Page 5 - 1955-03

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE UNIŢI-VAl
mul Socialismului
Anul VII. nr. 458
6 M ARTIE
Lia 5 Martie, amufl. acesta, se împlinesc munca satelor. Vechile primării, organe
C u v i n t a r e a t o v a r ă ş u l u i G h . G h e o r g h i u - D e j10 and de când masele populare organizate de reprimare a luptelor muncitoreşti şi
şi conduse de către partidul clasei mun- ţărăneşti, folosite de bughezie în scopul
cditoare, au impus venirea la putere a exploatării muncitorilor şi ţăranilor, au
primului guvern democratic, guvern în fost înlăturate definitiv în anii de demo­ Tovarăşi,
oare reprezentanţii clasei muncitoare de­ craţie populară, soarta comunelor fiind Comitetul Central ai Partidului Munci­ culturile do primăvară o suprafaţă de anii puterii populare, ceea c'e constituie atît mal mult putem obţine recolte mai
ţineau poziţii precumpănitoare.
Formarea unui asemenea guvern consti­ muncitori prin înfiinţarea sfaturilor popu­ Populare Române, în preajm a începerii creat condiţii favorabile oa lucrările agri­ român. Partidul şi guvernul vor duce şi când pământul aparţine celor ce rmmcseso,
tuie un eveniment de seamă •în istoria ţă­ lare, cea mai largă organizaţie de masă. muncilor agricole din primăvara şi vara cole de primăvară să fie executate în ter­ în viitor o politică fermă, neabătută de la cînd statul condus de d asa muncitoare în
rii noastre. Acest eveniment important din De la 6 Martie 1945 şi până în prezent, anului 1955, au convocat această consfă­ men mai scurt şi în bune condiţii şi principiile maxxist-lenindste de construire alianţă cu ţărănimea muncitoare pune la
viaţa poporului nostru, este sărbătorit as­ comunele şi satele din regiunea noastră tuire de lucru La oare participă : primii- să obţinem în anul acesta recolte mari a economiei socialiste, dezvoltând continuu dispoziţia agriculturii tractoare şi maşini
tăzi în momentul când popoarele din lu­ s-au schimbat mult. Aju fost stârpiţi mo­ secretari şi secretari ai comitetelor regio­ la hectar.
mea întreagă îşi dau adeziunea lor Apelu­ şierii prin reforma agrară din 1945, iar nale şi raionale de partid, care au sarcina Aceasta dovedeşte că ţărănimea noastră economii naţionale şi izvorul bunei stări cut progrese însemnate.
lui Consiliului Mondial al Păcii, pentru pământurile lor au fost date ţăranilor de a conduce întreaga muncă politică şi muncitoare nu numai că a înţeles impor­ a poporului muncitor. (Aplauze puternice). In decursul a peste două secole de cînd
interzicerea războiului atomic.
In regiunea noastră zeoi şi zeci de mii
de oameni din toate păturile sociale eu
iscălit listele Apedulud, iar în prezent ei
cau/tă să-şi întărească iscălitura prin ob­
ţinerea de noi succese în muncă contri­
buind astfel la întărirea capacităţii de
apărare a patriei.
Antrenată în întrecere socialistă, bri­
gada, comunistului Cotroză Ioan de la mina
lupani, depăşeşte zilnic planul de pro­
ducţie între 40-80%. La fel brigada mine­
rului Vizi Andrei de la mina Vulcan îşi
depăşeşte de asemenea sarcinile de plan
cu peste 70%.
Se ştie că in anii puterii capitaliste s-au trecut peste 1.600 kg. grâu la hectar, 4.000
perindat la oîrtma ţării noastre numeroase
guverne burghezo-moşiereştd, guverne străi­
ne complect de interesele poporului, gu­
verne oare erau slugile capitalului străin
guverne ocrotitoare ale exploatatorilor şi
care promiteau poporului muncitor marea
şi sarea numai pentru a ajunge la putere,
ca să apere apoi avutul celor oare le pa­
tronau ; moşierii şi capitaliştii.
Guvernul democrat, instaurat în ziua de
6 Martie 1045 se deosebeşte fundamental
de toate celelalte guverne care s-au pe­
rindat în decursul istoriei la clima ţării
noastre. Pentru prima dată în istoria pa­
triei noastre, dasa muncitoare în alianţă
cu ţărănimea muncitoare a căpătat rodul
conducător în stat.
Biruinţa obţinută la 6 Martie 1945 a
fost posibilă datorită victoriei repurtate
de Armata Sovietică împotriva cotropito­
rilor fascişti. Eliberarea ţării noastre de
sub jugul fascist, de către Armata Sovie­
tică, a împiedicat reacţiunea internaţională
de a face din România — aşa cum ea plă­
nuia — o semicolonie a trusturilor occi­
dentale. Poporul român, condus de partid,
a smuls însă, pentru totdeauna România
din lagărul jafului şi mizeriei imperialiste
şi luându-şi soarta în propriile sale mîini
a -trecut la construirea unei -vieţi nod şi
îmbelşugate, la desfiinţarea exploatării şi
construirea treptată a unei orânduiri noi.
Pentru o asemenea construcţie, poporul
român s-a avântat tot mai mult în luptă
şi a căutat să zdrobească definitiv ulti­
mele rămăşiţe ale burgheziei rămase încă
în conducerea statului
In decembrie 1947 a fost înlăturat prin­
cipalul stâlp al exploatatorilor — ragele —
şi astfel s-a proclamat Republica: Popu­
lară Română. Această proclamare a des­
chis căi largi de activitate creatoare po­
porului muncitor, care priimtr-o muncă
stăruitoare şi plină de înflăcărare, a tran­
sformat ţara într-un adevărat şantier de
reconstrucţie paşnică. Pretutindeni cloco­
teşte avântul ou care poporul a pornit să
facă o ţară nouă, înfloritoare.
In regiunea noastră de pildă, s-au des­
chis şantiere de construoţii de mare am­
ploare ; de exemplu în Valea Jiului, Hu­
nedoara şi altele.
La Hunedoara au fost date în folosinţă
muncitorilor peste 1.290 apartamente noi
construite în anii democraţiei populare.
Aproape 100 de muncitori din oraşul
Hunedoara au fost ajutaţi de stat prin îm­
prumut de bani pentru a-şi construi case
proprii.
In anii de democraţie populară, datorită
sprijinului acordat poporului nostru de
către U.R.S.S., a făcut Cu putinţă redes­ nostru să fie azi un popor liber, un popor Au fost arate peste 6 milioane hec­ duce 41.000 pluguri cu tracţiune animală, condiţiile de damă şi au reprezentat recolte
chiderea minei carbonifere din Vulcan şi care îşi exercită din plin toate drepturile tare; o suprafaţă de 3,4 milioane hectare 24.400 prăşitori cu tracţiune animală, medii între 940 şi 1.395 kg. anual, calcu­
deschiderea de noi mâne carbonifere ca cea
de la Urioani şi altele.
Paralel cu dezvoltarea industriei grele
s-a dezvoltat şi industria locală, ajun-
gîndu-se astfel să se folosească majorita­
tea resurselor locale. întreprinderi desti­
nate acestui scop sînt „6 August“ din Pe­
troşani. „Vasale Roaită“ din Haţeg şi al­
întovărăşire legumicolătele.
Lucruri minunate au fost săvârşite şi în
Duminica trecută în satul Mdceşti ra­
ionul Alba a fost mare sărbătoare.
Ţăranii muncitori au sărbătorit inaugu­
rarea întovărăşirii legumicole, înfiinţată
în satul lor.
In întovărăşire au fost înscrise 24 de fa­
milii de ţărani muncitori ou o suprafaţă de
13 ha., teren. In comitetul de conidwcere vinete, etc.
Duminică 6 martie 1955
luată în mâinile muncitorilor şi ţăranilor toresc Român şi guvernul Republicii peste 2 milioane şi jumătate hectare ne-a o mare victorie şi mândrie a poporului mari de 2.000 kg. porumb la hectar astăzi,
muncitori, robi din vede a acestora.
Mulţi ţărani muncitori, înţelegând avan­
tajele lucrării pământului în comun s-au
unit, de bunăvoie, în gospodării agricole
Colective şi au început, pe baza aplicării
celor mai înaintate metode ştiinţifice
agrotehnice, să lupte pentru a smulge pă­
mântului cît mai multe produse la ha.
Astfel în regiunea noastră. în anii puterii
populare s-au constituit 43 de gospodării
agricole colective, care prin organizarea
muncii şi prin rezultatele obţinute în ma­
joritatea lor constnituie exemple demne de
urm at de către ţăranii muncitori. Un
exemplu de acest fel îl constituie gospo­
dăria agricolă colectivă din Apoldul de
Sus, raionul Sebeş, oare a obţinut anul
kg. porumb la hectar şi altele.
De asemenea, au fost organizate 83 de
întovărăşiri agricole, 58 întovărăşiri zoo­
tehnice, 31 asociaţii simple pentru cultura
plantelor industriale şi altele.
Victoria din 6 Martie 1945 a adus seri­
oase îmbunătăţi în mecanizarea agricul­
turii. Astfel însemnate suprafeţe de pă­
mânt se lucrează astăzi cu tractoarele şl
maşinile statului Li regiunea noastră s-au
organizat în anii puterii populare 3 sta­
ţiuni de maşini şi tractoare; la Alba-Iu-
lia, MderCurea şi Orăştie, care dispun de
numeroase tractoare şi alte maşini agri­
cole.
In cei 10 ani ai regimului de democraţie
populară s-a transformat mult înfăţişarea
regiunii noastre. Viaţa oamenilor muncii
a dervenit mai frumoasă, mai plină de
conţinut. Nevoile materiale şi culturale,
mereu crescânde ale celor ce muncesc, sânt
satisfăcute într-o măsură tot 'mai mare."
Viaţa culturală din regiune este în plin
avânt. Răsar nod şi nod focare de cultură
în Cele mai îndepărtate colţuri ale regiunii.
Astăzi, datorită atenţiei pe oare partidul
şi guvernul nostru o acordă în permanenţă
ridicării nivelului cultural al celor ce
muncesc, în regiunea noastră există .496
cămine culturale săteşti, dintre care 56
sînt construcţii noi şi se mai află în pre­
zent în construcţie încă 32.
In aceste lăcaşuri de cultură tinerii şi
vârstnicii din comune şi sate îşi găsesc
locul cel mai potrivit pentru a câştiga noi
şi noi învăţăminte pentru viaţa lor prac­
tică.
Cele 392 echipe artistice, 381 echipe de
dansuri, 372 echipe de teatru, 210 ansam­
bluri corale şi 51 de famfiare şi tarafuri,
sînt cifre grăitoare ale avântului cu oare
masele de oameni ai muncii de La oraşe
şi sate au pornit în mişcarea cultural-ar-
tistică ce se desfăşoară astăzi în patria
noastră.
Teatrul de stat din Valea Jiului,' biblio­
tecile săteşti şi raionale în număr de *581
cu peste 80.000 cărţi şi broşuri, sînt reali­
zări ale regimului democrat-popular.
Anii care au trecut de la 6 Martie 1945
şi pînă în prezent, au fost anii în oare
muncitorii aliaţi cu -ţăranii muncitori au
obţinut strălucite victorii şi pe frontul
ocrotirii sănătăţii. Peste 40 de Case de
naştere s-au înfiinţat în satele şi oraşele
regiunii şi au luat fiinţă peste 30 de cir­
cumscripţii sanitare noi.
Instaurarea guvernului democrat-papu-
lar din 6 Martie 1945 a făcut ca poporul
democratice.
Aniversând împlinirea a 10 ani de la
victoria din 6 Martie 1945, oamenii mun­
cii din regiunea noastră îşi îndreaptă gân­
durile lor de dragoste şi recunoştinţă spre
Uniunea Sovietică, care ne-a eliberat de
robia fascistă şi a dat astfel putinţă po­
porului romîn să-şi ia soarta în propriile
sale mâini şi să-şi făurească o viaţă nouă,
liberă,
al întovărăşirii au fost aleşi cei mai buni
legumicultori din sat c a : Beanga Gheor-
ghe, Cosma Ghecrghe, Păcurar Anioa,
Rjusu Iosif şi Oltean Nicolae
In primăvara aceasta, întovărăşiţii vor
cultiva pe cele 13 hectare teren, diferite
varietăţi de legume c a : roşii, varză,' ardei Pentru a se asigura o recoltă sporită la
N A CEST NUM ĂR:
4 pagini 2 0 bani
LUCRĂRILE CONSFĂTUIRII FRUNTAŞILOR ÎN AGRICULTU RĂ
organizatorică din regiunile şi raioanele
respective şi a desfăşura o largă muncă
politică de masă, pentru a mobiliza în­
treaga ţărănime muncitoare, în vederea
bunei organizări şi desfăşurări a munci­
lor agricole din acest an ; preşedinţi de
sfaturi populare regionale, raionale şi co­
munale, organe locale ale puterii de stat,
Care, sprijinindu-se pa masele largi ale
ţărănimii muncitoare, vor trebui să orga­
nizeze, oa adevăraţi gospodari, îndeplini­
rea la timp şi în bune condiţii a tutu­
ror muncilor agricole; oameni de
ştiinţă din agricultură, ingineri şi tehni­
cieni agronomi, organizatori ai producţiei
agricole, îndrumători şi sfătuitori ai ţă­
rănimii muncitoare în aplicarea metode­
lor agrotehnice înaintate; cadre con­
ducătoare, tehnicieni şi muncitori fruntaşi
din gospodării agricole de stat şi din sta­
ţiuni de maşinii şi tractoare, oare au im
rol de măre însemnătate în ridicarea ni­
velului tehnic ai agriculturii şi în tran­
sformarea soaiali&tă a sa tu lu i; preşe­
dinţi de gospodării colective şi de înto­
vărăşiri agricole, brigadieri, .colectivişti S.M.T.-uriăe şi ţăranii muncitori sânt pre­
fruntaşi, elemente înaintate ale ţărănimii
noastre muncitoare oare, prin buna orga­
nizare a muncii în comun, au obţinut re­
colte bogate la hectar, demonstrând prin
exemplul lor superioritatea agriculturii
socialiste; ţărani muncitori cu gospo­
dării * individuale, fruntaşi ai recoltelor
bogate, oameni vrednici oare folosesc me­
tode agrotehnice înaintate şi dovedesc mi­
lioanelor de ţărani individuali că dacă
muncesc pământiii cu pricepere obţin re­
colte îmbelşugate. (Aplauze).
Scopul acestei consfătuiri este ca, folo­
sind experienţa pozitivă dobîndită în or­
ganizarea şi desfăşurarea muncilor agri­
cole în anii 1953 şi 1954, să stabilim îm­
preună o serie de măsuri practice pentru
executarea în bune'condiţii a muncilor
agricole în anul 1955, spre a obţine o pro­
ducţie sporită La hectar, o creştere consi­
derabilă a producţiei agricole globale şi a
producţiei de cereale-marfă.
Această consfătuire dă posibilitatea par­
ticipanţilor veniţi din toate colţurile ţă­
rii să facă un larg schimb de experienţă
cu privire la conducerea, organizarea şi
îndrumarea producţiei agricole şi la apli­
carea color mai bune metode de lucrare
a pământului şi de îngrijire a plantelor
pentru a obţine recolte mari la hectar.
Consfătuirea noastră, şi măsurile prac­
tice pe care le vom stabili în vederea
muncilor agricole din acest an trebuie
să constituie un mijloc puternic de mo­
bilizare a tuturor organelor de partid şi
de stat, a întregii ţărănimi muncitoare, a
tuturor celor ce muncesc în agricultură
la lupta pentru obţinerea unei recolte mai
mari decât în anii de pînă acum. (Aplauze).
Consfătuirea pe ţară a fruntaşilor în
producţia agricolă, Care a avut loc anul
trecut, urmată de consfătuiri şi demon­
straţii practice pe regiuni, raioane şi co­
mune, a dat bune rezultate în mobiliza­
rea oamenilor muncii din agricultură în
vederea sporirii producţiei agricole. Sîn-
tem convinşi că şi consfătuirea aceasta
va da rezultate pozitive.
Realizarea unor recolte bogate La toate
culturile in 1955 depinde în bună parte
de rezultatele obţinute în desfăşurarea lu­
crărilor agricole încă din toamna anului
1954 şi de măsurile luate în timpul iernii.
Datorită mobilizării activului de partid
şi ai sfaturilor populare şi efortului oa­
menilor muncii din agricultură, campania
agricolă din toamna anului 1954 a avut
oa rezultat efectuarea unui volum de lu­
crări agricole mai mare ca oricând.
a fost însămânţată ou culturi de toamnăi, 30.000 grape cu colţi, 5.700 semănători.
din oare cu grâu şd sedară 3,2 milioane Ţărănimea muncitoare primeşte din
hectare, cea mai mare suprafaţă care s-a partea statului demoorat-popuilax credite
însămânţat până acum La nod în ţară ou acordate în condiţii avantajoase. In anul
aceste valoroase culturi. Faţă de anul
1953, suprafaţa însămânţată cu culturi de
toamnă în anul 1954 este cu aproape 300
mii hectare mai mare.
Insămânţările de toamnă au fost execu­
tate într-un timp scurt de coa. 4 săptă­
mâni, ele fiind terminate în dea mai mare
parte a ţării la data de 10 noiembrie.
In toamna anului 1954 însămâaţările
s-au efectuat în condiţii agrotehnice su­
perioare anilor trecuţi. A fost pusă la dis­ mare de tractoare, maşini şi unelte agri­
poziţia ţărănimii muncitoare cantitatea
de aproape 25 mii tone seminţe de soi.
S-a însămânţat cu maşina în rânduri o su­
prafaţă de aproape 1,4 milioane hectare.
hectar s-au aplicat pe suprafeţe mult
mai mari decit în anii trecuţi gunoi de
grajd şi îngrăşăminte chimice.
Cele 3.400.000 hectare semănate ou Cul­
turi de toamnă sînt acum bine dezvoltate
şi înfrăţite..
Lucrările consfătuirii fruntaşilor
în agricultură. — Cuvîntarea to­
varăşului Gh. Gheorghiu-Dej
(pag. 1, 2 şi 3)
Primul deceniu de viaţă nouă
(pag. 3-a)
Faptul că în toamnă am arat pentru triei constructoare de maşini, creată în producţii de pesta 2.000 kg. la hectar, cu
tanţa arăturilor de toamnă, dar le şi apli­
că din ce in ce .mai Larg.
La gospodăriile agricole colective şi în­
tovărăşirile agricole, staţiunile de maşini
şi tractoare au efectuat în campania de
toamnă un volum de Lucrări mai mare
decât în anii trecuţi şi de calitate mai
.bună. De asemenea, ţărănimea munci­
toare Cu gospodării individuale, într-aju-
torîndu-se, a folosit mai bine uneltele şi
atelajele proprii.
P entru,buna desfăşurare a muncilor
agricole în anul acesta, partidul şi gu­
vernul au luat în cursul iernii măsuri
menite să asigure repararea din timp a
tuturor tractoarelor şi maşinilor agricole
existente în S.M.T.-uri şi gospodării de
s ta t De asemenea, au fost aprovizionate
cu combustibil şi materiale atelierele de
fierărie din comune şi sate pentru a pu­
tea repara din vreme întregul utilaj agri­
col al ţărănimii muncitoare. Ca urmare,
gătiţi pentru a începe, cu toate forţele,
lucrările agricole de primăvară.
Mai avem de arat în primăvară peste 3
milioane hectare, iar de însămânţat mai
mult de 6 milioane hectare; toate aceste
lucrări trebuie însă făcute în termenul
cel mai scurt şi în cit mai bune condi­
ţii agrotehnice, folosind experienţa frun­
taşilor în agricultură şi sfaturile ingine­
rilor şi tehnicienilor agronomi..
Măsurile pentru sporirea producţiei
agricole în anul 1955 se bazează pe pre­
vederile proiectului de Directive al Con­
gresului al H-lea al partidului cu privire
la dezvoltarea agriculturii în următorii
2-3 ani, proiect oare va fi supus dezba­
terilor" congresului.' ........
Pentru aplicarea în viaţă a hotărârii ple­
narei lărgite din august 1953 a Comite­
tului Central, partidul şi guvernul au luat
o serie de măsuri economice, tehnice şi
organizatorice, menite să ducă la spori­
rea producţiei agricole în vederea îmbu­
nătăţirii continue a aprovizionării popu­
laţiei Cu produse agroalimentare şi a in­
dustriei uşoare şi alimentare cu materii
prime agricole.
încă din toamna anului 1953 au fost
mărite investiţiile în agricultură, iar în
anul 1954 volumul acestora a ajuns la
peste 1,8 miliarde lei. In anii 1953-1954
agricultura a primit un număr de 5.820
tractoare, 1.750 batoze pentru treieratul
păioaselor, 615 combine autopropulsate,
2.777 secerători-legători, precum şi alte
maşini şi unelte agricole.
In anul 1955, investiţiile în agricultură
se vor ridica la cca. 2 miliarde 800 mi­
lioane lei, urmând ca agricultura să fie
înzestrată în cursul anului acesta ou încă
2.540 tractoare, 4.370 pluguri de tractor,
1.585 semănători pentru cereale, 1.600 se­
cerători-legători, 1.200 batoze, precum şi
alte maşini şi unelte agricole.
O atenţie deosebită s-a dat producţiei
de maşini şi unelte agricole necesare gos­
podăriilor ţărănimii muncitoare. Astfel
în anul 1954 au fost produse 17.000 plu­
guri cu tracţiune animală, 3.000 prăşitoare
cu tracţiune animală, 1.277 semănători,
precum şi un număr mare de sape, seceri,
cbase, furci etc.
O porte din acestea au fost cumpărate
de ţărani, fie în mod individual, fie aso­
ciaţi, iar o porte din unelte şi maşini au
fost puse la dispoziţia ţărănimii munci­
toare prin cele 3.800 centre de închiriat
maşini, care funcţionează pe lângă coope­
rativele săteşti.
Pentru anul 1955 se prevede a se pro­
1955 volumul creditelor acordate ţărăni­
mii muncitoare creşte cu 300% faţă de
1954. Pentru a înlesni gospodăriilor agri­
cole colective, întovărăşirilor şi ţăranilor
muncitori cu gospodării individuale procu­
rarea de credite a luat fiinţă, la începu­
tul acestui an, Banca Agricolă, oare şi-a
început activitatea.
Creşterea investiţiilor în agricultură, În­ VlaşCa
zestrarea ei ou un număr din ce în ce mai
cole şi ajutorul acordat ţărănimii munci­
toare au permis ca în anul 1954 să se
realizeze progrese în dezvoltarea agricul­
turii, obţinîndu-se o producţie globală de
9 milioane tone cereale.
înzestrarea agriculturii noastre cu trac­
toare şi maşini agricole perfecţionate a
fost posibilă datorită faptului că regimul
democrat-popular a dat o mare atenţie
industriei grele şi în primul rând indus­ pe suprafeţe de sute de mii de. hectare
Foileton — „Eroina“ din Ilia
(pag. 3-a)
însemnări culturale
(pag. 3-a)
8 Martie — Ziua internaţională a
femeii (pag. 4-a) Oalendar agricol (pag. 4-a)
industria grea, baza dezvoltării întregii perfecţionate, iar ştiinţele agricole au fă­
Tovarăşi,
In cadrul consfătuirii noastre s-au dis­
cutat pe larg măsurile tehnico-organizato-
rice Care trebuie luate pentru buna or­
ganizare şi desfăşurare a muncilor agri­
cole în primăvara şi vara anului 1955.'
Fruntaşii în agricultură, inginerii şi teh­
nicienii agronomi, oamenii de ştiinţă din
agricultură au arătat ce metode agroteh­
nice au folosit pentru a obţine recolte bo­
gate la hectar, ce imense posibilităţi de
sporire a producţiei are fiecare ţăran in­
dividual, fiecare întovărăşire agricolă, fie­ bului, d a subliniat importanţa arături-*
care gospodărie colectivă şi gospodărie de
stat, daca lucrează bine pământul, alege
bine sămânţa şi însămânţează la timp, în­
grijeşte cum trebuie culturile şi strânge
recolta în timp scurt şi fără pierderi.
Rezultatele obţinute în anul 1954 în spo­
rirea producţiei la hectar la o serie de
culturi şi în special recolta bună de po­
rumb, precum şi producţiile mari obţinute
de fruntaşii în agricultură, aşa cum eu
arătat tovarăşii dare au luat cuvîntui în
această consfătuire, dovedesc că este pe
deplin posibil să realizăm în anul acesta
producţii mari la toate culturile şi mai
ales la grâu, porumb, cartofi, sfeclă de za­
hăr, floarea-soareLuL Să ne concentrăm
toate eforturile pentru a obţine în anul
1955 o recoltă de 10 milioane tone de grîu
şi porumb, o producţie medie pe ţară de
cei puţin 2.000 kg. porumb la hectar.
(Aplauze puternice).
Sporirea producţiei de Cereale este lu­
crul cel mai important în dezvoltarea
agriculturii. Rezolvarea problemei cerea­
lelor este condiţia principală pentru dez­
voltarea tutuiror celorlalte ramuri ale agri­ nomi n-au mers cu consecvenţă pe calea
culturii şi pentru îmbunătăţirea continuă
a alimentaţiei populaţiei. Mad mult grîu
şi porumb înseamnă hrană mai multă
pentru populaţie; mai mult porumb, orz,
ovăz înseamnă mai mult nutreţ pentru
vite, înseamnă mad multe posibilităţi de a
creşte porci şi păsări, înseamnă mai multă
came, lapte, grăsimi, ouă, piei, lână şi
multe altele.
In agricultura ţării noastre porumbul
ocupă un loc de frunte. Puţine plante
răsplătesc atît de bine munca cultivato­
rului, cum o răsplăteşte porumbul. El
poate fi folosit pentru hrana oamenilor,
poate fi folosit oa furaj pentru creşterea
şi îngrăşarea animalelor, ca materie pri­
mă importantă în industria de amidon,
glucoza, spirt şi altele.
La noi în '.ţară, porumbul se cultivă de
la începutul secolului al XVHI-lea şi s-a
răspindit foarte repede, după cum se vede
din datele urm ătoare:
1862—1866 978.800 hectare
1896—1900 1.990.600 „
1901—1915 2.101.200
După primul război mondial, suprafeţele
cultivate cu porumb pe teritoriul ţării
noastre au crescut astfel :
1920 2.526.000 hectare
1930 3.430.800
1940 3.875.500
Suprafeţele cultivate cu porumb au
ajuns pînă la aproape 40% din suprafaţa
arabilă totală a ţării. România deţine pri­
mul loc în Europa şi al treilea loc în lume
în cultura porumbului.
Acest lucru nu este întâmplător. Condi­
ţiile de climă şi sol din ţara noastră sînt
favorabile culturii porumbului; avem
pământuri fertile, călduri oare ajută creş­
terea, ploi de vară care ajută legatul şi
toamne prielnice coacerii şi recoltării po­
rumbului.
Care au fost produoţiile medii pe ţară
la hectar obţinute în trecut la cultura po­
rumbului? Ele au variat în funcţie de
late pe perioade de câte 10 ani. Dar s-au
realizat de multe ori, pe suprafeţe întinse,
recolte anuale medii de peste 2.000 kg.
porumb la hectar, deşi pământul se mun­
cea cu mijloace tehnice înapoiate. Iată,
de pildă, producţia la hectar obţinută în
undi ani pe întreaga suprafaţă a unor
judeţe:
Jadetnl Anul Producţia medie la ha
Ilfov 1906 2.258 kg. la heotar
1912 2-273 „ „
Ialomiţa 1913 2.153 „ „
1906 2.220 , „ „
1906 2.H5 „ „ „
Aceste trei judeţe sînt induse în regiu-
nea Bucureşti.
Brăila ' 1913 2.153 kg. la hectar
Covuriui 1914 2-108 „ „ „
1914 2-070 „ „
Aceste două judeţe sint induse în re-
giunea Galaţi.
Dacă înainte ou 40 de and se obţineau
Pe drumul unei vieţi înflorite
(pag. 4-a)'
Ieri şi azi (pag. 4-a)
luvîntul fruntaşilor din agricultură
(pag. 4-a)
se dultivă porumbul oa plantă principală
de cultură, ţăranii noştri au acumulat o
uriaşă experienţă în cultura porumbului,
experienţă transmisă din tată în fiu.
încă la mijlocul veacului trecut, marele
patriot şi am de ştiinţă Ian Ionesau de la
Brad a studiat temeinic această expe­
rienţă, căci el considera felul cum mun­
ceşte ţărănimea drept „ştiinţă şi artă“ şi
spunea că munca ei „fade oa pământul să
rodească, oa vitele să se înmulţească şi ca
toată lumea să se hrănească din rodul'
ostenelilor sale“. Pe baza experienţei da
muncă a ţăranilor el a stabilit o serie do
reguli agrotehnice, din care unde îşi păs­
trează întreaga lor valoare şi în zilele
noastre. In lecţiile şi Lucrările sale din
anul 1867, vorbind despre cultura porum­
lor de toamnă şi a arătat c ă : ,?porumbul
cere să fie pământul gunoit mult şi bine,
el nu se teme de îngrăşare... bdne este să
se semene în linii cu semănătoare“ (adică,
aşa bum spunem nod astăzi, să se semene
în rânduri).
Comisia trimisă în februarie 1873 de
minister la ferma-modd de la Brad, or­
ganizată de Ion Ionesau de la Brad, pentru
a constata rezultatele obţinute de acesta,
arata că „păpuşoii semănaţi în linie şi
cuiburi au produs mai mult deoit cei se­
mănaţi din aruncătură şi că Ionesou de
la Brad este foarte dispus a generaliza
semănatul în linii, având întreitul avan­
taj de a-i cultiva cu maşinile, de a do­
bândi roade mal multe şi de a întrebuinţa
sămânţă mad puţină“.
Ion Ionescu de la Brad a arătat prin ex­
perienţele pe oare le-a făcut la această
fermă-model sporurile mari de recoltă de
porumb de se obţin prin folosirea lucrări­
lor raţionale în cultura acestei plante.
Prin semănatul porumbului ou maşina in
rânduri a obţinut 2.120 kg. porumb la hecr
tar, faţă de 1.413 kg. obţinute pe terenul
unde porumbul a fost semănat prin im-
prăştiere, şl 3.650 kg. la hectar, când po­
rumbul a fost semănat ou maşina în rân­
duri într-un pământ bine îngrăşat. El a-
arătat prin aceasta rolul hotărâtor pe ca-
re-1 au metodele agrotehnice avansate în
obţinerea recoltelor mori de porumb.
Din păcate însă, oamenii de ştiinţă din
agricultură, inginerii şi tehnicienii agro­
deschisă de Ion Ionescu de la Brad, n-au
studiat îndeajuns experienţa bogată şi în­
delungată a ţărănimii noastre în cultiva­
rea porumbului, nu s-au preocupat să
generalizeze această experienţă, să elabo­
reze reguli şi metode noi agrotehnice în
raport ou condiţiile concrete din diferitele
•regiuni ale ţării.
In ciuda importanţei porumbului în eco­
nomia ţării noastre, Ministerul Agricul­
turii şi organele de planificare, influenţate
de o serie de teorii greşite ale unor spe­
cialişti, teorii dăunătoare economiei naţio­
nale şi intereselor ţărănimii muncitoare,
au mers pe linia reducerii suprafeţelor în­
sămânţate ou porumb.
Nu s-a ţinut seama că porumbul, prin
multiplele sale calităţi nutritive, nu poate
fi comparat aproape cu nici o altă plantă,
fiind o cultură de bază în creşterea ani­
malelor şi sporirea productivităţii lor. Po­
rumbul este unul din cele mad valoroase
furaje concentrate pentru hrănirea anima­
lelor şi în special pentru îngrăşarea por­
cilor ; cocenii de porumb, însdiozaţi sepa­
rat de ştduleţi, asigură o bună hrană sucu­
lentă pentru animale şi în special pentru
vacile de lapte.
Iată cum au evoluat suprafeţele semă­
nate cu porumb între anii 1948-1953 :
1948 3.673.000 ha.
1949 3.452.000 ha.
1950 2.853.000 ha.
1951 2.871.000 ha.
1952 2.960.000 ha.
1953 2.887.000 ha.
Din analiza cifrelor de •mad sus rezultă
că suprafeţele semănate cu porumb au
scăzut an de an, ajungând ca suprafaţa
semănată în 1953 să fie mai mică decit
aceea din 1948 cu aproape 800 mii hectare.
Intre anii 1948—1953 s-au însămânţat
mai puţin Cu aproape 3.500.000 ha. po­
rumb. Dacă această suprafaţă ar fi fost
cultivată cu porumb, realizând producţii
medii de numai 1000 kg. la hectar, s-ar fi
putut îngrăşa în aceşti ani un număr de
7 milioane pord cu o producţie de peste
700.000 tone came şi grăsimi. Dacă s-ar fi
realizat însă o producţie medie de 2.000
kg. porumb la hectar — aşa cum au rea­
lizat de fapt numeroase gospodării colec­
tive şi zeci de mii de ţărani m undtori —
cu porumbul recoltat de pe aceste supra­
feţe s-ar fi putut îngrăşa un număr de
14 milioane de porci, care să dea o produc-
(ConUnuare în pag. 2-a)