Page 3 - 1955-03

Nr, 45? DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3

V I A T A DE P A R T ID Efectul birocraţiei „Garaj în strada

S i ridicăm mynea tuturor organizaţiilor de bază Să ne închipuim, că tovarăşii de la în­ — Tovarăşe^ tovarăşe, noi sîntem dul­ Tovarăşul Varhady Zoltan, îi vecin cu
gheri adevăraţi. Nu-i locul nostru aici, dar mine ş l n-am ce spune, mă împac foarte
ia 'nivelul sü resoilor actuale treprinderea de locuinţe şi localuri Va- ce să facem noi când de trei săptămâni bine cu dumnealui. E un om tare simpa­
lea-Jiului, Petroşani, ar pleca pe teren. n-avem cuie ? Dulgherul fără cuie e o tic şi extrem de prevăzător.
moară fără grăunte care dacă ar merge,
— Conferinţa orăşenească de partid Deva — Am spus închipuim -întruicât în realitate apoi ar merge degeaba. Tocmai treceam pe lingă poarta lui, că
numai ce-1 văzui cum drept în faţa casei
>se întâmplă altfel. Din buzunarul hainei, directorul. Lap- în care locuia, tencuia de zori la nişte
In zELele de 26—27 februarie a.c., s-au Herskovits, Supureanu şi alţii au criticat comitetului orăşenesc s-a ajuns ca la or-J | Să ne închipuim totuşi, că tovarăşul stâlpi.
desfăşurat lucrări!© conferinţei d© partid cu asprime comitetul orăşenesc, pentru că gandzaţia de bază de la gospodăria codec-^
ei oraşului Deva. s-a ocupat numai de cîteva organizaţii tdvă „PetSfi Sandor“ Deva şi întovărăşi-^ ţLapsânszki Adalbert, directorul LL.L. ar — Ce facdJ frate ? îl întrebai eu.

Asouflifcrid darea de seamă prezentată, de bază, neglijând organizaţiile mai rea agricolă din Sîntuhalm* munca podi-' sosi la gospodăria de locuinţe din Petrila. szarisehl îşi va scoate obişnuitul său car­ — Mă „blindez“ zise dumnealui.
neţel şi va nota ceva în el ca şi altădată. — Te blindezi ? Şi de ce, mă rog ?
'delegaţii care au participat la ac'eastă con­ slabe, oare avea nevoie de mai multă în- ' tică să fie slabă, consiliile de conducere Nu ştiu, ar rămâne"'sau nu surprins* dar — Păi ce, nu vezi că ne-a făcut toată
ferinţă au arătat că munca desfăşurată de drumare şi control. Aceste organizaţii a acestora fiind lăsate să se descurce cum — „Vom,lua măsuri“. Noroc, noroc to­ strada garaj ? Vreau să evit de a-mi ajun­
către comitetul orăşenesc în ultimul timp lipsdndu-le ajutorul comitetului, nu au ştiai. iată ce-ar putea să vadă odată ce-ar intra ge şi casa aşa ceva.
a dus la obţinerea unor succese frumoase. reuşit să se ridice la nivelul sarcinilor. pe poartă: Hohotul 'de rîs pe care eram tocmai gata
Astfel, datorită acestei munci, organizaţia Astfel, la Uzina electrică, T.R.C.L.H., co­ de a-1 scoate, mi se opri în gât şi mă mul­
de bază I.A.R.T. Deva, a ajuns să spri­ operativa „Solidaritatea“ şi la altele ca o Delegaţii la conferinţă au arătat că J Un grup de muncitori printre care to- varăşi ! Ştia Că n-o să mal vină pe aici ţumii să murmur încurcat.
jine conducerea întreprinderii pentru a consecinţă a acesteia munca politică de Şi în gîndoil meu continua!. Bine era
lua o serie de măsuri tehnico-organizato- masă a fost Slabă atrăgând după sine ne- munca formală şi birocratică s-a m ani-; ¦varăşul Olanoiuc Nicolae, Marin Adam şl ' au lunile. Plecă. s de făceam şi eu aşa, azi nu m i-ar fi poar­
rice. Ea a mobilizat muncitorii .pentru rea­ îndeplinirea la timp a sarcinilor de plan. festaf foarte mult şi în munca de primi-' ta dărâmată... Tot bine era de făcea aşa
lizarea pianului de producţie, îmbunătă­ rea candidaţilor de partid. alţii, cum m ută fânul dintr-iun loc într­ ?j şi văduva Miarcu şi vecina Marta. Nici
ţirea Calităţii produselor, lărgirea sorti­ Lipsa Cea mai mare a comitetului. oră­ ele n-ar fi astăzi în pagubă.' E drept că a-
mentelor şi realizarea unei economii în va­ şenesc de partid, a fost aceea că, nu s-a eitul, într-am ritm lent, atât de lent, în­ Acum să ne închipuim, că tovarăşul ceasta din urmă s-a apucat şi-a întocmit
loare de 392.306 led. străduit suficient pentru a ridica orga­ Ou multă ^sprime a fost criticat eonii-, un fel de „memoriu“, sau mai ştiu eu cum
nizaţiile mai slabe la nivelul celor frun­ tetui orăşenesc de partid pentru nivelulV cât poate, i-ar produce nervi Dacă la rîn- Lapsânszki de la I.L.L.V.J. şi-ar deschide îi zicea, ou oare începu să umble pe la
Rezultate bune în muncă au,obţinut şi taşe. Astfel, multe dintre aceste organiza­ toate casele din stradă, pentru a-1 semna,
organizaţiile de bază de la Trustul de pa­ ţii nu aveau planuri de muncă concrete, necorespunzător la oare s-a desfăşurat' dui lor, nervii l-ar sdli să nu sie stăpânească carneţelul ou notiţele la povestea cu cu­ ca astfel să-şi poată duce plângerea la
nificaţie, Fabrica de teracotă şi altele. cu sarcini precise pentru fiecare membru sfatul popular al oraşului. Scria acolo...
de partid. Birourile organizaţiilor nu în­ munca de propagandă şi culturul-e-^ şi să întrebe, dece lucrează atât de încet, iele şi şi-ar vedea notiţa aranjată pe o
In urmia ajutorului primit ddin partea or­ şiruiau periodic agitatorii şi colectivele de
ganizaţiilor de bază, s-a putut ajunge ca redacţie ale gazetelor de perete. duoativă, In acostă privinţă vina prin­ iată ce i s-ax răspunde: filă în „fugă“. Ar mai deschide o filă şi
organizaţiile U.T.M. să organizeze în anul cipală o poartă în primul rând Comite­ < — încet ? Păi dece să ne grăbim ?. Asta-d ar mai vedea aici că aceeaşi problemă este
tul şi apoi tovarăşul Popa, oare a răspuns lulcrul nostru până la terminarea şutului notată şi pentru Uricani, şi pentru. Vul­
de această muncă. Dacă la început frec­ Altă treabă rin mai avem. Aşa ştim deo­ can, şi. pentru LupeuL Ce şi-ar spune? •
venţa la învăţământul de partid a fost de camdată... Poate mai târziu...
65%, în loc să oreascăi, în prezent ea a dat — Ah e o „Chestie generală“ aşa că...

înapoi, ajungând la 45%. { % Aceste vorbe cam nelalocul lor, o să-l Şi-ar lăsa-o baltă, aşa cum lasă multe

1^54, peste 40 de brigăzi de tineret, care Lipsa Cea mai gravă a comitetului, constă Delegaţii la conferinţă au făcut o serie ¦>facă pe noul venit, să fie nemulţumit şi tovarăşul Lapsânszki. Ii vine greu să „Noi locuitorii de pe strada Kogălniceanu
au adus un mare aport în realizarea şi în înlocuirea muncii de îndrumare şi con­ de.propuneri pentru îmbunătăţirea muncii. să stăruie mai m u lt analizeze şi să ia m ăsuri Ii vine greu să a oraşului de subordonare regională Devia!,
In acest scop conferinţa a adoptat o ho­ stradă devenită azi garaj, rugăm sfatul
'depăşirea planului în întreprinderile din trol la faţa locului, ou munca formală şi tărâre menită să ridice munca orga­ i — Şd cine v-a pus aici 3a cărat de fin ?. vadă că o comandă pentru un anumit popular .să ia măsuri oa tovarăşii de la
oraşul Deva. birocratică. In felul acesta, s-a ajuns ca nizaţiilor de bază la nivelul sarcinilor ac­ Oamenii se uită omul la altui. După câ­ materiali, trece prin multe „vame“ ; că I.R.T.A. — respectiv tovarăşii responsa­
de multe ari sarcinile de partid să fie tuale. teva momente de tăc'ere, unui răspunde: dacă ea se face de la colonie ajunge în­ bili Havaleţ şi Florea, să ia la rfndul lor
Comitetul orăşenesc de partid, prin or­ transmise prin telefon de către tovarăşii
ganizaţiile de bază, a sprijinit şi susţinut
efectuarea muncilor agricole. Un succes Manta, Popa şi alţii. înlocuind munca po­ Dacă comdtetul ales va ţine ctanlfc.de toate | — Noi ? Nu e locul nostrui aici tova­ tâi la I.L.L.V.J., apoi după ce-şi face sta­ măsuri pentru ca maşinile să fie ţinute
frumos s-a obţinut în munca politică dusă litică de masă ou metode şl măsuri ad­ sezisările făcute de către'delegaţii la con­ răşe. Sîntem dulgheri calificaţi Da, dai, giul merge la D.G. a cărbunelui Petroşani în garaj şi nu pe strada noastră. Că vorba
ferinţă şi va lupta pentru a traduce în .dulgheri calificaţi cu categoria doi opt, sau ceea* de ce să stea garajul gol şi strada
în vederea îndeplinirii planului de colec­ ministrative, Cu tendinţa fugii după can­ viaţă hotărârea luată va reuşi să îmbu­ doi şapte 1 Păoat că n-avem „brevetul“ şi după ce-şi face şi aici „stagiari“ co­
tări, ce s-a realizat în proporţie de 100,3%. nătăţească munca organizatorică şi .p^UMcă jjta. nod, că vi 1-atn arăta. Pe chipul direc­ noastră să fie îngrămădită cu maşini care
titate, s-a ajuns ca ea să aibă un nivel şi să ridice toate organizaţiile de bază ră­ manda pleacă la fabrică. j ne dărîmă porţile şi gardurile, de ce să.„
Dar pe lângă sucesele arătate, delegaţii „şi mai scriau ele multe acolo..,“
au mai scos la iveală şi o serie de lipsuri. calitativ inferior. • •i Oare oe ar fi dacă cei în drept, ar găsi

Tovarăşii Gcs* Faur, Pîrvu şi alţiî, au
Luând cuvântul tovarăşii Uie, Josan* arătat că datorită muncii defectuoase a mase în urmă la nivelul odor fruntaşe. torului precis o să apară semne de fur­ un alt sistem de aprovizionare cu cuie, mal Eu nu ştiu dacă ,,memcriu!“ acesta a

tună. Se vede că el e nemulţumit de-abi- rapid şi concret ? La acest Caz au siguran­ ajuns la sfat ori nu, ştiu doar atât că ceea

Pentru reducerea preţului «te cosi al cărbunelui • nelea. ţă că dulgherii n-ar mai fi nemulţumiţi, oe face vecinul meu Zoltan, m-a pots pe
ţ — Asta-1 culmea* nu se poate Ca u n . iar teslele lor ar bate ou tărie cuiul în gânduri.
— Mâine mă „blindez“ şi eu, îmi făcui
Adunarea generală de dare de seamă şl alegeri a organizaţiilor de bază de la Mina Lonea ÎidulŞhşr... continuă oarecum mânios dlrec- spinarea birocraţiei l socoteala.

|toruiL P. ANATOLIE . Qar® nu mi-a fost m irarea şl n ăd o ^ l
Mina Lonea fac© parte dintre acele ex­ partid a-a stat mobilizarea membrilor de bruş Emeric şi alţii, care lipsesc nemotivat-
.„însă, cânid la întoarcerea mea sea$ş, văziţd
ploatări din Valea Jiului care în anii re­ partid în jurul acelor obiective de Care de la lucru. Organizaţiile de bază însă;
ţstâlpii vecinului Zoltan dărâmaţi claie
gimului democrat-popular au fost larg depinde ieftinirea cărbunelui. Comitetul n-au pus în discuţia adunării generale pe
Nepăsare faţă de achiziţii peste grămadă.
dezvoltate. In urm a reutilării minei a- de partid n-a îndreptat tot focul muncii nici unui dintre aceştia. ţ — Care va să zică, s^a dus dracului blin­
proape în întregime cu maşini şi instalaţii de agitaţie spre stârpirea indisciplinei, fo­ Tovarăşii Ignat Gheorghe şi Drăgan Ni­
noi, producţia ei de cărbune în ultimii ani losirea din plin a celor 8 ore de muncă, colao au arătat că nu a existat preocu­ ’ Hotărârea Oomitetuliii Central al P.M.R. de achiziţii prevăzut pe trimestrul I la dajul, suspinai eu cu aerul unui om Care
a crescut considerabil. Aici lucrează mulţi educarea de către comunişti a tinerilor pare din partea Comitetului de .partid pen­ şi a Consiliului de Miniştri din 26 decem­ grîu-secară 35%, la porumb 10%, la floa­ şi-a pierdut şi ultima speranţă.
mineri care depăşesc cu regularitate nor­ pentru o dragoste înflăcărată faţă de mun­ tru înlăturarea risipei de materiale. Se brie 1954, cu privire la desfiinţarea siste­ rea-soarelui 5%, iar la ouă 18%. *, Acum spun drept, nu ştiu ce să mai fac.

male, aici Lucrează şi brigada vestitului că. Tovarăşul Goadă Alexandru, responsa­ întâmplă ca tone întregi de material lem­ mului de aprovizionare .pe bază de cartel® Un alt exemplu, îl prezintă filiala Apcl- Să-mi mai fac stîlpi, nu are rost. Dar o
miner Kcpetin Geza. Planul de produc­ bilul cu munca de propagandă şi agita­ nos bun să se irosească din cauza nea- şi raţii, trasează oaa sarcină importantă dul de Sus, achizitor Fleacă Nicolae care, redam aţie în scris tot am să fac, aşa ca
ţie al minei, datorită îm bunătăţirii mun­ ţie în cadrul comitetului, s-a ocupat mai provizionării lecuirilor de muncă ou lemn organelor pe partid şi de stat, de a inten­ nu a achiziţionat nici un produs în afară să ştie toată lumea, să vedem atunci ce-o
mai fi. ?... PETRUL I.
cii politice în ultimul timp, a fost înde­ mult cu statistici despre agitatori şi dimensionat. D© asemenea, aomitetul de sifica pe scară mai largă schimburile de de cantitatea de 29 kg. porumb.

plinit şi depăşit atât în luna ianuarie, cât Cursanţii de la cursurile de partid, fără partid a tolerat să folosească tone de căr­ produse dintre oraş şi sat, în scopul ri­ Faţă de această situaţie gravă organele T ^ ’ •)
dicării necontenite a nivelului de trai al
şi în luna februarie. să se intereseze prea mult de conţinutul buni pentru a fi împrăştiate pe cărări în celor ce. muncesc. f Aufocarul părăsitAgevacoop Sebeş trebuie să ia măsuri

Darea de seamă prezentată de comitetul convorbirii agitatorilor şi a discuţiilor de loc de zgură. Pentru aceasta, organele UH.C.C. şi A- urgente şi eficace. Trebuie ca toţi achi­
gevacoopurile, trebuie să privească ou simţ
de partid, cu ocazia adunării generale de la cercuri şi cursuri.. Organizaţiile de bşză în ultimul timp de răspundere şi să traducă în viaţă aces­ zitorii şi gestionarii cooperativelor din ra­ Prin luna iunie anul trecut a sosit lai
te sarcini importante. ion să cunoască bine inatrucţiunile în a- atelierele principale C.FJFt. Simeria un
alegeri, precum şi discuţiile purtate în . Calificarea, cea mai importantă condi­ n-au dus nici o acţiune pentru folosirea şi ceastă direcţie, pentru a putea dă lămuri­ autocar, ce fusese adus pentru a uşura
In raionul Sebeş, însă munca achiziţio­ rile necesare ţăranilor muncitori, atrăgîn- transportul pieselor la diferite secţii. Şd
jurul ei de către numeroşi membri de ţie pentru reducerea preţului de cost, m-a îngrijirea mal bună a utilajelor şi unel­ nării produselor agricole nu este privită du-d în număr cât mai mare la valorifica­ cum, „sita nouă în Cui se ţine“, aiutoca- j
cu simţ de răspundere de organele de par­ rea produselor prin cooperativă. rui a început să fie obiectul principal asu-’
partid, a apreciat, că realizările în pro­ fost îndeajuns stimulată de comitetul de telor, acţiune întreprinsă de majoritatea tid şi de stat. Până acum, s-au achiziţionat
cantităţi prea mici de produse agricole faţă
ducţie din ultimele luni, se daborese Con­ •partid, a spus tovarăşul Cîrcălean loan. comitetelor de partid din Valea Jiului, de posibilităţile existente. Agevacoopod. Se­
beş, pe acest trimestru al anului, de abia
centrării întregii m und. de partid în ju­ Minerii, ajutorii mineri şi maiştrii nui sânt ca răspuns la iniţiativa muncitorilor de la a atins din plan la grupa de cereale cifra
de 3%, iar la grupa produse-animale, ci­
rul antrenării minerilor la o activitate repartizaţi în muncă după gradul de cali­ Uzinele „I. C. Frimu“ din Sinaia. fra de 10,61%. La fel, organele comraicop (director Cea-' pra căruia era concentrată atenţia cîtorva

sporită-în.:producţie.--Brigăziile conduse de ficare. Au fost numiţi de pildă Ca maiştri "k . ., j Aceste rezultate nesatisfăcătoare se da­ nu Gheorghe) trebuie să se îngrijească de tovarăşi din conducerea atelierelor. Răsu­
torase mai multor cauze. In primul rînd,
minerii Kopstin Găza, Ciucean Sabin, Ma­ mineri, oameni ca Răduca loan (zis Bor- Cea mal mare parte a lipsurilor exis­ conducerea U.R.C.C. nu s-a preocupat în aprovizionarea şi repartizarea mărfurilor cit pe toate părţile, dus de la magazie în a-
destulă măsură de aprovizionarea coope­
rian Adrian şi alţi tovarăşi au reiaiMzat în cloga) oare .nici calificarea de miner nu tente în adtivdfaiea organizaţiilor de bază rativelor cu mărfurile necesare ţăranilor solicitate de ţăranii muncitori, făcând în teiierui electric pentru a dse pune acumur'
muncitori, apoi, Conducerea Agovaooop (vi­
cinstea alegerilor organelor conducătoare o are. 1, şi a conducerii administrative a minei, în cepreşedinte Gordu Gheorghe împreună cu scurt timp să se îmbunătăţească reţeaua latorul se făceau planuri de construire a
referentul tehnic de la cereale tov. Do-
de partid depăşiri între 137—167%. Conducerea administrativă n-a fost trasă ceea ce priveşte lupta pentru reducerea brotă Gheorghe) s-a mulţumit cu rezulta­ aprovizionării Cu mărfuri strict necesare la unui garaj numai pentru el, în sfîrşit, mă­
tele obţinute până în prezent. La fel co­
la răspundere pentru că transportul sub­ preţului de cost a cărbunelui, au originea operativele de centru cu filialele lor, nu sate. suri ce prevesteau noului mijloc' de loco­
desfăşoară o activitate intensă în acest
teran nu este organizat după grafic, a în munca sectară a activiştilor de la co­ sens. Sarcini însemnate revin şi organelor de moţie că se va bucura de atenţie pînă

Cu ocazia discuţiilor purtate în jurul arătat tovarăşul Kézdi Ştefan. Din această mitetul de partid, imprimată în mod deo­ De pildă* cooperativa din Miercurea, a partid şi sfaturilor populare din raion. Ele la adînd bătrâneţe.
cărui preşedinte este tovarăşul Solomon au datoria de a intensifica munca poli­ Zilele au trecut... Autocarul dădea do­
dării de seamă, a reieşit că în activitatea cauză de multe ori. lipsesc vagonete goale sebit ' de către tovarăşul Stern Iosif, se­ Dumitru a realizat până acum din planul tică şi organizatorică în rândul ţăranilor
vadă că nu înşeală speranţele ce fuseseră .
comitetului de partid al minei Lonea. au în abataje, cu toate că mina dispune de cretarul comitetului de partid. Activiştii

fost şi lipsuri serioase în ceea Ce priveşte un parc suficient de locomotive şi vago­ comitetului de partid căutând să ludreze muncitori, să-i convingă pe aceştia de a- puse în el. Transporta fără odihnă piesele

extinderea metodelor înaintate de muncă, nete. Din cauza nerespectării orarului de fiecare de unul singur, neconsuitându-se vantajele valorificării produselor prin dintr-un loc în altul spre marea satisfac­
cooperativă. Agitatorii, trebuie să folo­ ţie a muncitorilor care se vedeau scutiţi de
ajutorarea organizaţiilor de bază din sec­ transport de personal', mulţi mineri stau şi neţinând seama în multe cazuri de co­ sească exemple locale, să se ocupe de fie­ a le mai duce cu .braţele sau cărucioarele.
care ţăran muncitor în parte.
toarele rămase în urmă cu pianul de pro­ ore întregi pe 1a puţuri -nefalosirid din .plin mitetul de partid, de forţa şi experienţa Dar visurile trândafirii ale autocarului

ducţie şi în mod special în ceea ce priveşte cele 8 ore de muncă. Au fost dese cazu­ colectivă, au ajuns să fie de multe ori de­

lupta pentru reducerea preţului de cost al rile când tovarăşul Ştern Iosif, secreta­ păşiţi •şi năpădiţi de sarcini. au luat sfîrşit dintr-un motiv destul de
sim plu: i s-a descărcat acumulatorul. Cei
cărbtumeiui. In ultimuD. tim p1 preţul de rul comitetului de mină, sezisat de ase­ In încheierea lucrărilor adunarea gene­ Comitetul raional de partid Sebeş oare din conducerea atelierelor (director tova­
răşul Oruac loan) şi a secţiei de transpor­
cost ai cărbunelui la mina Lonea în loc menea greutăţi, s-a mulţumit doar să pro­ rală a obligat noul comitet da să ţină cont nu s-a oCupat până acum de problema a- turi, nu s-au mai interesat de repomerea
în funcţiune a autocarului, nici măcar ca
să scadă a crescut Printre tovarăşii Care mită că se vor lua măsuri. de toate lipsurile arătate, să lupte pentru chiziţiilor, trebuie să-i dea o mai mare a- acesta să fie adăpostit undeva. Un timp
a stat acolo unde se descărcaseră ultimii
au luat cuvântul în legătură cu această Mai mulţi tovarăşi au arătat.că disci­ înrădăcinarea unui stil de muncă colectiv tenţie pe viitor. Să controleze şi să îndru­

problemă a fost şi tovarăşul Kukuruz A- plina în muncă lasă încă de dorit. Mai şi condret să controleze mai mult organi­ me zi de zi organele cooperatiste,' şl, să le
lexandru, direotorui minei, oare a arătat, sânt chiar şi membri de partid ca Ursu
că în centrul preocupării comitetului de Anghel, Matei loan, Borcioi Ştefan, Am- zaţiile de bază şi să fie pe viitor mult tragă la răspundere pentru munca nesa­

mai exigent.faţă de lipsuri. tisfăcătoare. ¦»

volţi, suportând ploaia şi apoi ninsoarea,

Un aspect — am putea spune chiar ca­ acest scop, sfaturile populare raionale şi pînă s-au îndurat totuşi, câţiva muncitori
comunale trebuie să acorde mai multă a- să-l ducă în clădirea fostei cantine a ate­
Toată atenţia luptei penfry stlrpirea analfabetismului racteristic regiunii noastre în problema tenţie acestui sector' de muncă, trebuie lierelor, unde l-au lăsat împreună cu mal
să se preocupe cu toată grija de modul multe soaome, cîteva butoaie, şi unde în
alfabetizării — constă în văicăreala* în cum se desfăşoară acţiunea de alfabetizare fiecare seară poposeşte şi om camion.
în raza lor de activitate. Ele au datoria,
plînsetele pe toate coardele, a unora care să facă analize periodice şi să mobilizeze Cînd noaptea se lasă greoaie* iar zgo­
pe frontul loiptei neştiinţei de carte toţi motele încetează prin împrejurimi, în clă­
au ajuns la „concluzia“ aum că „e greu“ deportaţii, femeile şi pe toţi intelectualii direa fostei cantine a atelierelor- C.F.R. Si­
cinstiţi. Lichidarea neştiinţei de carte este meria continuă obişnuita „şedinţă“ înce­
Multe urme dureroase a .lăsat poporu­ ional de partid Orăştde, care, se preooupă ginesc a însemna doar într-o singură şi că „nu se poate“. Tovarăşul Ivănesou o problemă de stat şi aşa stând larorurile, pută cu mult timp în urmă, cam de cînd
lui nostru Capitalismul. Una din aceste cu grijă şi atenţie de latura alfabetizării. frază sau cei mult două, starea de fapt sfaturile populare raionale şi regional, s-a Cuibărit aci şi autocarul. Scaunele, bu­
urme, împotriva căreia se duce o necru­ El analizează în mod periodic ac'eastă privind problema neştiinţei de carte, lu­ de pildă, din comuna Apoldul de Sus, vede trebuie să tragă cu toată tăria la răs­ toaiele şi camionul discută şi se întreab ă:
ţătoare luptă este şi neştiinţa de carte. muncă, ia hotărâri precise* obligând toate cru oe demonstrează existenţa unei grave pundere pe acei preşedinţi de sfaturi „când pleci de aoi autooarule ? Mai ai de
organizaţiile de masă şi economice, să superficialităţi în această direcţie. De acest problema alfabetizării ca „imposibilă“ şi populare comunale sau orăşeneşti, c'are gînd să ne incomodezi ? La oare cel în
sprijine efectiv pe învăţători. Rezultate lucru dau dovadă în mod special inspec­ dovedesc delăsare şi neglijenţă în această cauză răspunde invariabil: „Voi pleca nu­
bune au fost obţinute şi în raionul Brad. torul Bîldea de la Hunedoara, Toma de la aceasta 'pentru că — după părerea dum­ privinţă. mai atunci cînd nepăsarea conducătorilor
Mulţi ?instructori voluntari de aici, cum Ilia, Rişcuţa de la Brad şi alţii. atelierelor faţă de mine va lua_sfârşit, cînd
Fiind drept omul dintre obiectivele prin­ a r fi de pildă Albu Dionisie şi Rusu Vir- nealui — au rămas cică, neailfabetizaţi, e- O chestiune de oare trebuie să se ţină mi se va încărca acumulatorul“. Pînă a-
cipale ale revoluţiei culturale, partidul şi giii da la Bulzeştii de Sus, au reuşit ca O altă lipsă se face simţită şi în pri­ neapărat seama, este aceea a asigurării tunci stau
guvernul nostru, au organizat un puternic printr-o muncă intensă, plină de elan, să vinţa asigurării condiţiilor materiale pen­ lementeie Cele mai „recalcitrante“. De pă­ celor mai borne condiţiuni pentru desfăşu­
front de luptă .pe tărâmul neştiinţei de obţină o frecvenţă de 100%. Demn de a- tru buna desfăşurare a cursurilor. Nu rarea cursurilor, cât şi aceea a ânzestră- Şi într-adevăr stă.
carte, mobilizând în această direcţie toate imintit' este şi cazul tovarăşului Stoica peste tot sfaturile populare s-au îngrijit să rerea asta, sânt şi cadrele didactice din rii cursanţilor cu manuale şi rechizite. In BOZERO VICTOR
forţele. O bătălie susţinută pentru răs­ Lăscuţ din satul Nandru raionul Hune­ asigure localurile amde se face alfabetiza­ acest sens, trebuie organizate brigăzi per­
pândirea ştiinţei de carte, au dus-o şi doara, care, din fost analfabet, astăzi a rea, ou petrol şi lemne. Asemenea exemple comunele : Giungani, Prăvăleai şi Băsă- manente de acţiune, oare să se ocupe cu corespondent voluntar
continuă să ducă în mod special, .învăţă­ devenit un bun cunoscător ai slovei şi a- se găsesc boinăoară, în satele din !raza co­ mobilizarea analfabeţilor la cursuri şi care
torii şi profesorii. Ou toate condiţiile grele cum lucrează cu urnită tragere de inimă munei Călan şi Topldţa raionul Hunedoara, răbeasa din raionali Brad şi din alte co­ să antreneze în această muncă pe toţi ce­ Dări de seamă şablon
întâmpinate, aedo unde ac'eştia au lucrat la alfabetizarea altor tovarăşi de ai săi* Vaţa de Jos din raionul Brad şi în mare tăţenii. Seoţidle de învăţământ raionale, cu
cu conştiinciozitate, rezultatele s-au dove­ obţinând rezultate bune. !De asemenea în parte din comunele raionului Haţeg. mune. :: sprijinul sfaturilor populare raionale, co­ La toate filialele cooperativelor din re­
dit a fi bune şi chiar foarte bune. raionul Alba, directorul şcolii din comuna munale şi orăşeneşti, trebuie să analizeze giunea noastră, au loc în prezent alegerile
Bărăbanţ, tovarăşul Rusu loan, alfabeti­ Greutate serioasă se resimte şi în di- Vină serioasă poartă şl amil secretari periodic activitatea acestor brigăzi, pen­ consiliilor săteşti.
Succese remarcabile au fost obţinute şi zează într-im sector de romi şi face acest reoţia asigurării analfabeţilor cu manuale tru oa în felul acesta munca lor să poată
în cadrul regiunii noastre. lucru cu m ult succes. O frecvenţă bună şi rechizitele necesare. Secţiile de învă­ de organizaţie de bază, oare, în mod gre­ fi cît mai rodnică. De asemenea, tot în In raionoil Iha, lucrul a început de vreo
s-a obţinut şi la Feneş din raionul Alba ţământ raionale, s-au dovedit a fi într-o privinţa mobilizării — mai ales în între­ cîteva zile. Au venit la sate delegaţi din
şi Stămija din raionul Brad. prea mică măsură preocupate de această şit au considerat că munca de alfabeti­ prinderi ^şi instituţii — trebuiesc traşi la partea U.R.C.C. Ilia să dea îndrumări cum
problemă. Naimai aşa se explică faptul că răspundere cu toată seriozitatea acei con­ să se întocmească dările de seamă ale fi­
Faţă de realizări, există însă totuşi şi tovarăşii: Vdschi de la Hunedoara, Moise zare ar fi o chestiune ce pe ei nu-i pri­ ducători de unităţii care nu se îngrijesc lialelor de la cooperative şi cum. să se
unele lipsuri, şi aceste lipsuri sânt cu atât de la Haţeg şi alţii, deşi au cunoscut a- de acest lucru. Comitetele de partid, se­ desfăşoare alegerile consiliilor săteşti La
mai grave, Cu cît în mlarea lor parte sînt ceste lucruri, totuşi nu au luat măsuri veşte. Sânt mulţi secretari de organiza­ cretarii organizaţiilor de bază şi în mod cooperativa de centru din Hia (preşedinte
cunoscute şi nu s-iu luat măsuri pentru eficace pentru îndreptarea lor. deosebit comitetele sindicale, au datoria Marcovici Paul) dările de seamă au fost
lichidarea lor. ţie de bază, ca Lupu Dumitru de pdldă de a pune problema alfabetizării în cen­ întocmite şablon pentru toate filialele
O neângăduită lipsă de înţelegere justă trul activităţii lor, ştiut fiind că lupta aparţinătoare cooperativei, lăsând doar
O primă şi importantă lipsă, porneşte a problemei alfabetizării, a doveddit-o şi din satul Bucur, comuna Ougir, care mun­ pentru stîrpirea neştiinţei de carte este o puncte, puncte, *pentru campledbarea nu­
chiar de la secţia de învăţământ a sfatu­ tovarăşul Feher, şeful secţiei de învăţă­ sarcină deosebit de 'importantă. melui gestionarului şi a realizărilor obţi­
lui popular regional, care a lăsat munca mânt de la raionul Petroşani, care* „e de cesc intens în această problemă, dar mai nute de filială.
alfabetizării doar în-seam a omul singur părere” ca mai întâi „să ne ocupăm de al­ Mobdidzînd pe acest front toate forţele
•Din înspăimântătorul num ăr de peste om — inspectorul cu această problemă. fabetizarea băştinaşilor“, iar în ceea ce pri­ sînt şi din aceia, ca Banta Andronic din de care dispunem, fără îndoială că vom Cei din partea U.R.C.C. Hia, ca tovară-
Neantrenând pe acest front, pe toţi cei­ veşte alfabetizarea celor flotanţi „vom ve­ reuşi să putem raporta puterii noastre şui Dobra Ştefan şi Cubic Elena, n-au
73.000 de analfabeţi, câţi existau ia nod sub lalţi inspectori şi metodişti, aceasta, i-a dea”.- Adevărat este că nici tovarăşul Grăcdiuneşti raionali Ilia şi alţii, care nu stat mult pe gânduri când au văzut o ast­
lăsat în greşita concepţie că, munCa de Cozma, directorul general adjunct de la fel de „operativitate“. Dânşii au luat a-
anii vechilor regimuri, astăzi, datorită alfabetizare nu a r intra în sfera lor de exploatările miniere Valea Jiului, nu s-a acordă sprijinul ouvemit acestei munci. O ceste dări de seamă şi au plecat la filialele
acţiune. O asemenea linie greşită, s-a fă- străduit să dea secţiei de învăţământ
muncii conştiincioase şi neobosite a nume­ sprijinul cuvenit. Intre promisiunea 'dum­ atitudine necorespunzătoare are şi tovară­

roase cadre' de învăţători şi profesori — şul Spăriosu, secretarul comitetului de

partid al aizkied „Victoria" Călan, care e

cadre conştiente de m enirea lor — s-a a- „foarte convins“ că alfabetizarea e o pro­

juns Ca să n u mai existe decât puţini, şi blemă ce revine strict, secţiei de învăţă­

aceştia, pe oale de a-şi însuşi cunoaşterea mânt şi nici decum loii, sau altora ca el.

slovei ’i Nici în privinţa comisiilor de alfabeti­

Sânt demne de rem arcat acele exemple zare raionale şi comunale nu s-a dat o bă­

de conştiinciozitate cum e a tovarăşului tălie corespunzătoare. In multe locuiri, a-

lAmtinescu Yasile de la Grăştie, care, prin cestea au rămas doar pe hârtie, iar .preşe­

străduinţa ce-a depus-o în muncă, a reu­ dinţii sfaturilor populare, care răspund

şit să atragă spre curs pe toţi cei 27 anal­ direct de activitatea acestora, s-au mul­

fabeţi ce i-au fost încredinţaţi, instruin- ţumit să trateze această chestiune „în ge­

du-i în aşa fel încât astăzi toţi deprind ou neral“.

uşurinţă scrisul şi cititul. De asemenea, E fără îndoială adevărat că, greutăţile

constituie o pildă bornă exemplul tovară­ întâmpinate în munc'a de alfabetizare mu i

şului Moise Titus din Hunedo'ara care, la sînt uşoare. Ele trebuiesc însă 'privite cu

rândul iui datorită muncii continue pe îndrăzneală, drept în faţă. Numai aşa vor

oare a depus-o în privinţa alfabetizării, putea fi învinse. Lupta pentru lichidarea

a reuşit să-şi asigure o frecvenţă de complectă a analfabetismului, este o sar­

100% . tu t .simţită şi în cadrul; secţiilor de învă­ nealui şi înfăptuirea concretă a acestei cină de o importanţă deosebită. Avem populare că pe meleagurile regiunii Hune­ cooperativelor să facă alegeri. Mari „meş­

Un lucru bun, demn de a fi aplicat şi ţământ raionale. In rapoartele pe care a- promisiuni, s-a dovedit a fi o distanţă deci datoria de a nu precupeţi nimic pen­ doara, întunericul a fost ou' desăvârşire teri“ şi „operativi“ oameni la U.R.C.C.

de alte raioane este cel al Corniietuiui ra­ cestea le înaintează la centru, ele se măr- . destul de măricică. tru ca ea să fie Îndeplinită cu cinste. In stârpit. n-ai ce spune.