Page 30 - 1955-03

Pag. 2 DRUMU«LRrswSfsOiaxCxrzxGSCttÂa L1SMULOÎ = Mr. 4 6 4

W

Apărarea păşi este o datorie sfinţi Fruntaşi N e scriu prietenii din Kuibîşev
Ia co lecta rea cărnii

Sânt un preot bătrân care toată viaţa german în goana sa nebună după domina­ , şi a fapte Ini Mulţi elevi pionieri din şcolile regiunii noastre, poartă corespondenţă cu pio­ noastră se află chiar în apropierea ei şl a-
ansa nu am făcuit altceva decât am propo­ ţia mondială a fost distrus chiar în pro­
văduit pacea şi iubirea între oameni, am priul său bîrlog. Ţăranii muncitori din comuna Văliţoara nierii din şcolile Uniunii Sovietice. Dinscrisorile lor, rezultă prietenia sinceră ca- nul tirecut am sădit pe lingă ea o mulţime
povăţuit credincioşii să apuce, nu pe dru­
mul vrajbei şi al răzbunării, ci, pe dru­ Astăzi din nou imperialiştii apuseni se raionul Hiia, fiind îndrumaţi de organiza­ re-i leagă, năzuinţele lor comune pentru apărarea păcii şi dorinţa sinceră de a se de slbraturl de flori. Dar minunata noastră
mul iubirii, al armoniei, pe drumul fesri- străduiesc să reînvie wehrmiachtiuil german ţiile de bază de la sate, au încheiat con­
eirii. şi să-l arunce asupra libertăţii popoare­ ajuta reciproc la învăţătură. Ei îşi comunică în rînduri pline da căldură, metodele Vodgă 1 La începutul primăverii, imediat
lor. Oare ei, Care se laudă că de pe masa trolate pentru lapte şi animale.
Eu am trăit în timpul celor două răz­ fiecăruia nu lipseşte crucea şi biblia, dece Printre primii care au încheiat contrac­ pe care le folosesc în însuşirea cunoştinţelor, sfătuindu-se şl îndemnîndu-se unii pe după scurgerea gheţurilor, în grupuri în­
boaie mondiale şi am cunoscut Cite la­ nu caută în sfînta carte unde la I Cor.
crimi, dureri, moarte şi sărăcie pot aduce 14,33 este scris că Dumnezeu nu este un te pentru lapte, se numără ţăranul mun- alţii spre o muncă stăruitoare şi rodnică. Publicăm mai jos scrisoarea pe care ele­ tregi, ne ducem s-o vedem. De fiecare
ele. Ca un om încercat în viaţă de atîtea Dumnezeu al neofâniduirii şi al răzbunării, cdit-cr Moise Blăguţ, care contractând can­
nenorociri, preţuiesc şi îndemn pe toţi oa­ oi un Dumnezeu al păcii, al liniştii şi al titatea de 1.500 litri lapte şi pradînd-o vii clasei a VlII-a B de la Şcoala nr 6 Kuibîşev, o trimit colegilor din clasa VlII-a diată ne impresionează aspectul majestos şi
menii cinstiţi diin lumea întreagă să pre- iubirii între oameni. statului la preţ de 1,45 lei litru, a primit
. ţuiasoă şi să apere binefacerile păcii. în schimb 900 kg. tărâţe la preţ de 0,50 a Şcolii medii mixte de 10 ani din Sebeş. lin al apelor sale.
Oed din apus Care nu ţin seama de în­ •led kg., cu restul de bani cumpărîndu-şi
Pacea trebuie s-o apărăm şi mai mult văţătura Mântuitorului de a fi între oa­ diferite mărfuri prin comerţul de întîm- Dragi prieteni. Vrem să vă povestim ceva
astăzi cînd imperialiştii apuseni se stră­ menii pace şi învoire, nu vor reuşi să-şi
duiesc să dezlănţuie un al treilea război ducă planurile războinice la bun sfîrşit. pinare. despre clasa noastră.
mondial, aducător de moarte şi refuză ca Pentru pace, pentru libertate, împotriva Tot aşa ţăranul muncitor Resiga Avram,
problemele litigioase internaţionale să fie războiului, am semnat noi toţi indiferent Da noi, majoritatea elevilor sânt com-
rezolvate pe cailea tratativelor, prin bună de naţionalitate, religie sau sex. Voinţa pentru cantitatea de 550 litri lapte con­
înţelegere. Dar domnii imperialişti nu tre­ noastră de pace va învinge, iar cei care tractată şi predată, a cumpărat pe banii somoiiişti şi siîntem un colectiv unit. Dacă
buie să uliţe cuvintele MîntuitoruiM care primiţi prin comerţul de întâmpinare un
propovăduiesc ura, pisma, răzbunarea şi aparat de radio cu baterii, 2 metri sibir. vreun elev primeşte» noita 2, tovarăşii săi
a zis „Petre, Petre, pune sabia în teacă, una pereche opinci de piele şi altele. Prin­
războiul între fraţii de un sânge, mai de îl ajută să şl-o îndrepte. Cel mai buni
căci tot cel ce scoate sabia, de sabie va tre cei care au mai încheiat asemenea con­
vreme sau mai tîrziu vor primi răsplata tracte se află şi ţăranii muncitori Resiga elevi şi tovarăşi din clasa noastră simit
muri“. (Maltei 36.52 şi Ioan 18.10.11). Aceste Nicolae, Neamţu Avram, Munteanu Ioan
bine meritată. Sveta Mafcarova, Sveia Borikariova, Ser-
cuvinte s-au adeverit pe deplin în cel de Preot VASILE FL0R3A şi alţii.
Ţăranii muncitori din această comună, ghei Egorov, Dimia Berezin, Iuiri SerşniPv
oi doilea război mondial cînd militarismul comuna Rapoit
sînt la fel de interesaţi şl în încheierea şl mulţi alţii. Sirntem disciplinaţi atît în
contractelor pentru a creşte şi îrigrăşa a-
timpul orelor cîit şi în recreaţii. Ne place
nimale.
Ţăranul muncitor Huh Gheorghe a con­ să fialcem excursii, să vizităm în colectiv

tractat o vacă, Gron Lazăr una pereche muzee şl întreprinderi, Nu de mult am
boi, Munteanu Partenie 2 viţei şi un porc.
vizitat un depou şi o tipografie. Da noi
Pop Doghin un viţel, etc.
Până acum pe întreaga comună ţăranii în clasă se fac cu regularitate expuneri de

muncitori au contractat un număr de 63 •informare politică în cadrul cărora sîntem
vite mari, viţei şi porci.
puşi la curent cu toate evenimentele de
IGHIAN DUMITRU
Corespondent peste hotare şt din ţara noastră. Cel mai

Cu i5 zile mult ne interesează tema luptei pentru
înainte de termen
pace şi ne bucurăm de fiecare lovitură
Pătrunse de importanţa realizării sarci­
nilor de plan, conducerea secţiei financia­ diată aţâţătorilor la războL
re şi A.D.A.S.-ui din raionul Orăştie, au
reuşit să realizeze planul de încasare a Dragi colegi şi prieteni, scrieţi-ne cît
asigurărilor obligatorii, pe primul trimes­
ÎNSEMNĂRI CULTURAL-SPORTIVE tru al anului acesta înainte de termen cu Teatrul de Operă şi Balet din Kuibîşev. mai multe despre şcoala, clasa şi oraşul
15 zile, adică pînă la 15 martie a.c., în în care locuiţi şl învăţaţi.
proporţie de : 101% la agricol, 103% la in­
,Toţi sînt sportivi am amintit mai sus, dacă au reuşit să fie cendiu urban şi 140% la răspunderea ci­ DRAGI PRIETENI, NOROC! priviţi Cit de frumos este teatrul dramatic Vă dorim succes în munca voastră.
vilă auto. din piaţa „Ceapaev“. Vara şi primăvara în Elevii clasei a VIII-a B.
fruntaşe la învăţătură, apoi acest lucru
Deşi nu dispun de baze sportive nece­ e ca o urmare a faptului că părinţii a- Din cele 19 comune existente în acest
sare, totuşi, datorită dragostei pe¦care o cestora s-au interesat îndeaproape de raion. 15 au realizat planul primelor de Vă mulţumim foarte mult pentru scri- această piaţă înfloresc mii de flori .Şcoala V - ¦ Şcoala nr. 6 Kuibîşev
încasarea A.D.A.S. dintre care 13 comune
au faţă de sport şi voinţei hotărîte de a modul în care îşi pregătesc lecţiile, de s-au evidenţiat în mod deosebit în acea­ soa.ngi trimisă. Copiii din clasa noastră, •.v.vvrev.*
se căli pentru a deveni buni muncitori felul în care răspund la ore, şi in spe­ stă muncă. sînt nespus de bucuroşi Că au posibilita­ iii»
tea să corespondeze cu elevii din alasa I U liÄ M Ä Ä -s §!ÉI I - ! | ! | i
în producţie, elevii Şcolii profesionale cial au vegheat asupra felului în care , Merită să fie scoşi în evidenţă agentul
C.F.R. Simetria, au devenit cu toţii aspi­ îşi rezolvă temele date pentru acasă. fiscal Bucur Ioan, din comuna Băcăinţi, voastră. Adesea, ascultăm la radio emi­
care a realizat planul în proporţie de 132%,
ranţi pentru insigna F.G.M.A. şi G.M.A. Mai mult decît atît, pot fi arătate nume­ agentul fiscal Gîţ Ioan, din comuna Bobii- siuni consacrate patriei voastre şi ne plac
na, eu 142%, agentul fiscal Steiner Andrei,
In fiecare din ei se poate citi dorinţa vie roase exemple, în care anumiţi elevi, cum din comuna Geoagiu, cu 136%, agentul fis­ nespus de mult programele interpretate de
cal Gîndea Nicolae, din domiuna Mărtâ-
de a-şi lua cît mai curînd probele nece­ e de pildă lancu losif din clasa Vil-a, neşfi, ou 131% şi alţii. elevi. Şcolarii sovietici împreună cu toţi

sare pentru obţinerea insignelor. Dato­ deşi la început au fost slabi la învăţă­ De asemenea s-au evidenţiat în această oamenii sovietici se bucură de succesele
rită elanului lor, cît şi în urma perma­ tură şi comiteau diferite abateri de la muncă inspectorii I. T. P.-uluâ: Ioan D. poporului român,
Ioan, Drăgan Grigore şi Mustaţă Vladi-
nentei preocupări pe care tovarăşul Mu- disciplină, în urma faptului că s-a stat mir, precum şi inspectorul de asigurare, Guvernul nostru sovietic ne creează toa­
reşan Gheorghe, profesorul de educaţie de vorbă cu părinţii lor, s-au îndreptat. Maieu Ioafi. te Condiţiile pentru oa să putem învăţa,
fizică, a avut-o faţă de aspiranţi, cei de Dar, în comuna Rapoltul Mare, mai Clădirea şcolii noastre este mare şi fru­
la F.G.M.A. au reuşit să-şi treacă pînă Rezultate frumoase s-au obţinut şi în moasă. Data viitoare vă vom trimite nea­
' acuma 3 probe, iar cei de la G.M.A. cîte sînt totuşi şi din acei părinţi care nu raionul Hunedoara, unde, deşi au existat părat o fotografie. Şcoala noastră, poartă
înţeleg marele roi pe care îl au în buna o seria de greutăţi, planul de încasarea numele strălucitului savant rus M. V. Do-
4 probe. La acest rezultat s-a ajuns şi educare a copiilor lor. Astfel, se poate primelor de asigurare la agricol rural a menosov şi sîntem mîndri de aceasta. Dar
prin faptul că sportivii cei mai buni, au vorbi aici despre elevul Mermezan Horea fost realizată în proporţie de 103%. cea mai mare mândrie pentru noi o con­
ajutat pe cei slabi, ca aceştia să se poată din clasa Vl-a. care, în loc să-şi vadă de stituie oraşul nostru care devine an de an
pregăti coresponzător cerinţelor. Dintre carte se ţine de tot felul de ştrengării. Că Exemplul muncii organelor de încasa­ tot miai frumos. In el există numeroase bi­
acei elevi care au depus mai multă inimă el a ajuns la o asemenea situaţie, că profe­ rea primelor de asigurare A.D.A.S.. ară­ blioteci, săli de lectură, un mare palat al
în această acţiune, pot fi amintiţi Tîr- sorii au în fiecare zi de furcă cu el, prea tate mai sus. trebuie urmat de toate or­ pionierilor în cercurile căruia activează
năveanu Septimiu, Boitoş Ioan, Breaz puţin interesează pe părinţii săi. Insis­ ganele secţiilor financiare şi inspectorate­ elevi din diferite şcoli. Priviţi cit este de
Gheorghe, Radu Mihăilă şi alţii. lor raionale A.D.A.S. pentru realizarea şi frumos palatul culturii unde noi adesea,
tenţele diriginţilor Posmag Vaier şi Tăş- depăşirea planului. mergem să ascultăm cpsre. De asemenea
VDADISDAV DOREL chină Aurora, au fost fără rezultat.
corespondent valutar A lăsa pe propriul tău copil să crească M. ANGHEL Teatrul de dramă din Kuibîşev.
Corespondent
Pentru o şi mai strînsă legătură la voia întîmplării, fără a te ocupa de De la comisia regională de fotbal T.A.R.O.M.
cu părinţii el, fără a căuta să-i dezvolţi deprinde­ Transporturi aeriene romine
rile bune şi să-i combaţi acele apucături

Legătura cu părinţii este o verigă deo­ care nu-i fac cinste, este tot una cu a Comisia regională de fotbal, prin subco­ tit frumoasa .primire făcută de echipa „Me­
talul“ Ghelar, echipei „Metalul“ Brad.
sebit de importantă în buna desfăşurare comite o crimă faţă de el şi fa­ misia de omologări, luând în discuţie jo­
Trebuie arătat însă că au fost şi din a-
a procesului de educare a copilului şi a- ţă de întreaga societate. Fiecare curile din cea de a doua etapă a campio­ cele echipe oare, stăpînite de dorinţa „de ANUNŢ
a câştiga cu orice preţ”, au depăşit limita
cest lucru este tot mai mult înţeles de părinte, este pe deplin răspunzător natului regional de fotbal, oare s-a des-* sportivităţii, dediîndu-se la diferite bruta­
lităţi care nu le-au făcut cinste. Aşa este
cadrele didactice de la şcolile din regiu­ de felul în care copilul său se dez­ făşumait în ziua de 20 martie a.c., a ajuns cazul petredut între echipele „Avântul“ Se­ Cu începere de la 1 aprilie a.c. se va deschide
beş şi „Flacăra” Orăştie. linia aeriană :
nea noastră. voltă. De acest fapt atîrnă într-o mă­ la stabilirea următorului clasament:
Comisia regională de fotbal, a hotărât să
In comuna Rapoltul Mare, raoinul Hu­ sură extrem de mare. dacă tînărul res­ Flamura roşie Alba 2 11 0 2:0 3 aplice următoarele sancţiuni:

nedoara, de pildă, şedinţele cu părinţii pectiv va deveni util societăţii, sau dim­ Flamura roşie Duperai 2 11 0 5:2 3 1. Jucătorilor Herisan Ioan de la „Doco- Bucureşti—Sibiu—Deva şi retur
motiwa“ Simeria, lacob Nicolae de la „Me­
au devenit un obicei. potrivă, va constitui pur şl simplu o po­ Metalul Ghelar 2 11 0 2:1 3 talul 11“ Cugir, Acatrinei I. şi Marina Au­ după următorul orariu :
rel de la „Metalul“ Brad, 11 se dă ultim a-
Rezultatele celui de al IlI-lea pătrar, vară pentru aceasta. Cazul lui Mermezan Flacăra Orăştie 2 11 0 4:2 3 vertismient, pentru protestări la deciziile
arbitrilor.
au dovedit cu prisosinţă că în comuna nu e singurul în comuna Rapoltul Mare. Docomoliva Simeria 1 1 0 3:3 3 Plecarea din Bucureşti la ora 7,10
2. Jucătorilor Vintilă Oetavian de la Sosirea la Sibiu la ora 8,15
Rapoltul Mare, munca de creştere şi e- Ca el, mai sînt şi Luţescu Nicolae, Tuş- Metalul Brad 0 2 0 0:0 2 „Avîntul" Sebeş, Baie Dumitru de la „Me­ Plecarea din Sibiu la ora 8,35
talul“ Ghelar şi Dărăbuţ Ioan de la „Pro­ Sosirea la Deva la ora 9,05
ducare a tinerei generaţii se desfăşoară nadi Mihai şi alţii. Părinţii acestora Metalul II Cuigir 1 01 5:4 2 gresul" Deva, li se dă ultim avertisment, Plecarea din Deva la ora 9,25
pentru atitudine nesportivă şi joc pericu­
la un nivel ridicat. Acest fapt se dato- sînt datori să se aplece cu toată grija Progresul Deva 1 01 4:4 2 los practicat faţă de adversari.

reşte într-o mare măsură legăturii strîn- asupra felului în care îşi cresc copii. Şi Metalul Călan 2 1 01 2:2 2 De asemenea, comisia atrage atenţia ar­
bitrilor Morar Dumitru şi Dr. Copil, asu­
se ce există între părinţi şi profesori, nu cu băţul trebuie să-i vegheze, aşa Metalul Zlatna 2 1 01 3:3 2 pra ţinutei lipsită de principialitate, cît şi
asupra lipsei de pregătire de care au dat
Elevi ca Nelega Elena, Danciu Rodica. cum obişnuiesc mulţi să-facă; cu vorba, Avînful Sebeş 2 1 01 2:3 2 dovadă în arbitrajele efectuate. Sosirea la Sibiu la ora 10,00
Plecarea din Sibiu la ora 10,20
Furdui Cristian din clasa Vl-a, Giurgiu cu convingerea trebuie lucrat. Fiecare Constructorul Hunedoara 2 0 11 2:31 Sosirea la Bucureşti la ora 11,25

Elena, Benţa Doina, Florea Vasile din părinte are datoria să se apropie cu căl- Minorul Donea 2 0 0 2 1:4 0

clasa VH-a şi alţii, care au obţinut cele dură de sufletul copilului său, să-şi facă Docomotiva Alba 2 0 0 2 1:7 0

mai frumoase note la învăţătură, măr- din acesta un prieten care să-i ceară în In acelaşi timp, Comisia a ajuns la con­ Poate călători oricine fără nici un fel de
formalitate.
turisesc din plin acest lucru. Şi că în- totdeauna cu încredere ajutorul. Numai cluzia că jocurile desfăşurate în această
Plata se face prin C.E.C. sau numerar.
tr-adevăr la obţinerea unor asemenea re­ aşa vor reuşi să complecteze, în condi- etapă s-au caracterizat printr-o luptă dîrză Informaţiuni se pot obţine de la agenţia
T.A.R.O.M. din Deva: Piaţa Unirii nr. 11, te­
zultate bune au adus o contribuţie de ţiuni corespunzătoare, educaţia dată fi­ a echipelor, fiecare din ele străduindu-se

seamă şi părinţii, o dovedesc o serie de ilor lor de şcoală, numai aşa între mun­ să obţină rezultate cît mai bune. In acea­

cadre. Bunăoară, Danciu Rodica şi Lo- ca lor şi cea a învăţătorului va fi o îm­ stă privinţă sînt demne de evidenţiat e-

bonţ Dorina din clasa Vl-a, despre care pletire armonioasă. V. D. chdpeîe „Flamura roşie” Alba şi „Minerul“ lefon 52 sau aeroportul Deva, telefon inter 8.

Donea. De asemenea este demnă de amin-

_____ ____________ C O N SU L T A Ţ IE ____ secvemfă a tehnicii avansate. Realizarea extins metodele sovietice de foraj rapid asemenea instalaţii de mecanizare şi auto­
sistematică a progresului tehnic în toate şi intensiv, precum şi forajul cu turbină ; matizare.
Productivitatea muncii şi e ile pentru sporirea ei ramurile economiei naţionale constituie o în industria metalurgică s-a dezvoltat me­
preocupare principală a partidului şi gu­ toda şarjelor rapide — Matuiineţ; în sec­ Perfecţionarea proceselor tehnologice
Documentele de partid şi de stat din ul­ muncii duce la scăderea greutăţii specifice ductivităţii muncii se desfăşoară intr-un vernului nostru. torul minier se aplică pe scară tot mai constituie un alt mijloc important de in­
tima vreme subliniază ou putere necesi­ (cotei) a salariilor în preţul de cont, şi deci ritm lent şi nestabil. largă metoda de exploatare prin prăbuşire, tensificare a proceselor de producţie şi de
tatea creşterii sistematice a producţiei şi la reducerea preţului de cost. Aceasta are Da baza succeselor obţinute de ţara noa­ precum şi perforarea ou suporţi pneuma­ mobilizare, pe această cale, a rezervelor
productivităţii muncii în vederea obţinerii o deosebită însemnătate, deoarece reduce­ Odată cu lichidarea proprietăţii capita­ stră în direcţia progresului tehnic stau tici şi perfcnajuil umed ; în industria con­ interne ale întreprinderilor în vederea
unor noi suc'cese în construcţia economică rea preţului de cost este baza trainică a liste asupra mijloacelor de producţie sînt făurirea şi dezvoltarea, cu ajutorul fră­ strucţiilor de maşini se aplică Cu succes creşterii productivităţii muncii. In între­
şi în ridicarea bunei stări a poporului. reducerii preţului de vînzare al produse­ lichidate toate barierele care stau în calea ţesc al Uniunii Sovietice şi al ţărilor de- metoda aşobierii rapide — Bîkbv-Bortke- prinderi se introduc procese tehnologice
lor şi prin urmare, este baza creşterii pu­ creşterii productivităţii muncii. Nici o pie­ moicrat-populare frăţeşti, a unei puternice viei şi se extinde metoda Kolesov, de modeme, cum ar fi sudarea Cu arc elec­
După cum se ştiie, productivitatea mun­ terii de cumpărare şi a salariului real al dică nu mai stă în socialism — în calea industrii a construcţiilor de maşini, oare aşchisre intensivă a metalelor. Numărul tric a metalelor, turnarea de precizie, for­
cii .este un indice care oglindeşte eficaci­ oamenilor muncii. progresului tehnic, a perfecţionării or­ asigură rec'onstrUcţia tehnică a tuturor muncitorilor care aplică acum metoda tă­ jarea în matriţe etc., care aduc o oreştere
tatea muncii, rodnicia ei în decursul unui ganizării muncii, a creşterii calificării ca­ ramurilor economiei noastre şi aşezarea ierii rapide a metalelor este de peste trei de cîteva ori a productivităţii muncii.
anumit interval de timp. Nivelul produc­ Creşterea necontenită a productivităţii drelor. In socialism există şl acţionează lor pe o bază tehnică nouă, modernă. ori mai mare în comparaţie cu anul 1951.
tivităţii muncii este determinat de tim­ muncii, lege economică a socialismului legea economică a creşterii necontenite a Experienţa multor muncitori înaintaţi, ea Orînduirea noastră democrat-popuilară
pul de muncă consumat pentru fabricarea productivităţii muncii. Datorită dezvoltării puternice a indus­ de pildă a strungarului C. Vasilache, Erou a trezit la creaţie activă talentele popu­
unei unităţi, de produs sau de cantitatea Creşterea neîntreruptă a productivităţii triei construcţiilor de maşini şi a indus­ al Muncii Socialiste, dovedeşte cu marea lare. O mărturie vie a manifestării fecunde
de produse realizate într-o unitate de timp muncii este o lege economică ce acţionea­ Legea creşterii productivităţii muncii ac­ triei electrotehnice, baza materială tehnică putere de convingere a faptelor că apli­ a iniţiativei oamenilor muncii în vederea
(oră, zi). Prin Creşterea productivităţii ză în orânduirea socialistă. Necesitatea ţionează şi în ţara noastră. Baza obiectivă a producţiei s-a lărgit şi s-a întărit. In carea complexă a înaintatelor metode so­ realizării progresului tehnic şi a Creşte­
muncii se înţelege orice modificare în obiectivă a ridicării sistematice a produc­ a acţiunii acestei legi o constituie rela­ industria metalurgică, valoarea utilajului vietice de muncă constituie cheia succese­ rii productivităţii muncii o constituie miş­
procesul muncii care reduce timpul de tivităţii muicii în toate ramurile econo­ ţiile de producţie socialiste oare sînt pre­ a crescut, faţă de 1948, de 7,8 ori, în in­ lor în realizarea unei productivităţi înalte carea largă a inovatorilor în producţie,
muncă necesar pentru fabricarea unui pro­ miei este determinată de cerinţele legii dominante în mod absolut în industrie şi dustria petroliferă de 5 ori. în industria a muncii. factor important în lupta pentru sporirea
dus. economice fundamentale a socialismului. care deţin un loc tot mai important în electrotehnică şi a producţiei de energie producţiei şi reducerea preţului de cost.
Intr-adevăr, numai pe baza unei înalte agricultură. electrică de 12,6 ori. In proporţii cores­ Accelerarea sporirii productivităţii mun­ Numai în anul 1954 s-au aplicat peste
Creşterea productivităţii muncii are o productivităţi a muncii devin posibile creş­ punzătoare s-a dezvoltat şi baza tehnică a 26.000 raţionalizări, inovaţii şi invenţii care
înrâurire hotărâtoare asupra dezvoltării e- terea şi perfecţionarea neîntreruptă a pro­ Pe baza relaţiilor de producţie socialiste, celorlalte ramuri ale industriei. cii în industria noastră socialistă se ob­ înseamnă economii anuale antecal,cutate
conomiei naţionale şi a ridicării nivelului ducţiei ,ou ajutorul tehnicii înaintate, în în industria noastră a avut lac în ultimii ţine şi prin mecanizarea muncilor grele şi în valoare de peste 330 milioane lei.
de trai fiind una din cele mai importante vederea satisfacerii cât mai depline a ne­ ani creşterea rapidă a forţelor de produc­ Faţă de această situaţie, problema im­ cu mare volum de muncă. In exploatările
condiţii ale construirii socialismului. In cesităţilor materiale şi culturale ale oa­ ţie, o creştere şi perfecţionare radicală a portantă care se pune este folosirea de­ carbonifere ale Ministerului Industriei Gândirea creatoare a inovatorilor se a-
primul rând, ea are ca efect Creşterea pro­ menilor muncii. tehnicii şi a formelor de organizare a plină, cu maximum de eficacitate, a acestei Cărbunelui, nivelul de mecanizare a lu­ vânită cU curaj spre găsirea unor noi so­
ducţiei în toate ramurile de producţie. Pe muncii şi a producţiei, odată cu creşterea baze tehnice modeme, descoperirea şi fo­ crărilor de tăiere în abataj atinsese la luţii pentru îmbunătăţirea folosirii tehni­
baza unei producţii sporite devine posi­ In socialism, creşterea necontenită a pro­ nivelului cultural-tehnic al muncitorilor losirea tuturor rezervelor interne niefo- sfârşitul anului 1954, un procent de 83,2 cii modeme, pentru aplicarea unor pro­
bilă mărirea sistematică atât a fondului de ductivităţii muncii constituie nu numai o ¦şi tehnicienilor. losiite încă. Ia sută, iar transportul subteran de 88,1 cedee tehnologice mai perfecţionate etc.
consum destinat satisfacerii nevoilor per­ necesitate obiectiv» ci şi o posibilitate la sută. In siderurgie au fost realizate me­ Practica arată în mod convingător înalta
sonale şi sociale ale oamenilor muncii, cît obiectivă. Toate acestea au determinat creşterea, Cele mai importante rezerve în vederea canizarea încărcării cuptoarelor S.M., tur­ eficacitate a inovaţiilor în ceea ce pri­
şi a acumulărilor socialiste care permit an de am, trimestru de trimestru, a pro­ creşterii neîntrerupte a productivităţii narea mecanizată a fantei etc. veşte creşterea productivităţii muncii. Ast­
lărgirea investiţiilor menite să asigure Dimpotrivă, în capitalism, creşterea pro­ ductivităţii muncii în toate ramurile in­ muncii sînt sporirea intensităţii de lucru fel, de pildă, inovatorii Victor Popescu şi
dezvoltarea tuturor ramurilor industriei şi ductivităţii muncii nu are un caracter ne­ dustriei. Aşa, de exemplu, în semestrul II a maşinilor, creşterea productivităţii lor. Noile unităţi industriale construite în Gh. Morineecu de la uzinele „1 Mai“
agriculturii. întrerupt. Kart Marx a arătat c ă : ....pen­ al anului trecut productivitatea muncii în In întreprinderile industriale din ţara ţara noastră se realizează după cele mal Ploeşti au realizat un dispozitiv pentru fi­
tru capital deci nu este neapărat valabilă industria republicană a crescut cu 7,7 la noastră se acordă în momentul de faţă o înalte cerinţe ale tehnicii moderne, Astfel, letat rapid piese pentru utilaj petrolifer
In al doilea rând, creşterea productivi­ legea privitoare la sporirea forţei pro­ sută faţă de semestrul II al anului 1953. atenţie din ce în ce mai mare acestei la­ de pildă, la construirea furnalului nr. 6 al oare reduce tâmpul de prelucrare de la 90
tăţii muncit duce la reducerea preţului de ductivă a muncii“. (Karl Marx, Capitalul, turi a folosirii maxime a tehnicii care des­ Combinatului metalurgic „Gh. Ghfeorghiu- minute, la 20 minute, ridicând productivi­
cost. Intr-adevăr, datorită faptului că con­ Procesul tehnic — factorul ho'tărîtor chide posibilităţi nebănuite de creştere a Dej“ — Hunedoara au fost adoptate solu­ tatea muncii cu 350 la sută.
sumul de muncă vie se oglindeşte în pre­ voi. III, Editura pentru literatură politică, al creşterii productivităţii muncii ţii de mecanizare şi automatizare com­
ţul de cost al producţiei prin cheltuielile producţiei şi a productivităţii muncii şi plexe, nemaiîntâlnite pînă acum în ţâră Organizarea producţiei şi a muncii,
pentru salarii, creşterea productivităţii 1953, pag. 261). In condiţiile contradicţiilor In socialism, creşterea productivităţii noastră. Datorită acestui fapt, productivi­ factor de seamă al creşterii
muncii este asigurată în primul rînd prin care uşurează munca oamenilor. tatea furnalului este mai mare docil; a ti- productivităţii muncii
proprii sistemului capitalist, weşlerea pro­ dezvoltarea sistematică şi folosirea cen- purilcr de furnale existente care nu au
In multe ramuri ale industriei se apli­ Perfecţionarea organizării muncii şi a
producţiei, coordonarea diferitelor ramuri
că tot mai larg metodele rapide şi inten­

sive de lucru. In industria petroliferă s-aii