Page 32 - 1955-03

Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 464

Consiliu! Republicii din Franţa trebuie să fin ă ; In legătură cu încheierea unui iratat de prietenie, Funeraliile lyi L A . G@v©r@Ys

seamă de voinţa de pace a poporului francez colaborare şi asistenţă mutuală între cele opt ţări mareşal al Uniynîi Sovietice

In după amiaza zilei de 23 martie a. c„ zele alianţei franco-sovietice care a fost- participante la conferinţa de !a Moscova MOSCOVA (Agerpres). — TASS trans­ aduce ultimul omagiu eminentului condu-'
în Palatul luxem burgului din Paris, au încheiată în 1944 şi care este singura ga­ mite : cător de oşti şi gloriosului erou al Mare­
MOSCOVA (Agerpres). — TASS In cadrul acestor consultări s-a mani­ lui Război pentru Apărarea Patriei. Garda
La 22 m artie au avut loc în Piaţa Roşie de onoare se schimba în tăcere. Mareşalul
Început dezbaterile în a doua cameră a ranţie a securităţii şi independenţei po­ In ultimul timp, între guvernele Uniu­ festat deplina unitate de vederi a guver­ din Moscova funeraliile lui L.A.Govorov, Uniunii .Sovietice G. K. Jukov, ministrul
parlamentului, Consiliul Republicii, asu­ porului francez. nii Sovietice, Republicii Populare Polone, nelor ţărilor menţionate în ce priveşte mareşal al Uniunii Sovietice. Apărării al U.R.S.S., şi locţiitorul minis­
pra ratificării acordurilor de la Paris. Republicii Cehoslovace, Republicii Demo­ principiile unui asemenea tratat şi organi­ trului Apărării, i-au înlocuit în garda de
Direct interesate în ratificarea acorduri­ La 21 martie, oamenii muncii din Mos­ onoare pe membrii comisiei guvernamen­
cova şi-au luat rămas bun de la defunct. tale pentru organizarea funeraliilor.
Aceste dezbateri care se desfăşoară în- lor de la Paris, Cercurile diriguitoare din crate Germane, Republicii Populare Un­ zarea unui comandament unic al statelor Sala Coloanelor din Casa Sindicatelor este
tr-o atmosferă destul de încordată, fiind S.U.A şi Anglia, cît şi reaeţiunea fran­ gare, Republicii Populare Romîne, Repu­ semnatare ale tratatului, comandament îmbrăcată în doliu. Lustrele de cristal Ultimele clipe de rămas bun. Mareşali
tot mai evidentă deosebirea de vederi din­ ceză, au exercitat nenumărate presiuni a- blicii Populare Bulgaria şi Republicii oare, în Cazul ratificării acordurilor de la sînt acoperite ou voaluri negre. Intre pal­ ai Uniunii Sovietice au ridicat cu grijă
tre masele populare franceze şi reacţiu- suipra senatorilor francezi ai Consiliului Populare Albania — în conformitate cu Paris, va fi oreat în scopul asigurării mieri şi flori se află postamentul pe care u m a de pe postament şi s-au îndreptat
nea conducătoare, sânt urm ărite cu un viu Republicii de a vota în favoarea acestor hotărîrile conferinţei de la Moscova a ţă­ securităţii acestor state şi în interesul este aşezat sicriul cu corpul neînsufleţit spre ieşire. Cortegiul funebru însoţit de o
interes nu numai de poporul francez, dar acorduri. De exemplu, primul ministru al rilor europene pentru asigurarea păcii şi menţinerii păcii în Europa. al defunctului. Deasupra sicriului, încon­ escortă militară de onoare s-a îndreptat
şi de întreaga opinie publică mondială Franţei Edgar Faure şi ministrul de ex­ securităţii în Europa — au avut loc con­ ju rat de coroane, a fost arborat drapelul spre Piaţa Roşie, unde erau aliniate uni-
care îşi dă seama că aceste acorduri odată terne Antoine Pinay, pentru a determina La consultările guvernelor celor opt roşu de catifea cu benzi de crep negru. taţi ale garnizoanei Moscova. Tot aici sa
In faţa sicriului sînt coloanele de flori aflau mii de reprezentanţi ai oamenilor
votate, vor pune în primejdie pacea şi se­ senatorii să voteze pentru acordurile de la sultări cu privire la încheierea unui tra­ ţări a fost reprezentat de asemenea şi gu­ din partea Comitetului Central al P.C.U.S. muncii din Moscova.
şi ConsaiuLui de Miniştri al U.R.S.S., a
curitatea întregii Europe. Paris au recurs la o serie de minciuni tat de prietenie, colaborare şi asistenţă vernul Republicii Populare Chineze, care Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S., La ora 16 în Piaţa Roşie a început mi­ ,
In zilele acestea decisive pentru soarta grosolane şi anume că, cu sau fără Fran­ mutuală între cele opt ţări participante s-a declarat întru totul de acord cu mă­ a Ministerului Apărării al U.R.S.S., a Co­ tingul de doliu. In tribuna mausoleului lui
ţa, reînarmarea Germaniei occidentale tot la conferinţa de la Moscova. surile prevăzute. mitetului regional Moscova şi Comitetului Leniin şi Sbalin au luat loc conducători ai
Franţei, s-a intensificat şi mai mult lupta va avea loc, şi în Cazul că aceste acor­ orăşenesc din Moscova al P.C .U .S., a partidului şi guvernului, mareşali ai Uni­
poporului francez împotriva refacerii ma­ Sovietului de deputaţi ai oamenilor mun­ unii Sovietice. Mitingul a fost deschis de
cii din Moscova, a C.C. al U.T.C.L., a aca­ V. D. Sokolovski, mareşal al Uniunii So­
şinii de război germane, dare va fi ga­ duri vor fi respinse de ei, Franţa îşi va demiilor militare şi universităţtior mili­ vietice, preşedintele comisiei guvernamen­
tare. tale pentru organizarea funeraliilor. In
rantată prin ratificarea deplină a acordu­ pierde independenţa internaţională. O do­ numele Comitetului Central al Partidului
Accesul în Sala Coloanelor a început la Comunist al Uniunii Sovietice, al Consi­
rilor de la Paris. Clădirea Luxemburgului vadă destul de grăitoare a presiunii cer­ In legătură cu participarea Uniunii Sovietice ora 11. liului de Miniştri al U.R.S.S. şi al Minis­
unde Consiliul Republicii îşi desfăşoară curilor imperialiste asupra Consiliului Re­ la conferinţa internaţională privitoare la folosirea terului Apărării al U.R.S.S.. a luat cuvîn-
lucrările, este înconjurată de oameni fran­ publicii este şi scrisoarea lui Churchil' a- La ora 17,40 în garda de onoare iau loc tul G. K. Jukov, mareşal al Uniunii So­
conducătorii partidului comunist şi statu­ vietice.
cezi care cer să fie primiţi în faţa sena­ dresată în ianuarie lui Mendes-France energiei atomice în scopuri paşnice lui sovietic N. A. Bulganin, K. E. Voro-
torilor cărora să le ceară să nu nesoco­ prin care Franţa era ameninţată că, dacă şilov, L. M. Kagianovid, G. M. Maienkov, Apoi, în numele oamenilor muncii din

tească voinţa de pace a poporului francez va accepta tratative cu Uniunea Sovietică NEW YORK (Agerpres). — TASS conţinea invitaţia ofLtiială de a lua parte V. M. Molotov. A. I. Mikodian, M. G. Per- Moscova şi regiunea Moscova, a luat cu­

şi să voteze împotriva ratificării acorduri­ în problema germană înainte de ratifi­ La 1 februarie 1955, secretarul general la conferinţa internaţională privitoare la vuihin, M. Z. Saburov. N. S. Hruşciov, P. vântul I. V. Kapitoqov. secretar al Comi­

lor de la Paris. împotrivirea poporului carea acordurilor de la Paris, Anglia şi al Organizaţiei Naţiunilor Unite a trans­ folosirea energiei atomice în scopuri paş­ N. Pospelov, M. A. Suslov, G. K. Jukov, tetului regional Moscova al P.C.U.S. In

francez faţă de reînarmarea Germaniei America vor trece la reînarmarea Germa­ mis tuturor membrilor O.N.U. şi ţărilor nice. am primit instrucţiuni să comunic m inistrul Apărării al U.R.S.S. numele oamenilor muncii din Leningrad

occidentale, se mai manifestă şi prin creş­ niei occidentale fără participarea Franţei. membre ale organismelor specializate ale că guvernul Uniunii Republicilor Sovie­ Defilarea oamenilor muncii din capitală a luat cuvântul I. A. Grişmanov, vicepre­

terea numărului a diferite mitinguri şi Cu toate presiunile exercitate asupra O.N.U. invitaţia de a lua parte la con­ tice Socialiste acceptă invitaţia de a prin faţa soriului mareşalului Govorov a şedinte al Comitetului executiv al Sovie­

adunări de protest care zilele acestea au senatorilor Consiliului Republicii de a ra­ ferinţa internaţională privitoare la folo­ participa la conferinţa internaţională pri­ durat câteva are. La ora 22, accesul în tului orăşenesc Leningrad.

luat o amploare tot mai mare. tifica acordurile de La Paris, cercurile gu­ sirea energiei atomice în scopuri paşnice, vitoare la folosirea energiei atomice în Sala Coloanelor a fost oprit. Mitingul de doliu a luat sfârşit. In su­

Astăzi în faţa Franţei se deschid două vernamentale n-au putut să împiedice pre­ convocată pentru luna august 1955 la Ge­ scopuri paşnice, convocată pentru luna In noaptea de 22 m artie a avut loc in­ netele marşului funebru, um a cu cenuşa

c ă i: una este calea care duce la ratifica­ zentarea de amendamente. Dacă aceste a- neva. august 1955 la Geneva. cinerarea corpului neînsufleţit al mareşa­ lui L. A. Govorov, mareşal al Uniunii So­

rea acordurilor de la Paris, la reînarma­ mecidamenite vor fi admise, ratificarea g- După cum a devenit cunoscut, la 22 Am onoarea să vă comunic de aseme­ lului Uniunii Sovietice L. A. Govorov. vietice, a fost zidită în zidul Kremlinului.

rea Germaniei occidentale, calea primejdi­ cordurilor de la Paris va fi întârziată, ele m artie reprezentantul permanent al nea că din partea Uniunii Republicilor Urna cu cenuşa lui L. A. Govorov a fost Salvele de artilerie sînt ultimul omagiu

oasă a războiului, iar cealaltă, calea res­ finnd din nou expuse votului Adunării U.R.S.S. la O.N.U.. A. A. Sobolev, a adre­ Sovietice Socialiste, pentru funcţie de depusă în Sala Coloanelor din Casa Sin­ ostăşesc adus lud L. A. Govorov, eminent

pingerii acestor acorduri, cale ce va duce la Naţionale franceze. sat secretarului generai al O. N. U., d. vicepreşedinte al acestei conferinţe este dicatelor. conducător de oşti, remarcabil activist şi

consolidarea păcii şi securităţii în Euro­ Mai devreme sau mai târziu, dacă acor­ Hammarskjoeid, următoarea scrisoare: propus acad. D. V. Skobelţîn. La 22 martie în Sala Coloanelor a Casei organizator al forţelor armate ale Uniunii

pa. Pe oare oale va apuca însă Franţa, durile de 1a Paris vor fi ratificate şi mi- ..Stimate domnule secretar general, Cu stimă Sindicatelor, au venit ca şi în ajun zeci de Sovietice.
constituie astăzi o întrebare care preocu­ iitariştiior revanşarzi de la Bonn li se In legătură cu scrisoarea dumneavoastră A. Sobolev, reprezentantul
pă întreaga opinie publică mondială. vor pune la dispoziţie tot felul de arme din 1 februarie a.c. adresată Ministerului mii de locuitori ai Moscovei pentru a

Pentru nimeni nu este un secret faptul americane şi engleze printre care şi ar­ Afacerilor Externe al UJI.S.S. şi care permanent ai U.RS.S. la O.N.U.“

că ratificarea acordurilor de la Paris ar mele atomice, popoarele nu vor sta ne­

fi un pericol asupra Franţei, care a su­ pregătite. Uniunea Sovietică şi celelalte

ferit de pe urma agresiunii germane ra­ ţări de demcoraţie populară, împotriva Presiuni brutale ale Turciei .asupra Siriei
vagiile a trei războaie. O nouă agresiune cărora sânt îndreptate în mod făţiş acor­

a Germaniei occidentale asupra poporu­ durile de la Paris, în caz că aceste acor­ Ziarul „Gumhuriet“ referindu-se la ten­
lui francez va fi mult mai primejdioasă
deoît.cele anterioare. Dacă în 1940 Franţa duri vor fi legalizate, vor lua în comun ANKARA (Agerpres). siunea care domneşte în relaţiile turdo-
avea o armată naţională sub conducerea Relaţiile dintre Turcia şi Siria continuă
unui comandament francez, prin ratifica­ toate măsurile de apărare a păcii şi secu­ să se agraveze. Aceasta este o urmare a siriene, scrie că ea nu a fost niciodată mai
rea acordurilor de la Paris armata fran­ enervării produse la Ankara de răspunsul
ceză va fi la c'omanda generalilor ameri­ rităţii Europei. guvernului sirian la două note diploma­ încordată ca astăzi. Ziarul pretinde că
cani şi a celor de la Bonn care ocupă lo­ tice ale Turciei, răspuns în care Siria s-a
cuirile principale în blocul Atlanticului de Astfel, în ultimul timp între cele 8 ţări pronunţat împotriva pactului agresiv Siria şi Egiptul „ameninţă“ securitatea
nord. Toate acestea nu ar însemna altceva turoo-irakian.
decît pierderea independenţei Franţei ca ale lagărului păcii din Europa, au avut In presa turcă se înmulţesc atacurile la Turciei şi că cei mai bun lucru pentru
mare putere şi dominarea ei de către adresa Siriei, care, după cum se ştie, a în­
militarismul german revanşard. loc la Moscova consultări în care au că­ cheiat cu Egiptul şi Arabia Saudită o aceste două ţări este să... adere la pactul Eternizarea memoriei Iui L. A, Govorov
alianţă interarabă de colaborare militară,
Primejdia oare planează asupra Franţei zut de acord asupra încheierii unui tra­ politică şi economică. Dat fiind că gu­ turco-irakian! Aceiaşi ziar, într-un artd-
nu va fi înlăturată, decît, numai prin res­ vernanţii turci au calificat în repetate rîn-
pingerea acordurilor de la Paris, sarcină tat de prietenie, colaborare şi asistenţă duri aderarea Siriei la alianţa interarabă c'ol, nu lasă să-i scape ocazia de a re­ MOSCOVA (Agerpres). — TASS trans­ rov, mareşal al Uniunii Sovietice, Aca­
de mare răspundere internaţională' care ca un “act „ostil“" îndreptat împotriva Tur­ mite : demiei de radio-tehnică a artileriei a ar­
se află astăzi în faţa senatorilor Consiliu­ mutuală între ele, precum şi asupra ere-) ciei. ziarele turceşti îşi concentrează aduce în discuţie problema alipirii la matei sovietice.
lui Republicii. atacurile lor în această direcţie. Astfel. în Consiliul de Miniştri al Uniunii Sovie­
ării,‘ în oazul ratificării acordurilor 4e la editorialul ziarului „Yeni Sabah“ se scrie Turcia a Sîngeacului Alexandretba, terito­ tice a hotărât: 3. — Să se fixeze plăci comemorative:
Respingerea acestor acorduri ar însem­ că „Turcia nu va rămâne indiferentă faţă Pe clădirea Academiei militare „M. V.
na nu numai păstrarea prestigiului de Paris, a unui Comandament pentru asigu­ de evenimentele care se desfăşoară în- riu care aparţine de fapt Siriei. „Gumhu- 1. — Să se eternizeze memoria lui L. Frunze" şi pe clădirea Academiei militare
mare putere a Franţei şi asigurarea secu­ tr-o ţară vecină (este vorba de Siria — A. Govorov, mareşal al Uniunii Sovietice, superioare „K. E. Voroşilov“, unde L. A.
rităţii tuturor popoarelor Europei, dar con­ rarea securităţi lor precum şi a întregii N.R.) cu care ea are o lungă frontieră co­ riet“ speculează actuala situaţie a rela­ prin construirea unui monument în ora­ Govorov şi-a căpătat educaţia militară.
stituie premizele unificării paşnice şi de­ mună“. Autorul editorialului treoe la şul Moscova. " ~ v>'~ *'
mocratice a Germaniei. Europe. ameninţări subliniind că „Turcia nu va ţiilor turco-siriene afirmînd că Siria re­
tolera ca Damascul să devină un centru 2. — Să se dea numele lui L. A. Govo­
Trebuie subliniat de asemenea, că, res­ In faţa Consiliului Republicii din Franţa de agitaţie şi dezordini (!) împotriva ei“. fuză să colaboreze cu Ankara pentru a nu
pingerea de către Consiliul Republicii a
acordurilor de la Paris a r restabili şi ba­ se găseşte astăzi o mare răspundere pen­ recunoaşte alipirea la Turcia a Sîngeacu­

tru pacea şi securitatea popoarelor.' El nu lui •Alexandretta. ...

trebuie să nesocotească voinţa poporului Atacurile tot mai violente ale Turciei

francez care este dornic să trăiască în pace la adresa Siriei sînt socotite de observa­

şi libertate şi să aibă relaţii de prietenie torii politici din ţările arabe ca noi pre­

şi colaborare cu statele Europei. siuni brutale in scopul de a sili guvernul Publicarea textului integral al declaraţiei Sovietului
Suprem al U. R, S. S. în presa siriană
Poporul francez, indiferent dacă acor­ Siriei să adere la blocul agresiv turco-

durile de la Paris vor fi sau nu votate a- irakian. Opinia publică din ţările arabe

cum de Consiliul Republicii, nu va înceta

să ducă o luptă susţinuta împotriva remi- condamnă politica ostilă a guvernului turc BEIRUT (Agerpres). — TASS integrai al declaraţiei Sovietului Suprem
Ziarele siriene „An-Nidal“ şi „As- al U.R.S.S. Ziarele aprobă ideea schirrtbu-
litarizării Germaniei occidentale, nu va de imixtiune în treburile interne ale altor Sarha“ au publicat la 21 m artie textul lui de delegaţii parlamentare.

înceta să lupte pentru pacea şi fericirea ţări şi de creare a unei situaţii încordate

popoarelor. VASILICA POPESCU în Orientul mijlociu.

NOTE Şl COM ENTARII EXTERNE Sovietice este produsul unei minciuni con­ melor atomice şi cu hidrogen a servit un acord în problema reducerii armamen­
drept semne pentru intensificarea campa­ telor şi interzicerii armelor atomice şi cu
C ine se îm potriveşte la W ashington şi L ondra ştiente. niei oare se duce în paginile presei bur­ hidrogen. Ele sânt preocupate de cursa
propunerilor sovietice din 18 februarie Urmărind subterfugiile propagandei care gheze în favoarea pregătirii unui război înarmărilor, de construirea de noi şi nod
atomic. baze militare americane pe teritorii străi­
In clădirea Lancasterhouse-ului din de V. MATVEEV După cum reiese din informaţiile publi­ se duce în ţările oc'oidentale în legătură ne. de organizarea"aviaţiei de bombarda­
Londra îşi continuă lucrările subcomitetul cate în ziarele occidentale, prezentarea a- cu noile propuneri sovietice, s-ar putea .Refuzul puterilor occidentale de a ac­ ment, de pregătiri în vederea unui război
Comisiei O.N.U. pentru dezarmare. Aten­ rea Generală O.N.U. a însărcinat subcomi­ c'estor propuneri a pus cercurile oficiale crede că bomba atomică şi cu hidrogen ar cepta noile propuneri sovietice drept bază atomic. Tocmai de aceea ele se pronunţă
ţia trezită în rândurile cercurilor largi ale tetul Comisiei O.N.U. pentru dezarmare să ale puterilor occidentale în faţa unei si­ fi „unica arm ă“ a Occidentului. Se ştie însă pentru un acord, după cum relata ziarul împotriva propunerilor sovietice.
opiniei publice de către sesiunea subcomi­ depună noi eforturi pentru a se realiza un tuaţii grele. că lucrurile nu se prezintă nici deoum aşa, francez „Le Monde“, a fost însoţit în pre­
tetului o dovedeşte conferinţa care a avut acord într-o problemă atît de importantă deoarece, de pildă, Statele Unite ţin nu­ sa engleză şi nu numai în cea engleză, de Lucrările merg atît de departe, înidît
loc în primăria Westminster din apropie­ cum este interzicerea armelor atomică şi Zorul francez „Le Monde“, referindu-se mai pe teritorii străine trupe cu un efec­ un vai de articole care elogiază în fel şi inspiratorii flecari ai propagandei anglo-
rea Lancasiterhouse-ului, a doua zi după cu hidrogen şi reducerea armamentelor. Nu la o ştire transmisă de agenţia United tiv de 1.370 mii de oameni, fără a mai chip armele atomică şi Cu hidrogen şi a- americane încearcă să-şi fundamenteze,
ce au început lucrările subcomitetului. Aci încape îndoială că un acord realizat între Press, a scris la 10 m artie că la şedinţa din vorbi de Cele 950 baze americane create la cea superioritate pe oare, chipurile i-ar „argumentele“ împotriva propunerilor so­
s-au întrunit la 26 februarie peste 700 de statele reprezentate în subcomitet a r con­ 9 martie a subcomitetului, delegaţiile pu­ mii de kilometri de S.U.A. pe teritoriile al­ da-o Occidentului deţinerea acestor arme. vietice, agăţîndu-se de însăşi lupta per­
persoane, reprezentând cele mai diferite stitui o Contribuţie importantă la cauza terilor occidentale au formulat „obiecţii tor ţări, precum şi de Înjghebarea continuă severentă a Uniunii Sovietice pentru pace,
pături ale populaţiei londoneze, pentru a păcii, deoarece toate tratativele precedente hotărâte“ împotriva noilor propuneri sovie­ a unor noi grupări militare îndreptate îm­ După cum dovedeşte sus-menţionata in­ pentru necesitatea realizării unui acord în
discuita sarcinile desfăşurării luptei pen­ în acest domeniu eu ajuns într-un impas. tice. Ziarul lasă să se înţeleagă că repre­ potriva Uniunii Sovietice şi a ţărilor de formaţie a ziarului francez „Le Monde” problema interzicerii armei atomice şi a
tru interzicerea armelor atomică şi cu hi­ Era important "de e se face paşi practic’ zentanţii puterilor occidentale nu au făcut democraţie populară. precum şi o serie de declaraţii ale unor reducerii armamentelor.- Se fac afirmaţii
drogen. Profesorul Powell, învăţat englez în vederea rezolvării problemei reducerii la rîndui lor bici o propunere oare a r pu­ organe de presă din S.U.A. şi Anglia, cer­ că acest luciu s-ar explica prin „teama”
de seamă, oare a luiat Cuvântul la confe­ armamentelor şi interzicerii armelor ato­ tea uşura realizarea acordului necesar. Toate aceste fapte, precum şi multe al­ curile oficiale ale .puterilor occidentale în­ Uniunii Sovietice faţă de Occident.
rinţă, a cerut ca energia atomică să fie mică şi cu hidrogen. tele infirmă pe de-a-ntregul toate afirma­ cearcă să nu admită realizarea unui acord
folosită exclusiv în scopuri paşnice şi în Este demn de rem arcat faptul că nou-a ţiile după care distrugerea stocurilor de asupra noii propuneri sovietice. Ele în­ Ce-i drept însă, comentatorii burghezi
felul acesta să fie înlăturată primejdia u- Tocmai de aceea, noile propuneri ale iniţiativă de care a dat dovadă în acea­ arme atomice şi cu hidrogen ar fi legată cearcă să condiţioneze rezolvarea proble­ fac aici o rotaţie de 180° şi declară că Oc­
nui război atomic de exterminare, care guvernului sovietic privind reducerea ar­ stă privinţă Uniunea .Sovietică în subco­ de o „primejdie“ care a r ameninţa Occi­ melor' ridicate în propunerile sovietice de cidentul nu poate distruge armele atomice
planează deasupra popoarelor. Profesorul mamentelor şi interzicerea armelor ato­ mitet la actuala lui sesiune, a fost pri­ dentul din partea Uniunii Sovietice. Ase­ soluţionarea tuturor celorlalte chestiuni şi cu hidrogen şi nici aedepta îngrădirea
Powell a adresat delegaţilor subcomite­ mică şi Cu hidrogen continuă să se afle mită ostii de presa care oglindeşte părerile menea încercări de a intimida în fel şi referitoare la problema dezarmării. înarmărilor, deoarece Uniunea Sovietică
tului Comisiei O.N.U. pentru dezarmare în centrul atenţiei opiniei publice şi a cercurilor oficiale ale puterilor occidentale. chip pe oamenii neinformaţi Cu primejdia dispune de „forţe superioare“. După cum
următoarele ouvinte: presei. Comentariile vădit inspirate ale presei pe care ar constituii-o puterea forţelor ar­ Se ştie însă prea bine că tocmai ele se vede. aici este greu de găsit logică şi
burgheze denaturează în fel şi chip atît mate sovietice nu se întreprind pentru pri­ sînt acelea oare blochează şi rezolvarea judecată sănătoasă.
„Depuneţi toate eforturile pentru a rea­ Ca prim pas pe călea spre realizarea u- conţinutul cât şi sensul noilor propuneri ma oară. altor chestiuni legate de sarcina inter­
liza un acord, în ciuda tuturor greutăţilor. nui acord cu privire la interzicerea totală sovietice. La aceasta a recurs de pildă la zicerii totale şi necondiţionate a armei Adversarii propunerilor sovietice ridică
Un acord este întru totul posibil, fără a şi necondiţionată a producţiei, stocării şi 2 martie ziarul londonez „News Chronidle“. Aceasta nu- face decît să arate că slăbi­ atomice, de sarcina reducerii înarmărilor. obiecţiuni împotriva oricărui pas oare
mai spune că el este absolut necesar!“. folosirii armelor atomică şi cu hidrogen, Fără a-şi da osteneala să analizeze fondul rea încordării internaţionale este în con­ Logioa cercurilor guvernante ale puteri­ duce la slăbirea încordării internaţionale
aceste propuneri prevăd asumarea de că­ acestor propuneri, ziarul le-a calificat to­ tradicţie cu socotelile cercurilor guver­ lor ocoidentale este simplă — a se învârti şi la încetarea tfursei înarmărilor. Tocmai
Astfel de apeluri devin tet mai dese şi tre state a unor obligaţii privind distruge­ tuşi ca fiind chipurile „unilaterale“ şi o- nante din S.U.A., Anglia şi Franţa. La în cercul vicios creat de ele în sele; pro­ de aceea ei se pronunţă şi împotriva pro­
mai perseverente nu numai în Anglia. Ig­ rea stocurilor existente ale acestor arme, ferind — în cazul realizării lor — „avan­ drept vorbind, inspiratorii acestei orien­ blemele separate nu pot fi rezolvate fără punerii cu privire la necesitatea de a dis­
norarea lor devine un lucru nu prea uşor urmând ca materialele atomice să fie folo­ taje“ doar Uniunii Sovietice. tări nu tind nici deCum la înlăturarea pri­ soluţionarea problemei generale a interzi­ cuta problema dezarmării într-un cerc mai
pentru acei care înainte au încercat să nu site exclusiv în scopuri paşnice. mejdiei unui război atomic, ci la legali­ cerii armei atomice şi a reducerii înarmă­ Larg de state prin convocarea unei confe­
le acorde atenţie. Luând cuvântul la des­ Aceste argumente sîcit cel puţin ciudate, zarea, consfiinţirea armelor atomice şi cu rilor, iar soluţionarea acestei probleme rinţe mondiale pentru dezarmare. Ei se
chiderea sesiunii subcomitetului, la 25 fe­ Guvernul sovietic propune de asemenea dacă în general ele pot fi numite argu­ hidrogen ca arme „clasice“ alături de puş­ generale se loveşte de asemenea de obsta­ tem în mod vădit de lumină şi de ochii
bruarie, la care au asistat şi ziarişti, de­ oa statele să-şi asume obligaţia să nu mente, deoarece în propunerile sovietice că şi mitralieră. încă la 8 decembrie 1953. colele create de ele însele. opiniei publice.
legatul englez a ţinut seama de aceste ce­ sporească efectivul forţelor lor armate şi este vorba de măsuri care privesc atît preşedintele Eisenhower a vorbit despre
rinţe, declarând că necesitatea de a rea­ armamentele lor faţă de nivelul din 1 ia­ Uniunea Sovietică cât şi celelalte state. arm a atomica ca despre o arm ă care „în Ga şi în trecut, tot aşa şi în prezent, ca Este oare întâmplător că în momentul
liza un acord în problema dezarmării „este nuarie 1955 şi să nu-şi mărească alocările mod practic a devenit o armă clasică“. Şi barieră împotriva realizării unui ac'ord în cînd s-au deschis şedinţele subcomitetului
îndeobşte recunoscător“. în scopuri militare faţă de nivelul alocă­ Adversarii propunerilor sovietice, în- la conferinţa de presă din 16 m arile 1955. problema interzicerii armei atomice şi re­ Comisiei O.N.U. pentru dezarmare întru­
rilor bugetare pe 1955. cercînd să inducă în eroare opinia publică Eisenhower a dezvoltat aceeaşi idee des­ ducerii armamentelor stă problema con­ nit la Londra, premierul englez Churchil!
Merită atenţie faptul că ziarele engleze în privinţa caracterului real al politicii pre arma atomică oa arm ă „clasică“. trolului. După cum se ştie, Uniunea So­ a rostit un discurs în care propovăduia
şi americane semioficiale nu s-au jenat Totodată, guvernul sovietic preconizează lor. invocă argumente care de oare mai vietică acordă o mare însemnătate acestei războiul atomic ? Este oare întâmplător că
ca încă din capul locului să prevadă per­ instituirea unui control internaţional co­ neîntemeiate. Aşa-jdar, în loc de distrugerea stocurilor probleme. Dar, în timp ce propunerile so­ presiunile exercitate de diplomaţia anglo*
spective întunecate pentru lucrările sub­ respunzător asupra respectării hotărârilor de arme atomice şi cu hidrogen se pune vietice prevăd instituirea unui control in­ americană asupra Franţei pentru a o fac<
comitetului. In această privinţă este semni­ sus-menţionate. Ei prezintă lucrurile oa şi cum distru­ problema „legalizării“ lor. Tocmai aici vor ternaţional asupra respectării hotărîrilor să ratifice acordurile de La Paris au că­
ficativ un articol redacţional apărut în gerea stocurilor de arme atomice şi c'u să ajungă adversarii propunerilor sovie­ adoptate, controlul despre oare vorbesc pătat în ultima vreme un caracter deose­
ziarul „Times“ la 24 martie. In acest ar­ Propunerile guvernului sovietic prevăd hidrogen ar lăsa Occidentul „fără apăra­ tice. reprezentanţii puterilor occidentale este bit de provocator? In sfîrşit, este oari
ticol se declară făţiş că nu trebuie să se de asemenea ca încă în 1955, Organizaţia re“ în faţa Uniunii Sovietice. lipsit de orice conţinut şi sens, deoarece întâmplător că noile propuneri sovietici
aştepte rezultate pozitive de la tratativele Naţiunilor Unite să convoace o conferinţă In timp ce în sala de şedinţe a subcomi­ ei se eschivează să realizeze vreun acord în problema dezarmării servesc în prezem
care se desfăşoară în prezent. mondială pentru reducerea generală a ar­ însăşi premiza acestui argument este tetului se disc'ută problema reducerii ar­ în problema reducerii armamentelor şi in­ drept obiectiv al umor ataduri înverşunat
mamentelor şi interzicerea armei atomice. absurdă, deoarece nu este nevoie „de a se mamentelor şi a înlăturării primejdiei u- terzicerii armei atomice. Aceasta seamă­ din partea propagandei oficiale a puteri
Acest pesimism nu este deloc întîmplă- apăra“ împotriva Uniunii Sovietice, dat nui război atomic, din tribunele oficiale nă cu a construi o casă începând de la a- lor occidentale?
tor. La 25 februarie, aceste propuneri, după fiind că ea a promovat şi promovează o de ia Londra şi Washington răsună în­ coperiş şi nu de la fundament.
cum s-a mai anunţat în presă, au fost politică de pace şi stabilizare a relaţiilor demnuri de a se intensifica cursa înarmă­ Toate acestea sînt verigi ale aceluia^
Se ştie că la ultima ei sesiune, Aduna- supuse spre examinare subcomitetului Co­ de prietenie între state. Mitul despre pri-, rilor, în primul xînd în domeniul produc­ Faptele dovedesc că cercurile guver­ lanţ — uneltirile forţelor cărora le sân
misiei O.N.U. pentru dezarmare de către mejdia care ar pomi din partea Uniunii ţiei de arme atomice şi cu hidrogen. Cu­ nante ale S.U.A. şi Angliei nu sînt deloc străine interesele păcii şi adevăratei se
reprezentantul Uniunii Sovietice. noscutul discurs rostit de Churchill în preocupate de felul în dare să realizeze curităţi a popoarelor.
Camera Comunelor în care el a îndemnat împreună cu celelalte state interesate
să se facă pregătiri în vederea folosirii ar­

Redacţia si Adm. ziarului Str, 6 Martie, Nr. 9, Telefon: 188-189, Taxa plătită în numerar conf. aprobării Dlrecţîuntl Generale p.T.T. nr. 238,320 din 6 noiembrie 1949 — Tiparul Inlrepr. Poligrafică de Stat DEVA