Page 4 - 1955-03

Pag. 4 DRUMUL SOCIAUSMULU! Nr. 457

D@iinfa d@ pace a poporului nostru Nota guvernului Republicii Populare Romîue

Puterea şi unitatea poporului nostru pe Sovietică, care, prin Declaraţia Sovietului crat-popular se ridică ou tărie împotriva adresată guvernului elveţian
drumul păcii, ai construcţiei socia­ său Suprem, propune tuturor • ţărilor şi politicii de agresiune şi intimidare^ împo­
liste şi al colaborării internaţionale au fost parlamentelor principiile consolidării păcii triva ameninţării *cu un nou război, ho­ în legătură cu atacul banditesc fascist împotriva legaţiei R. P. R. la Berna
cu tărie şi hotărîre exprimate prin Decla­ şi prieteniei dintre popoare. tărâţi să-şi apere munca paşnică, libertatea
raţia Marii Adunări Naţionale a Republi­ şi independenţa naţională. La 28 februarie a. c., însărcinatul ou ţiene ar fi luat toate măsurile posibile. teva zile după comiterea agresiunii, autori­
cii Populare Române, prin cuvântarea Aderarea la aceste principii — egalita­ Afaceri al Elveţiei la Bucureşti, A. Pa- pentru a restabili imunitatea diplomatică tăţile elveţiene au îngăduit manifestări ale
Preşedintelui Consiliului de Miniştri, tov. tea în drepturi neamestecul în afacerile Politica de pace a statului nostru expri­ rodi, a fost invitat la Ministerul Afaceri­
Gh. Gheorghiu-Dej, şi a deputaţilor care interne, neagresiunea, respectarea suvera­ mată prin lucrările Sesiunii Marii Adunări lor Externa, unde i s-a înmânat o notă ou- a legaţiei. emisarilor bandelor teroriste. Astfel, in
au luat cuvântul în cadrul lucrărilor ce­ nităţii internaţionale — a fost primită cu Naţionale este primită şi aprobată cu bu­ următorul conţinut:
lei de a V-a Sesiuni a Marii Adunări Na­ vie însufleţire de poporul nostru, luptător Cît priveşte faptul că nu s-au luat mă­ ziua de 19 februarie, M. Fărcăşanu şi B.
ţionale a RJ?.R. consecvent pentru cauza păcii şi colabo­ curie de toţi cetăţenii ţă r ii; de toţi acei „Guvernul romîn reţine faptul că în
rării internaţionale. El aprobă cu îndre- nota sa din 18 'februarie 1955, guvernul suri pentru salvarea lui Aurel Şeţu, grav Niculescu, doi cunoscuţi şefi ai terorişti­
In fruntea luptei dusă pentru atingerea dere înţeleaptă politică externă a Uniunii cărora pacea le este scumpă, care îşi iu­ elveţian îşi exprimă regretul în legătură rănit de banda de criminali, cît mai de­ lor, au făcut la Geneva. în cadrul unor
acestor ţeluri şi deziderate ale iubitorilor Sovietice şi a R.P.R. cu agresiunea împotriva legaţiei Repu­
de pace de pretutindeni se află Uniunea besc patria şi care se străduiesc s-o vadă blicii Populare Române'la Berna şi că de­ vreme posibil, deşi poliţia a fost înştiin­ declaraţii publice, apologia crimei săvâr­
Oamenii muncii din statul nostru demo- plânge moartea lui Aurel Şeţu.
tot mai înfloritoare. ţată încă în oursul nopţii că el se află ră­ şite şi au îndemnat la noi acte criminale
Guvernul român consideră necesar ca în
prof. FLOCA OCTAVIAN legătură cu răspunsul guvernului elveţian nit în curtea legaţiei, e de remarcat că împotriva Republicii Populare Române.
să facă următoarele observaţii:
nici o piedică nu a putut sba în calea Guvernul român, insistă pentru ca să
1. In notele sale din 15 şi 16 februarie, unui asemenea act uman şi conform •cu fie luate măsuri eficace pentru interzice­
guvernul romîn a atras atenţia asupra răs­
Ii recunoaştem pe criminalii de !a Berna punderii oare revine guvernului elveţian datoria unei autorităţi a cărei primă mi­ rea pe teritoriul elveţian a activităţii in­
în conformitate ou obligaţiile sale interna­
ţionale de a garanta inviolabilitatea loca­ siune este să protejeze victimele agresi­ divizilor, bandelor şi organizaţiilor tero­
lului şi a arhivelor, persoana şi viaţa
Atacul banditesc săvârşit împotriva le­ asasinarea mişeiească a profesorului Iorga arşi de vii în timpul rebeliunii fasciste, membrilor misiunii diplomatice române unii împotriva agresorilor. riste îndreptate îm potriva, Republicii
gaţiei noastre de la Berna, a umplut de Ndcolae şi cea a lud Aurel Şeţu? Aceasta mîini oare acum sînt pătate şi de sângele aflate pe teritoriul Elveţiei.
profundă indignare inimile milioanelor de dovedeşte că mina care a ţinut arma în nevinovatului Aurel Şeţu. 2. Guvernul romîn este surprins să con­ Populare Române.
oameni cinstiţi din patria noastră şi din 1940, oiuruind în bezna întunericului cor­ Guvernul român a cerut guvernului el­
lumea întreagă. pul eminentului profesor Iorga, este dna Alături de oamenii cinstiţi din lumea veţian restabilirea neîntârziată a imunităţii state că guvernul ‘elveţian se situează pe 3. Invocând legislaţia internă elveţiană
şi aceeaşi cu cea care cu 15 ani mai târ­ întreagă oare au înfierat această crimă, diplomatice a legaţiei R. P. R. la Berna,
Mârşava crimă din capitala Elveţiei este ziu, a mânuit ouţitul, curmând viaţa lud cer cu toată dârzenie ca guvernul elve­ măsuri pentru salvarea vieţii lui Aurel poziţia de a declina răspunderea ce-i re­ şi lipsa unui tratat de extrădare între
cu atât mai odioasă, cu cât ea a fost în­ Aurel Şaţu. ţian să ia toate măsurile ca făptaşii ata­ Şeţu, arestarea şi extrădarea criminalilor
făptuită de un grup de huligani legionari cului de la Berna să fíe arestaţi şi extră­ şi a atras atenţia că autorităţile elveţiene vine cu privire la garantarea imunităţii România şi Elveţia, guvernul elveţian
care, izgoniţi de ura poporului şi urmă­ Prin semnăturile puise pe Apelul Păcii daţi patriei noastre, în faţa căreia să răs­ tergiversează luarea măsurilor necesare.
riţi de legile statului nostru pentru îngro­ de la Vdena am dat o nimicitoare lovitură pundă pentru tot ceea ce au săvârşit Gu­ diplomatice a legaţiei române şi a mem­ afirmă în nota sa că nu va putea da ur­
zitoarele crime şi nelegiuiri comise de ei atât elementelor fascisto-legionare fugite vernul elveţian va trebui să ţină cont că, Guvernul elveţian, în răspunsul său,
în zilele rebeliunii legionare la abatoa­ din ţară, cît şi stăpânilor lor sub a căror numai în felul acesta va putea să-şi răs­ arată că este supărător surprins, deoarece brilor misiunii, neţinând seama de nor­ mare cererii de extrădare făcute de gu­
rele din Bucureşti, Iaşi şi în alte părţi ale aripă ocrotitoare urzesc fel de fel de acte cumpere o parte din vina care o poartă guvernul romîn ar reînnoi împotriva sa
ţării, au părăsit ţara tía în slujba dodaru-‘ criminale împotriva regimului nostru de- în săvîrşiroa actului huligan de la Berna' acuzaţii oare ar fi grăbite şi fără fun­ mele fundamentale de drept internaţional vernul romîn.
lui american să se dedea la tot felul de mocrat-popular. asupra legaţiei R.P.R. dament.
acte murdare. consacrate şi acceptate în relaţiile dintre Faţă de caracterul deosebit de grav al
Ziua judecăţii va veni atât pentru stă­ FĂRCAŞIU B. ECATERINA Guvernul român considera că supără­
Noi îi cunoaştem pe aceşti canibali şi pâni oît şi pentru slugile lor, ale căror toare n-ar trebui să fie demersurile gu­ state, potrivit cărora statele au obligaţia . atacului banditesc fascist săvârşit împo­
le cunoaştem şi opera. Pentru cine n-a mâini nu se vor spăla niciodată de miro­ soră la Dispensarul din comuna Râul vernului român, ci situaţia care s-a creat
fost izbitoare asemănarea Ce există între sul benzinei aruncate pe soldaţii români Alb. raionul Haţeg prin agresiunea săvârşită pe teritoriul El­ de a asigura misiunilor diplomatice o pro­ triva legaţiei R.P.R. la Berna şi de asa­
veţiei de banda de terorişti fascişti, agre­
siune care n-a fost nici până în prezent tecţie deosebită şi de a lua măsuri cores­ sinarea lud Aurel Şeţu, faţă de indigna­
condamnată şi înfierată public de; către
guvernul elveţian. punzătoare pentru prevenirea atingerilor rea profundă care a cuprins opinca pu­

Cît priveşte demersurile guvernului ro­ ce s-ar putea produce din partea oricui, blică română, guvernul romîn consideră
mân, ele erau cu totul legitime, dat fiind
starea de lucruri creată şi dare, după oum imunităţilor şi privilegiilor diplomatice ale că extrădarea bandei de criminali legio­
se ştie, a provocat indignarea opiniei pu­
blice internaţionale. reprezentanţelor statelor străine. nari se impunea ca un act legitim şi o re­

Guvernul român este nevoit să constate Aceste obligaţii, unanim recunoscute, paraţie justă cuvenită Republicii Populare
că în aceste împrejurări autorităţile elve­
ţiene nu au acordat, atenţia duvenită de­ fac ca responsabilitatea statului să fie pusă Române şi îşi rezervă dreptul de a reveni
mersurilor sale.
în cauză în cazul în oare pe teritoriul său în această chestiune.
In legătură cu măsurile pe care le-au
iniţiat autorităţile elveţiene pentru a res­ se produce un act de violenţă împotriva Guvernul romîn ia act de declaraţia gu­
tabili imunitatea diplomatică a legaţiei,
nu s-ax putea să nu se reţină unele as­ unei misiuni diplomatice străine, chiar vernului elveţian că va urmări pe agre­
pecte stranii
dacă se datorează numai lipsei de vigi­ sori.
Astfel, cei câţiva criminali, îh timpul
Asasinii de la Berna să fie pedepsiţi clnd erau înconjuraţi de forţele poliţie­ lenţă ‘sau de atenţie din partea autorită­ Guvernul român trebuie să constate cu
neşti, au avut toate posibilităţile să facă
declaraţii destinate presei în ¦scopuri di­ ţilor. reg ret. că, ou toate insistenţele sale, nici
versioniste, să se întâlnească cu poliţişti
Oamenii muncii din regiunea noastră în atacul gangsteresc' care a avut loc la Berna lui Aurei Şeţu să fie predaţi autorităţilor şi să ducă negocieri, precum şi să impună Se pune în mod firesc întrebarea, cum pînă în prezent guvernul elveţian, nu i-a
cadrul a ^ferite mitinguri şi adunări, împotriva legaţiei noastre. Să nu creadă din R. P. R. pentru a-şi primi pedeapsa condiţii care să fie acceptate de nume­
continuă să-şi exprime indignarea faţă de însă acele elemente fasciste urâte de po­ cuvenită. roasele forţe poliţieneşti ce stăteau în ju­ a fost cu putinţă ca în capitala Elveţiei, comunicat numărul celor arestaţi, -iden­
atacul duşmănos săvârşit de un grup de por, că dacă din rândurile noastre a căzut rul legaţiei.
legionari fugiţi din ţara. noastră, asupra un comunist, ne vom pierde cumpătul. Nu. Participanţii la miting şi-au luat anga­ legaţia R. P. R. să fie atacată fără ca titatea lor şi numărul celor care au
legaţiei noastre de la Berna. Pentru pedepsirea celor care i-au curmat jamentul să-şi intensifice şi mai mult e- Prezenţa în imobil, în primele ore ale
viaţa se vor ridica zeci. şi sute de mii de forturile în munca de zi cu zi pentru ca agresiunii, a unei părţi din personalul le­ poliţia, care are obligaţia de a asigura evadat. .
In după amiaza zilei de 25 februarie oameni cinstiţi oare-1 vor răzbuna“. planul de producţie să nu fíe numai înde­ gaţiei — motiv invocat de autorităţile
a.c., muncitorii, tehnicienii, inginerii şi plinit ci şi depăşit, conştienţi fiind că a- elveţiene pentru a justifica întârzierea în paza legaţiei, să se seziseze, luând măsu­ Pentru tot timpul cât banda de terorişti
funcţionarii de la întreprinderea „1 Mai“ Au mai luat cuvântul tovarăşii Birtok ceasta constituie o lovitură dată duşma­ restabilirea imunităţii diplomatice a le­
din Deva, adunaţi într-un' miting şi-au Eugen, Grisier'Elena şi alţii. nilor de peste hotare. gaţiei — nu poate explica de de au trebuit rile necesare de prevenire şi apărare? se află în cercetarea justiţiei elveţiene,
manifestat cu ’tărie indignarea faţă de
acest neruşinat atac asupra legaţiei noas­ In încheierea mitingului, participanţii Asemenea mitinguri de protest au mai să treacă 33 de ore de la salvarea acestora Or, în cazul de faţă, se vede că a fost guvernul român insistă pe lingă guvernul
tre care a dus la încetarea din viaţă a au adoptat •în unanimitate o moţiune de avut loc în regiunea noastră şi în alte
neuitatuliîd Aurel Şeţu. protest în care au cerut ca asasinii lui localităţi. Astfel, salariaţii Sfatului popu­ şi pînă la curăţirea sediului misiunii de au putinţă ca o bandă purtând numeroase elveţian asupra urm ătoarelor:
Şeţu să fie arestaţi şi extrădaţi patriei. lar ai radonului Orăştde solidarizându-se ou
Atacul tâlhăresc săvârşit împotriva le­ notele de protest ale guvernului nostru,’ au elementele criminale. arme să treacă frontiera sau să se donstâ- a. — Să fie luate toate măsurile nece­
gaţiei noastre de la Berna de o mână de Acum câteva zile un număr de aproape cerut extrădarea asasinilor de la Berna,
lepădături legionare — a spus printre al­ 600 de muncitori, tehnicieni şi ingineri luîndu-şi în acelaşi timp angajamentul ca Este oare posibil să fie considerată nor­ tude pe teritoriul. Elveţiei, să stabilească sare pentru Cercetarea multilaterală a ce­
tele tovarăşul Lazăr Artenie, secretarul or­ de la întreprinderea carboniferă „Ţebea“ prin munca lor să întărească şi mai mult
ganizaţiei de bază P.M.R. — face parte radonul Brad, s-au întrunit într-un miting unitatea de muncă şi de luptă a poporu­ mală o astfel de Situaţie? Ea trezeşte o legături cu complicii, să pregătească în lor petrecute, descoperirea tuturor vino­
integrantă din planurile de diversiuni, ca­ de protest împotriva atacului necugetat lui nostru împotriva ori căror agresori.
lomnii şi acte de sabotaj puse la cale îm­ săvârşit de- lepădăturile fasciste fugite din îndoială justificată că autorităţile eive- mod minuţios atacul şi să treacă la să­ vaţilor şi găsirea tuturor firelor oare duc
potriva poporului nostru de către impe­ ţara noastră, împotriva legaţiei R.P.R. în De asemenea, muncitorii, tehnicienii şi
rialiştii americani. Elveţia. funcţionarii gospodăriei anexe I.C.S.H. vârşirea lui la sediul legaţiei R. P. R. în la organizatorii atacului teroriştilor.
Lăpuşnic precum şi locuitorii satului Lă-
Cer extrădarea şi pedepsirea criminali­ Printre cei care au luat cuvântul au fost puşnic şi-au manifestat dispreţul faţă de centrul capitalei Elveţiei, fără ca autori­ b. — însărcinatul cu Afaceri al R.P.R,
lor — a spus în ultimele sale cuvinte to­ tovarăşii Simedrea Teodor, Ştefan Trofan autorii atacului banditesc de la Berna şi
varăşul Lazăr. şi alţii, oare au demit ca acei care se fac au Cerut pedepsirea lor. tăţile elveţiene să fi intervenit în nici una la Berna să asiste în numele statului ro­
vinovaţi de acest atac cit şi d e .moartea
Tovarăşul Pîrvu Victor a sp u s: „Am din faze. mân ca ’parte lezată la interogatoriul in­
luat cunoştinţă ou profundă indignare de
Rezultă în mod evident că autorităţile culpaţilor şi la administrarea probelor,

elveţiene au omis să ia măsurile de pro­ conform a r t 118 din legea federală de

tecţie care ar fii putut să împiedice săvâr­ procedură penală.

şirea unui astfel de atac împotriva lega­ c. — Guvernul român să fie informat d^

ţiei R.PJt. către guvernul elveţian asupra mersului

Pentru întreaga opinie publică a deve­ anchetei şi cercetărilor.

nit limpede că această crimă a fost pusă Totodată, guvernul român c'ere ca gu­

la cale de grupele ' fasciste teroriste, de vernul elveţian să acorde statului romîn

elemente ale fostei organizaţii naziste despăgubiri pentru prejudiciile produse,

„Garda de fier“, fugite din România pen­ .precum şi despăgubiri familiei lui Aurel

De la Prezidiul Sovietului Suprem al U. R. S. S. tru a nu da socoteală în faţa poporului Şeţu.

român de crimele şi fărădelegile lor. Guvernul romîn este convins că luarea
i
MOSCOVA (Agerpres). — TASS Molotov. pe A. I. Mikoian, M. G. Per- cu faptul că V. A. Malîşev a fost însăr­ Aceşti criminali, în ura lor împotriva în consideraţie a cererilor sale nu poate
La propunerea preşedintelui Consiliu­ vuhin şi M. Z. Saburov. cinat în cadrul Consiliului de Miniştri al
lui de Miniştri al U.R.S.S., N. A. Bulga­ U.R.S.S. cu conducerea grupului de mi­ ţării pe care au trădat-o, în neputinţa lor, decât să contribuie la relaţiile normale
nin, Prezidiul Sovietului Suprem al b) A numit locţiitori al preşedintelui nistere pentru construcţia de maşini.
U.R.S.S. a adoptat următoarele h otărîri: Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. pe A. au recurs la asasinat şi jaf, metodă ce a ce trebuie să existe între state.
a) A numit prim-locţiitori ai preşedinte­ P. Zaveniaghin, V. A. Kucerenko, P. O. d) A numit ministru al construcţiei de
lui Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., Lobanov şi M. V. Hrunicev. maşini mijlocii al U.R.S.S. pe A P. Za- caracterizat din totdeauna „Garda de fier“ Guvernul român speră că, în interesul
în afară de L. M. Kcganovicd şi V. M. vendaghin, locţiitor al preşedintelui Con­
c) A eliberat pe V. A Malîşev din siliului de Miniştri al U.R.S.S. şi căreia i-aiu căzut victimă la timpul său, relaţiilor normale dintre Republica Popu­
funcţia de ministru al construcţiei de după cum se ştie, numeroşi oameni poli­ lară Română şi Elveţia, guvernul elveţia!
maşini mijlocii al U.R.S.S., în legătură
tici şi cetăţeni din România. . va satisface cererile sale legitime“.

E de menţionat faptul că numai la câ­ (Agerpres)

ajutor corespunzător unei serii de state, tica ei este clară şi nu are de ce s-o es- Programul filmelor
printre care şi ţara noastră, în domeniul cundă“.
folosirii energiei atomice pentru cauza In prima jumătate a lunii martie p
Uniunea Sovietică Suptă consecvent pentru reducerea progresului uman. De asemenea, guvernul Noile propuneri ale Uniunii Sovietice ecranele cinematografelor din regiune
armamentelor şi împotriva războiului atomic sovietic, după cum s-a anunţat, va pre­ noastră, vor rula următoarele film e:
zenta la conferinţa internaţională pentru reprezintă o soluţie d a ră şi concretă pen­
Popoarele lumii, îndeosebi cele oare au se explică faptul că subcomitetul Comisiei ducţiei de arme atomice. Mărturii grăitoa­ folosirea paşnică a energiei atomice de la tru rezolvarea unor probleme de o impor­ DEVA : 4-8 „Mai tare ca noaptea“ (fiii
re în această privinţă oferă şi creşterea Geneva din luna august a.c., un raport cu tanţă covârşitoare şi oferă perspectiva a- german), 9-13 „Un Caz în taigă” (film s<
cunoscut din plin urgia celor- două răz­ O.N.U. pentru dezarmare — a cărui com­ continuă a cheltuielilor militare ale S.U.A, privire la experienţa primei centrale elec­ de-vărată pentru salvarea omenirii de la vietic), 14-17 „Cântec despre om“ (fiii
precum şi recentul program de înarmare trice industriale construită în U.R.S.S. şi povara istovitoare a cursei înarmărilor şi sovietic).
boaie mondiale dezlănţuite de imperialişti, ponenţă este de altfel nesatisfăcătoare, al guvernului englez publicat în aşa-nu- care funcţionează pe bază de energie a- înlăturarea primejdiei unui război atomic. ’
mita Carte Albă în care se prevede spo­ tomică. Totodată, ele reprezintă un sprijin activ
sînţ adânc interesate în împiedicarea unui deoarece în el nu sânt reprezentate mari rirea stocurilor de armamente clasice şi fa­ în lucrările subcomitetului Comisiei O.N.U. PETROŞANI: 1-7 „Răsare soarele“ (fii)
bricarea bombai cu hidrogen. Astăzi este O nouă dovadă însă că puterile occiden­ pentru dezarmare. De acceptarea acestor românesc). 8t-14 „Schanderbeg‘‘ (film s
nou conflict. Una din principalele proble­ puteri asiatice ca R. P. Chineză şi India evident pentru oricine planul imperialiş­ tale nu vor în mod sincer dezarmarea ge­ propuneri depinde în mare măsură asigu­ vieto-albanez).
tilor occidentali de a înarma pe călăii na­ nerală şi interzicerea armei atomice, o con­ rarea păcii în lumea întreagă.
me internaţionale care le frământă este — n-a!putut nici pînă astăzi să ajungă lâ zişti ou arma atomică în baza acordurilor stituie atitudinea adoptată de ele faţă de ZLATNA: 3-6 „Inima rece” (film germai
agresive de la Paris. Ratificarea acestor propunerile cuprinse în această ultimă de­ 7-9 „Umbre deasupra insulelor“ (film d
tocmai problema reducerii armamentelor un acord internaţional în această pri­ acorduri este însă incompatibilă ou de­ claraţie sovietică. Cercurile reacţionare din Poporul nostru care este vital interesat nez), ?O—13 „Salut Moscovă” (film sovi
claraţiile guvernelor occidentale Care pre­ S.U.A., Anglia şi alte state occidentale nu. în menţinerea păcii, a salutat cu entu­ tic), 14-17 „O noapte furtunoasă“ (film i
şi a interzicerii armelor atomice. Iată de vinţă. tind că ar fi totuşi pentru tratative în şi-au putut ascunde neliniştea şi enerva­ ziasm, importantele propuneri cuprinse în mânesc).
problema dezarmării generale şi a inter­ rea, deoarece aceste propuneri încurcă recenta Declaraţie a guvernului sovietic.
ce au primit ele cu satisfacţie şi încre­ Pornind însă de la premiza justă că zicerii armei atomice. Făţărnicia ,unor a- planurile lor agresive cu privire la re- Poporul român aşteaptă măsuri concrete HAŢEG: 3-6 „Corăbiile atacă forţă]
semenea declaraţii ale diplomaţiei occi­ înarmarea Germaniei occidentale. Cola­ din partea actualei conferinţe pentru de­ ţele“ (film sovietic), 7-9 „Cântă cdocârlj
dere recenta Declaraţie a Guvernului U- problema reducerii armamentelor şi a in­ dentale este şi mai bine dezvăluită de borarea internaţională în domeniul ener­ zarmare de la Londra întrucât el este direct (film sovietic), 10-13 „R. P. R.-;
către hotărârea recentă a sesiunii Consi­ giei atomice, nu poate fi însă realizată interesat în reducerea generală a înarmă­ 14-16 „Zorile deasupra Niemenuiui“.
niunii Sovietice în legătură cu lucrările terzicerii armei atomice interesează în mod liului blocului nord-atiantic de a face pre­ dacă nu există un acord internaţional co­ rilor, interzicerea armei atomice, în slăbi­
gătiri pentru un război atomic. Este respunzător. Or, Uniunea Sovietică insis­ rea încordării internaţionale. Năzuinţele sale TEIUŞ : „Pace şi prietenie“ (film roi
subcomitetului Comisiei O.N.U. pentru de­ direct popoarele, deoarece, povara cursei semnificativ că această hotărire a fost tă tocmai pentru realizarea acestui acord. paşnice şi-au găsit expresia în Declaraţia nesc), 10-13 „Ultima cursă“ (film germ<
aprobată de reprezentanţi ai S.U.A., An­ In declaraţia sa, guvernul sovietic propunînd recentă adoptată de Marea Adunare Naţio­
zarmare care au început la Londra la 25 înarmărilor apasă tocipai asupra lor, Uniu­ gliei, Canadei şi Franţei, ţări care sînt to­ totodată convocarea unei conferinţe mon­ nală a Republicii Populare Române prin • -j
tuşi membre ale subcomitetului Comisiei diale pentru reducerea generala a arma­ care este aprobată politica externă a gu­ BRAD : 3-6 „Pe aripile cântului“ (fi
februarie a.c. După cum se ştie, în decla­ nea Sovietică a luptat consecvent încă de O.N.U. pentru dezarmare. Pentru a. ilustra mentelor şi interzicerea armei atomice, vernului RP.R. expusă în cuvântarea pre­ sovie&c), 7-9 „Oropsiţii“ (film indian),
şi mai bine această contradicţie flagrantă subliniază că este o necesitate absolută ca şedintelui Consiliului de Miniştri, tovarăşul 16 „Tinereţea lui Maxim“ (film soviej
raţia sa, guvernul sovietic propune ca sta­ la crearea O.N.U. pentru soluţionarea a- între vorbe şi fapte, s-ax mai putea vor­ toate popoarele, indiferent dacă j sînt sau Gh. Gheorghiu-Dej. Este limpede, că po­
bi de acordul cu privire la orearea blo­ nu membre ale O.N.U., să ia parte la re­ porul român nu poate rămâne indiferent ORĂŞTIE: 3-6 „Olochmerile“ (film fr
tele să-şi asume următoarele obligaţii: cestei probleme. Astfel, în cadrul celei cului agresiv al Asiei de sud-est (SEATO) zolvarea acestei sarcini primordiale şi ur­ faţă de intensificarea pregătirilor de răz-' cez), 7-9 „Fluviul Huai trebuie îmb]
etc. gente. Ori, cercurile conducătoare din boi, ale puterilor occidentale şi în special zit“, 10-13 „Epoleţii purpurii” (film soi
1) să se distrugă în întregime 'stocurile de a 9-a sesiuni a Adunării Generale a pregătirilor pentru un război atomic, toc), 14-16 „Belorusdia sovietică“ (film I
Ţinând seama de faptul că prin politica S.U.A. şi Anglia şi alte ţări occidentale, împărtăşind punctul de vedere exprimat vietic).
de arme atomice şi cu hidrogen de care • O.N.U. din toamna trecută, ea a propus lor agresivă, guvernele occidentale au ac­ care nu doresc să renunţe la vechea lor în Declaraţia Sovietului Suprem al
centuat pericolul unui război atomic de politică obstrucţionistă, vor „tratative se­ U.R.S.S., poporul român, aşa oum se arată SEBEŞ : 3-6 „Vacanţă cu Andel“ (!
dispun statele, folosind materialele atomi­ să se pregătească un proiect de comjenţie exterminare în masă, iar pe de altă parte crete“ într-un grup restrâns de puteri, a- în Declaraţia Marii Adunări Naţionale 'a cehoslovac), 7-9 „Fiul Mării“ (film sueţ
că popoarele cer tot mai insistent inter­ firmînd chipurile^ Că numai astfel ar R.P.R., declară că, laolaltă ou toate po­ 10-13 „Nepoţii .gornistului“ (film români
ce exclusiv îh scopuri paşnice. internaţională cu privire la interzicerea zicerea unei asemenea arm e.înspăimântă­ „putea fii îmbunătăţite şansele de a se poarele „se. pronunţă ou hotărîre împo­ 14-16 „Vassa Jeleznova“ (film sovieti
toare şi folosirea energiei atomice în sco­ ajunge lâ un aCord“. Ounoscându-se însă triva pregătirii războiului atomic şi cere
2) Să nu sporească efectivul forţelor lor armelor atomice, qu hidrogen şi a celor­ puri paşnice, reiese astfel limpede consec­ prea bine adevăratul ţel al politicii oc­ interzicerea armelor nucleare şi .a celor­ ALBA-IULIA: 3-6 „Liubov Iarov
venta pdlitică de pace a Uniunii Sovietice cidentale în problema energiei atomice, lalte arme de exterminare în masă“. To­ (film sovietic), 7-9 „Agentul- nr. 13“ I
armate şi armamentele lor în raport cu ni­ lalte tipuri de arme de exterminare în care prin recenta Declaraţie, a reafirmat precum şi bilanţul negativ de până acum todată el se pronunţă cu hotărîre în spri­ sovietic), 10-13 „Primăvara pe ghi
odată mai mult, că ea se pronunţă ou tă ­ al subcomitetului Comisiei O.N.U. pentru jinul noilor propuneri ale guvernului so­ (film austriac), 14-16 „Concert intern
velul lor din 1 ianuarie 1955 şi să nu-şi masă, la o reducere substanţială a arma­ rie pentru folosirea energiei atomice spre vietic- cu privire la>reducerea înarmărilor nai“ (film sovietic).
binele omenirii, cerând în aceiaşi timp dezarmare, este d ar că tratativele în grup şi interzicerea armei atomice. Poporul ro­
sporească alocările în scopuri militare în mentelor şi la instituirea unui control in- interzicerea armei atomice. Călăuzită de APOLDUL DE SUS : 3-6 „Ketto şi K
aceste considerente profund umanitare, restrâns au prea puţine şanse de succes. (film sovietic), 10-13 „Ou inimă tîi
raport cu nivelul alocărilor bugetare pe temaţipna! asupra îndeplinirii acestei con­ Uniunea Sovietică a propus să acorde (film maghiar).
„Uniunea Sovietică — subliniază ziarul
anul 1955. Totodată, să se instituie un venţii. I n . dorinţa de a se ajunge cît mai TT.TA : 3-6 „Erkei“ (film maghiar),
„Pravda“ într-un 'articol de fond — este „Agentul secret“ (film sbvietic). 1
control internaţional corespunzător asu­ grabnic la o înţelegere, U.R.S.S. a propus
pentru discutarea largă şi făţişă a aces­
pra respectării acestor hotărâri. ca la .baza acestei convenţii să stea o se­
tor probleme importante, deoarece poli­
De asemenea, guvernul sovietic- propune rie de propuneri făcute de Franţa şi An­

ca O.N.U. să convoace încă anul acesta glia. Propunerile sovietice făcute atunci

o conferinţă mondială pentru reducerea âu găsit un sprijin puternic, iar Adunarea

generală a armamentelor şi interzicerea Generală a hotărît’în unanimitate ca Co­

a-irnei atomice. misia pentru dezarmare şi silbcomitetul

Ce anume a determinat aceste importan­ acesteia să-şi continue eforturile pentru

te propuneri sovietice cuprinse în decla­ realizarea unui acord în problema re­

raţia din 18 februarie a.c. ? După cum se ducerii armamentelor şi interzicerea ar­

ştie, problema reducerii generale a arma­ mei atomice. Cu toate acestea, S.U.A, An­

mentelor şi problema interzicerii armelor glia şi Franţa au persistat în politica l'or

atomic© şi a instituirii unui control inter­ obstrucţionistă, pentru a torpila realiza­

naţional real, ,,nu şi-au găsit pînă azi re­ rea unui acord internaţional în această di­
zolvarea, ou toate discuţiile îndelungate recţie... O dovadă concretă a acestei poli­

care au avut loc în cadrul O.N.U. Cauza tici răuvoitoare o oferă acordurile de la mân — subliniază Declaraţia Marii Adu­

acestei situaţii anormale o constituie ati­ Paris care prevăd remdlitarizarea Germa­ nări Naţionale a RP.R., — este sincer iu­
tudinea negativă a puterilor occidentale în niei occidentale şi includerea ei în coa­
special Statele Unite şi Anglia, oare, ur­ liţia agresivă atlantică îndreptată împo­ bitor de pace, şi el consideră că energia
triva popoarelor Europei, politică ce nu
atomică trebuie folosită exclusiv în sco­

mărind de fapt dezlănţuirea unui război, poate duce decît la intensificarea cursei puri paşnice.

intensifică la maximum înarmările. Aşa înarmărilor, inclusiv în domeniul pro­ (Agerpres)

Redacţia şi Adm. ziarului Str. 6 Martie, Nr. 9, Telefon: 188-189. Taxa plătită în numerar cont aprobării Direcţiunii Generale P.T.T. nr. 236.320 din 6 noiembrie 1949 — Tiparul Intrepr. Poligrafică de Stat DEVA