr în comunele
Ilia şi Gurasada din raionul Ilia, Cugir,
din raionul Orăştie, când chiar tehnicienii
agricoli de la aceste sfaturi (Varvar Anto-
niu, Nicula Mihai şi Ciobanu Domnioa),
spun că pe ei nu-i interesează realizarea
planului la această cultură şi de aceea nici
nu au organizat în comună şi satele apar­
ţinătoare consfătuiri cu cultivatorii pentru
a le arăta cum se Cultivă şi avantajele ce
le au contractând această plantă.
In oe priveşte încheierea contractelor
pentru cultivarea legumelor, zarzavaturi­
lor şi fructelor, situaţia este şi mai slabă.
Sînt unele cooperative care nu-şi cunosc
încă nici sarcina de plan, ca, de pildă,
cooperativa „30 Decembrie“ din Alba-Iulia.
Conducerea acestei cooperative necunos-
cînd sarcina de plan, pînă la data actuală
nu are încheiat nici un contract cu pro­
ducătorii pentru a cultiva legume şi zar­
zavaturi, cu toate că în anii trecuţi ma­
joritatea ţăranilor muncitori din satele Mi-
ceşti, Bărăbanţ, Şard, Ighiu şi altele, au
valorificat prin cooperativă mari cantităţi
de legume şi zarzavaturi. Un caz asemă­
nător este şi la cooperativa „Vasile Rcai-
tă“ din Simeria, unde tovarăşa Pleşa Mă­
ria, responsabila serviciului de valorificări,
nu cunoaşte sarcina de plan din cauză că
preşedintele cooperativei — zice ea — ţine
„secret“ planul de contractări. Din această
cauză cooperativa nu are încheiat nici un
contract cu producătorii
încetineala cu care se desfăşoară acţiu­
nea de încheierea contractelor, se datoreşte
slabei popularizări în rîndul producători­
lor agricoli a avantajelor mari oare le
sînt acordate prin hotărârile guvernului,
privind contractarea sfeclei de zahăr, le­
gume, zarzavaturi şi fructe, cit şi slaba
preocupare a organelor contractuale, oare
nu au dat prea mare atenţie acestei ac­
ţiuni
Este o datorie de seamă a sfaturilor
populare, a organelor agricole, cît şi a or­
ganelor contractante de a populariza prin
toate mijloacele de agitaţie, sprijinul pu­
ternic acordat de stat pentru mărirea pro­
ducţiei la plante tehnice şi legume — mij­
loc însemnat de întărire a schimbului în­
tre oraş şi sat, de întărirea alianţei cla­
sei muncitoare cu ţărănimea muncitoare.
Organele unităţilor cooperatiste, O.C.L.
Aprozar şi a fabricilor de zahăr, cărora li
s-a încredinţat această sarcină, trebuie să
privescă cu mai mult simţ de răspundere
problema încheierii contractelor cu pro­
ducătorii.
Faţă de realizarea sarcinilor de plan
la sfeclă, legume, zarzavaturi şi fructe, nu
trebuie să •rămână pasive nici comitetele
raionale de partid şi organizaţiile de bază
săteşti; ele trebuie să urmărească îndea­
proape felul cum decurge acţiunea de con­
tractare. Ele trebuie să sprijine sfaturile
populare raionale şi Comunale în organiza­
rea de consfătuiri comunale cu fruntaşii în
agricultură, care au dobîndit recolte bo­
gate la aceste culturi şi s-au bucurat mult
de pe urma avantajelor primite în urma
predării produselor către unităţile contrac­
tante. Să se popularizeze metodele bune
de muncă ale acestor fruntaşi prin staţiile
de radioficare, gazetele de perete, etc.
Ţărani muncitori din asociaţiile simple .
de cultivarea acestor plante, colectivişti
şi producători individuali! Contractaţi cu
unităţile de stat sau cooperatiste, suprafeţe
cit mai mari de teren pe oare să le cul­
tivaţi cu plante tehnice şi legume. Pre-
gătiţi-vă din timp pentru muncile agri­
cole de primăvară, pentru a obţine pro­
ducţii oît mai mari la hectar. Muncind
astfel veţi contribui la ridicarea nivelului
de trai al oamenilor muncii şi la sporirea
propriilor voastre venituri!
Până in prezent în comună s-an
contractat un număr de 25 bovine mari,
7 porci şi un nilnzat.
La încheierile .de contracte primii au
fost ţăranii muncitori Albu Alexandru,
Maior Aurel, Bratescu Berţi şi alţii.
FAŞCA GHEORGHE
ccrsfpojidint
IN A C E S T N U M Ă R :
— Consultaţie — Productivitatea — Apărarea păcii este o datorie sfîntă — Consiliul Republicii din Franţa
muncii şi căile pentru sporirea ei (pag. 2-a)
trebuie să.ţină seama de, voinţa de
(pag. 2-a) — Viaţa de partid — Să dăm patriei
mai mult cărbune şi mai ieftin pace a poporului franrez .
— Ne scriu prietenii din Kuibîşev (pag. 3-a)
(pag. 4-a)
(pag. 2-a) — Să luptăm pentru reducerea pre­
ţului de cost la transporturile auto — Note şi comentarii externe — Cine
— însemnări cultural-sportive (pag. 3-a)
(pag. 2-a) se împotriveşte la .Washington şi
Londra propunerilor1 sovietice din
18 februarie (pag. 4-a)
10*368 222 de cetăţeni din patria noastră Depoul Teiuş din nou
an semnat piuă acum Apelul de la Viena fruntaş pe ţară
Comunicatul Comitetului Permanent pentru Apărarea Păcii din R. P. R. — Prin rezultatele obţinute în semestrul II
al anului 1954, colectivul Depoului C.F.R.
Comitetul Permanent pentru Apărarea Păcii din R.P.R., lumea. Ei îşi manifestă cu tărie ataşamentul şi sprijinul Teiuş a reuşit să-şi menţină titlul de de­
întrunit astăzi, 21 martie, constată cu satisfacţie că Ape­ pou fruntaş pe ţară, titlu cîştigat în pri­
lul împotriva pregătirii războiului atomic, adresat po­ deplin faţă de politica externă a ţării noastre, de întărire mul semestru al anului trecut.
poarelor lumii de către Biroul Consiliului Mondial al
Păcii, a fost primit şi aprobat cu o uriaşă însufleţire de a păcii şi colaborării internaţionale, ce şi-a găsit expresia Deşi în acest timp s-ara întîmpinat unele
către masele largi ale poporului nostru. greutăţi, ca scoaterea din funcţiune a re­
in recenta declaraţie adoptată de Marea Adunare Naţio­ mizei pentru reparaţii capitale, totuşi co­
Pînă la 19 martie, în ţara noastră 10.368.222 cetăţeni lectivul de muncă de aci a reuşit să-şi
de cele mai diferite categorii sociale şi credinţe religioase nală a R.P.R., politică corespunzătoare intru totul inte­ depăşească planul de producţie pe cel da
şi-au pus cu hotărîre semnătura pe Apelul de la Viena. reselor vitale şi voinţei poporului romin. al II-lea semestru cu 9,51%. Planul repa­
Cetăţenii ţării noastre îşi exprimă cu acest prilej, într-o raţiilor du ridicare de pe osii s-a realizat
unanimitate impresionantă, încrederea fermă in victoria Comitetul Permanent pentru Apărarea Păcii din R.P.R. 100%, parcursul între două reparaţii gene­
forţelor de neînvins ale păcii şi progresului, in eficacita­ rale a fost depăşit cu 7,52%. iar consumul
tea avertismentului puternic dat organizatorilor războiu­ cheamă pe membrii comitetelor de luptă pentru pace şi specific a fost redus cu 15,32% faţă de
lui atomic de către sute de milioane de oameni din toată norma tehnică-. Productivitatea muncii, ex­
pe toţi luptătorii pentru pace să continue cu acelaşi entu­ primată în unităţi convenţionale, a fost
ziasm munca de lămurire a cetăţenilor asupra evenimen- depăşită faţă de plan ou 12,73%, iar nu­
ielor internaţionale şi acţiunea de stringere de semnături mărul de kilometri parcurşi între două de­
pe Apelul Consiliului Mondial al Păcii. Listele de semnă­ fectări a fost depăşit, faţă de ncţrma pla­
turi sînt deschise oricărui cetăţean doritor să-şi manifeste nificată, cu 78,54%.
protestul împotriva planurilor imperialiste de dezlănţuire
a unui război atomic. Aplicarea metodelor înaintate de muncă
Lunim, Papavin, Blinov, metoda gospo­
COMITETUL PERMANENT PEN TRU APĂRAREA PĂCII DIN R.P.R dăririi chibzuite, eto, au dat posibilitate
brigăzilor de pe locomotive să înregis­
Convocarea Adunării reprezentanţilor mişcării treze succese de seamă. Aşa de pilda,
pentru apărarea păcii din R. P. R. brigada de pe lr -motiva 230.123, condusă
de mecanicii Man Eugen şi Tuişineanu Fla-
In vederea unirii mai departe a eforturilor întregului Comitetul Permanent pentru Apărarea Păcii din R.P.R. viu, cu fcchiştii Crişan Cornel I şi Iacşa
nostru popor în lupta activă pentru pace, Comitetul Per­ cheamă pe toţi oamenii iubitori de pace din ţara noastră Mitrofan, a prelungit viaţa locomotivei în­
manent pentru Apărarea Păcii din R. P. R. convoacă la să-şi sporească contribuţia, alături de toate popoarele tre două reparaţii generale cu 17,33%,
Bucureşti pentru ziua de 9 Mai 1955, zi in care se împli­ lumii, la lupta împotriva reînvierii militarismului ger­ realizînd o economie la Combustibil con­
nesc zece ani de la victoria istorică asupra Germaniei man, împotriva blocurilor agresive şi a pregătirii răz­ venţional de 17%. Mecanicii Ignea Mihai,
fasciste, Adunarea reprezentanţilor mişcării pentru apă­ boiului atomic — muncind cu avînt pentru continua ri­ Barbu Troian şi Stremţan Ioan cu fo-
rarea păcii din R.P.R. dicare a bunei stări a poporului şi pentru întărirea capa­ chiştii Oiufudean Laurean. Boldor Viorel
cităţii de apărare a scumpei noastre patrii. şi Doisu Petru de pe locomotiva 230.115,
au redus norma tehnică de consum cu
Primele hectare însămînţate Succese ale minerilor din Valea Jiului 20%, iar brigada locomotivei 230.050, din.
care fac parte mecanicii Mooanu Traian.
Folosind timpul r>rieinic din ultimele Frumoase sînt rezultatele obţinute de Minerii d ela minele Aninoasa şi Lupani, şi Nicula Ioan Cu fochiştii Bordean Teodor
zile, ţăranii muncitori din oraşul Sebeş, minerii Văii Jiului, în primele două de­ au înregistrat în acest timp o depăşire a pla- şi Oltean Simion, a remorcat 41 trenuri
care şi-au reparat la timp toate maşi­ cade, ale primei luni din începutul primă­ ' nuIui în proporţie de 6% şi respectiv 5,3%. Co­ cu supratemaj, făcând o economie la com­
nile şi uneltele agricole, au pornit verii. Cu forţe sporite şi entuziasm nestă­ lectivul minei Petrila în lupta pentru în­ bustibil de 25%.
la însămînţăirdle de primăvară. Până vilit, minerii muncesc ou drag pentru a-şi deplinirea angajamentelor luate în cins­
acum, a fost însămânţată o suprafaţă întrece angajamentele luate în cinstea ce­ tea zilei de 1 Mai, a realizat o depăşire de Apreciind munca şi activitatea harnicu­
de 3,70 hectare cu orz şi ovăz. In fruntea lei mai mari zile a muncii — 1 Mai. De plan de 3,6%. lui colectiv al depoului C.F.R. Teiuş, Di­
acestor lucrări, sînt ţăranii muncitori Be- la Petrila la Urioani, pretutindeni în Va­
tond Ioan, Vintilă Maria, Gotea Nicolae, lea Jiului, realizările înscrise pe graficele In primele două decade ale lunii în recţia regională C.F.R. duo, Comitetul
Lămcrăjan Ioan, Bojiiţă Ioan şi alţii. de producţie, arată că ziua de 1 Mai este curs minerii Văii Jiului au îndeplinit pla­
întâmpinată cu succese în muncă. nul pe întregul bazin carbonifer de la poa­ Central al Sindicatelor din transporturi şi
* MILOTINESCU MARIA lele muntelui Parângul, în proporţie de
corespondentă k 104,5% întrecerea continuă cU avânt şi fie­ Ministerul Transportului i-a decernat, zi­
Brigăzile de mineri de la Vulcan con­ care tonă de cărbune dată peste plan este
? duse de tovarăşii : Koraccyony Rudolf, Pă­ o victorie. lele trecute, într-un Cadru festiv, pentru
curar Tratan, Ispas Aurel, ca toate gru­ a doua cară drapelul de depou fruntaş pe
Pe suprafeţele bine ogorîte şi pregătite pele dealtfel antrenate în întrecere sub *
încă din toamnă, ţăranii muncitori Toerec lozinca „Nici o brigadă sub angajament“ ţară în ramura tracţiunii Tot ou această
Gavriiă, Simion Anton (sal Băoia), Lăză- se străduiesc; ca în tot timpul şutului să Doar 4 procente îi despantt pe minerii
rescU Petru, Ripoşan Ioan, (sat Tîrnpa), nu existe nici un moment neproductiv. din Aninoasa de cei din Vulcan. „Ii vom ocazie tovarăşul Ignea Mihai-, mecanic de
Alexei Petru (sat Pebreni) şi alţii, au în­ Din abatajele lor ies zilnic la suprafaţă, ajunge, îi vom întrece“ — spune comunis­ locomotivă, a fost distins cu insigna ..Me­
ceput însămînţările de primăvară. zeci de tone de cărbune peste plan. tul miner Both BeHa. Numai într-o sin­
Prin munca susţinută a întregului co­ gură zi dan abatajul lui, a dat 232 tone rit ceferist”.
In comuna Băcia din raionul Hunedoa­ lectiv, planul minei Vulcan pentru acea­ peste plan. Minerii din Aninoasa au fost
ra, au fost însămânţate în total 4 ha. cu stă perioadă a fost realizat în proporţie primii în dedada I-a pe Valea Jiului, în- 102 m. c. cherestea
ovăz şi un hectar cu orz. de 110,6%. Minerii de la Vulcan sânt tr-a Il-a, au cedat locul întâi tovarăşilor peste plan
fruntaşi pe Valea Jiului şi ei sînt hotă- de la Vulcan. Pînă la sfîrşitul lunii, poate
k lâţi să se menţină pe primul loci. că se va adeveri şi cele spuse de mânerul Unui după altul, buştenii groşi de fag
.! * Both Bdia : „Ii vom ajunge, îi vom în­
Şi ţăranii muncitori din comuna Roş­ 1 trece” I sânt despicaţi de lamele lacome ale gate­
eam, raionul Ilia, au înice.mf însămâniţările
de primăvară. Angajamente îndeplinite şi depăşite relor şi prefăcuţi în scânduri, trec de la
Primii oare au ieşit la însămânţat, sînt Hotărîrea Colectivului de la Staţiunea nr. vităţii muncii de 106,2% în loc de 25% cât pendularişti la circularele oare ou u n scrâş­
ţăranii muncitori Sălăşan Mihai, Oprean 7 utilaj greu Hunedoara de a întâmpina avea angajamentul. De asemenea, conduce­
Iacob, Oaba Mihai şi Ursu Ioan, oare au Ziua de 1 Mai ou măreţe realizări, a fost rea staţiunii, respectând hotărârile luate, a net înăbuşit îi prefac în scânduri mai mici
însămânţat o suprafaţă de 1,05 ha. ou ovăz. tradusă în fapte. Astfel, angajamentul de dat în folosinţă pentru salariaţii necăsă­
a lucra începînd cu 1 aprilie în contul lu­ toriţi două dormitoare, creîndu-le condi­ ce sînt ridicate 'apoi în stive, aşteptând să
POPA DRAGOMIR ţii bune de trai.
corespondent nii mai a.c., a fost îndeplinit încă din 16 fie prefăcute în diferite articole necesare
martie, iar preţui de cost pe trimestrul în- La înfăptuirea celor arătate, în mod e-
O nouă întovărăşire tîi a fost redus cu 15% în loc de 10%. fectiv au contribuit exoavatoriştii Ioneli omului. Şi în continuu, hala gaterelor de la
Constantin, Cotan Grigomie, Foca Nicolae,
Acest harnic colectiv, lucrând ou îndârjire, Ghiurea Ioan, strungarul Hea Ioan şi mulţi fabrica „11 Iunie“ Orăştie, vuieşte de zgo­
alţii.
a reuşit să realizeze o Creştere a producti­ motul unei munci încordate. Lucrătorii a-
cestei fabried au hotărât da „Ziua Interna­
agricolă în raionul Ilia Tinere fruntaşe în producerea
bunurilor de larg consum ţională a oamenilor muncii“ s-o cinstească
In ziua de 20 martie a.c., în satul Rrîz- cu o mare depăşire de plan. Numai pînă
nic, a luat fiinţă întovărăşirea agricolă
„Scânteia“. la 25 martie, ei au depăşit planul cu 102
In această întovărăşire s-au înscris un m.c. cherestea pentru export, obţinând o
număr de 12 familii de ţărani muncitori.
Printre primii înscrişi au fost tovarăşii: mai bună calitate cu 2.5%.
Dan Gheorghe. Josan Gheorghe, Fărău
Rozalia şi alţii. De asemenea, au făcut o reducere a
CERCEA LIVIU bracului tehnic cu 2%. La obţinerea aces­
corespondent
tor succese a contribuit mult punerea în
aplicare a măsurilor tehndeo-organizatori-
ce prevăzute în angajamentul luat, cum
ar fi montarea exauftorului pentru eva­
cuarea rumeguşului, montarea unui gene­
rator pentru înlăturarea trepidaţiilor, pre­
cum şi construirea liniei de emul pentru
transportul materialului lemnos din sub­
sol.
Dintre muncitori, demni de remarcat
sînt gateriştii Curteanu Samoilă, Leichi
Vasile, Fcntanelo Oszvalt, circulari-stul
Cristea Ioan şi alţii.
Brigăzile de tineret de la uzina „Victoria" Călan, care produc bunuri de larg consum,
în cinstea „Săptămînii Mondiale a Tineretului” au obţinut însemnate succese. Lucrînd la
d:ferile sortimente planificate ca : vase negre, tucerie comercială, precum şi la articole ne­
planificate, tinerele turnătoare, în zilele Săptămînii Mondiale a Tineretului au obţinut de­
păşiri de normă, între 50-70%.
In clişeu, de Ia stingă la dreapta: Sebeşten Reghina, responsabila brigăzii a Il-a
U.T.M.; Tornay Elisabeta. Magyari Margareta, lucrătoare in aceeaşi brigadă şi Andorka
Ema, responsabija brigăzii a I-a de calitate.