Page 8 - 1955-03

- Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 458

A R T I E Pe drumul unei vieţi înflorite

JS uttE ftta ţ/m ía la a lm te .ilííual Se împlinesc 10 ani de la instaurarea vin din satele din jur. In munca de in­ Recoltă bună la o rz şi ovăz Primăvara, am dat cu o grapă uşoară
regimului democrat-populax în ţara noas­ struire a elevilor sînt antrenate activ 20
peste teren. Cind am văzut că buruienile
Femeile din Republica Populară Romînă, de construcţii din regiunea noastră. Bri­ tră, eveniment care constituie un minunat de cadre didactice care s-au ocupat in­ Gospodăria noastră colectivă are mai năpădiseră în grâu am făcut pldvituL Pli-
fcetăţene libere ale patriei noastre, con­ gada de femei a zidăriţei Pădureanu Va­ -prilej de a face un bilanţ al deosebitelor tens şi de munca de alfabetizare. Din cei multe categorii de soluri. Tehnicienii a- vitul l-am făciut întotdeauna după o ploi­
structoare active ale socialismului, sărbă­ leria de pe un şantier al ICSH-uLui, depă- realizări care s-au obţinut în acest răstimp peste 600 de neştiutori de carte dare e- grememi, ne-au vorbit în toamna anului cică, deoarece puteam să scot mai bine
toresc în fiecare an la 8 Martie, împreună şindu-şi angajamentul luat a realizat pla­ şi în doamna noastră, Apoldul de Sus. xistau mai înainte au mai rămas deabia 1953 în ce soluri se pretează mai bine cul­ din rădăcini buruienile, în total griul
Nenumăratele succese pe tărâm politic, 100, care sînt pe oale de a-şi însuşi ştiinţa tura orzului şi ovăzului. Ascultând de aces­ l-ani plivit de 3 ori. Aşa am muncit eu
cu femeile din lumea întreagă, ,,Zdua in­ nul în proporţie de 221%.

ternaţională a femeii“. Sub egida Fe­ La filatura Lupani, între cele peste 600 economic şi cultural oare au contribuit la de cartei Ţăranii muncitori ca”: Armean te sfaturi, moi ne-am pregătit terenurile suprafaţa de 0,40 ha. însămânţată cu grlu,
deraţiei Democratice Internaţionale a Fe­ femei aflate în întrecerea sooialisţă sînt ridicarea nivelului de viaţă al ţărănimii Gheorghe, Oiicoiu Petru, Ciociu Hie, Goia cele mai indicate acestor culturi.
de am putut obţine La recoltare de pe ea
meilor, ziua tradiţională de 8 Martie a de­ multe, ca tovarăşele Elena David, Ioana noastre muncitoare, dovedesc din plin Nicolae şi a lţii sînt astăzi oameni lumi­ Voi povesti acum cum am obţinut nod 1160 kg.
venit în mişcarea feminină, zi de tre­ Ghiilea, Irima Molnar, Ioana Dumitraş şi grija partidului nostru, în lupta ţie zi cu n a ţi capabili să muncească mai bine şi de pe suprafaţa de 10 hectare, însămân­ MOGA ILIE

ţată ou orz şi ovăz, o producţie bogată. ţăran muncitor din comuna

cere în revistă a realizărilor obţinute şi altele, care-şi depăşesc cu regularitate zi pentru bunăstarea celor 'ce muncesc. mai mult ca înainte. Vinţul de Jos raionul Alba

tot odată punct de plecare .pentru nod rea­ planul de producţie între 30—60%. Pe aceste Ioduri, unde altădată domneau S-ar putea vorbi despre cele două gră­ Terenul în oare am însămânţat aceste Recoltă bogată

lizări. Creşte mereu numărul acelor femei care nestînjenite mizeria, foamea şl neştiinţa diniţe sezoniere: una romînă şi alta ger­ culturi, a fost înainte cultivat cu porumb.

Urmând fidel exemplul luminos el glo­ pcnin propunerile de raţionalizare şi prin de carte, se dezvoltă tot mai mult zorii mană, dar mai sânt şi alte realizări pe tă­ După recoltare, am transportat la cîmp bă­ de porum b boabe Ia h ectar
rioaselor fiice ale ţării comunismului, sub aplicarea metodelor înaintate de muncă unei vieţi noi. râmul dezvoltării nivelului de trai mate­ legar de grajd împrăştiind la un hectar

conducerea Partidului Muncitoresc Român, contribuie la ridicarea productivităţii Faţa comunei noastre s-a schimbat mult. rial şi cultura! al ţărănimii noastre. Există până la 20 tone. Toamna Cu tractoarele Multe lucruri folositoare în munca mea
femeile din ţara noastră contribuie cu în­ muncii şi a reducerii preţului de cost al Pretutindeni clocoteşte o viaţă nouă. S-a în comună o staţie de radioficare du peste S.M.T.-uiui am arat adânc această supra­ de agricultor, am auzit la conferinţele ce
sufleţire la lupta plină de elan a poporului produselor. De numele tovarăşei Moldovan înfiinţat în acest răstimp de 10 ani gos­ 400 de difuzoare, instalate în casele co­ faţă. le ţineau tehnicienii agronomi la căminul

nostru pentru construirea socialismului. Ana de la fabrica „Simion Bămuiţiiu“ de podăria agricolă de stat, oare în prezent lectiviştilor, ale muncitorilor din G.A.S. şi In primăvară, am grăpat bine' terenul, cultural din comuna noastră.
Anul acesta, 8 Martie, are o semnifica­ la Alba, este legată aplicarea.metodei so­ are numeroase secţii pentru lucrarea pă­ ale ţăranilor. cu gospodării individuale. aceasta am făcut-o cu scopul ca apa să nu Dar din toate ce am auzit aici, mi-a
Programele care se emit zilnic la această se elimine, ci să pătrundă cît mod adînc plăcut mai mult metoda de semănat po­
ţie deosebită. Uniunea Sovietică, ţările de vietice Lidia Savelieva oare a adus în­ mântului, în diferite sate din jur.

democraţie populară, oamenii cinstiţi dor­ treprinderii economii de zeci de mii lei. In cursul acestor 10 ani de putere popu­ staţie contribuie din plin la culturaliza­ în sol. Am semănat, sămânţă selecţionată rumbul în cuiburi aşezate în pătrat. M-am
şi tratată cu formalină contra tăciunelui hotărât şi eu să aplic această metodă,
nici de pace din lumea întreagă, duc lupta La aceeiaşi fabrică, Popa Stela aplicînd me­ lară s-a înfiinţat gospodăria agricolă co­ rea oamenilor muncii.
eroică pentru preîntâmpinarea celui mai toda tovarăşului Nicolae Militam are de­ lectivă „Brazdă Nouă” ou o suprafaţă de Nu de mnilt s-a deschis un cinematograf zburător. La două zile după ce am grăpat deoarece era o metodă nouă de care auzi­
groaznic ' război, războiul atomic, pe oare păşiri de plan în dmstea zilei de 8 Martie 546 hectare, în dare au intrat 130 de gos­ ou bandă lată, care prezintă aproape zil­ terenul, am însămânţat 5 hectare cu orz de' sem prima dată.
vor să-l dezlănţuie în ura lor turbată de 130%, iar Bodea Rozalia a depăşit nor­ podării (211 membri). Este interesant că nic cele mai noi film e‘artistice, documen­ primăvară şi 5 hectare cu ovăz. Insămîn- N-am înţeles însă, prea bine, cum se
ţatul l-om făcut ou maşina în rânduri sim­ face prăşitul la porumbul cultivat în pă­
cercurile cele. mai reacţionare ale lumii, ma ou 133%. în această gospodărie au intrat români, tare şi jurnale de actualitate.
La sate de asemenea, acolo unde che­ saşi şi ţigani care s-au înfrăţit în munca Ţăranilor colectivişti, ţăranilor cu gos­ ple.
imperialiştii americani. trat, de aceea la a treia praşilă am făcut

Femeile din ţara noastră sânt înfrăţite marea la întrecere a femeilor din Hune­ lor creatoare pentru o viaţă mai bună şi podării individuale şi muncitorilor din Pentru a combate buruienile pînă la muşuroitui.
azi moi mult ca oricând du femeile din doara a fost temeinic prelucrată, nume­ îmbelşugată. Roadele acestei înfrăţiri în GA.S. li s-a pus la dispoziţie o bibliotecă răsărirea orzului şi ovăzului, noi am gră­ Terenul pentru cultura pdrumbuiui îl
ţările de demooraţie-populară, cu culti­ roase gospodine şi-au luat angajamente muncă s-au dovedit în recoltele îmbelşu­ sătească ou peste 6.000 de cărţi şi broşuri. pat terenul, distrugând prin asta şi crusta
vatoarele ’ din UiR.S.S-, gospodinele din pentru îndeplinirea prevederilor proiectu­ (scoarţa) ce se formează din cauza ploilor. aveam pregătit de cu toamna, adică arat
La căminul cultural, am enajat şi înfru­ adînd şi îngrăşat cu 18.000 kg. gunoi de

S.UA., muncitoarele franceze şi germa­ lui de Directive cu privire la dezvoltarea gate pe care le-au cules colectiviştii. Ast­ museţat în anii trecuţi există o bogată Când culturile începuseră să crească şi grajd.
ne. au marea majoritate a populaţiei glo­ agriculturii în următorii 2—3 and. Astfel fel s-au obţinut 1.600 kg. boabe grâu la activitate. Activează în cadrul acestui că­ pălămida intrase în ele, am făcut plivitufl Primăvara, înainte de semănatul po­
bului, în lupta comună pentru apărarea femeile c a : Bahovaanu Rafila, Pascu Au­ hectar, 4.000 kg. porumb la hectar şi al­ min echipe de dans, cor, teatru, precum şi de 3 ori pînă la recoltare.
bunului celui mai de preţ al omenirii — relia. Barabanţ Elena din comuna Gîrbo- tele. o fanfară form ată din români şi saşi. rumbului md-am ales toată sămânţa de
pacea. vo, raionul Sebeş, care ou muncit neobo­ De pe suprafaţa de 5 hectare însămân­ porumb. Sămânţa mi-am ales-o numai, din
ţată ou orz, am recoltat 2.800 kg. la hec­ ştiuieţii cei mal mari şi mai buni,' boa­

In săptămânile premergătoare zilei de site pentru creearea în satul lor a asocia­ Grădina de zarzavat, crescătoria de In vederea celui de al treilea concurs tar, iar de pe cea însămînţată cu ovăz, cm bele le-am luat numai de la mijlocul ştiu-
8 Martie, sub îndrumarea organelor şi or­ ţiei de cultivarea sfeclei de zahăr, în care vite, stâna colectivă de oi, stupăria şi al­ pe ţară al echipelor de teatru ale cămi­ reeditat 2.600 kg. la hectar.
!Leţilor. Am făcut apoi grăparea terenului

ganizaţiilor de partid, femeile din re­ au intrat toţi gospodarii satului, sînt dem­ tele îndestulează pe ţăranii muncitori ou nelor culturale, echipa de teatru română Această practică a alegerii solului ne-a şi pe urm ă m -am dus cu marcatorul şi la
giunea noastră au dus o activitate inten­ ne de lăudat. toate cele necesare traiului. Iotă-1 de a pregătit piesele „Un talent“ şi „Cuscrii învăţat un lucru nou, pentru aceasta noi întretăierea rindiurilor făceam cuiburile la
să pentru lămurirea populaţiei despre im­ pildă pe colectivistul Radu Gheorghe ca­ Gherghinei“, iar echipa de teatru ger­ o să căutăm şi pe viitor s-o folosim. distanţe de 70/70 cm. şi între !rânduiri şi pe
portanţa semnării Apelului Consiliului Pentru sporirea numărului de păsări, în rînid, punând la un cuib cîte 3—4 boabe
unele raioane comisiile de femei au por­ PETRU MOISESOU

Mondial al Păcii de !La Viena. Acţiunea de nit chior întreceri între gospodinele de pe re a prestat cu familia lui, în cursul anu­ mană a pregătit piesele „Pisica neagră“ şi membru G.A.C., din soitul Ostrov de .porumb.

strângere a semnăturilor pe Apelul Păcii, diferite străzi, lucru ce duce în mod si­ lui 1954 peste 700 zilenmuncă, pentru oare „Lupta claselor“. Roadele obţinute După ce terminasem de însămânţat am
a duprins mase de femei oa niciodată. gur la sporirea permanentă a păsărilor în a primit 4.900 kg. porumb, 2.100 kg. grîu, Tot mai multe talente populare sînt în­ aşteptat să răsară porum bul Când porum­

Mii de femei de la oraşe şi sate au par­ gospodăriile individuale din regiunea importantă sumă de bani, precum şi alte drumate cu grijă şi dragoste pentru că prin cultivarea griului bul avea 3—4 frunze i-am făcut prima
ticipat în echipele comitetelor de luptă noastră. Numai în raionul Hunedoara pes­ produse din gospodărie. Da fel au primit astăzi tezaurul artei noast-re populare este
pentru pace, la strângerea a sute de mii te 1200 de femei au pus deja cloşte. In ra ­ praşilă. După aceea am mai făcut încă

M-au convins în anut trecut, că dacă lu­ două praşile. La a treia praşilă, . eu am
de semnături ale cetăţenilor ce aparţin ionul Sebeş 334 femei sînt antrenate în şi alţi colectivişti, ca Kiinr Ioan Heinrich valorificat în slujba unei vieţi tot mai crezi bone pământul poţi să obţii producţie făcut porumbului şi muşuroi şi ou asta

celor mai diferite pături sociale. Femei întreceri patriotice .pentru creşterea a cât Mdhai, Ruja Dumitru, Sediber Ioan şi a lţii bune. bogată la hectar. redunosc că m-am păcălit, deoarece po-

oa Haiduc Elena, Boţ Rozalia, Kiss Etel- mod multe păsări şi cultivarea a cât mod Pentru îm bunătăţirea şeptetului de ani­ Da toate acestea se.m ai poate adăuga şi Voi vorbi cum am obţinut eu de pe su­ rumibul mi se părea mai palid în vegeta­
oa, care au strâns câte 500^-600 de semnă­ multe legume şi zarzavaturi. prafaţa de 0,40 ha. însămînţată cu grâu, ţia lui ca şi cum fusese înainte de al prăşi.
turi pe Apelul de la Viena, sânt multe în Femeile casnice, ca şi în alţi ani, şi-au male a luat fiinţă o staţiune de montă unde dezvoltarea cooperaţiei, atât prin comer­ 1160 de kg. ceea ce reprezintă la un hec­ De pe suprafaţa de 0,65 ha. însămân­
regiunea noastră. se drese tauri de rasă „Szdmanthal" şi ţul de întâmpinare cât şi prin comerţul tar 2900 kg. griu.
dntensifioat activitatea în comitetele de alţii. desfăşurat. Mărfurile au devenit abun­ ţată cu porumb în cuiburi dispuse în pă­
Femeile din întreprinderi, instituţii, ţă­ sprijin ale unităţilor sanitare, prestând Ca cultură premergătoare pe acest te­ trat, am recoltat 2.282 kg. porumb (boabe)

rancele muncitoare şi gospodinele s-ari zeci de mii ore muncă voluntară .pentru Niciodată ţăranii ou gospodării indivi­ dente şi variate ca textile, fierărie, încăl­ ren, eu am avut însămânţat bonceag. După ceea ce ar veni la un hectar 3510 kg.

străduit din plia ca semnăturile puse de înfrumuseţarea şi curăţirea şcolilor, spita­ duale n-au obţinut recolte aşa de mari, la ţăminte, alimente şi alte bunuri de larg ce l-am recoltat, pe la sfârşitul lunii sep­ In acest an, tot în cuiburi aşezate în
ele din toată inima pe Apel, să fie în­ lelor, oreşeior şi altele. tembrie, am făciut o arătură adâncă. pătrat o să cultiv porumbul, dar' muşu­
tărite prin fapte care să dontribuie la în­ A crescut şi activitatea Culturală şi edu­ ha. oa în anii de democraţie populară, consum. M-am dus apoi, la centrul de selecţio­ roitui n-o să-l mai fac la nici o praşilă
tărirea puterii economice şi a capaci­ Moldovan Nicolae, Sîrbu Alexă, Steou Ioan Am trecut în revistă numai câteva as­ şi sînt sigur că o să obţin o producţie mai
tăţii de apărare a patriei noastre, dove­ cativă a femeilor. Mii de cercuri de ci­ şi alţii (fruntaşi ai recoltelor bogate) oare n at din comună, unde m i-am curăţat bogată decît anul brecut.
tit şi-au reînceput activitatea în această pecte ale vieţii nod care a înflorit şi în toată sămânţa de grâu şi apoi am tratat-o

dind că sînt demne de marile drepturi pe perioadă, în oare s-au dezbătut cele mai lucrând pământul după regulile agroteh­ comuna noastră în decursul celor 10 ani cu abavit. CURTA ION (lud TRAIAN)

oare le-a acordat regimul democrat-papu- arzătoare probleme ale politicii internaţio­ nice au obţinut peste 1.800 kg. grâu la ha. de putere populară. Semănatul grâului l-am făcut în rânduri ţăran munciitor din comuna

lar. Iniţiativa femeilor muncitoare din ra­ nale, hotărâri ale partidului şi guvernu­ şi altele Sîntam siguri că nod şi noi realizări vor simple. Sîntimbru raionul rilba

ionul Hunedoara, de a chema la întrecere lui, hotărârile sesiunii F.D.I.F. şi altele. S-a dezvoltat de asemenea viaţa cultu- veni. să,-înflorească belşugul şi bunăsta­ Calendar agricol
toate comisiile de femei din regiune, pen­ Acţiunile frumoase, duse ou însufleţire nai-artiştică a comunei Există două şcoli rea ţărănimii 'noastre muncitoare din' co­
tru a sărbători ziua de 8 Martie cu rea­
de către comisiile de femei, în preajmă
lizări sporite în domeniul aplicării în zilei de 8 Martie, ne dovedesc că femeile cu ciclu I şi H ; una du limbă de pre­ muna noastră.
m m v m n m rn v T T T V 7 fm v ? T T T m T V 7 v m m T T
viaţă a prevederilor Hotărârilor partidului din regiunea noastră sînt luptătoare ac­ dare romînă şi alta cu limbă de predare Ţăranii muncitori sânt hotărâţi să-şi a-

şi guvernului, în vederea creşterii neîn­ tive pentru pace. germană. Şoolile sînt înzestrate cu mate­ pere cu toate puterile viaţa lor liberă şi LUCRĂRI IN CIMP. In luna martie, pe noi care prin ardere produc fum şi feresc

cetate a nivelului de trai, material şi Sarcina comisiilor, a delegatelor de fe­ rial didactic bogat, cu oîte un laborator demnă, liniştea căminelor lor, şi pacea, a- viţele de îngheţ.
cultural al oamenilor muncii, a fost pri­ mei şi a fiecărei gospodine şi muncitoare bine amenajat, în care se găsesc secţii de cest bun de preţ al omenirii muncitoare cîmp ţrebuie terminate cît mai repede a- In livezi,. pînă la dezmugurire se con­
mită cu deosebită căldură de majoritatea este aceea Ca să nu se oprească la ceea ce botanică, zoologie, fizică şi chimie. Numai din lumea întreagă. răturile pe terenurile care n-au fost ara­ tinuă stropirile *de iarnă, se adună cui­
femeilor din regiune. s-a făcut pînă acum, să nu lase ca acti­ la şcoala du limba de predare romînă e- te din toamnă şi să se continue cu gră­ burile de omizi şi se ard, se continuă tă­
vitatea lor, după ziua de 8 Martie, să lân­ xistă o bibliotecă cu 659 cărţi şi broşuri, LÜRINCZ MARGARETA parea semănăturilor de toamnă, îngrăşa- ierile de fructificare şi cele de corecţie,
Ccnmsiile de femei, alăturîndu-se che­ cezească^ oi, sub conducerea organizaţiilor în afară de bibliotecile pe clase. Există rea celor ieşite slabe din iarnă cu mraniţă, iar în livezile tinere se fac tăierile de for­
mării, au pornit cu avânt la mobilizarea de partid, să lucreze în aşa fel ca 8 Mar­ de asemenea un internat pentru elevii oare secretară a Comitetului executiv al must de bălegar, cenuşă, sau îngrăşăminte mare a coroanei. In această lună. se ră-
muncitoarelor şi gospodinelor pentru în­ tie 1955 să fie punct de plecare pentru Sfatului popular al domunei chimice.
deplinirea angajamentelor luate, în mul­ noi şi mai frumoase succese. Apoldul de Sus zuiesc şi se văruiesc tulpinele pomilor, iar
te locuri ajungîndu-se ca acestea să fie In luna martie, se începe însămînţatul rănile se ung cu ulei ars sau mastlc. In
cerealelor de primăvară c a : grîu, orz, se­ livezile unde nu s-au făcut arături adin­
chior depăşite. Trăiască ziua de 8 M artie! cară, mazăre, floarea-soarelui, rapiţă de ei de toamnă trebuie să se facă imediat
primăvară, muştar, in de fuior, lucernă, arături iar pămîntul să fie îngrăşat cu
întrecerea socialistă în aceste săptămâni SANDA CIUCEANU Se schimbă aspectul comunei
a cuprins un num ăr de peste 2000 mun­ şefa secţiei muncă de partid
în rîndul femeilor reg. P.M.R. In comuna Roşcani raionul Bia, conco­ S-au evidenţiat în munca de împrăştie- trifoi, borceag, etc. şi să prăşeşte rapiţa de bălegar bine putrezit — 30—40 de căruţe
citoare din întreprinderi, de pe şantierele mitent cu lucrările de pregătirea campa­ rea pietrişului ţăranii m uncitori: Orişan toamnă.

Pentru semănăturile din epoca II-a, cum la hectar.
ar fi porumbul, fasolea şi altele, în luna
Noi magazine universale săteştiRecent în comunele Poiana şi Săsciori niei agricole de primăvară, se desfăşoară Viorei, Benbeu Petru, Dala Gheorghe şi martie se aleg seminţele, se curăţă şi se In luna martie, se continuă săparea gro­
şi lucrările de gospodărire a comunei. alţii. tratează. pilor în terenurile desfundate de cu toam­
a fost inaugurate 2 magazine -universale. nă şi se începe plantarea pomilor. La a-
Noile magazine fiind aprovizionate cu In ziua de 25 februarie a.C. comitetul Nici femeile nu s-au lăsat mai prejos. Tot pe cîmp, în această lună se exe­ legerea soiurilor şi stabilirea distanţelor
sortimente variate şi de bună calitate, au executiv al sfatului popular a mobilizat In număr destul de frumos au participat cută lucrările de curăţire şi grăpare a iz­ între pomi şi pe rînăuri se va ţine seama
făciut ca, numai în decurs de câteva ore 60 de atelaje şi 150 de oameni ou braţele şi ele la această acţiune, evidenţiindu-se lazurilor şi fîneţelor. de indicaţiile tehnicienilor. -
de la deschiderea lor să se vîndă ţărani­ oare au îm prăştiat pe drumul comunei 150 Petraşcu Asinefta şi albele.
lor muncitori din Săsciori, m ărfuri în va­ m.c. pietriş. Cu această ocazie s-au astu­ LUCRĂRI IN GRĂDINA DE LEGUME. LUCRĂRI IN ZOOTEHNIE. In luna
Aprovizionarea cu m ărfuri ieftine, pre­ pat gropile de pe drum şi s-au construit OPREAN MIRON
cum şi deservirea conştiincioasă a clieci- 100 m. zid de piatră pe malul pîriului ce ,martie, se controlează copitele vitelor şi
telii, fac'e ca aceste imagazine universale
să fie tot mai accesibile tuturor oameni­
lor -muncii de la ţară.

DAMIAN PARASCHIVA

loare de 7000 led, iar la Poiana de 6000 corespondentă voluntară trece prin faţa sfatului popular. Corespondent voluntar In luna martie, munca principală în le­ dacă este nevoie li se scurtează unghiile,

gumicultura este îngrijirea semănăturilor iar, boii de muncă se potcovesc. Animalele

din răsadniţe, pregătirea răsadniţelor cu mari trebuie scoase zilnic la plimbare. In

Cu zece ani în urmă, împrejurimile sa-' I eri şi a zi Nu s-au înşelat oamenii în spusele paturi calde pentru semănatul tutunului, sectorul ovin acum trebuie marcaţi şi
tului Hărţegani din raionul Hia, erau fră­ muncitorului. Aşa s-au petrecut lucrurile; şi continuarea semănatului ardeilor, păt­ cîntăriţi mieii. De asemenea, se înregis­
mântate de desele erupţii care au scos la totul s-a schimbat în sat. S-au făcut lu­ lăgelelor roşii, vinetelor şi a castraveţilor trează fătările, iar oile care au fătat vor

iveală rocile dacite — cele mai tari roci In satul de lingă colinele Ştirbei, Bulzu­ ştie carte. Aceştia învaţă acum la cursu­ crări care n-au fost posibile în zecile de timpurii. Tot în această lună se începe că- fi hrănite cu raţii potrivite primei pe­
ani, sub regimul capitalist. Şi asta, nu­ lirea răsadului de varză şi de conopidă rioade de lactaţie. Mieii, începînd de la
eruptive. încă de atunci s-au format dai- lui, Dobei şi Setraşului, viaţa a început rile de alfabetizare.
curile Ştirba, Bulz, Gumiata, Doba şi Se- să-şi croiască un alt drum. La început, au Nu după m ult timp, s-a făcut în sat un mai în anii de democraţie populară. timpurie care se însămînţează în cîmp vîrsta de 3 săptămîni, vor fi ţinuţi în

traşul care străjuiesc satul şi se înalţă cu venit în sat oameni necunoscuţi, care vor­ oficiu poştal. Locul opaiţului l-a luat cu­ Păşesc mereu înainte spre sfîrşitul lunii, se termină repararea ocoale separate şi hrăniţi cu nutreţuri de
piscurile străpungînd seninul pe alocuri cu beau cu locuitorii despre o mare schimbare rentul electric — „lampa lui Ilici" — utilajelor de irigat şi se instalează în cîmp. calitate bună. Mieii crescuţi pentru produc­

o înălţime de peste 1.000 metri. ce s-a petrecut în ţara noastră. Oamenii cum le place acum celor din Hărţegani să Construcţiile din Hărţegani — realizări La sfîrşitul lunii martie, se însămînţea­ ţia de pielicele se sacrifică. Tot în luna

La poalele acestor „daicuri", în căsuţele nu erau dumeriţi pe deplin; mai stăruia în spună. ale regimului de democraţie populară — ză cartofii timpurii iarovizaţi, iar în re­ martie se repartizează păşunile pe cate­

mici de lemn, acoperite cu stuf, locuito­ mintea lor neîncrederea şi nesiguranţa. La cămin, s-a instalat şi un cinemato­ sînt paşii uriaşi pe drumul făuririi unei giunile mai reci, se continuă iarovizarea gorii de ovine şi se întocmeşte planul pen­
lor. Se începe însămînţarea legumelor de tru păşunatul sistematic pe întregul an.
rii satului Hărţegani duceau o viaţă grea Noii veniţi, stăteau de vorbă, întrebau oa­ graf permanent. Ce mare bucurie a fost noi societăţi.
— asemănătoare tuturor locuitorilor de menii de păsurile lor, le spuneau de viaţa atunci pentru locuitorii din Hărţegani. Ma­ Locuitorii satului Hărţegani, au înţeles vară ca, roşii, vinete, ardei în răsadniţe Păşunile din apropierea adăposturilor vor
cu paturi semicalde şi pe brazde încălzite, fi rezervate pentru păşunatul oilor în lac­
munte — pe care n-au s-o uite niciodată. nouă, de tot ce va fi şi se va face pentru joritatea, pentru prima dată, au putut să politica de construire a socialismului
se bucure de această minunată creaţie a care partidul nostru o duce, şi de aceea iar în cîmp, se însămînţează mazărea, ri­ taţie şi ăl mieilor. In această lună, se fac
ZJrîtă amintire au lăsat capitaliştii şi ei, cu ajutorul lor. o sprijină cu toată dragostea. Ca o confir­ dichile de lună, salata, ceapa de arpagic, vaccinările oilor contra antraxului şi al

moşierii, locuitorilor din Hărţăgani %In ca­ Odată, a poposit la ei în sat un munci­ ştiinţei.
se, din lipsă de petrol, pînă mai ieri se tor. De la el au aflat cei din Hărţegani Mult s-a lucrat şi la şoseaua Băiţa- mare a înţelegerii politicii partidului, este rădăcinoasele. agalaxiei.

lumina cu seu. In loc de şcoală era o co­ că regele a fost înlăturat de la domnie, că Hărţegani. Dar s-a făcut. De unde îna­ şi faptul că în zilele trecute, s-a sărbăto­ LUCRĂRI IN VITICULTURĂ ŞI POMI­ In sectorul porcinelor, nu se admite
cioabă plină de fum. In ea începuse să acest oaspe nepoftit şi-a luat drumul. inte era numai o potecă pe marginea pâ­ rit în satul Hărţegani crearea unei înto­ montarea scroafelor pentru a nu se pro­

răzbească ploaia şi cei din Hărţegani au Apoi, le-a mai vorbit muncitorul, despre raielor şi chiar prin vad, acum această vărăşiri zootehnice de creşterea oilor. A- CULTURĂ. Luna martie este cea mai po­ duce fătări în luna iulie, cea mai căldu­
fost siliţi să meargă la şcoala din Sălişte, noul guvern, despre electrificarea satului, şosea nouă — minunată realizare a regi­ ceasta este încă un pas înainte făcut pe trivită pentru nivelarea şi începerea pi­ roasă lună a anului. Purceii care au de­
la cîţiva kilometri. Din cei peste 2.000 lo­ despre căminul cultural, cinematograf. mului democrat — se ridică la o înălţime drumul socialismului. Dar locuitorii sa­ chetării terenului desfundat din toamnă păşit vîrsta de 10 zile primesc hrană su­
tului Hărţegani n u se vor opri aici. Ei se pentru înfiinţarea de noi plantaţii de vii plimentară din care să nu lipsească săruri
cuitori, abia 100 dacă ştiau carte. Despre Mulţi nu ştiau ce-i acela cinematograf şi de 1-2 m etri de la nivelul apei.
minerale ca: fosfor, calciu şi fier. In a-
cămin cultural, cinematograf, nici vorbă. nici n-au întrebat, pentru că le era ruşine Zilele trecute, s-a făcut inaugurarea gîndesc şi îşi fac planuri ca pe viitor să sau de port-altoi.
Făcuseră în schimb, capitaliştii, 4 crâş­ Nu credeau că cele spuse se vor adeveri, unei noi realizări: garaj pentru autobus. obţină, cu sprijinul guvernului, noi vic­ Pichetatul pe pante se face după curbele ceastă lună, se reduce raţia de hrană la
de nivel sau de-a curmezişul pantei ca vierii care n u sînt întrebuinţaţi pentru
me. iŞezătorile se făceau la lumina focului. cu toate că inima îi îndemna. In ziua inaugurării, zi în care s-a pus în torii.

Ca să trimită o scrisoare prin poştă, lo­ Acum, oamenii din Hărţegani se gîndesc circulaţie un autobus în noua rută care Dacă vei sta de vorbă cu oricare lo­ să împiedice spălarea solului. Dacă timpul montă.
cuitorii trebuiau să străbată un drum de deseori la omul acela cu faţa negricioasă pînă atunci nu era, Deva-Hărţegani, sute cuitor al satului Hărţegani îţi poţi da sea­ este frumos şi nu se mai aşteaptă venirea In luna martie, păsărilor reproducătoare
5 km. — dus şi întors — pînă în Băiţa pe şi zîmbet plăcut, căruia nici măcar nu-i de locuitori au ieşit în calea autobusului. ma de dîrza hotărîre pe care o au pentru unor îngheţuri puternice şi dacă pămîntul trebuie să li se dea din belşug hrană cît
este zvîntat, se poate începe dezgroparea mai complectă în substanţe hrănitoare. Se
Valea Racăşului sau Valea Săliştei. Cind ştiu numele. Multe din cele spuse de el Erau plini de bucurie şi mîndri de acea­ a-şi creea un viitor fericit.
se umflau pîraiele, erau complect rupţi de în ?eara aceia, s-au împlinit. Mai întîi la stă faptă noua a regimului democrat- Pentru aceasta, cei din Hărţegani, plă­ viilor şi începerea tăierii coardelor. Acolo pun ouăle la clocit şi se pregătesc puier-
centrul de comună, Băiţa. Cu carele sau baia populară, care nu funcţiona, s-au fă­ popular. De acum, cei din Hărţegani nu nuiesc să mărească căminul cultural, care, unde s-au făcut pregătiri pentru complec- niţele pentru primirea puilor.
alt mijloc de locomoţie, nici vorbă să poată cut instalaţii şi s-a dat în folosinţa locu­ vor mai străbate drumul pe jos pînă la cu toate că este cel mai mare cămin din tarea golurilor, se poate începe plantarea In sectorul apicol, în. această lună, se
împrejurimi, pentru sutele de locuitori ai butaşilor înrădăcinaţi. Pe la mijlocul lunii scot stupii din adăposturile de iama. Al­
ajunge. itorilor. S-a început construirea unui că­ Băiţa.
A u răbdat oamenii din generaţie în ge­ min cultural. Acum, nu este un local •mai ...De multe ori, cei care au vorbit cu satului este neîncăpător; să construiască martie, începem altoitul la masă şi for- binele îşi încep activitatea, făcînd zborurile
neraţie. Ura lor împotriva asupritorilor mare în sat ca cel al căminului cultural. muncitorul acela negricios, răsfoind filele şoseaua pînă la cătunul Gîrleşti; să pună ţatul butaşilor altoiţi. Pentru acest lucru, curăţire pentru a aduce primele cantităţi
cu cîteva zile înainte, şe scot coardele de polen şi apa în stup. După zborul de
mocnind, creştea ca un şuvoi aşteptînd Copii celor din Hărţegani, nu mai merg vreunei cărţi din biblioteca care numără în funcţie o moară sistematică; să con­ port-altoi şi altoi de la stratificare şi se curăţire, familiile de albine trebuie revi­
ziua răzbunării, a ruperii lanţurilor, a li­ să înveţe la Sălişte şi la Brad. A u şcoală peste 1.000 de volume, se gîndesc la el, struiască un pod trainic peste Valea Ra­ pun în căzi la înmuiat. Pentru prevenirea zuite. Acolo unde se constată că albinele
bertăţii. urîndu-i în gînd multă sănătate pentru că căşului şi alte planuri care nu peste m ult
de amîndouă ciclurile. Spre deosebire de îi îndrumase sa pună umăr la umăr şi să timp vor fi faptele cu care păşesc me şi combaterea efectului îngheţurilor lîrzii nu mai au hrană, li se dau cîte 4—5 kg.
Se schimbă fafa saîuiui de primăvară, se transportă pe marginea de miere sau sirop de zahăr, iar familiilor
trecut, în prezent, din cei peste 2.000 lo sprijine noul guvern care vrea să le schim­ reu pe drumUl socialismului.
ROMULUS BUDIN viei sau printre rînăuri, gram eri de gu­ ;r.,a matcă li se dau o matcă de rezervw.
A u apărut zile senine, pline de soare. cuitori au mai rămas puţini care să nu be viaţa de robi.

Redacţia şi Adm. ziarului Str. 6 Marile, Nr. 9, Telefon: 188-189. Taxa plătită in numerar conf aprobării Direcţiunii Generale P.T.T. nr. 2.30.320 din 6 noiembrie 1949 — Tiparul Intrepr. Poligrafică de Stat DEVA