Page 7 - 1955-03

DRUMUL SOCIALISM ULUI x&ascsao Pag- 3.

Cuvîntarea iov. Gh. GheorghiimDcj Primo! deceniu de viaţă nonă

la consfătuirea fruntaşilor în agricultură Anii ce s-au scurs de la instaurarea re­ drăşeecu Ioan, Sencduc SamofLă, Trifu In scopul aprovizionării celor ce mun­
gimului democrat-popular ta ţara noastră, Ioan şi alţii, Care Îşi depăşesc cu regula­ cesc cu produsele necesare; au fost în­

au adus schimbări radicale ta viaţa oame­ ritate pLanril de producţie, Stat cunoscute fiinţate noi magazine alimentare şi tex­

(Urmare din pag. 2-a) în întărirea disciplinei în muncă şi parti­ In momentul de faţă, lucrul cal mai Im­ nilor, în dezvoltarea tatreprinderilor, a ta întreaga ţară. Numeroasele inovaţii tile, s-a construit o cofetărie; un restau­

V ' ........................... ciparea activă a tuturor membrilor gos­ portant în activitatea la sat»- a organelor oraşelor şi satelor din regiunea noastră şi propus» şi aplicate do tovarăşii KlfiM Os- rant, o fabrică de pâine, ete. Tot ta anii
- ÎDaşd în ultimul an munca de pcpu- podăriilor la muncile agricole pentru ob­ şi organizaţiilor de partid este pregătirea din întreaga ţară. car, Cioara Varii», Kovalcs LadisLaru, Po- de democraţie populară s-a construit şi
ţinerea unor recolte sporite. şi executarea lucrărilor agricole de pri­ pescu Variile, Bortiş TLtua — laureat ed noua gară. Dar cit» nu •s-au construit şi
1tifflplgyynft a metodelor agrotehnice înaintate măvară şi vară la timp şi în bune con­ In Hunedoara, vestita cetate a oţeLuLui, Premiului de Stat — şi biţii, aduc combi­ se vor mal construi încă ?
B-a îmbunătăţit, totuşi Ministerul Agri­ Este necesar ca rezultatele pozitive ob­
transformările ce s-au petrecut atât în
culturii şd Solviculturii n-a ajuns' încă să ţinute de cercetătorii ştiinţifici în labora­
cunoască — şi ou atît mai mult să stu­ toare şi pe câmpurile de experimentare să diţii. Cadrul Combinatului metalurgic „Gheorghe natului economii anual» de zeci de mili­ Vechea Hunedoară, e acum un imens
dieze, să popularizeze pe scară largă — fie aplicate pe scară largă în producţia Organele de partid şi activiştii de partid Gheorghiu-Dej ’’, cât şi a oraşului, eu fă- oane kd. şantier ta care munca pulsează cu o in­
experienţa bogată şi multilaterală a frun­ agricolă. Orice cercetare ştiinţifică poate cutt ca totul să pară de nerecimoScuit, faţă tensitate crescândă. Primul deceniu de
taşilor-în producţia agricolă. care au sarcini în legătură ou desfăşura­ de înfăţişarea ce o aveau în anul 1945. In Dar transformărifle mi s-au petrecut nu­ viaţă nou constituie doar începutul unei
fi considerată da dusă cu succes ptaă la ca­ rea muncilor agricole trebuie să studieze cei 10 and de democraţie, în cadrul combi­ mai în cadrul combinatului, cd şi ta în­ perioade de muncă încordată, în direcţia
Sarcina Ministerului Agriculturii şi Sil­ păt numai atunci când ea a prins rădăcini temeinic problemele concrete ale produc­ natului s-a construit un nou furnal — cel făţişarea oraşului, oare s-a dezvoltat con­ construirii socialismului în' ţara noastră.
viculturii, a organelor agricole este de adânci în practică. In acelaşi timp, cerce­ ţiei agricole din raza lor de activitate, să mai maro din întreaga ţară — s-au reno­ siderabil. Numai din emul 1947 au fost Pînă în prezent, oricine a putut vedea
a studia sistematic metodele prin oare tătorii ştiinţifici să studieze metodele îna­ cunoască în amănunt ce este de făcut şi vat toate furnalele vechi şi atu foot înzes­ construite ta Oraşul Muncitoresc 1.244 a- forţa ce emană din legătura strânsă între
. numeroşi ţărani muncitori obţin recolte intate folosite de fruntaşii în agricultură, să la măsurile organizatorice necesare, trate cu mijloace tehnice nod. Munca ma­ partamente, ce cuprind o suprafaţă de partid, popor şi guvernul instaurat cu 10
! îmbelşugate pe ogoarele lor, de a face tot ca în felul ecesta •ele să poată fi gene­ tadrepttadu-şl atenţia spre munca con­ nuală de încărcare şi descărcare la fur­ 101.050 m.p. Pentru cei necăsătoriţi s-au ani în urmă şi prietenia ce leagă toate
ce trebuie ca experienţa- şd metodele taa- ralizata şi aplicate pa suprafeţe cît mai cretă, operativă, de teren, spre îndruma­ nale a fost mecanizată. Cuptoarele de ¦construit trei blocuri unJui cu 32 aparta­ ţările lagărului democratic în frunte cu
; intate de muncă ale fruntaşilor în pro- mari. Dta contactul strâns între oamenii de rea vie a oamenilor muncii din agricul­ prăjit minereul au fost transformate, iar mente, al doilea cu 53, iar al treilea cu eliberatoarea noastră Uniunea Sovietică,
- ducţia agricolă să fie cunoscute şl epdi- ştiinţă şi fruntaşii îa agricultură, ştiinţa tură şi dezvoltarea activităţii - lor crea­ în anul 1952 au intrat în funcţiune zeci de 72 apartamente. Asigurarea unor condiţii din partea căreia am primit un substanţial
oaite de fiecaTe gospodărie colectivă, în­ agricolă se va îmbogăţi Este de datoria toare. cuptoare pentru prăjirea siderited care optime de locuit a fost rezolvată şi prin în­ ajutor în toate domeniile de activitate.
tovărăşire agricolă, asociaţie de producţie cercetătorilor ştiinţificii să meargă ta uni­ funcţionează cu gaz de la furnale. fiinţarea taberei „Gh. Apostol“ şi a „Ora­
( agricolă, ţăran muncitor individual Comitetele regionale şi raionale de par­ şului Tineretului“, ultimul prevăzut şi cu Continuând să meargă cu încredere pe
tăţile agricole, pe ogoare, ta mijlocul ţă­ tid şi organizaţiile de bază «lăţeşti să cu­ In aceşti ani a crescut considerabil şi un cinematograf. drumul construcţiei paşnice, oamenii mun­
noască situaţia pregătirilor şi lucrărilor
Ministerul Agriculturii şi Silviculturii rănimii muncitoare, pentru a-i da un aju­ agricole din fiecare comună, din fiecare numărul noilor cadre ridicate din popor. Pentru pregătirea noilor cadre, care să cii din Hunedoara, alături de întregul nos­
una fost încă în stare să organizeze pro­ tor direct ta aplicarea metodelor agroteh­ sat, că ştie ce se cultivă, ce posibilităţi stat Numele furnaliştilor Hăulică Ioan, Micar- mânuiască tehnica nouă în viitor, s-a Con­ tru popor muncitor» vor dovedi prin fap­
ducerea în cantităţi suficienta a semin-
i ţeflar de -soi în vederea satisfacerii ne­ nice. (Aplauze). do Creştere a producţiei agricole, ce mă­ ilc Ioan, maistrul Zlătior Ioan care a vi­ struit o şcoală profesională cu 4 cămine, tele lor că cânt hotărâţi să lupte neobosit'
voilor anuale ale gospodăriilor de stat, Tovarăşi, suri agrotehnice trebuie aplicate ta condi­ zitat Uniunea Sovietică şi tatoreîndu-se în unde elevii primesc totul gratuit De ase­ pentru a da viaţă hotărârilor partidului şl
gospodăriilor cdedtive, întovărăşirilor, &- Lupta pentru realizarea unei producţii ţiile locale de climă şi sol. ţară a epddcat pentru prima dată la nod menea, s-au înfiinţat areşo şi cămine de zi guvernului nostru, pentru a apăra măre­
metoda înaintată de muncă FdlLpov, ale
de 10 milioane tone griu şl porumb ta anul Membri comitetelor regionale şi rado*

Boccaţdiflxxr de producţie agricolă şi gos­ acesta pune sarcini foarte importante oa­ nale de partid trebuie să cunoască expe­ oţeflarfLor Forţu Petru, Cosbache Vasiie, pentru copiii oamenilor muncii de la com­ ţei» realizări înfăptuite ta anii regimului
podăriilor individuale ţărăneşti- Miai mult menilor muncii din industrie, ta special rienţa fruntaşilor recoltelor bogate din Lăbuneţ Vaier, numele laminatordior An- binat şi I.C.S.H.
democrat, pentru paco şi fericirea kw.
. chiar, se comite în fiecare primăvară şi din ramurii» industrial» caro produc ma­ comuna, raionul şi regiunea respectivă, să
toamnă aceeaşi greşeală de a se tran­ şini, piese de schimb, utilaje, unelte agri­ cunoască personal pe fruntaşii recoltelor
sporta seminţe de soi dintr-o zonă natu­ cole, îngrăşăminte şi alte materiale ne­ bogate din raza lor de activitate şi să FOILETON
O iniţiativă bună
rală da producţie în alta, oînd ştiut est» cesare agritouLturiL lupte pentru ca metodele de muncă ale

că sămânţa de porumb oare dă roade bune Intreprindetrile dta sistemul Ministeru­ edesrtora să devină un bun al tuturor ţă­ In cinstea ziled de 8 Martie — Ziua In­ E R O I N A “ DIN ILIA
în Bărăgan nu poate da rezultate mulţu- lui Industriei Metalurgice şi Construcţii­ ranilor muncitori.
ternaţională a femeii — comisia de femei,
;:j mitoare în nordul Moldovei lor de Maşini se preocupă în mai mare Odată cu începerea muncilor agricole ou sprijinul comitetului executiv al sfatu­ Do loc, nu ştim de unde-i, dar locuieşte Şi chiar dacă ea U Iartă pe cei de Ia sta­

Ministerul este obligat să ia măsurile măsură decât ta trecut de sarcina con­ de primăvară, principalele forţe al» comi­ lui popular şi ai căminului cultural din ta prezent în comuna Hia. E de gen feme- rea cdvdlă (pentru Că s-ar putea să-i mai
neoesare pentru asigurarea seminţelor de struirii de maşini şi unelte agricole în tetelor regionale şi raionale de partid tre- comuna Băcia, raionul Hunedoara, au ini­ nto, are păr negru, de statură .potrivită roage să aducă date de p» teren), noi
orz, orzoaioă, ovăz, griu de primăvară, se- cantităţi şi sortimente din ce în ce mai bude îndreptate spre comune, spre sate. ţiat înfiinţarea în cadrul căminului cul­ şl-d pUtatuţă la faţă. Lucrează ta agricul­ nu-i iertăm. Să fi» aspru pedepsiţi. Do
: minţe de sfedă de zahăr şi seminţe de mari', pentru a pune la dispoziţia ţărăni­ să ajute organizaţiile de bază săteşti şi tural, a unui cerc de croitorie şi e unui tură. Eroina noastră este foarte ordonată. ce-şi bot joc de încrederea uned femed
: legume şi zarzavaturi, potrivit condiţiilor mii muncitoare mijloace de producţie oare organele locale de stat în organizarea şi cerc de menaj. Nu lipseşte nici o zd de la birou. Din cau­ atît de ordonate şi punctual» ? i

fiecărei regiuni. să-i uşureze munca şi să-d asigure creş­ îndeplinirea la timp şi în bune condiţii e încă de la prima lecţie s-a putut ob­ ză că ţine foarte mult la ordine şi punc­ Nu vrem să mal amintim despre faptul
Lucrărilor agricole. serva interesul deosebit al femeilor pen­
In faţa directorilor, inginerilor, tehni­ terea necontenită a producţiei ia hectar tru a-şi însuşi cunoştinţele acestor mese­ tualitate, nici pe teren nu pleacă (eroina că colo 800 kg. sentinţe selecţionate (în
cienilor şi muncitorilor din gospodăriile la toate culturile. Organizaţiile de bază săteşti şi comite­ rii. Ele au participat tatr-un număr de
de stat stă sarcina de a executa la timp Totuşi, nu se dă tacă importanţa cuve­ tele executive ale sfaturilor populare să peste 25. Lecţiile stat predate cu mult in­ noastră trebuie să meargă şi pe teren pe biroul eroinei noastre) eu ajuns în situaţia
mobilizeze pe deputaţii circumsaripţiilor teres şi răspundere de către Loţko Ştefan la ţăranii muncitori Pentru asta, bine sfatului popular raional ca fiind 1000 kg.
şi în bune condiţii toate muncile agri­ nită unor probleme esenţiale ta legătură electorale, pe toţi ţăranii muncitori, tine­ — pentru Croitorie — şi de către tovară­ înţeles nu-i de vină ea, ol meseria ei „pă­ Probabil vreun binevoitor, a mad selecţio­
retul, femeile, pentru ca în campania şele Zudor Ghizela, NălăLai Hortensia,
cole. să meoamizeze într-o măsură cât mai cu producţia acestor maşini şi unelte agri­ agricolă de primăvară nici un petec de Aibu Cornelia şi Zelenco Ecaterina — pen­ cătoasă“). Poate fi văzută des pe la sfa­ nat dtabr-um condei 200 kg. seminţe. Ce,
pământ să nu rămână neSnsămînţat tru menaj.
mare lucrările agricole, să folosească cit cole. tul popular comunal rugindu-se de undi paroă-i mare lucru ? Nu vrem să miai
Organizaţiile de bază săteşti, comite-? Iniţiativa a fost curând urmată şi de
mai mult agregatele pe dare statul şi dLasa Astfel, unele piese de schimb stat livrate tele executive ale sfaturilor populare şi către femeile muncitoare din satul Petreni, funcţionari (de preferinţă îi roagă pe cei vorbim nici despre cele 7 centre de se­
muncitoare le-au pu3 la dispoziţie, să cu întârziere şi în cantităţi nesatisfăcă­ organele sindicale trebuie să dea o deo­ aparţinător comunei Băda, oare la rândul
sebită atenţie organizării şi desfăşurării lor au deschis şl ele şl tot ta cadrul că- de la servicâui stării civile) să-i aducă date lecţionat, care, de fapt stat 8 (unul func­
lupte pentru a da d t mai multă pcroduc- toare. Calitatea multor maşini agricole da, unei largi întreceri socialiste în gospodă­ mdnulud cultural cercuri ta care învaţă de pe teren despre campania agricolă de ţionează numai pe hârtie) şi nu lucrează
riile agricole de stat, staţiunile de maşini croitul şl menajul
ţie-mamfă de bună calitate, pentru redu­ de pildă, batoze, secerători-legători, se­ şl tractoare, gospodăriile agricol» colective primăvară. Cu aceste date, ea întocmeş­ nicd unul.
şi întovărăşirile agricole şi a întrecerii pa­ Insuşindu-şl temeinic asemenea deprin­
cerea preţului de cost, să lupte împotriva mănători, pluguri, trebuie îmbunătăţită. triotice între comune, sate şi ţăranii mun­ deri gospodăreşti, ţflrăndie muncitoare din te o situaţie pe comună şi o transmite sfa­ Despre aceste lucruri, eroina noastră a
citori individuali, pentru îndeplinirea la comuna Băcia, aduc fără îndoială o con­
risipei, pentru ca fiecare G.A.S. să devină Este necesar să se Lărgească sortimen­ timp şi ta bune condiţii a muncilor tribuţie de seamă ta îmbunătăţirea traiu­ tului popular raional auzit oîto ceva. Dar nu s-a tu rburat Şl
agricole şl pentru ridicarea producţiei lui lor de fiecare zi.
o gospodărie rentabilă. tul şi numărul maşinilor agricole cu trac­ agricole la hectar. Eroina noastră are şi alte calităţi. Fi- bine a făcut Fleacuri I de ce să-şi în­
VICTOR MUREŞAN
Oamenii munCdl din agricultură aşteaptă ţiune animală şi el uneltelor necesare ţă­ Comuniştii de la sate eu datoria de corespondent voluntar dndică în meseria ei intră şi obligaţia de a greuneze mintea cu astfel de nimicuri ? !
cdnsrte do a fi exemplu pentru to ţi .oamenii
din partea staţiunilor de maşini şi trac­ ranilor cu gospo<Klrii individual» şi să se muncii din agricultură ta aplicarea -meto­ La cercul agrotehnic din satul Silvaşul se ocupa de selecţionatul seminţelor, de Ea trebuie să se ocupe în general de
delor agrotehnice înaintate, în executarea Inferior raionul Haţeg, pe oare-1 conduce funcţionarea centrelor de curăţat şi tratat, treburile astea, să întocmească situaţii, să
toare ş i . a tractoriştilor un ajutor deose­ realizeze tipuri de maşini proprii condi­ La timp şi ta bune condiţii a tuturor, tovarăşa tehniciană Bucşa Eleonora, ţăra­ ea, a transmis sfatului popular raional că le transmită raionului, să stea în birou,
lucrărilor agricole. FdeCare comunist tre­ nii muncitori din acest sat se adună de s-au selecţionat până acum ta Hia 800 kg. să-şi facă unghiile, să se privească în o-
bit de puternic, organizatoric şi tehnic, ţiilor do relief ale ţării. îndeosebi tre­ buie să fie un fruntaş al recoltelor bogate, fiecare dată oînd se ţin lecţiile. seminţe de grâu, arz, ovăz, etc. Şl cum un glindă şl alte treburi importante. Mun­
un factor activ ta popularizarea experien­ astfel de „succes" nu putea fi realizat
în lupta pentru obţinerea unor recolte buie asigurate prăşdtorf, pluguri do coastă, ţei înaintate şi în introducerea metodelor La început nu frecventau toţi cel ce se
de lucru el» fruntaşilor ta agricultură ta înscriseseră la oerc. P ita munca lor de
bogate în acest an. cositori şl secerători simple pentru trac­ rândurile întregii ţărănimi. lămurire depusă de tehniciană, împreună
cu deputaţii, ţăranii muncitori au început
Cele mai multe SJM.T.-urd au reuşit să ţiune n.Tdimiofră. , Experienţa campaniei agricole de să frecventeze mai mult cercul înfiinţat
toamnă a arătat ce putere de mobilizare în satul lor.
termine la timp Lucrările de reparaţii şi Seceratul cu seoerătoarea simplă trasă posedă organizaţiile noastre do partid fără oameni harnici, ea a făcut la repe­ ca Concretă cu ţăranii muncitori pentru
atunci otad desfăşoară o muncă politică Din cei 28 înscrişi la cerc, acum frec­ aplicarea metodelor agrotehnice înainta­
de pregătire pentru campania do primă­ de cad este mult mal Convenabil ţăranu­ serioasă în rândurile ţăranilor muncitori. ventează un număr de 34 ţărani munci­ zeală şi câţiva fruntaşi ta selecţionarea se­ te, pregătirea la timp a însămlnţărilor de
Organizaţiile de partid şi sfaturile popu­ tori. Ptaă acum, lor 11 s-au predat 18 lec­ minţelor : Bogdan Ndcoiae, Suciu Ion Va­ primăvară, - curăţatul sentinţelor şi altele
vară. lui muncitor decît seceratul cu secera. Se­ lare au îndatorirea să organizeze şl în ţii, printre oare se enumeră şi lecţiile cu ier," Crişan Nicolae Rotaru şi alţii. De de acest1'fel, stat treburi de care trebuie
campania agricolă de primăvară ta mod titlu l: Gum se face pregătirea seminţelor
Conducerile SJvLT.-urilar să asigura din ceratul au secera al recoltei de pe un hec­ temeinic munca politică la sate, folosind pentru însăm înţări; cum se face tasă-
toate mijloacele care le stau la dispoziţie : mînţarea porumbului în cuiburi dispuse în
La un cerc agrotehnic ‘timp contractarea unui volum cît mai tar, dacă muncesc dod oameni, durează 5convorbiri ale activiştilor cu ţăranii mun­ pătrat, cît şl alte lecţii. hărnicia acestor oameni nu ne îndoim. Dar să se ocupe ced de la serviciul... stării ci­
mare de lucrări ou gospodăriile -colective, zile; folosind seoerătoarea trasă de cai, citori, munca agitatorilor şi a deputaţilor
de la om la om şi din casă în casă, or­ PARA IOAN (Cremene) nicd eroinei nu-i putem imputa nimic. E vile.
cu întovărăşirile agricole, cu asociaţiile de deservită de doi oameni, seceratul durează ganizarea de conferinţe ale agronomilor corespondent voluntar vinovată ea că aceşti ţărani muncitori Şi acum să vă prezentăm eroina: (Dacă
şi zootehnifoienilor, care să dea sfaturi
producţie agricolă şi gospodăriile ţără­ numai 8 ore. practice ţărănimii muncitoare, răspândirea şi-au însămânţat griul de astă toamnă, oă
acum în primăvară nu mai însămânţează
neşti individuale, astfel încît în primă­ Cositul Cu coasa al unui hectar de fîn, La sate a ziarelor, broşurilor şi cărţilor. n-o să dea mtaa cu dumneavoastră să n-o

vară Capacitatea de lucru a tractoarelor şi dacă munceşte un singur om, durează două Presa de partid centrală şi locală trebuie nici o plantă păioasă şi deci n-au pen­ condamnaţi. Are mîini fine, bine îngri­

maşinilor agricole să fie folosită la ma­ zile; folosind oostttoarea simplă, trasă de tru ce să cureţe sentinţa ? Nu I Vinovaţi jite şi nu vrea să şi le „murdărească“.)

ximum. cal deservită de un singur om, durează stat cei care lucrează la serviciul stării Inginer agronom Bota Mana, şeful circum­

Este o datorie patriotică a flecărud trac­ numai o jumătate de zL civil», pentru că ed au adus aceste date. scripţiei agricole din Ilia.

torist să aibă grijă de tractorul şi maşi­ Maşinile agricole trase de animale uşu­ Eroina noastră este „curată" ca lacrima.

nile agricole ce-d stat încredinţate, să rează munca oamenilor, scurtează mult GH. PAVEL

facă numai lucrări de bună calitate, să timpul de recoltat şi evită pierderile de

respect» ou stricteţe prevederile contrac­ recoltă.

tului încheiat cu producătorii agricoli.
ÎNSEM NĂRIFelul cum este organizată şi cum mun- folosească asemenea maşini agricole. Ţă­
Est» ta interesul ţăranilor muncitori să culturale

LVasiie Voichiţă, Erou el Muncii Sooia- să-şi cumpere şi să folosească ta comun
V ceşte brigada de tractorişti condusă de ranii muncitori se pot întovărăşi între el uminatoare a Nu trecu mai mult de o tele şi altele... Aşa s-a de­

i liste, poate să servească drept pildă demnă astfel de m aşini; ei pot face Comenzi in­ jumătate de oră şi lelea So­ prins cu ele şi a început a

de urmat pentru toate brigăzile de trac­ dustriei. care le fabrică în condiţii avan­ satului fia plecă spre casă, bucu­ porni la „atac". A strîns

torişti din staţiunile noastre de maşini şi tajoase şi le garantează calitatea maşi­ — Tovarăşe învăţătoare!... roasă că a găsit rostul pro­ pe lingă ca tineretul, să­

tractoare. Gospodăriile agricole colective nilor. Strigătul domol, oarecum blemei la care se muncise. tenii şi zi de zi au dus

pe ogoarele cărora a lucrat aCeastă bri­ Ministerul Energiei Electrice trebuie să sfios, se pierdu in noapte, In poartă, strinse cu căldu­ lupta împreună. Trei ani

gadă au obţinut recolte mari şi de bună acoperit de hămăitura ră­ ră .mina învăţătoarei. au luptat... Comunişti cu
cantate. Brigada şi-a realizat planul în
ia de pe acum măsuri pentru mărirea nu­ guşită a unui dine trezit — Noapte bună tovarăşe Jic Eronim, Barbu Gheor­

proporţie de 225% ; tractoristul Bog­ mărului de arii electrificate în scopul eli­ din somn. Nimic nu se tul­ învăţătoare şi iartă-mă că ghe şi alţii ca aceştia din

dan Gheorghe, fruntaş în această brigadă, berării a cît mai multor tractoare pentru bură. Femeia care îl scose­ te-am trezit din somn... sat, i-au stat mereu ală­

şi-a îndeplinit planul în proporţie de1 dezmiriştit şi arături ta timpul treiera­ se, aşteptă o clipă, apoi, a- — Nu face nimic lele So­ turi. Acum, în Strei este

831%, realizând un câştig mediu lunar tului. să se preocupe zi de zi. de muncile agricole : propiindu-se şi mai mult fie, răspunse învăţătoarea şcoală nouă, cămin cultu­

ta anul 1954 de 1.511 led. Astfel de câş­ Ministerul Industriei Chimice trebuie să paginile ziarelor noastre să devină tribuna de poarta de fier a locuin­ zîmbind, nu face nimic... ral nou. Ţăranii, sfătuiţi
tiguri pot fi realizate do orice tracto­ asigure livrarea conform planului a tu­ întrecerii socialisto şi patriotice şi a ex­
ţei, în faţa căreia se opri­ Mai pofteşte şi altădată. mereu de vorba stăruitoare

rist dacă munceşte cu conştiinciozitate, se, repetă din n o u : Carte, nu se învaţă aşa a „dăscăliţei" lor, s-au tot
dacă şeful da brigadă se ocupă de buna turor cantităţilor de îngrăşăminte mine­ perienţei înaintate în bătălia pentru o re­
— Tovarăşe învăţătoare!... uşor... înţeles, au tot cumpănit şi

organizare şi îndrumare a muncii în ca­ rale şi substanţelor chimico, pentru com­ coltă de 10 milioane tone grâu şi porumb. De rîndul acesta, în ca­ Femeia se pierdu înghi­ acum întovărăşirea agricolă

drul brigăzii pe caro o conduce. baterea dăunătorilor şi bolilor la plante Tovarăşi, să străluci lumina unui ţită de întunerecul nopţii, e ca şi gata, formată. Lelea

Comitetele executive ale sfaturilor popu­ şi animale. chibrit, apoi uşa se între­ urmărită de privirile calde Sofia, cea care o sculase

lare şi organele de partid au datoria să Tovarăşi, Avem de făcut un volum mare de lu­ deschise cu băgare de sea­ ale învăţătoarei. Peste sat din somn, nu ştia nici o

ducă o largă muncă politică de lămurire crări agricole în anul acesta. Executând mă şi un glas liniştit în­ se lăsă din nou liniştea şi buchie, atunci cînd învăţă­

în rândurile ţăranilor muncitori indivi­ Rezultatele pozitive obţinute ta agricul­ aceste lucrări la timpul potrivit şl în con­ trebă uşor. această linişte se revărsă toarea venise în sat. Azi ci­

duali, recomandtadu-le să se ajute unii tură după plenara din august 1953 a C.C. diţii bune, folosind experienţa minu­ — Cine strigă ? parcă întreagă în sufletul teşte ziarul şi face tot fe­

pe alţii cu unelte şl animale de muncă al Partidului Muncitoresc Român, şi mai nată a fruntaşilor în agricultură, urmînd — Eu, tovarăşe învăţă­ blajin al „dăscăliţei" ce re­ lul de socoteli. Şi n-a fost

pentru a executa mai bine şi la timpul ales ta campania agricolă din toamna anu­ îndrumările Inginerilor şi tehnicienilor toare, eu, Barbu Sofia, zemată de un stîlp al por­ numai singură aşa, au mai

potrivit lucrările agricole pentru.a obţine răspunse femeia de la poar­ ţii încă mai privea tăcută fost ei mulţi, care nu ştiau
recolte mai mari.
lui trecut, se datorase muncii politice şi agronomi, apliotad în mod creator expe­ tă şi în inimă simţi parcă in peretele de întuneric al nici să semneze şi care as­
In fiecare regiune stat întovărăşiri frun­ organizatorice depuse de organizaţiile de rienţa înaintată a agriculturii sovietice
o strîngere ce i se părea nopţii oarbe. Şi încet, pe tăzi, se iau la întrecere cu

taşe ta care ţăranii muncitori au intrat partid, care au ştiut să dea elan şi încre­ vom putea să obţinem recolte bogate la că-i reproşează faptul că nesimţite parcă, în minte „cel mai şcolaţi" din sat...

cu toată suprafaţa arabilă, ludrează în dere oamenilor muncii din agricultură, toate culturile. s-a apucat să scoale lu­ începură a-i flutura una Multe s-au mai petrecut în

mea în puterea nopţii. după alta amintirile. aceşti trei ani în viaţa ţă­

comun, de la arat ptaă la recoltare, or­ să-i mobilizeze ta lupta'pentru aplicarea însufleţirea cu oare clasa muncitoare, învăţătoarea Moise Lu- ...Se împliniseră mai bine ranilor din Strei, ani în
ganizează cete permanente şi obţin astfel creţia se apropie de poartă. de trei ani de clnd proas­ care ea, „dăscăliţa" Moise
producţii sporite şi venituri mari. Sarcina politicii partidului de dezvoltare a econo­ ţărănimea muncitoare şi intelectualitatea
organelor de partid şi de stat este de a — Ce-i necazul, lele So­ păta absolventă de şcoală Lucreţia, a stat perma­
îndruma şl sprijini întovărăşirile agricole miei naţionale şi de ridicare a nivelului îmbrăţişează programul de măsuri pentru fia? pedagogică, Moise Lucre- nent la datorie.
ca în desfăşurarea muncilor agricole din
anul acesta să-şi organizeze muncă după de trai material şi cultural al poporului dezvoltarea agriculturii şi sporirea consi­ Cea care strigase, se codi ţia, se coborîse pentru pri­ ...Goana amintirilor care
pilda întovărăşirilor fruntaşe.
muncitor. derabilă a producţiei agricole demon­ Intre 8—14 martie pe ecranul cinema­ cîteva clipe, zîmbind stin­ ma oară în satul Strei din ii răvăşiseră pentru o cli­
Gospodăriile agricole colective să-şi tografului, „A. Sahla“ din Petroşani, va
pregătească întregul Inventar de lucru, Aceasta arată că organizaţiile de partid strează încă odată sprijinul fără rezerve'pe rula filmul sovieto-albanez ta culori gherită ca şi cum ar fi raionul Hunedoara. Aici pă gîndurile, se pierdu cu­
să-şi îngrijească în mod deosebit anima­ „Seanderbeg“.
lele lor de tracţiune şi să-şi organizeze şi-au îmbunătăţit munca politică ta rân­ care poporul îl acordă politicii partidu­ vrut să-şi ceară iertare, a- avea să muncească. O por­ rând şi învăţătoarea tresări
bine brigăzile permanente, stablUndu-le înfăţişând perioada grea a anilor In
.sarcini concrete. durile maselor şi stat mai strins legate lui şi guvernului — politică de ridicare a oare imperiul otoman, ajuns în culmea pu­ poi tncjzpu: nise atunci mai întîi spre ca deşteptată dintr-o reve­
terii sale, ţinea sub jug popoarele Bal­
de problemele producţiei agricole, ceea ce bunel stări materiale şi culturale a oa­ canice, acţiunea se desfăşoară dinamic, Ştiţi, tovarăşe învăţă­ „centru", privind iscoditor rie. Pomi domol spre casă,

constituie o chezăşie a realizării sarcinii menilor muncii de la oraşe şi sate, de apă­ zguduitor. Filmul, evocă figura măreaţă toare, de aseară mă tot în toate părţile. Pe primul pentru a-şi relua din nou

de sporire serioasă a producţiei agricole rare a păcii în rând cu celelalte ţări ale trudesc la o problemă şi ţăran întîlnit l-a întrebat: odihna întreruptă. Din

ta anul acesta. lagărului păcii, democraţiei şi socialismu­ nu-mi iese nici cum la so­ — Eşti bun să-mi spui prag, se mai uită odată

In ţara noastră Stat multe gospodării coteală, firar ea să fie că unde-i şcoala ? peste sătucul mic ce tăcut,
colective oare, arganlzîndu-şl bine munca
şi folosind atît posibilităţile tehnice ale Din păcat», nu toate comitetele re­ lui ta frunte cu Uniunea Sovietică. (A- a luptătorului pentru libertatea Albaniei nu-i pot da de rost... N-am Acesta a privit-o lung, îşi desfăşura uliţele înguste
SJVLT.-urdlor, Cît şi propriile lor mijloace gionale, comitetele raionale săteşti de par­ plauze puternice). SCanderbeg. Bătăliile sîngeroase pe care
de producţie, au realizat recolte bogate tid şi organizaţiile de bază săteşti înţeleg Comitetul Central al Partidului Mun­ curajosul popor albanez le poartă apărîn- avut chip să rabd pînă di­ nedumerit parcă, apoi a pe sub vălurile adormite
şi au repartizat colectiviştilor venituri pe deplin că asigurarea succesului ta rea­ citoresc Român şi guvernul Republicii du-şl patria de Cotropirea turcilor, stat re­
mari. lizarea sarcinilor stă ta mobilizarea largă Populare Române au deplina convingere date de film cu multă vigoare şi natura­ mineaţă... clătinat uşor din cap. ale nopţii. Privirile îi stră­
q ţărănimii muncitoare pentru sporirea că oamenii muncii îşi vor concentra toate lism. Interpretat la un înalt nivel artistic,
Organele de partid şi aflaturile populare producţiei în vederea dezvoltării schimbu­ forţele pentru dezvoltarea economiei na­ filmul reprezintă o valoroasă creaţie a ti­ Ochii învăţătoarei se lu­ — Şcoală, zici ?... Păi noi luciră din nou şi uşor, mur­
trebuie să desfăşoare o intensă muncă po­ lui de mărfuri între oraş şi sat, a ridicării ţionale, pentru întărirea statului nostru nerei arte clniasta albaneze, subliniind
litică şi să ajute gospodăriile colective nivelului de trai al oamenilor muncii, a democrat-popular, pentru înflorirea pa­ totodată roadele concrete ale prietenescu­ minară ca învăluiţi de fla­ n-avem şcoală. Copiii în­ mură, vorbind parcă cuiva
să-şi organizeze în aşa fel munca încît întăririi continue a alianţei între clasa triei. (Aplauze prelungite. Toţi se. ridica lui ajutor dat acestei ţări de către Uniu­
să se ridice la nivelul gospodăriilor frun­ căra unui foc lăuntric. Se vaţă într-o casă, la un ve­ din imaginea sa, cuiua nu­

apropie cu blîndeţe de fe­ cin de-al meu... mai de ea ştiut.

meia care o trezise şi luîn- Aceasta a fost prima ves­ — Dormi sătucule, dor­

d-o de mină îi şopti: te neaşteptată pe care ea a mi, că mîine ne aşteaptă o

Poftim înăuntru lele aflat-o, veste ce parcă o nouă zi de. muncă şi multe

Sofie, poftim... ti dăm noi făcuse să şovăie o clipă. mai avem noi doi de fă­

de capăt. ...După ea, au urmat al­ cut... V. AFLOAREI

taşe, să le ajute în organizarea brigăzilor, m u rito are şi ţărănimea muncitoare. iV, in jtfofoare). nea SQvietlcă.