Page 6 - 1955-03

Pag. 2
(Urmare din pag. l-a)
C u v i n t a r e aţie de aproape un milion şi jumătate tone
came şi grăsimi.
Desigur că suprafeţele arătate mai sus
s-au cultivat ou plante tehnice; legume
etc.; totuşi, rezultatul economic a fost mult
mai mic decît dacă ele s-ar fi Cultivat în
cea mai mare parte cu porumb.
Restrângerea suprafeţelor cultivate cu
porumb a dăunat şi creşterii animalelor ;
din această cauză populaţia ţării a pri­
mit în aceşti and nu numai puţine ce­
reale, oi şi mai puţină carne, lapte, brin- munele, n-a fost de acord ou această pla­ rea şi rezolvarea treburilor obşteşti, ri­ de foarte mulţi ţărani muncitori Cu gos­ tării de vară, faţă de numai 8.000 kg. pomicol.
zetuxi, ouă, păsări şi alte produse animale. nificare, ci a hotărit să lupte pentru obţi­ dicarea nivelului lor politic-cultural, tre­ podării individuale arată că dacă se aplică la hectar, obţinute la culturile obişnuite Tovarăşi,
Extinzfcd suprafeţele semănate cu po­ nerea unei producţii de 2 ori mai mare, buie să fie o preocupare permanentă a regulile agrotehnice în mod diferenţiat de primăvară.
rumb şi depunând toate eforturile pentru adică de peste 3.000 kg. la hectar. Cu cane sfaturilor populare, a tuturor organelor de se obţin recolte bogate de g rîu
sporirea producţiei la hectar putem ob­ plan trebuie să fim nod de acord şi să-i partid. (Aplauze).
ţine o producţie globală de porumb şi o susţinem ? Ou planificarea birocratică fă­ Tovarăşi,
produoţde-manfă suficientă atât pentru aco­ cută de minister sau cu planul pe care Să ne oprim un moment asupra felu­ digeni, raionul Bârlad, a dezmiriştit la gospodării colective, totuşi, producţia me­ plina convingere că în. anul acesta putem
perirea consumului intern şi creşterea ani­ şi l-au propus oamenii muncii din agri­ lui cum a muncit gospodăria agricolă co­ timp, a pregătit pământul înainte de în- die la hectar pe care am obţinut-o în ul­ să realizăm recolte sporite la hecbar la
malelor, cât şi pentru export.
In primăvara anului 1954, partidul şi gu­ posibilităţi ? Fără îndoială că trebuie să raionul Sînndcoiau-Miare, deoarece rezulta­ plivit de cât» ori a fost nevoie şi l-a bilităţilor noastre.
vernul au luat măsuri să se mărească
suprafeţele însămânţate cu porumb. Ast­
fel, în anul 1954 s-au însămânţat 3,2 mi­
lioane hectare cu porumb, iar în urma
întoarcerii grînelor compromise în timpul
iernii, această suprafaţă s-a mărit cu
200.000 ha-, însămânţîndu-se cu peste
500.000 ha. mai mult decât în anul 1953.
Datorită eforturilor depuse de oamenii
mundd din agricultură, care au ştiut să
folosească condiţiile naturale favorabile,
precum şi ajutorului tehnico-material a-
condat de stat, am obţinut în anul 1954 o
producţie globală de peste 0 milioane tone
porumb, ceea ce înseamnă o recoltă me­
die, pe ţară, de aproape 2.000 kg. la hec­
tar. Multe regiuni şi raioane au realizat
producţii medii la hectar cu mult mai
m ari
Est» drept oă .organele Ministerului Agri­
culturii şl Silviculturii, cfare se ocupă cu
evaluarea recoltelor, precum şl unii spe­
cialişti cu munci de răspundere din cadrul
mânisberulud au prezentat guvernului şi
partidului date mai mici privind recolta
de porumb.
Biroul politic al partidului s-a ocupat
îndeaproape de această problemă şi a or­
ganizat o verificare a evaluării producţiei
de porumb. Această verificare s-a fădut
într-un număr de peste 1.100 comune de
pe tot cuprinsul ţării. Rezultatul acestei
verificări a arătat că în cea mai mare
part» din regiuni şi raioane recoltele me­
dii au fost peste 2.000 kg. porumb la hec­
tar, iar în unele regiuni şi raioane au de­
păşit şi 8.000 kg. la hecbar.
Iată câteva din aceste regiuni şi raioane:
Producţia Producţia
Regiunea medie Regiunea medie
la hectar la hectar
Bucureşti 2.900 Cluj
Craiova 2.600 Galaţi 2.800
Oradea 2.850 Suceava 2.100
1.850
Producţia Producţia
Raionul medié Raionul medie
la heatar la hectar
Oarei 2.700 Adjud • 2.100
Bacău 1.900
SînndoolLaiuâ Miare 3.000 Tg. Frumos 1.700
Botoşani 2.500
Caracal 3.100 Salonta 2.800
Marghiba 3.700
Slobozia 3.100 Luduş 3.350
Găeştl 2.700
Roşiori de Vede 2.650
Mirii 2.450
Negru Vodă 1.750
Brăila 2.300
Aceste rezultate sânt confirmate de ur­
mătoarele fapte:
H anul de colectări la porumb sna reali­
zat în bune condiţii; ţărănimea munci­
toare şi-a predat aproape în întregime şi
restanţele de cote din anii trecuţi, achitân- din toamnă pentru a împiedica pierderea
du-se ou dinste de obligaţiile faţă de sta t
Producătorii agricoli aduc spre vînzaxe
pe piaţa oraşelor şi centrelor industriale
cantităţi însemnate de porumb, mălai,
porci, păsări şi alte produse agricole.
S-a realizat aproape în întregime pla­
nul de colectări, contractări şi achiziţii la gând buruienile. Marin Dina a transformat
came, şi în special la oame de porc.
Pe piaţa ţărănească s-au înregistrat scă­
deri de preţuri la mălai, oare se vinde în
multe locuri sub preţul de stat, scăderi
sensibile de preţuri la came, ouă şi alte
produse.
Pe baza faptelor de care am vorbit sîn-
tem îndreptăţiţi să considerăm că evalu­
area făcută de organele Ministerului
Agriculturii şi Silviculturii este necores­
punzătoare.
Oa urmare a sporirii producţiei agricole,
în primul rînd a producţiei de porumb,
câştigurile ţăranilor muncitori au fost mai
mari decît în anii precedenţi. După date
preliminare, producătorii agricoli au cum­
părat în anul 1954, faţă de 1953, ou 17%
mai multe ţesături de bumbac, cu 30%
mai multă îmbrăcăminte, cu 35% mai
multe fire de bumbac, cu 22% mai multe
articole de fierărie de uz sătesc, ou 18%
mai multe articole metalice de uz agrictoi,
ou 78% mai mult ciment, ou 53% mai
mult var, de peste 2 ori mai mult carton
asfaltat, cu aproape de 3 ori mai multe
cărămizi şi cherestea. In sate se constru­
iesc tot mai multe case de locuit, adăpos­
turi pentru animale şi alte construcţii gos­
podăreşti.
Pe deasupra tuturor evaluărilor, cele
arătate de dv. la Consfătuire cu privire la
rezultatele ce le-aţi •obţinut în producţia
de porumb vorbesc de la sine împotriva
atitudinii de neîncredere în posibilităţile
sporirii producţiei agricole, atitudine
demobilizatoare manifestată de unii spe­
cialişti.
însuşi planul de producţie la porumb pe
1955, desfăşurat pe întreaga ţară, alcătuit
de Ministerul Agriculturii şi Silviculturii
sub influenţa unor astfel de specialişti,
este prea mic faţă de posibilităţile exis­
tente.
Să ne referim numai la ceea ce au ară­
ta t aci câţiva tovarăşi în legătură cu
această problemă.
Tov. Covaci Sigismund, prim-secretar al
Comitetului raional de partid Cărei, a eră-
ta t că deşi an de an obţin recolte mari
de porumb, iar în anul trecut au Obţinut care_ o cpn$uce co^dijai |> rid r^ e oa ie-
la consfătuirea fruntaşilor în agricultură
în medie 2.700 kg. la hectar, totuşi mi­ meiie să participe activ în producţie şi la
nisterul a planificat pentru anul 1955 pen­ viaţa gospodăriei colective; -a creat o
tru acest raion o producţie de numai 1.450 creşă şi grădiniţă de copii pentru pe­
kg. Este de remarcat că consfătuirea frun­ rioada •muncdlar agricole. Exemplul ed este
taşilor în producţie din raion, la oare au demn de urmat.
participat ţărani muncitori din toate co­ Problema atragerii femeilor la conduce­
cultură pe baza cunoaşterii propriilor lor lectivă „Victoria“ din comuna Lemauhedna, sămâniţare, iar primăvara l-a boronit, l-a timii ani este cu mult sub nivelul posi­ toate Culturile, în special, la grîu, porumb,
fim de acord şi să susţinem iniţiativa crea­
toare a ţărănimii muncitoare din raionul
Cărei. (Aplauze prelungite).
Despre astfel de planificări birocratice
au vorbit şi tovarăşii din Regiunea Auto­
nomă Maghiară, care au arătat că raionul
Tg. Mureş, faţă de planul de 1.450 kg. po­
rumb la hectar pe 1954, a obţinut o pro­
ducţie de 2.200 k g .; totuşi, ministerul a
găsit de cuviinţă să-l planifice şi în acest
an tot c!u 1.450 kg. la hectar.
Tovarăşi,
In faţa oamenilor muncii din agricul­
tură stă anul acesta sarcina deosebit de
însemnată de a produce o recoltă îmbel­
şugată la toate culturile şi în special de
a produce 10 milioane tone griu şi porumb,
de a obţine o producţie medie pe ţară de
cel puţin 2.000 kg. porumb la hectar.
Este oare posibil să obţinem încă în
anul acesta o astfel de recoltă? La această
întrebare putem să răspundem du toată
încrederea că în condiţii climaterice
normale este pe deplin posibilă obţinerea
unei asemenea recolte.
Dovada o avem în minunatele rezultate
obţinut© în anul 1953 şi mal ales în anul
1954 de mii şl mii de ţărani muncitori,
maiştri ai recoltelor bogate din gospodării
colective, din întovărăşiri agricole, din
gospodării individuale, de numeroşi mun­
citori agricoli din unele gospodării de stat
ca şi de oameni de ştiinţă şi colaboratori
ştiinţifici pe câmpurile experimentale ale
staţiunilor de cercetări ştiinţifice.
Am ascultat cu toţii aed cuvântul multor
fruntaşi în producţie, oare ne-au arătat
cum au muncit pentru a obţine recolte
bogate. Din experienţa lor, fiecare avem
ceva de învăţat.
Tovarăşul Mărginean Nichita, ţăran
muncitor ou gospodărie individuală din
comuna Sucuband, radonul Gherla, ne-a
arătat că a îngrăşat bine pământul, a ales
sămânţă bună şi i-a făcut proba de ger­
minaţie, a semănat în cuiburi aşezate în
pătrat şi a prăşit cultura de porumb de
trei ori. Muncind astfel, el a obţinut de
pe un hectar o producţie de 5.700 kg. po­
rumb. Oricare ţăran muncitor poate- exe­
cuta aceste lucrări şi poate obţine .astfel
de recolte.
Tovarăşul Anghel Dumitru, preşedintele
întovărăşirii agricole din satul Uleşti,
radonul Urziceni, ne-a arătat că la cul­
tura porumbului a obţinut 6.300 kg. la
hectar pe o suprafaţă de 18 ha., iar la
floarea-soarelui a obţinut o producţie me­
die de 1.850 kg. la hectar.
întovărăşiţii şi-au organizat munoa în
patru brigăzi, stabilind răspundere perso­
nală pentru şefii brigăzilor şi repartizând
membrii de partid în fiecare brigadă. In
întovărăşire muncile se efectuează în co­
mun. Ei au făcut ogor de toamnă, au în­
gropat gunoi de grajd; primăvara au dis­
cuit, au semănat porumbul cu maşina în
rinduri, au boronit semănăturile pentru a
distruge scoarţa, au făcut pnaşilă de bună
calitate şd de oîte ori a fost nevoie.
Să vedem ce ne spun şi alte exemple
de fruntaşi în producţia porumbului.
Ţăranul muncitor cu gospodărie indivi­
duală Marin Dina din comuna Fratoşiţa.
raionul Fildeşi, pînă nu de mult scotea de
pe pământul său recolte slabe. Urmând
sfaturile tehnicienilor, începând din toamna
anului 1953 dl a început să lucreze mai
bine pământul. A cărat pe câmp peste 30
care gunoi de grajd bine ferm entat; a fă­
cut apoi arătură de toamnă, iar în primele
zile ale primăverii a grăpat arătura făcută
apei din pământ. El n-a mai aşteptat ca
altă dată să înflorească porumbarul şi apoi
să semene porumbul, Ci a ascultat de astă
dată sfatul inginerului agronom, semănând
la timpul potrivit cu maşina în rânduri
sămânţă de soi şi bine aleasă; îndată după
răsărirea porumbului a aplicat prima pra-
şilă, afinând în felul acesta solul şi distru­ posibilitate de a folosi metodele agroteh­
plugul în prăşitoare, cu ajutorul căreia în
locul răriţatulud şi muşuroitulud a aplicat
încă 2 praşile.
Cu toate că prin locurile acelea vremea
n-a fost prea favorabilă porumbului,
acest producător agricol a reuşit să ob­
ţină pe 1,50 hectare teren de coastă o
producţie de circa 3.000 kg. porumb la
hectar, în timp ce media pe comună a fost
de aproape 1.000 kg. la hectar.
Cu toţii am ascultat cu interes cuvin­
tele tovarăşei Curtu Draghina, preşedinta
gospodăriei colective din comuna SemLari,
radonul Arad. Dînsa a ridicat o problemă
foarte importantă, problema rolului femeii
în organizarea şi buna desfăşurare a mun­
cilor agricole. Are multă dreptate tova­
răşa Curtu oînd spune că Cel puţin 50%
din rezultatele bune obţinute în muncă
se datoresc femeilor. Femeile sânt o mare
forţă în vdaţa gospodăriei, în viaţa ob­
ştească.
Nu este însă de ajuns să recunoaştem
roiul femeii în producţie şi în viaţa ob­
ştească, ci trebuie să-i creăm şi condiţii
ca femeile să-şi poată exercita acest roL
Să nu uităm că femeia este şi gospo­
dină, este şi mamă. Tovarăşa Curtu Dra­
ghina a creat în gospodăria colectivă pe
DRUMUL SOClÂUSMULUr
tele obţinute de această goşpodărie în anul
1954 la principalele plante de cultură şi
mai ales la porumb ne arată foarte lim­
pede ce sporuri mari de recoltă la hec­
ta r se pot obţine dacă se aplică metode
agrotehnice înaintate, dacă se folosesc în
practică cuceririle ştiinţei.
Această gospodărie colectivă a semănat
ou porumb o suprafaţă de 426 hectare.
Dar n-a însămânţat şi n-a luo'rat în­
treaga suprafaţă în acelaşi fel, ci a fo­
losit pe diferite parcele metode diferite,
a aplicat regulile agrotehnice în mod di­
ferenţiat, obţinând pe fiecare parcelă re­
zultate diferite.
întreaga suprafaţă de 428 hectare a fost
arată adînc din toamnă. Primăvara ară­
tura a fost grăpată, iar înainte de însă­
mânţară întreaga suprafaţă a fost lucrată
cu cultivatorul.
Pe o suprafaţă de 264 hectare, porum­
bul a fost însămânţat în cuiburi aşezate în
pătrat, iar restul de 162 hectare au fost
semănate ou maşina după metoda obiş­
nuită ; trebuie adăugat că primele 264 hec­
tare au fost îngrăşate cu gunoi de grajd
încă din toamnă.
Din cele 264 hectare semănate în cui­
buri aşezate în pătrat, 7 hectare au fost
însămânţate cu sămânţă hibridă în primul
an, primită de la staţiunea experimentală
agricolă Lovrin.
Ridată după ce a răsărit porumbul, te­
renul a fost grăpat deoarece prinsese
scoarţă, iar când plantele au avut 2-3
frunze s-au făcut prima praşilă şi răritul.
Ou ocazia rănitului pe suprafaţa însămân­
ţată în Cuiburi aşezate în pătrat s-a lăsat, 1954 gospodăria colectivă din Urişor, raio­
pe o porţiune de 227 hectare, numai cîte
un fir în cuib, iar pe 30 hectare s-au lă­
sat cîte 2 fire, ou scopul de a se vedea
unde se obţin recolte mai mari la hec­
tar.
Este foarte important de arătat că a-
oolo unde porumbul a fost însămânţat în
cuiburi aşezate în pătrat, prăşitul s-â pu­
tut face cu uşurinţă : s-a prăşit odată ma­
nual şi de 3 ori cu prăşitoarea trasă de
cai în lung şi în lat. Acolo unde porum­
bul a fost însămânţat în rânduri drepte,
abia s-a putut prăşi odată manual şi de
2 ocri Cu prăşitoarea.
Oare au fost rezultatele în produoţie de
!pe urma aplicării unor metode agroteh­
nice diferite?
De pe suprafaţa însămânţată cu maşina
în rânduri drepte, după metoda obişnuită,
s-au recoltat în medie 2.000 kg. la hectar,
de pe suprafaţa însămânţată în cuiburi
aşezate în pătrat, unde s-a lăsat un sin­
gur fir în cuib, s-au recoltat în medie
3.375 kg. la hectar; acolo unde s-au lă­
sat 2 fire în cuib s-au recoltat cu. 460 kg.
mad mult la hectar, deci în medie 3.835
kg. la hectar. Pe parcela însămânţată în
pătrat şi pe care s-a folosit sămânţă hi­
bridă s-a obţinut o recoltă de 5.400 kg.
la hectar. Colectiviştii din această gospo­
dărie, conştienţi că sămânţa hibridă de
porumb le aduce sporuri de recoltă, s-au
hotărât să-şi producă singuri această să­
mânţă. Pe o parcelă de 1,5 hectare au în­
sămânţat în rânduri alternative soiurile
„Phister“ şi „românesc de Studina“, oare
dau cele mai bune rezultate în regiune.
Pe această parcelă folosind şi îngrăşă­
minte chimice şi polenizarea artificială,
suplimentară, s-a obţinut o recoltă de
7.200 kg. porumb la hectar.
Din exemplul acestei gospodării colec­
tive se vede limpede ce avantaje pre­
zintă gospodăria mare, socialistă, lucrând
cu mijloace mecanice şi având deplina
nice cele mad bune. Don acest exemplu
se vede ce mari posibilităţi de sporire
a producţiei de porumb la hectar sînt la
noi în ţară. Exemplul gospodăriei colec­
tive „Victoria“ merită să fie studiat şi
urm at şi de alte gospodării agricole co­
lective şi întovărăşiri agricole.
Tovarăşi,
După cum rezultă din consfătuirea noa­
stră, în fiecare sat, în fiecare comună sînt
ţărani muncitori care, aplicând regulile
agrotehnice, au realizat recolte mari de
porumb, oa şi de alte culturi.
Aplicând cu pricepere măsurile agroteh­
nice recomandate de ştiinţa agronomică,
precum şi metodele de muncă folosite de
fruntaşii recoltelor bogate, oamenii mun­
cii din agricultură — cu sprijinul statu­
lui democnat-popular — pomesC în această
primăvară cu toate forţele să însămânţeze
3.300.000 hectare de porumb, să realizeze
o produoţie medie la hectar pe ţară de
cel puţin 2.000 kg.
Aceasta este în interesul propriu al
fiecărui ţăran muncitor, este în interesul
dezvoltării economiei naţionale şi al ridi­
cării continue a nivelului de viaţă al po­
porului muncitor de la. oraşe şl sate.
(Aplauze).
Tovarăşi,
In lupta pentru dezvoltarea agricultu­
rii, pentru rezolvarea problemei cereale­
lor, o importanţă deosebită are sporirea
producţiei de grîu, principala plantă ce­
realieră panificabilă.
Deşi în ţara noastră condiţiile naturale
de climă şi sol pentru cultura griului de
destul d.e produc Gospodăria colectivă din comuna Ilado.- cît m,o4 bine terenurile diţi îm p reju rim e
tovarăşului
ţia medie obţinută la hectar continuă să
rămână an de an la un nivel scăzut şi
neoarespunzăjtar ^posibilităţilor de care dis­ producţie de 24.000 kg. cartofi.
punem.
Rezultatele obţinute de numeroase gos­
podării colective şi întovărăşiri agricole,
Astfel, ţăranul muncitor ou gospodărie obţinut mulţi ţărani cu gospodării indi­ tatele campaniei agricole din toamna
individuală Manea Ion din comuna Ghi- viduale, mult» întovărăşiri agricole şi anului 1954 ne îndreptăţesc să avem de­
secerat în pîrgă. Datorită acestor lucrări,
el a obţinut 1.800 kg. grîu la hectar, cu
toate că prin partea locului a fost secetă;
ceilalţi ţărani muncitori din comună, care
n-au executat cum trebuie lucrările agri­
cole, au obţinut numai 600 kg. la hectar.
Membrii întovărăşirii din comuna Atâr­
naţi, raionul Alexandria, însămânţând griul
în rinduri încrucişate, plivindu-l de 2
ori, strângând recolta fără pierderi când
boabele au dat în pîrgă, au reuşit să ob­
ţină în condiţii de climă vitrege 1.650 kg.
grîu în medie de pe o suprafaţă de 24 hec­
tare ale întovărăşirii. Ţăranii muncitori
cu gospodării individuale din această co­
mună, oare n-au avut posibilitatea să fo­
losească în aceeaşi măsură ca întovărăşi­
rile mijloacele mecanizate pentru aplica­
rea unor metode agrotehnice avansate, au
obţinut o producţie la hectar de numai
700-800 kg. grîu.
De asemenea, şi întovărăşirea din satul
Totoieşti, raionul Tîrgul Frumos, a obţi­
nut, în ciuda timpului nefavorabil, o re­
coltă de 1.800 kg. la hectar. In această
întovărăşire tarlalele sânt fără haturi, ţă­
ranii muncitori lucrează pământul în co­
mun şi pe lîngă uneltele şi atelajele lor
proprii ei folosesc în mare măsură trac­
toarele şd maşinale agricole, ale staţiunii
de maşini şi tractoare din Podu Iloaiei.
In anul 1953. au semănat griul cu ma­
şina în pământ ogorît din v a r ă ; primă­
vara, observând că multe din plante erau
descălţate, au tăvălugit şi apoi au gră­
pat ; când au apărut buruieni în lan au
plivit
Recolte şi m.ad mari a realizat în anul
nul Dej, oare, de pe o suprafaţă de 32
hectare însămânţată cu grîu de toamnă, a
obţinut o recoltă medie de 1.920 kg. la
hectar. O suprafaţă de 17 hectare a în­
sămânţat-o Cu maşina în rinduri după
metoda obişnuită şi a realizat o recoltă
de 1.740 kg. la hectar, pe oînd pe o su­
prafaţă de 15 hectare însămânţată în rân­
duri .încrucişate a obţinut 2.100 kg. la hec­
tar, deci-un spor de recoltă de 360 kg.
La fiecare hectar.
O atenţie deosebită, tovarăşi, trebuie să
dăm recoltatului. Ştim ou toţii cît de mult
grîu se pierde în fiecare an cînd se strân­
ge recolta — şi aceasta din cauză că
griul nu se recoltează la timp.
Datorită faptului că însămînţările de
toamnă s-au făcut într-un timp mai sourt
şi în condiţii favorabile de umiditate
a solului, grînele au intrat în iarnă întă­
rite şi bine înfrăţite. Putem afirma că
avem perspectiva unei recolte bune de
grîu în anul acesta, că sînt create toate
condiţiile ca să obţinem în 1955 o recoltă
medie de peste 1.400 kg. la hectar.
Tovarăşi,
Pentru îmbunătăţirea aprovizionării
populaţiei de la oraşe şi sate cu produse
agroaldmentare, cât şi pentru asigurarea
industriei uşoare şi alimentare cu mate­
rii prime agricole necesare, pe lîngă lupta
pentru obţinerea unei producţii mari de
cereale — şi-ndeosebi la grîu şi porumb
— trebuie să dăm o atenţie deosebită mă­
ririi producţiei la cartofi, sfeclă de za­
hăr, floarea-soarelui şi altele.
In ţara noastră sînt posibilităţi mari de
a obţine recolte bogate la cartofi şi de
a introduce cultura lui şi în regiunile unde
pînă aefum n-a fost cultivat.
Vom arăta numai cîteva exemple de
recolte mari de cartofi obţinute în dife­
ritele regiuni ale ţării
Ţăranii muncitori Sasu Ion şi Grosari
Radu, din comuna Bălăceana, raionul Su­
ceava, au obţinut fiecare oîte 52.000 kg.
cartofi la hectar. Ei au lucrat bine pă­
mântul în toamnă şi primăvară ; ou ales
pentru sămânţă cartofi din soiuri rezis­
tente la rîia neagră; au semănat cartofii
în cuiburi aşezate în pătrat şi au între­
ţinut bine culturile.
In consfătuirea raională a fruntaşilor
în agricultură, care a avut loc în această
iarnă, tovarăşul Grosori Radu a chemat
la întrecere pentru obţinerea unei recolte
de 55.000 kg. cartofi la hectar în anul 1955
pe tovarăşul RodencLuc Toader, decorat
ou Ordinul Muncii pentru recoltele bo­
gate de cartofi pe care le-a obţinut
Ţăranul muncitor Rab Iosif din comuna
Crizbav, raionul Stalin, a obţinut 44.000
kg. cartofi la hectar prin Cultură dublă.
Gospodăria agricolă colectivă „Ogorul
Roşu” din comuna Laslea, raionul Sighi­
şoara, a obţinut 28.000 kg. cartofi la fie­
care hectar de pe o suprafaţă de 35 hec­
tare semănate în cuiburi aşezate în pă­
trat.
Deşi cartoful reuşeşte moi bine în re­
giunile muntoase, mai bogate în ploi şl
cu veri răcoroase, nu există regiune sau
raion la nod în ţară în care cartoful
nu poată fi cultivat Cu succes, aducând ve­
nituri mari producătorilor agricoli.
Metoda care asigură recolte bogate de
cartofi în zonele secetoase ca Bărăganul.
Dobrogea şi altele este metoda sovietică
a plantării de vară a cartofului ; ea s-a
aplicat în ultimii ani pe suprafeţe mari
în regiunile Constanţa, Bucureşti, Craiova.
Galaţi.
Mr. 458
ci vetrele oraşelor, centrelor muncitoreşti
şi a satelor, neoultivate cu legume şi zar­
zavaturi. Ministerul Agriculturii şi Silvi­
culturii şi sfaturile populare au datoria
de a asigura aprovizionarea cultivatorilor
cu seminţele şi răsadurile necesare.
Trebuie executate la timp toate lucră­
vonu, raionul Olteniţa, a obţinut de pe un rile rftn livezile de pomi şi vii, să ne ocu­
hectar cultivat după această metodă o păm de plantarea în primăvară a unul nu­
măr mare de pomi fructiferi şi de com­
plectanea. golurilor din vii.
Gospodăria agricolă colectivă din co­
muna Stoeneşti, raionul Caracal, a obţi­ Să dăm toată atenţia refacerii şi dez­
n u t 23.000 kg. la hectar după metoda plan­ voltării patrimoniului nostru viticol şl
Rezultatele obţinute în producţia agri­
Cu toate recoltele mari. pe oare le-au colă în anii 1953 şi 1954, precum şi rezul­
cartofi, sfeclă de zahăr, floarea-soareluL
Pentru lichidarea lipsurilor în cultura
cartofului este necesar ca Ministerul Pentru aceasta, avem în ţara noastră
Agriculturii şi Silviculturii, Institutul de toate condiţiile necesare, toate posibilită­
Cercetări Agronomice al Academiei R.P.R., ţile. Industria socialistă înzestrează agri­
inginerii şi tehnicienii agronomi, specia­ cultura cu maşinile, materialele şi unel­
lişti în cultivarea Cartofului, împreună cu tele de care are nevoie; avem un număr
cultivatorii de cartofi, să stabilească locu­ mere de ingineri şi tehnicieni agronomi,
rile unde se pot obţine producţiile cele capabili să ridice nivelul agriculturii;
mai mari. Una din problemele cele mai avem un sector socialist în agricultură],
importante pentru sporirea producţiei de cu numeroase unităţi fruntaşe — gospo­
cartofi este aceea a producerii şi înmul­ dării colective, întovărăşiri, gospodării
ţirii rapide a unor soiuri de mare pro­ agricole de stat,, staţiuni experimentale —
ductivitate adecvate' condiţiilor de sol oare sânt o mărturie vie a felului cum
şi climă locale, rezistente la boli. Minis­ trebuie să se organizeze munca şi să sa
terului Agriculturii şl Silviculturii, in lucreze pământul pentru a se obţine roade
strânsă colaborare ou Instituitul de Cerce­ bogate ; în fiecare sat şi comună sânt ţă­
tări Agronomice, îi revine sarcina să re­ rani muncitori harnici, iscusiţi, maiştri ai
zolve această problemă într-un timp cît recoltelor bogate, care au dovedit că mun­
mai scurt. cind pământul după sfaturile agronomilor,
în funcţie de condiţiile locale, se pot ob­
O altă cultură oare are o mare impor­ ţine sporuri foarte mari de recoltă la
tanţă în dezvoltarea economiei noastre hecbar.
naţionale este sfecla de zahăr. In ultimii
ani, consumul de zahăr a crescut încon­ Trebuie numai să folosim aşa aum se
tinuu ca urmare a ridicării nivelului de cuvine toate aceste posibilităţi, să folo­
trai al poporului muncitor. sim pe deplin tractoarele şi maşinile
agricole ale statului, precum şi maşinile,
Deşi an de an suprafaţa cultivată uneltele de lucru ele ţărănimii munci­
sfeclă de zahăr a crescut, producţia la toare, să aplicăm metodele de muncă ale
hectar a continuat să rămână la un ni­ fruntaşilor în producţia agricolă.
vel scăzut.
Aceasta se datoreşte faptului că atît Mi­ Obţinerea unei recolte de 10 milioane
nisterul Agriculturii şi Silviculturii, cît şi tone grîu şi porumb, a unei recolte medii
Ministerul Industriei Alimentare n-au luat pe ţară de cei puţin 2.000 k g porumb la
măsuri pentru a îndruma şi ajuta pe cul­ hecbar depinde, în cea mad mare măsură,
tivatori să aplice toate lucrările agroteh­ de felul în care organele de partid şi de
nice necesare pentru obţinerea unor re­ stat vor şti să conducă în mod concret
colte mari. n-au luat măsuri să facă agricultura, cu spirit de răspundere, cui
justă raionore a culturii sfeclei de zahăr competenţă şi ou •cunoaşterea condiţiilor
şi pentru a alege terenurile cele mai po­ locale de produoţie, înlăturând metodele
trivite acestei culturi, nu s-au îngrijit de birocratice. Obţinerea unei asemenea re­
înmulţirea şi introducerea în cultura mare colte, depinde, în primul rînd, de felul cum
a soiurilor de sfeclă productive şi cu un organele de partid şi de stat vor şti să
desfăşoare o largă muncă politică şi orga­
conţinut mare de zahăr.
In cadrul consfătuirii noastre un număr nizatorică, de zi cu zi, în mijlociul oame­
de tovarăşi buni cultivatori de sfeclă de nilor muncii de pe ogoare, pentru mobili­
zahăr, ne-au arătat cum printr-o pregă­ zarea tuturor forţelor din agricultură în
tire bună a terenului!, prin semănarea la îndeplinirea la timp şi în bune condiţii
timp a unei seminţe de calitate superioa­ a tuturor muncilor agricole.
ră, printr-o bună îngrijire a culturilor, Trebuie să’ spunem că Ministerul Agri­
prin aplicarea unui număr mare de praşile culturii şi Silviculturii, oare poartă prin­
şl recoltarea sfeclei la timpul potrivit au cipala răspundere în ce priveşte folosirea
reuşit să obţină recolte mari. deplină a tuturor posibilităţilor de sporire
Astfel, tovarăşul Covrig Gheorghe, din a producţiei agricole, încă nu şi-a lichidat
comuna Ungheni, raionul Tg. Mureş, ne-a sistemul său de muncă greoi şi birocratic.
arătat cum, de pe o suprafaţă de 29 ari Lucrul cel mai necesar pentru organele
a obţinut o recoltă de 15.780 kg. sfeclă Ministerului Agriculturii şi Silviculturii,
de zahăr, ceea ce înseamnă 54.400 kg. la de sus şi pînă jos, pentru sfaturile popu­
hecbar. Deşi această recoltă la hectar a lare, ca şi pentru organele de partid, este'
fost obţinută pe o suprafaţă mică, ea arată de a se apropia cît mad mult de proble­
totuşi posibilităţile existente în creşterea mele concrete ale unităţilor de producţie
producţiei La hectar. agricolă. Din partea lucrătorilor de partid
Gospodăria colectivă „Pet&Bi Şandor“ şi de stat oare au sarcini legate de spori­
din comuna Dîmbău, radonul Tînnăveni, rea producţiei agricole se cere o activi­
cultivînd sfeclă de zahăr pe o suprafaţă tate operativă, strâns legată de sat şi de
do 8 ha„ a obţinut o producţie de 40.000 unităţile agricole productive, bazată pe
kg. la fiecare heatar. Pentru a obţine acea­ cunoaşterea temeinică a condiţiilor locale
stă recoltă bogată, Colectiviştii au arat de producţie.
pământul adânc din toamnă, băgând sub Anul trecut, în toiul muncilor agricole,
brazdă 20 tone gunoi de grajd la h e c ta r; Ministerul Agriculturii şi Sdlvdoulturii a
în timpul vegetaţiei au dat cîte 150 kg. cerut Direcţiilor regionale agricole să în­
azotat de amoniu la hectar şi au făcut 3 tocmească o ludrare care a totalizat mii
praşile. de kg. de hîrtde scrisă şi a sustras timp
Asemenea exemple sânt în toate regiu­ de 3 săptămâni pe toţi inginerii şl tehni­
nile şi raioanele cultivatoare de sfeclă de cienii agronomi de la preocupările legate
zahăr. de campania agricolă. Trebuie să se în­
Anul acesta trebuie să însămânţăm o su­ ţeleagă odată pentru totdeauna, în pri­
prafaţă de 150.000 ha. cu sfeclă de zahăr, mul rînd de către Ministerul Agriculturii
cu mult mai mult decât în anii trecuţi, şi Silviculturii, că inginerii agronomi nu
şi să obţinem o producţie medie pe ţară sînt statisticieni, ci sînt îndrumători şi
de cel puţin 15.000 kg. la hectar. Avem organizatori ai producţiei agricole, Că
toate Condiţiile create şl depinde de felul rolul lor este de a îndruma, învăţa şi
cum noi vom munci pentru a putea nu ajuiba pe ţăranii muncitori cum" trebuie
numai realiza această producţie, dar chiar aplicate metodele agrotehnice înaintate,
pentru a o depăşi cu mult. pentru obţinerea de recolte bogate.
Tovarăşi, Trebuie să se lichideze metoda deselor
Am vorbit mai pe larg de cultura po­ schimbări de la un loc la altul a cadrelor
rumbului, grâului, cartofului şi sfeclei de de ingineri şi tehnicieni agronomi, de­
zahăr deoarece aceste culturi ocupă su­ oarece o conducere calificată şi Compe­
prafeţele cele moi întinse din pămîntui tentă în agricultură necesită cunoaşterea
arabil al ţării noastre şd joacă rolul cel temeinică a condiţiilor locale, pe oare nici
mai important în economia agricolă. un specialist nu poate fi în stare să şi-o
însuşească de pe o zi pe alta. Folosirea
Mai sânt însă şi alte culturi agricole, justă a cadrelor trebMe să înceapă Cu re­
cum este orzul de toamnă, orzoaica, ovă­ partizarea lor raţională — cît mai puţini în
zul, orezul, floarea - soarelui, bumbacul, birourile ministerului şi ale Direcţiilor
inul, cânepa şi altele, de care trebuie să agricole regionale şi cît mai mulţi pe
ne ocupăm îndeaproape, căci au o impor­ teren, pentru a îndruma ţărănimea mun­
tanţă mare în aprovizionarea oamenilor citoare în aplicarea măsurilor agrotehnice
muncii cu produse agroaldmentare şi a necesare producţiei agricole. (Aplauze).
industriei uşoare şi alimentare cu materii
prime. De aceea, prima măsură pe care mi­
nisterul trebuie s-o ia do urgenţă este
Creşterea producţiei de zarzavaturi şi de a repartiza pe inginerii şi tehnicienii
legume, oare să asigure aprovizionarea agronomi pe teren. Dat fiind numărul
din belşug a oamenilor muncii, trebuie să actual de ingineri şi tehnicieni agronomi,
fie o preocupare de seamă a tuturor or­ pentru acoperirea întregii suprafeţe agri­
ganelor de partid, a sfaturilor populare şi cole a ţării îi va reveni fiecăruia dintre
a tuturor organelor agricole. ed, după calcule preliminare, o suprafaţă
de 4—6 mii hectare.
Trebuie create baze puternice de apro­
vizionare cu legume şL zarzavaturi în ju­ Fiind legaţi de teren, inginerii şi tehni­
rul fiecărui oraş şi centru muncitoresc. cienii agronomi vor putea cunoaşte moi
Pentru aceasta este necesar să se cultiv« bine particularităţile locale, pe fruntaşii
în jurul oraşelor şi centrelor muncitoreşti recoltelor bogate şi metodele lor de
cît mai multe legume şi zarzavaturi iri­ muncă ; odată cu sarcina de a ajuta ţără­
gate. Culturile irigat» de legume trebuie nimea muncitoare în desfăşurarea munci­
extinse de asemenea de-a lungul văilor, lor agricole, ei vor putea studia şi întocmi
apelor, unde avem terenuri fertile. lucrări de specialitate cu privire la me­
todele înaintate de muncă, contribuind
Organele sindicale, comisiile şi delega­ astfel la generalizarea ştiinţifică şi extin­
tele de femei trebuie să ducă o intensă derea în producţie a acestor metode. Par­
muncă de lămurire în rîndurile muncitori­ tidul şi guvernul se vor îngriji să li se
lor, funcţionarilor şi gospodinelor, pentru creeze condiţiile corespunzătoare de muncă
oa în anul acesta să se extindă cît mai şi de trai.
m ult cultivarea legumelor şl zarzavaturi­
lor pe loturile individuale, pentru a folosi
(Continuare în pag. 3 >,
J