Page 34 - 1955-03
P. 34
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 465
NOTE BIBLIOGRAFICE
„In ajutorul celor ce studiază Acest volum este o mărturie vie a luptei
în învăfămîntul de partid" care se duce sub conducerea Partidului
Comunist Italian şi oare va continua pînă
Despre organizarea întovărăşirilor agricole la îndeplinirea marelui obiectiv democrait-
revoluţionar al ţăranilor italieni, până la
şi ă ăSociăţzilor simple de cooperare Hi victoria deplină a principiilor sociale con
semnate în Constituţia republicană, co
Lu crînd la timp, semănat-o ou porumb. Semănatul l-am fă colţii, aşa încât pînă ce-1 pun îa pământ, producţie a ţăranilor muncitori muniştii fiind astăzi singurii apărători ai
cut în rânduiri cu maşina; Porumbul a ră acestor principii. Totodată autorul arată
obfii re c oltă bogată sărit şi a început să crească frumos. La au colţii crescuţi,- buni de plantat Terenul Subliniind însemnătatea deosebită pe că lupta pentru reforma agrară reprezintă
primă praşiiă l-am rărit la distanţă de un moment, un aspect al luptei pentru sb-
Unii ţărani muncitori de Ia noi din sat, 10' crh. unul1 de' altul, căci era tare des şi l-am avut pregătit pentru cultivarea lor. cnaldsm, singurul în stare sa elibera de
spun că atunci cînd obţii la recoltarea pe urma nu l-am mai rărit. I-am mai A fost arat din toamnă adînc, iar în tim . care o are cooperaţia agricolă de pro finitiv pe toţi oamenii muncii din robia
unei culturi o producţie mai bogată, ar fi făcut încă trăi' prăşii© cu prăşitoarea tra pul iernii am transportat pe el 40 de care ducţie îh procesul de transformare socia capitalismului şi să le creeze o viaţă îm
din întâmplare. să de animale şi două praşile manuale. de gunoi de grajd, pe care l-am făcut plat listă a agriculturii în ţara noastră şi în belşugată şi fericită.
lupta pentru sporirea producţiei agricolei
Eu nu socotesc aceasta o întâmplare şi Astfel lucrat, pământul a dat 3100 kg. formă la un capăt
am să vă spun de c e , Din experienţa pe boabe de porumb la hectar. Primăvara, după ce s-a zvîntat terenul, broşura tratează despre organizarea în
care am căpătat-o în oadrui gospodăriei am împrăştiat gunoiul, apoi l-am arat în tovărăşirilor agricole şi a asociaţiilor sim
noastre, am putut vedea că dacă faci- la Anul acesta, cultivăm 13 hectare cu po g ro p ân d ^ sub brazdă. Prin 15 aprilie âm ple de producţie agricolă. Ea explică prin
timp toate lucrările agrotehnice dacă în rumb. dar acum îl semănăm- iii pătrat, că făcut Cuiburile’ la distanţă de 60 cm. unul cipiile care stau la bfcza organizării şi ac
geraşi ou gunoi pământul, dacă-1 ari bine am văzut că această metodă aduce roa de altul, şi am însămânţat cartofii, punând tivităţii întovărăşirilor agricole şi arată V/ALDECK RÖCHET
şi-l sameini cu o sămânţă bună, nu se poa de măi bogate, şi hu-i o Întâmplare cum
te să nu oulegi recoltă' bogată. cred undi de la noi din sa t cîte î cartofi la un cuib. Această metodă avantajele de care se bucură întovârăşiţii Drumul spre eliberarea
a plantării cartofilor în cuiburi aşezate în şi asociaţii din partea statului. De ase ţărănimii franceze
Noi, la cultura porumbului, am recoltat ANDRIŞEL STELIAN pătrat, mi-e dragă, deoarece am loc să menea este ară ta t. rolul important al or bogate obţinute de întovărăşirile agricole
astă toamnă 3100 kg. boabe la hectar. preşedintele G.A.C. Sîntandrei mă învârtesc pe lângă fiecare ouib atunci, ganizaţiilor de partid şi de stat hi lupta pe care le-a vizitat, întrebîn.du-1, atunci In această carte Waldeck Röchet, mem
când îl prăşesc sau ü plivesc de buruieni. pentru consolidarea economică-organiza- cînd erau nedumeriţi, ce înseamnă o în bru în Biroul Politic al Partidului Comu
Şi să vă spun cum am ajuns la recolta raionul Hunedoara in timpul cât cartofii au crescut i-am torică a întovărăşirilor agricole şi pentru tovărăşire agricolă, cum se conduce, cum nist, Francez, face o profundă ¦ analiză
astă. Ani avut o suprafaţă de 8 hectare prăşit de două ori cu sapa şi de trei ori crearea de nod întovărăşiri . şi asociaţii se împart veniturile şi multe altele, mulţi marxist-leninistă a situaţiei agriculturii,
destinată s-o cultivăm cu porumb. înainte, Cum am objinut ou1prăşifoarea trasă de cai. Cînd vrejii în simple de cooperare în producţie a ţăra ţărani muncitori şi-au dat seama Ca într- precum şi a situaţiei economice şi finan
pe această suprafaţă am avut 4 hectare cepuseră a se usca, i-am recoltat. De pe nilor muncitori. ajutorîndu-se vor scoate de pe ogoare re ciare a Franţei.
însămânţat© cu trifoi şi 4 hectare însă recolte mare de cartofi colte tot mai bogate, îşi vor făuri un trai
mânţate cu grâu. După ce le-am recoltat suprafaţa de 0,30 hectare am recoltat mai bun. Şi astfel mulţi ţărani muncitori Biciuind usturător pe apărătorii orândui
am- dezmîriştit locul şi l-am lăsat aşa până Eu, în fiecare an, păstrez o bucată de din Trestieni au hotărât sa înfiinţeze o în rii capitaliste, orânduire Care poartă vina
toamna, când tractoriştii de la SJVE.T. Orăiş- teren pe care o cultiv ou cartofi. Şi anul 10.000 kg. cartofii, ceea ce înseamnă că la AUREL MIHALE tovărăşire. „Şi-o să vedeţi ce întovărăşire pentru situaţia dezastruoasă a ţărănimii
tie. au venit de ni l-au arat adânc. trecut am păstrat pentru această cultură o să apară şi-n satul nostru, la Trestieni muncitoare din Franţa, autorul dezvăluie
o suprafaţă de 0,30 hectare. Cum luarez? un hectar aş fi avut 33.300 kg. — spuneau ed... — Ţineţi m inte! O s-auziţi mecanismul actual al exploatării munci
Primăvara, am despoiat de boabe ştdu- Primăvara, înainte de însămânţat, scot Peste puţin timp voi ieşi din nou la pu Facem şi noi o în tovărăşire de noi la a n u l!“ torilor agricoli, a micilor arendaşi, a dij-
leţii aleşi pentru seminţe şi pe urmă cartofii din pivniţă şi-d aleg pe cei mai să maşilor şi a micilor proprietari de pământ.
toate boabele le-am trecut prin vîntură- nătoşi pentru sămânţă. După asta le rup sul cartofilor în pâmînt. Am toţi cartofii Sub forma unei povestiri vii şi atrăgătoare, RUGGERO GRIECO
toare pentru a le curăţa. Am început apoi Colţii, şi apoi îi duc într-o cameră unde aleşi şi terenul pregătit Cred că şi în anul Totodată el zugrăveşte un tablou suges
să pregătim terenul, am grăpat bine în au o temperatură potrivită. Stând la tem acesta voi obţine o producţie bogată de broşura prezintă un aspect al luptei pe Luptele pentru părnîni tiv al mişcării ţărăneşti din Franţa şi al
treaga suprafaţă şi numai după aceea am peratura asta, .cartofilor le cresc din nou cartofi.- care organizaţiile de partid de la sate o rolului Partidului Comunist Francez în
desfăşoară pentru atragerea ţăranilor Prin scrierile şi discursurile ce le con lupta maselor ţărăneşti pentru apărarea
GHILEA ANDREI muncitori ou gospodării individuale pe fă ţine, culegerea de faţă ne redă, pe baza revendicărilor lor, pentru apărarea păcii
gaşul formelor de cooperare îh producţia unei analize temeinice, tabloul sumbru al şl pentru emanciparea lor socială.
ţăran muncitor din satul Săuleştâ agricoli situaţiei agriculturii italiene, al agravării
radonul Hunedoara crizei agrare şi deci al înrăutăţirii stării Pentru a răspunde la întrebările „Ce vor
producătorilor agricola mici şi mijlocii, al face comuniştii cînd vor veni la putere“
întrebări şi răspunsuri despre avantajele Autorul istoriseşte intr-om limbaj Colo agravării condiţiilor vânzării forţei de şi cum se va petrece în Franţa trecerea
cultivării legumelor şî zarzavaturilor rat cum a luat fiinţă întovărăşirea agricolă muncă a muncitorilor agricoli. agriculturii pe făgaşul socialismului, W.
din Trestieni. El arată munca neobosită Röchet invocă bogata experienţă a Uniu
In ultimul timp, la redaoţia ziarului — La cerere i se va eliberarea contra 2 sau 3 an i i se mai acordă în plus ur dusă de comunişti ca Ion Grudţă, Ghiţă Cercetând în profunzime cauzele agra nii Sovietice şi a ţărilor de democraţie
nostru âu sosit mai multe scrisori prin cost la preţul comerţului desfăşurat pînă mătoarele avantaje: Popândău, Nică pentru convingerea ţăra vării crizei agrare atât pe plan naţional populară, punînd faţă în faţă politica de
care ţăranii muncitori ne întreabă despre la 1 m.c. cherestea răşinoasă, 2 kg. cuie nilor muncitori asupra foloaselor muncii cît şi pe planul relaţiilor internaţionale, pace a acestora şi politica de trădare na
avantajele cultivării legumelor şi zarza şi sticla necesară confecţionării răsadni — Va primi în primul an după preda colective; neîncrederea ou care unii ţă autorul arată care sînt căile pentru redre ţională şi de război dusă de guvernul
vaturilor. Printre cei care au pus între ţelor. Pentru confecţionarea sau repara rea produselor contractate o primă de 300 rani muncitori au privit la început acest sarea situaţiei, pentru înfăptuirea unei re francez, care sacrifică interesele ţărănimii
bări sé numără şi ţăranul muncitor Cu rea roţilor de irigare sau a jgheaburilor, le i iar în anul al doilea şi al treilea câte lucru, apoi dorinţa de a afla cît mai multe forme agrare adinei. muncitoare în favoarea marilor proprietari
rul loan din comuna Dobra, raionul Iha. prim eşte: 0,335 m.c. cherestea esenţă tare, 450 lei. despre realizările întovărăşirilor agricole, funciari şi a Capitaliştilor.
0.335 m.c. cherestea răşinoasă, 8,5 kg. ta povestirile delegatului lor Nică despre cele
El vrea să afle de ce avantajii se va blă, 1,340 kg. cuie. — I se va reduce cu sută la sută impo văzute de el la faţa locului. Minunîndu-se
bucura dacă va aultiva roşii, varză de zitul datorat pentru suprafaţa contractată. de cele spuse de Nică despre rezultatele
toamnă şi ardei graşi — Primeşte sămânţa necesară cu o re
ducere de preţ de 75%. Acum să luăm un alt exemplu. Să spu __ Inse m n ăr i culiu r a l e
RĂSPUNS nem că un producător contractează 0.30
In vederea stimulării .producătorilor de — Primeşte îngrăşăminte chimice nece hectare varză de toamnă pe un teren ne Toţi pe o sarcină munca culturală răspunde întregul co — Bine, dat biblioteca a cui este ? Cine
legume şi zarzavaturi şi pentru mărirea sare cu o reducere de 50%. irigat, cu obligaţia de a preda întreaga şi sarcina pe nici unul mitet executiv şi asta „permanent“.
producţiei la aceste culturi, Hotărârea producţie de pe această suprafaţă, adică trebuie să-i poarte grija ?
Consiliului de Miniştri din 18 februarie — Ih cazul cînd irigarea se face cu mo 4.500 kg. Acestui producător, i se vor a- Desigur, întregul comitet. La noi nu
a.c., stabileşte condiţiunile de contractare, tor şi pompe de udat, producătorul are corda următoarele avantaje: Secretarul Sfatului popular dl comunei e nimeni fără sarcină. — Ea e sătească şi grija i-o poartă sfa
acordînd noi avantaje producătorilor con dreptul să-şi cumpere carburanţii şi lu- Băcia, din raionul Hunedoara, tovarăşul
tractanţi» avantaje oare aduc importante brefianţii necesari la preţurile fixate pen — Va primi credite de producţie sub Horvat, auzind că-l întreb de plan, mă — Asta-i bine, dar scrie ăici că de tul populat. Adică ar trebui să i-o poar
venituri atât colectiviştilor, întovărăşiţi- tru unităţile de stat. formă de avansuri în sumă de lei 150, din privi încurcat. Stătu o clipă la îndoială, problema colectărilor, răspunde tot între
lor, ţăranilor muncitori asociaţi, cît şi ţă care 75 lei la încheierea contractului şi apoi scotocind printr-un sertar de birou, gul comitet executiv şi tot „permanent". te...
ranilor muncitori cu gospodărie indivi — In cazul că cultura contractată va fi 75 led la transplantarea răsadului în cîmp. scoase la iveală un dosar pe care mi-l
duală. Aceste avantaje diferă în raport atacată de dăunători, producătorul pri întinse. — Pai, dă, tot el răspunde. Şi odată pornită, bibliotecara îşi dădu
Cti suprafaţa contractată şi felul culturii. meşte în mod gratuit insecto-fungicidele — Va primi cu o reducere de preţ de — Şi tot aşa scrie şi la problema auto-
De pildă, un ţăran muncitor cu gospo necesare de la unitatea cu care a Con 75% sămânţa necesară, iar îngrăşămintele — Poftim. Să nu crezi cumva că noi impunerilor şi la altele. drumul.
dărie individuală, ciare contractează în- tractat. , chimice cu o reducere de 50%. n-am avea plan. N6i avem tovarăşe. — De sigur, la toate.
trea'gâ recoltă de roşii de vară de pe o — Dar nu era mai bine oare, să răs —' Nu se interesează nimeni ăe noi to
suprafaţă de 0.50 hectare teren irigat (so Dacă producătorul contractant îşi res — Primeşte în mod gratuit insecto-fum- Luai dosarul şi începui dl răsfoi. Nu pundă cîte unul pentru fiecare proble
cotită la 4.000 kg. roşii) sau 0,50 hectare pectă angajamentele luate prin contract gicddele necesare în cazul cînd recoltă este trebui să caut prea mult şi intr-adevăr mă ? Aşa ar fi ştiut în mod precis ce varăşe. Toată iarna am stat aici fără
ardei gras cu o producţie de 3.000 kg., are în ceea ce priveşte cantitatea, calitatea atacată de dăunători. găsii planul despre care eră vorba. Se anume sarcină ii revine.
următoarele avantaje: şi termenul de livrare, i se mai acordă cretarul, mă privi triumfător de parcă ar lem.*e, de au zgribulit bieţii cititori...
— Primeşte de la unitatea contractantă următoarele avantaje: Dadă producătorul îşi respectă angaja fi vrut să-mi zică. — Nu era mai bine. La noi tovarăşe
un credit de producţie sub formă de a- mentul luat prin contract va mai benefi nu se admite muncă „sectară", „de unul Am plecat mai departe. La numai cî-
vansuri în sumă de lei 750, din care 562,50 — I se reduc din impozitele datorate cia de reducerea ou 50% a impozitului da — Ehei, credeai că ne prinzi ?... singur". La noi munceşte' toată lumea,
lei la încheierea contractului, iar 187,50 lei pentru suprafaţa Contractată 50%. torat pentru suprafaţa contractată şi va fi Mă făcui că nu observ şi-mi văzui mal toţi avem aceeaşi răspundere. ţiva paşi mă îhtîlnii d i directorul şcolii.
la transplantarea răsadului în câmp. scutit de cotele obligatorii îa produsele departe de lucru. Apoi îl întrebai din
— Va fi scutit de cote obligatorii la pro vegetale pentru suprafaţa de 6,30 ha. nou. Impresionat de propriile sale cuvinte, Din vorbă în vorbă ajunserăm iar la „a-
duse vegetale pentru suprafaţa contrac — Nu şti, a ţinut cîndva comitetul exe secretarul Horvat, îşi înălţă semeţ bus
tată. Acest producător însă, niu va benefioia cutiv vreo şedinţă în care să fie anali tul. jutotul" sfatului popular.
de prime, întrucît nu a contractat supra zată activitatea culturală ?
In cazul cînd producătorul contractează faţa minimă de 0,50 hectare, pe mai mulţi — Ţinut i Ii înmînai dosarul şi mulţumindu-i — Dacă-l să spunem despre „ajutorul“
aceeaşi suprafaţa şi aceleaşi produse pe ani. — Cînd ? pentru amabilitatea cu care m-a servit,
o pomii prin sat. Nu mă oprii de cît la acestuia, — începu directorul — apoi eu
— Păi, cum să-ţi spun, acum n-am ţi bibliotecă. Aici, tovarăşa Popa Rozalia
nut... dar am ţinut.:, adică.;. în sfîrşit... — bibliotecara — tocmai se trudea go tovarăşe spun drept că n-Oş putea arăta
nu ştiu! lind unul din cele două dulapuri, aşezînd
cărţile care pe unde putea. prea mare lucru. Lemne la şcoală ne-au
— Uite, aici în plan, scrie cum că a-ţi
avut planificată o asemenea şedinţă în — Te muţi ? O întrebai eu. adus părinţii şi cînd s-au gătat am mai
25 ianuarie.
— Da de unde tovarăşe. Se mută nu cărat eu. Tot aşă am reparat şi gardul
— A da. atunci am ţinut, adică... si mai dulapul. E al căminului cultural şi
gur că am ţinut.;. trebuie să-l dau. De altfel nici celălalt şcolii, ce era căzut. Că de era să lăsăm
nu-i al bibliotecii.
— Şi uite, mai scrie tot aici, că de după sfat..:
...Tot despre un astfel ăe „ajutor"
mi-ă vorbit şi directoarea căminului cul
Ţăranii muncitori din comuna Ceru Bă- Din poşta de ieri ranii muncitori ca : Şina Mihaii, Alba Lo- tural.
ghin, Petrar Aron, Popa Floarea, Groz
câinţi, satul Curpeni, din raionul Orăştie, k Avei, Resiga Traman, Resiga V. şi alţii. Şi pe drept cuvînt că atunci cînd toţi
Mulţi dintre gospodarii satului oa Vasiu
înţelegând să îndeplinească la timp obliga Rezultate frumoase la predarea cotelor PasCa, Valea Adrian, Lazăr loan, Omăta răspund despre toate, nici nu se poate
s-au obţinut şi în comuna Vălişoara, raio Gaşpar, Sîna loan, Munteanu Aron, Va
ţiile faţă de stat, au fost primii la pre nul Bia, a cărei locuitori, în aceasta peri siu Partenie, au predat cotele de carne ajunge la un alt fel de rezultate decît
oadă, au reuşit oa pînă la 16 martie a.c., şi lapte pe întreg trimestrul întâi şi doi.
darea cotelor de came pe întregul an Î955. să-şi predea în proporţie de 90%, carnea la acelea că nimeni nu răspunde de ni
de vită şi porc. IGHIAN DUMITRU
Printre primii care şi-au predat cotele corespondent voluntar mic. A da o sarcină tuturor, înseamnă
Fruntaşi în această acţiune se găsesc ţă-
de came se numără Blaga Torna, Perţa de fapt a o da nimănui, deoarece fiecare
Dionisie şi a lţii Exemplul lor a fost ur va lăsa-o în seama altuia şl astfel nimeni
mat şi de către locuitorii Todea Toma. nu-i va avea grija. Exact ca la Comi
Bota Ioan şi Bota Toma din satul Bulbuc, tetul executiv ăl Sfatului popular din
socotiţi fruntaşi la predarea cotelor de Băcia. d . V.
came. GHEORGHE IOAN
In scopul producerii a oît mai multe Pentru o producţie sporită de legume timpurii culdi iarovizaţi se plantează în cîmp, să COLECTIVIŞTII LA INSAMÎNŢAT
legume şi zarzavaturi, de curînd, în ra fde aşezaţi frumos ou mâna şi să fie puşi
ionul Ilda, la gospodăria anexă a I.C.S.H. — Consfătuirea legumicultorilor din raionul llia — în poziţie culcată, pentru că în felul ~ Hai să pornim lâ semănat tovarăşe tru, Artean Avram, Andreşel Aroh şi alţii.
dan Lăpuşnio, a avut loc o consfătuire cu acesta razele soarelui forţează apariţia lu preşedinte. Vremea e frumoasă — zise co Unii erau de o părere, alţii de alta. Pînă
caracter legumicol, la dare a participat dăria va folosi pentru sămânţă, numai car zile mai devreme, decât în cazul cînd s-ax jerilor şi se poate obţine o producţie cît lectivistul Munteanu Gheorghe. la urmă, au hotărât să pornească la însă
tofi iarovizaţi care vor fi plantaţi în cui fi însămânţat direct în oîmp, în cuiburi. mai timpurie. Recomandă apoi ca tuber mânţat.
un număr însemnat de ţărani muncitori şi buri aşezate în pătrat şi în oare se va culii (cartofi) din soiiul „Guibaba", fiind — Ai încercat tu pământul să vezi dacă
colectiviştii, fruntaşi ai recoltelor bogate pune odată ou plantarea lor şi mraniţă. Cuitivînd castraveţi şi dovleci în ghi lungi, esté bine oa la plantat să fie tă este destul de cald, pentru a se putea se In curtea gospodăriei începu fierbere
de legume şi zarzavaturi, cît şi un mare Ogorul este pregătit din toamnă, îngră veciuri nutritive, am reuşit ca prima re iaţi în două, punându-se astfel in cuib măna ? Ii întoarse vorba preşedintele. mare. Colectiviştii, care mai de care pre
număr de tehnicieni şi ingineri agronomi, şat bine cu gunoi de grajd şi apoi a fost coltare s-o facem la data de 7 iunie, re cu partea tăiată îh jos. găteau semănătorile, sacii cu seminţe, şi
de la circumscripţiile agrozootehnice şi arat adînc ou tractoarele. Acum. pentru coltând în medie cîte 24 dovlecei de la fie — Da, cum să nu ! Uite pământul ce înhămau caii la căruţe.-
din comune. menţinerea apei în sol chiar în zilele a- care euib. La castraveţi am recoltat o pro Tovarăşul Doroţi Nicolae, maistru legu l-am luat din ogor oa probă. Şi Gheorghe
cestea a fost făoută cultivaţia ou cultiva ducţie de 24.000 kg. la hectar, obţinând micultor la gospodăria anexă a prevemto- scoase din buzunar o mină de pământ, în — Sînteţi gata ? Se auzi într-un timp
In lucrările consfătuirii, au fost discu torul pe întreaga suprafaţă. astfel o producţie dublă faţă de producţia riuiiui T.É.C. din Brăhişca, luând cuvîntiil velită îrutr-o hîrtie. vocea preşedintelui.
tate în amănunţime problema iarovizării de castraveţi însămânţaţi în mod obişnuit. la discuţii a vorbit despre importanţa con
cartofilor şi producerea de răsaduri în Vorbitorul a arătat în continuare că, fecţionării ghivecelor nutritive. Ih această — Uite ce frumos se sfarmă ! Olnd îl ~ Gaiţa! Răspunseră mai multe voci.
ghivece nutritive. întreaga cantitate de sămînţă de care au •Şi în acest an, gospodăria noastră a privinţă el a recomandat că la confecţio strâng în mină, nu se face cocoloş. E toc — Atunci, la treab ă!
nevoie în acest an, au tratat-o cu o so confecţionat pînă în prezent ghivece nu narea ghiveciurilor nutritive este bine să mai potrivit pentru semănat.
Tovarăşul inginer Gafiţianu Ioan, de la luţie de formalină în concentraţie de trivite pentru a se cultiva castraveţi pe o se folosească două părţi pământ de teli Ajunseră la locul destinat. Cele două
gospodăria anexă a I.C.S.H. din Lăpuşndo, 1/80%, pentru a combate diferitele boli suprafaţă de 2500' m.p. şi dovlecei pe na şi o parte bălegar de vacă, rumeguş Preşedintele Andrişel Stelian rămase pu semănători trase de cai, începuseră să
în referatul său prezentat în faţa partici oare atacă tuberculiii cartofii) şi au pus-o suprafaţa de 2500 m.p. Ghivecele au fost de ferestrău sau pleavă. Confecţionîndu-se ţin P© gânduri. brăzdeze lungul ogoarelor. In ziua aceea,
panţilor la consfătuire, a vorbit despre im la iarovizat. Pînă în prezent, cartofii se confecţionate astfel: s-a adăugat 60% pă astfel, ghivecdurile nu se întăresc. In con terminată de însămânţat un hectar de
portanţa iarovizării cartofilor, oît şi des prezintă bine. au dat colţi frumoşi şi r i mânt de ţeiină şi 40% mraniţă, bălegar tinuare, a arătat că el foloseşte această — Tu ştii bine Gheorghe, Că unii din ovăz. căci atât aveau planificat.
pre plantarea lor în cuiburi dispuse în guroşi. In zilele acestea, se va începe plan de grajd şi rumeguş de ferestrău. După metodă din anul 1949, şi totdeauna a tre noi, zic să mai aşteptăm, să nu ne gră
pătrat. tarea cartofilor timpurii. Astfel vor reu confecţionare, ghivecele au fost însămân obţinut rezultate bune. Gultivând roşii în bim... A doua zi, semănară orzul pe suprafaţa
şi oa pe la începutul lunii iunie să re ţate cu sămânţă de castraveţi şi dovlecei ghivece nutritive — a arătat tovarăşul de 2.5 hectare şi cu asta terminară oele
Iarovdzarea cartofilor şi plantarea lor colteze aceşti cartofi, aprorizionînd astfel şi puse în paturi calde. Doroţi — că a reuşit să obţină recoltă — Ştiu, răspunse Gheorghe! Dar dacă 3.5 hectare ce le avură de însămânţat.
în cuiburi dispuse în pătrat, cît şi punerea cantinele muncitoreşti ou cartofi timpurii. de roşii în fiecare an ou 3 săptămâni mai vremea e bună, de ce să nu facem noi lu Aoum. colectiviştii grăpează terenul şi-I
în cuib la plantare a cîte 2-3 pumni de După recoltarea cartofilor vor cultiva te După informarea făcută de tovarăşul devreme. cru la tim p? Doar uneltele agricole le pregătesc pentru a-1 însămânţa cu cartofi,
mraniţă — a arătat vorbitorul — a făcut renul cu varză de toamnă. In felul acesta inginer Gafiţianu, au urmat discuţii, iar avem reparate, sămânţa de orz şi ovăz îi sfeclă de zahăr şi porumb. Pînă acum, ed
ca anul trecut gospodăria noastră să ob vor putea scoate două recolte de pe ace unii cultivatori de legume fruntaşi, au Au luat apoi ouvîntui numeroşi fruntaşi curăţată prin trior şi ieri am tratat-o cu au pregătit o suprafaţă de 13 hedtare.
ţină la recoltat o producţie de 10.600 kg. eaşi suprafaţă de teren. făcut o serie de complectări asupra unor în cultura legumelor şi zarzavaturilor din formalină. Toate le avem pregătite. Pro
cartofi la hectar, iar de pe parcela de 18 metode. raionul llia, oare de asemnea au vorbit ba de germinaţie la încolţirea seminţelor Vorba lui Gheorghe Munteanu le-a fost
hectare ce a fost însămânţată cu tuberculi In continuarea lucrărilor consfătuirii, despre rezultatele obţinute de ei în mă ne-a reuşit 99% la orz şi 98% la ovăz. folositoare colectiviştilor. La toamnă, la
nedarovizaţi. am obţinut o producţie de tovarăşul inginer Gafiţianu Ioan, a vor Luând cuvântul la discuţii, tovarăşul rirea producţiei de legume şi zarzavaturi. Ştim ce sămânţă băgăm în pământ. Nu împărţirea veniturilor, în gospodăria a-
8200 kg. la hectar. bit despre importanţa producerii de ră Wagner Gustav, maistru legumicultor, a Astfel tovarăşul Osdan Ioan, grădinar la cred că facem vreo prostie, dacă începem gricolă din satul Sîntandrei, raionul Hu
vorbit despre unele reguli importante ce gospodăria agricolă colectivă „Drumul lui să semănăm orzul şi ovăzul... nedoara, rodul fiecărui colectivist, va
Producţia de cartofi obţinută anul tre saduri în ghivece nutritive. El a arătat că trebuiesc aplicate la iarovizarea cartofilor. Lsnin“ din llia, a arătat că anul trecut au fi greu, bogat şi bun.
cut de gospodăria noastră de pe parcela cu gospodăria I.C.S.H., a produs anul trecut In cuvîntu! său a arătat că. este bine ca oultivat 400 kg. cartofi iarovizaţi, scoţînd In junii celor doi, se adunaseră între
cartofi iarovizaţi a întrecut cu 4000 kg. tuberculii (cartofii) ce se pun 1a iarovizat la recoltare o producţie de 2000 kg. Cartofi. timp mai mulţi colectivişti. Şi Băda Pe- S. EUGEN
pe cea obţinută de ţăranii muncitori care castraveţi şi dovleci oare au fost însă să albe ochii ced mai puternici, să fie puşi
însămânţează cartofi aşa după cum au ou partea ce are ochi mai mulţi deasupra, In încheierea lucrărilor consfătuirii le A N UNJ
apucat din bătrîni, şi cu 2600 kg. mai mult mânţaţi în ghivece nutritive. Fiind astfel aceasta pentru a evita apariţia rădăcini gumicultorilor, participanţii s-au angajat
la heotar prin însăminţarea în cuiburi lor. Cînd cartofii, se pun la iarovizat şi au Cu începere de la t aprilie a.c. se va deschide Plecarea din Sibiu la ora 10,2(
aşezate în pătrat ou mraniţă, faţă de plan însămânţate, ghivecele au putut fi plan muguri prea lungi, este bine să fie rupţi. să aplice metodele bune învăţate aci. To
tarea în mod obişnuit. De asemenea, în perioada cît cartofii stau linia aeriană: Sosirea la Bucureşti Ia ora 11,2{
tate în cîmp la data de 20 mai. Astfel a la iarovizat, nu este bine sa fie stropiţi todată, ei vor antrena şi pe alţi produ
Pentru ca să obţinem o producţie mare cu apă deoarece mugurii şi rădăcinile Bucureşti—Sibiu—Deva şi retur Poate călători oricine fără nici un f(
de pe întreaga suprafaţa ce o vom însă fost plantată suprafaţa de 1500 mp. du cre.sc firave şi prea lungi, apoi se usucă. cători de legume şi zarzavaturi să aplice
mânţa cu cartofi — a arătat tovarăşul in El a recomandat ca atipici când tuber- după următorul orâriu: formalitate.
giner Gafiţianu — In acest an, gospo castraveţi şi 2500 m.p. cu dovlecei. Culti- aceste metode, pentru a obţine recolte cît
Plecarea din Bucureşti la ora 7,10 Plata se face prin C.E.C. sau numera
vînd aceste plante în ghiveciuri nutritive, mai mari la aceste culturi.
Sosirea la Sibiu Ia ora 8,15 InformaţiunI se pot obţine de Ia ag
s-a reuşit să se recolteze produse ou 25 de
Plecarea din Sibiu la ora 8,35 T.A.R.O.M. din Deva: Piaţa Unirii nr. 1
Sosirea Ia Deva la ora 9,05 lefon 52 sau aeroportul Deva, telefon In
Plecarea din Deva ia ora 9,25 T.A.R.O.M.
Sosirea Ia Sibiu la ora 10,00 Transporturi aeriene romîne
