Page 1 - 1955-04
P. 1
\_j ; t
PROLETARI DIN TOATE TARILE UN1TI-VAI
IN A C E S T N U M Ă R :
— închiderea anului şcolar în în- muncă — chezăşia îndeplinirii duselor la I.A.R.T. Deva
văţămîntiul de partid la sate — sarcinilor partidului şi guvernului (pag. 3-a)
(pag. 3-a)
în atenţia comitetului raional de — Victoria candidaţilor comunişti şi
— împotriva înţelegerii vulgariza
partid (pag- 2-a) toare a legii economice fundamen social-democraţi în alegerile sin
— însemnării cuttural-sportive tale a socialismului (pag. 3-4) dicale din industria carboniferă
— Pentru noi succese în producţie
(pag. 2-a) din Ruhr (pag- 4-a)
(pag. 3-a)
— îngrijirea albinelor primăvara — Tineretul polonez întîmpină cu en
— Lupta pentru rdioarea calităţii pro-
(pag. 2-a) tuziasm Festivalul Mondial al Ti
— Viaţa de partid — Controlul în neretului (pag. 4-a)
IIfliyii.sm.ui. HXJU'J iw.'ivyr.^i'amsgsasas
A 10-a aniversare a eliberării IN CINSTEA ZILEI DE 1 MAI Succesele minerilor
poporului frate ungar din Valea Jiului
Să colectăm oft mai mult fier vechi necesar industriei metalurgice
...Azi, Valea Jiului e în clocotul întrece
Mîine 4 aprilie poporul frate ungar săr anului trecut, comerţul de stat şi coope Rezultatele obfinuie în urm a chem ării lansate de Com itetul raional U T M Petroşani rii.. Minerii fadhină succesele lor lui
bătoreşte cea mai măreaţă sărbătoare a sa, ratist a îndeplinit cu succes planul des 1 Mai.
a 10-a aniversare de când glorioasele A r facerii m ărfurilor cu amănuntul, circula PETROŞANI Măreaţa acţiune de stringe rea fierului vechi, pornită Goida de Jos, au fost buni
mate Sovietice l-au eliberat de sub jugul ţia m ărfurilor cresoînd cu 21 % faţă de din iniţiativa Comitetului ra ional U.T.M. Petroşani, îndru- mobilizatori dfad exemplu Cum să nu-1 slăveşti pe 1 Mai cu noi
fascismului german. anul 1953. In cadrul comerţului so Faptul că din raionul Pe- mat de , comitetul raional de partid, a fost îmbrăţişată personal. Organizaţia din care succese fa producţie, cum să nu-1 simţi
cialist, în anul 1954 s-a vândut populaţiei op eoreuraip “Ţesirert n-s ixreâoj; de mii de tineri din regiunea noastră. fac parte, a predat zilele a- în păcănitul pichamerelor, în zgomotul
De La 4 aprilie 1945, vecinul nostru po cu 20% mai mult unt, Cu 57% mai mult© strângerea fierului vechi, este cestea coa. 4000 kg. fier ve maşinilor de perforat, fa duduitul Diese-
porul ungar a păşit pe un drum nou, pe produse zaharoase, cu 19% mai multă bere o mândrie pentru tineretul Tineretul este dornic de a-şi aduce contribuţia la în- chi. lelor ce duc vagemeţii doldora cu cărbune
drumul democraţiei, libertăţii şi progre în comparaţie ou anul 1953. De asemenea, acestui radon. Ca să respecte deplinirea planului în indus tria metalurgică de care se către puţ, în oîntul melodios al tictacului
sului. Viaţa plină de mizerie pe care au în anul oare a trecut s-au vîndut popu angajamentul ce s-a Luat, ti leagă viitoarele realizări în dezvoltarea agriculturii şi in- In întreg raionul Alba s-au de la ceasornic dare în fiecare zi, arată
îndurat-o masele populare ungare timp laţiei mai multe produse industriale. neretul, pionierii şi şcolarii dustriei patriei noastre. Acest lucru, este dovedit cu pri- strîns pînă acum 32.900 kg. că planul zilnic s-a terminat mai repede
de secole, atit sub stăpânirea grofilor, Printre altele, au fost vândute- populaţiei au pornit cu însufleţire în sosinţă de însemnatele canti tăţi de fier vechi adunat pînă fier vechi, iar în raionul Ha cu cîteva o re !
oît şi sub călcâiul jefuitorilor fascişti, a 182.000 aparate de radio, întreofad cu marea bătălie de strângerea acum şi predate centrelor de colectare sau direct combi- ţeg peste 20.000 leg.
rămas doar o tristă amintire a trecutu 63.000 numărul celor din anul 1953. Popu fierului vechi. Cu hărnicia natului metalurgic „Gh. Gh eorghiu-Dej” din Hunedoara, Toţi mânerii •muncesc ou drag fa aceste
lui. laţia a primit cu 27% mai multe ţesă unei furnici care nu stă o cli Din raionul Haţeg, fruntaşe zii© pentru a întîmpină cu noi succese
turi de bumbac , cu 42% mai multe ţe pă fără muncă, ei au păşit Alături de tineri, sute de pionieri şi şcolari sprijină cu sînt organizaţiile din Pui sărbătoarea de 1 Mai.
Oamenii muncii din R. P. Ungaria des sături de lină, cu 45% mai multe con să cerceteze fiecare Colţişor dragoste această -frumoasă ini ţiativă descoperind şi colec- (I.F.E.T. şi sat) precum şi or
cătuşaţi din lanţul robiei, în aceşti 10 ani fecţii, du 29% mai multă încălţăminte ca unde s-ar fi putut găsi fier tînd cantităţi apreciabile de fier vechi. ganizaţiile „16 Februarie“ şi *
care s-au scurs de la eliberarea sa, au în anul 1953. vechi, sortit ruginei. Aşa se cartier, din oraşul Haţeg.
repurtat victorii după victorii. Ei au reu face că angajamentul de a co Redăm mai jos succesele <obţinute de tineretul din re- De mult timp, sectorul întâi de la mina
şit să transforme Ungaria, dintr-o ţară In cei 10 ani de La eliberare, poporul lecta în primul trimestru al giunea noastră în acţiunea pornită şi cîteva aspecte din DEVA
Cu o industrie şi o agricultură înapoiată, vecin ungar a repurtat însemnate succese acestui an 100.000 kg. fier munca de strîngere a fierului vechi : Vulcan, n-a reuşit să mai fie fa frunte.
într-o ţară industrială-agrară înaintată. şi în domeniul muncii culturale, analfa vechi, a fost întrecut dîndu-se Aflînd despre frumoasa ini
Prin sprijinul material al Uniunii Sovie betismul fiind o. tristă amintire din tre 215.000 kg. La colectarea a- ţiativă a Comitetului raional Multe luni au trecut şi planul sectorului
tice R. P. Ungaria a reuşit într-o pe cutul nu prea îndepărtat. Dorinţa oame cestai cantităţi tineri utemiş- U.T.M. Petroşani, Comitetul
rioadă nu prea lungă să aibă o producţie nilor muncii din R. P. Ungară de a-şi ti oa Diaconu Uie, Cioclu loan, orăşenesc U.T.M. Deva. a tre nu a fost îndeplinit. Munca nu era orga
industrială care întrece cu mult nivelul ridica continuu nivelul oultural-educativ, Mihai Petru şi alţii de La Pre cut la mobilizarea tineretului,
celei antebelice. Dacă ne referim la in este satisfăcută prin numărul imens de paraţi a minei Petrila, au fost care a primit cu însufleţire nizată. Lucrările de pregătire în acest sec
dustria chimică, constatăm că în ultimul instituţii culturale. In întreaga ţară s-au totdeauna în fruntea -acţiunii noua acţiune de a nu lăsa
timp ea a luat o amploare serioasă. Pro înfiinţat 4000 biblioteci regionale, jude de strîngerea fierului vechi. fierul vechi pradă ruginei, ci tor erau rămase fa urmă.
ducţia de petrol în anul 1954 a fost de 3,5 ţene şi săteşti. De asemenea în întreaga Avînd mulţi asemenea tineri, de al preda centrelor de co
ori mai mare ca cea din anul 1949, cea ţară creşte pe zi ce trece numărul şi ti organizaţia U.T.M. de la Pe- în cinstea lui 1 Mai, să fie şi tineretul din raionul Orăş- lectare pentru a lua din nou ...In zilele lui martie, fa zilele între
da bauxită de 3 ori, iar cea a industriei raju l de cărţi noi şi interesante. Numai în triLa a colectat peste 36.000 întrecută cu mult. împletind tie au strîns cantitatea de forma pieselor necesare in
farmaceutice a crescut de 6 ori faţă de cursul anului 1954 au fost editate 2.750 kg. voinţa lor cu iscusinţa şi hăr 35.000 kg. In această săptă dustriei şi agriculturii patriei cerii pentru 1 Mai, La sectorul întâi s-a
anul 1949. In anul în curs industria chi titluri de cărţi întiMin tiraj total de 20 nicie, tineretul şi pionierii mână printrei cei mai har noastre. Astfel angajamentul
mică a R. P. Ungare urmează să se dez milioane exemplare. Presa, care altădată De asemenea, tineretul din din raionul Hunedoara, în nici în strîngerea fierului pe trim estrul I, de a colecta muncit cu un avânt sporit. Inginerul Boca
volte şi mai mult. Volumul producţiei va era o unealtă în mâna claselor exploata Vulcan, Lonaa, Petroşani şi numai 3 săptămâni au colec vechi au fost utemiştii Beş- cantitatea de 20.000 kg., a fost
trebui să sporească ou aproape 10% fa toare. a devenit astăzi un bun indispen Baniţa au predat mari canti tat şi predat peste 206.000 kg. teiie loan şi Ma-ier Elena din îndeplinit încă din ziua de 25 Octavion, şeful sectorului, e continuu fa
comparaţie cu anul 1954, iar productivi sabil al întregului popor. Numai tirajul tăţi de fier vechi, contribuind fier vechi. Demni de rem ar Orăştie. martie.
tatea muncii va spori cu 3%, preţul de ziarului „Szatoad Nep", organul central la depăşirea angajamentului cat- pentru hănicia lor sânt !mină alături de mineri. Planul a fost în
cost reducîndu-se cu 4,5%. al partidului celor ce muncesc din Un de p etrim . I. şi luptând pen pionierii din unităţile Teliuc Cu aceeaşi dragoste şi vo Fruntaşi sînt tinerii din or
garia, este de 750.000 exemplare, ceea ce tru colectarea celor 800.000 şi Ceangăi, oraş Hunedoara, inţă ce caracterizează între ganizaţiile : G.A.C. „Petofi deplinit fa proporţie de 118,2% Minerii
Frumoase rezultate s-au obţinut în cei depăşeşte tirajul tuturor ziarelor care kg. fier vechi pe întreg anul. oare au strâns 7.000 kg. Dar gul nostru tineret, au îmbră Şandor“, Şcoala pedagogică,
10 ani de la eliberare şi în ceea ce pri apăreau înainte de eliberarea Ungariei. cea mai mare cantitate a fost ţişat acţiunea de strângerea grădina I.C.S.H. şi organiza din acest sector, se pot mândri că sectorul
veşte producţia minieră. Minerii din bazi HUNEDOARA Colectată de pionierii din Că- fierului vechi şi cei din ra ţia U.T.M. din Sîntuhalm.
nul carbonifer Borsod, în cursul anului De unde până acum 10 ani porţile şco lan şi de tineretul din com ionul Sebeş. Pînă în ziua da lor, e fruntaş fa întrecere. A re cea mai
trecut, cu ajutorul unei tehnici modeme, lilor nu erau. deschise decât pentru fiii gro Vestea chemării pentru co binat. Pionierii au predat 27 martie, ei au colectat şi BRAD-ILIA
au reuşit să dea patriei de aproape 4 ori filor şi ai capitaliştilor, astăzi ele sînt lectarea de cît mai mult fier pînă acum peste 15.000 kg., predat centrelor de colectarea frumoasă realizare pe sector, fa toată
mai mult cărbune decât în anul 1945. deschise pentru orice fiu al oamenilor vechi, a pătruns repede în iar tinerii din combinat au fierului vechi peste 50.000 kg. Mare răsunet a avut aoţiu-
Plini de a v în t conştienţi că muncesc nu muncii, căruia îi este dragă cartea. Dacă organizaţiile U.T.M. şi unită predat 120.000 kg. fier vechi. nea de strîngerea fierului ve Valea Jiu lu i! Aci lucrează grupele to
mai pentru ei. au repurtat victorii şi ne referim la învăţământul superior ddn ţile de pionieri din raionul ALBA-HAŢEG chi şi în raioanele Brad şi
muncitorii din industria siderurgică, unde, R. P. Ungară constatăm că dacă în anul Hunedoara. Utemiştii şi neu- QRAŞTIE-SEBEŞ Ilia. Tineretul a primit-o plin varăşilor Iovan Andronio, Opreau Camdim,
între anii 1949—1953, productivitatea mun 1939 se numărau 12 studenţi la 10.000 lo temiştii pot fi văzuţi deseori Chemarea lansată de Co de înflăcărare, avîntfadu-se fa
cii a crescut ou 6.0%... In întreprinderile cuitori, în anul 1953 se numărau 38 stu cu câte o bucată de fier pe Cu toate că raionul Orăş- mitetul raional U.T.M. Pe această folositoare acţiune cu Priseoan Nicolae şi alţii, care şi-au depă
industriei siderurgice şi constructoare de denţi la 10.000 locuitori, ei fiind aleşi din oare o găsesc în caile, pionierii tie nu are prea mari posibi troşani, a fost un îndemn şi toată dragostea. De pildă, fa
maşini o mare atenţie se acordă produc elementele cele mai cinstite şi mai devo şi şcolarii ies tot mai des la lităţi, totuşi dorinţa tinere pentru utemiştii, pionierii şi ccrnuna Bulzeştii de Sus, ra şit sarcinile de plan între 20-95%.
ţiei de maşini agricole. Din luna ianua tate ale clasei muncitoare. strîngerea fierului vechi pe tului de a da sprijin La îndepli şcolarii din raioanele Alba şi ionul Brad, peste 65 tineri, în
rie a acestui an şi până acum, întreprin care l-au descoperit echipe nirea planului în industria Haţeg. primele zile, au strîns 7.000 întregului colectiv a l minei Vulcan, i-a
derile acestea au fabricat asemenea ma Un factor de mare importanţă pentru trimise special pentru acest metalurgică a fost făcut să kg. Pe întregul raion s-a co
şini agricole în valoare de 10.000.000 fo- oamenii muncii din R. P. Ungară este lucru. se descopere fiecare bucăţică Pionierii din unitatea nr. 1 lectat cantitatea de 43.000 kg. revenit cinstea de a fi fruntaş şi fa cursul
rinţi, din oare o parte au fost puse la ocrotirea sănătăţii oare se bucură de o de fier vechi, coleetîndu-se Alba-Iulia, condusă de Preja fier vechi în loc de 25.000 kg.
dispoziţia agriculturii pentru a fi folosite mare atenţie din partea partidului şi gu Ei vor ou tot dinadinsul Ca pînă acum peste 70.000 kg. NicciLae, cum eu aflat de a- cit au avut angajamentul. De lunii martie. Pe graficul de la Vulcan se
în muncile agricole din prim ăvara ©Ceasta. vernului. A tît în satele olt şi în oraşele cifra de 490.000 kg. angaja Ei ştiu ca dacă v a fi ‘mai ceastă acţiune, au şi pornit fa asemenea tinerii din raionul
Uzinele „Malyas Rakosi“ au fabricat anul întregii ţări sînt date spre folosinţă an de ment luat pe întreg raionul mult fier, vor fi mai multe căutare de fier vechi. Pionieri Ilia au colectat şi predat cca. poate citi. Planul îndeplinit în proporţie
acesta 400 semănători cu tracţiune ani an tot mai multe spitale, sanatorii, oreşe tractoare şi alte maşini care ca Iiaţegan Dane, Lungu 20.000 kg. fier vechi.
mală. De asemenea fabrica de maşini şi pentru copil şi alte instituţii sanitare. vor duce cu siguranţă la Ştefan şi Roşea Dorin din de 111,8 %.
fabrica de prese şi articole fo rjate din Astfel, la 1 ianuarie anul acesta a fost dezvoltarea agriculturii. Con clasa VII, au fost exemple
oadrul uzinelor „Dimavcg“ din Diosgyor dat în folosinţă noul spital cu 100 pa ştienţi de acest lucru, numai bune pentru pionierii din *
au predat agriculturii 2.111 pluguri cu turi de la Tatabanya oare este înzestrat în cadrul „Săptămînii Mon şcoala lor. Cu toţii au strîns
tracţiune animală. Multe fabrici şi uzine cu o secţie de obstretică, ginecologie, chi diale a Tineretului“, pionierii paste 4.000 kg. fier vechi. De Cu mult avânt' au lucrat şi minerii din
au pregătit încă de pe acum maşini pen rurgie şi boli interne. De asemenea s-a asemenea, utsmişti ca Andri- restul minelor din Valea Jiului. Astfel gru
tru muncile agricole de vară şi primă deschis un nou spital în localitatea Tot, oa loan şi Semeşan V-asile din pa tovarăşului Marian loan de la Petrila
vară. Astfel, fabrica de maşini „Gabor a cărui deschidere este o binefacere pen organizaţia U.TJYT. G.A.S. a dat peste plan fa cursul lunii martie
Aron“ a produs 300 pompe pentru agricul tru cele 17 sate apropiate ai căror locui 739 tone de cărbune. Succese asemănă
tură şi 1.600 urluitoare manuale. Pentru tori nu mai sînt nevoiţi să meargă zeci toare cu ale minerilor care au dat peste plan
dezvoltarea tot mai rapidă a agriculturii, de kilometri ca să-şi caute sănătatea. între 400-741 tone de cărbune au obţinut
în cursul anului acesta industria construc şi grupele conduse de tovarăşii Ignătescu
toare de maşini ungară va produce noi Măreţele realizări pe care le-a obţinut Vichemtie de la mina Anincasa, Camion
tipuri de maşini agricole. Astfel se va R. P. Ungară în cei 10 ani de la elibe loan de La Lupeni, Butoaru Iordache, Ko-
produce 40.000 de pluguri cu tracţiune rare, se datoresc elanului în munca a în petin Gaza de la mina Lonaa şi alţii.
animală, 65.000 de diferite tipuri de u r tregului său popor oare, sub conducerea
luitoare, 13.000 tocătoare de sfeclă. 22.000 sigură a Partidului celor ce muncesc, îşi Toate minele din Valea Jiului şi-au făcut pla
maşini de dezghiocat porumb, etc. construieşte o viaţă nouă, un viitor lip
sit de griji. Zilnic în întreprinderi, fabrici nul. Lupanii în proporţie de 103,6%, Lenea
In Ced 10 ani de la instaurarea regi şi uzine cît şi pe ogoare, creşte numărul
mului democrat popular, partidul şi gu fruntaşilor în întrecerea socialistă, creş fa proporţie de 102%, Petrila de 100,4%,
vernul R. P. Ungare, pentru a contribui te numărul acelora oare nu precupeţesc
mai mult la creşterea nivelului de trai ăl nici un efort pentru ridicarea continuă a Aninoasa 109%.
celor ce muncesc de la oraşe şi sate, au nivelului de trai al celor ce muncesc, pen
dat o atenţie bine m eritată şi dezvoltării tru prosperitatea continuă a ţării. Poporul ?
industriei alimentare. Producţia indus munditor ungar este sigur că cu cît va
triei alimentare a ajuns să crească în anul obţine mai multe succese în toate dome Spre 10 milioane tone cereale grîu şi porumb întrecerea continuă. Planul pe Valea
1954 cu 138,9% faţă de anul 1949. De ase niile de activitate, ou atât va da o lo şi cel puţin 2000 kg porumb - boabe la hectar Jiului pe luna martie a fost îndeplinit fa
menea în cursul primului plan cincinal vitură şi mai mare oricărui agresor oare proporţie de 102,4%. Iar planul trimes
producţia de zahăr a crescut du 69,8%. va cuteza să atenteze la munca sa paşnică trial pe Valea Jiului în proporţie de
cea de carne ou 55,9%, de mezeluri ou 101,2 %
144,8 %, de ouă cu 173,2%, etc. şi creatoare.
Munca încununată de mult succes a Minerii sînt hotărâţi să fatîmpine cu
După eliberarea ţării de sub jugul im noi şi noi succese fa producţie Ziua In
perialist al exploatării, oamenii muncii oamenilor muncii din R. P. Ungară se ternaţională a Muncii, şi toate rezultatele
din R. P. Ungară au reuşit să transforme datoreşte şi ajutorului permanent şi mul lor, ei le închină lui 1 Miai.
agricultura într-o agrioultură nouă ba tilateral primit din partea oamenilor so
zată pe mijloacele tehnice dele mai mo vietici. Numeroase uzine din R. P. Un Răspunsul mecanizatorilor de la S.M.T. Miercurea
deme, ceea ce a dus la lichidarea pen gară sînt înzestrate ou utilaj sovietic, iar
tru totdeauna a disproporţiei dintre pro inginerii acestor uzine lucrează după în Anailizmd chemarea la întrecere a mecanizatorilor de Pentru realizarea obiectivelor de mai sus, ne propu M in e re u pertiru furnale
ducţia industrială şi cea agrară. Astăzi o demnul şi experienţa inginerilor şi spe la S.M.T. Orăştie, noi tractoriştii, muncitorii, tehnicenii nem următoarele măsuri tehnico-organizatorice:
bună parte din ţărănimea muncitoare din cialiştilor sovietici. Numai cu ajutorul şi funcţionarii de la S.M.T. Miercurea, ne angajăm să Minerii din Teliuc au început să dea
R. P. Ungară lucrează în cadrul secto Uniunii Soviefcce s-au putut construi uzi contribuim la mărirea producţiei agricole la hectar şi la — Aplicarea metodelor de lucru a tractoristului so viaţă angajamentelor luate în întrecerea
rului socialist al agriculturii. Astfel, în nele siderurgice de la Diosgyor preoum ridicarea nivelului de trai ai oamenilor muncii. Pentru vietic Ivan Buneev, la 10 tractoare. socialistă desfăşurată fa cinstea zilei do
prezent, există 4.437 cooperative agricole şi cel mai înalt furnal al uzinei metalur aceasta, în perioada muncilor agricole de primăvară vom 1 Mai. Depăşirile de plan înregistrate în
de producţie în care sînt grupate apro gice „I. V. Stalin“ de la Sztâlinvâros. ¦realiza următoarele: — Respectarea normativului de îngrijiri tehnice. cele trei decade ale lunii martie, confirmă
xim ativ 200.000 familii de ţărani munci Uniunea Sovietică acordă Ungariei aju — Antrenarea tuturor muncitorilor în întrecere socia hotărîrea minerilor de a asigura aprovi
tori care lucrează cam 30% din pământul tor nu numai în ceea ce priveşte dezvol 1. Depăşirea sarcinii de plan cu 10% pe staţiune. listă cu obiective precise, şi urmărirea rezultatelor ob zionarea furnalelor hunedorene cu mine
arabil al ţării. Viaţa fericită şi îmbelşu tarea industriei, dar şi în ceea c'e priveşte 2. Să realizăm economii de carburanţi în brazdă cu ţinute. reu fa cantităţi tot mai mari.
gată a muncitorilor din cooperativele a- dezvoltarea agriculturii. Astfel, în fiecare 3%..
gricole de producţie este un exemplu pen an. zeci de hectare din R. P. Ungară sînt — întocmirea unul plan concret' de aprovizionare cu In această perioadă, sectorul I, condus
tru întreaga ţărănime săracă şi mijlocaşă cultivate cu seminţe de bumbac de ca 3. Să respectăm itinerarul de lucru după ordinul de- alimente, carburanţi şi lubrefianţi a brigăzilor aflate pe de tovarăşul Zăvoianu Simion, şi-a depă
cu gospodărie individuală. litate superioară aduse ddn U.R.S.S. cadal al lucrărilor. teren. şit planul de producţie cu 13%, sectorul
III, condus de tovarăşul Luca loan, cu
In R. P. Ungară, pentru creşterea nive Astăzi, ofad pacea Lumii este amenin 4. Executarea în întregime a lucrărilor de bună ca — Popularizarea şi stimularea fruntaşilor în întrece 18%, sectorul IV cu 2%, iar mina „Pădu
lului de trai al celor ce muncesc, nu este ţată de un nou război mondial, când im litate. rea socialistă precum şi redactarea regulată a foilor rea oraşului“, condusă de tovarăşul Şuber
neglijată nioi creşterea vitelor de tot so perialiştii occidentali ameninţă din nou volante. Geza, cu 4%. Cu mult avînt s-au antre
iul. Numai în regiunea Jâszsâg, vestită popoarele ou reînvierea maşinii Ce răz 5. Terminarea lucrărilor de primăvară cu 3 zile înainte nat în depăşirea planului echipele con
prin vitele de rasă oare se cresc aici, nu boi germane, poporul ungar îşi intensi de termen. — Controlul şi îndrumarea permanentă a brigăzilor dusa de comuniştii Vasinca Anton, Mo-
mărul vitelor de prăsilă a crescut în fică şi mai mult munca sa de zi Cu zi. de tractoare. dilcă Samoilă şi Vasiu Gheorghe care au
cursul anului 1954 de la 250 pînă la 1000 Nimic nu v a putea să-l oprească din dru dat în această perioadă cu 22-25% mai
mul său spre un viitor fericit. Alături de DIRECTOR S.M.T, SECRETARUL ORG. DE BAZA P.M.R. mult minereu peste plan.
capete. el se găsesc toate ţările lagărului păcii fa Vlad loan Chişbac Andrei
O dovadă grăitoare a faptului că nive frunte ou marea Uniune Sovietică care vor
apăra Ceea ce au cucerit cu preţul a mii PREŞEDINTELE COMIT. DE INTREP. SECRETARUL ORG. DE BAZA U.T.M.
lul de trai al populaţiei ungare este din de jertfe, vor apăra pacea şi securitatea Opreanu Nicolae Nedelcu Constantin
ce în ce mai mare, eote creşterea neîn
cetată a oirculaţiei mărfurilor. In cursul popoarelor, :x>oo»o ^oooooo<xxxxxxxxx><xxxxxx>oooooooooooooooooo<x>ooooo<xx>oooo oooooo<x>exxxx>ooooooooo<x>ooo<xx><>oooo<>oooo<xxxx><>ooo<x>oooo<>
A fară ploua. La început se credea că TRACTORIŞTII — Ei ce se aude ? Ce-ai adus ? Ce-i
va ţine o oră sau două şi se va termina. în staţiune ?
Dar ploaia se încăpăţînă. Uite, a trecut tractoarele. Pînă acum terminam totul Băieţii se înţepară cu vorbe ustură — Hoo, m ăi! Ce vă înghesuiţi aşa ?
o zi şi ea tot nu încetă. Şi nici semne aici în Şibot şi începeam şi la Vinerea... toare, povestiră se sfătuiră, citiră, dar întrebaţi pe rînd că la toţi deodată nu
de oboseală nu dădea. ploaia nu le ieşea din minte. Le era vă pot răspunde. Ei...
— Dar, ce parcă n-am terminat de ciudă că începuse tocmai acum cînd a-
— Oare mult o să mai ţină ? semănat ?! Sări din pat Vădana. veau mai mare nevoie de timp frumos. — Mai întîi spune-ne ce se aude cu
— De, ştiu eu... poate... Dar ce să-i facă ? Deocamdată ploaia ploaia, întrebă Uţu ?
— Poate... Tu niciodată nu vorbeşti — De semănat... De ce nu vorbeşti vine şi se duce cînd vrea. Omul n-o
răspicat, nu-ţi spui părerea deschis. tu de arat, de discuit ? poate încă struni. Pînă la urm ă însă... — Cu ploaia ? Am ascultat la radio
— Eu? buletinul meteorologic. Aşa a spus : în
— Tu! — De ce, de c e ! întotdeauna vă găsiţi — Pînă la urmă, tot punem noi mi următoarele două, trei zile, timp frumos.
Vădana Alexandru se încruntă, îl mă voi mai deştepţi. na pe ea. Atunci să vezi treabă. Atunci Temperatura în creştere. Vîntul va su
sură din cap pînă în picioare pe adver să fi tractorist! fla de la...
sarul său, Sicoe Romulus şi-apoi, fără — Ne găsim sigur că ne găsim, îl în
să mai scoată un cuvînt, se lungi pe tărită din nou Sicoe. Tu te gîndeşti nu — Iar începi să visezi Uţule, îi tăie Ultimile cuvinte ale lui Cristea nu se
pat şi începu să citească „Staniţă pluti mai la ce ai făcut, iar noi ne gîndim şi din nou vorba Sicoe. mai auziră. Din piepturile celor patru
toare". Ceilalţi tractorişti izbucniră în la ce avem de făcut. Acum pricepi ? tineri izbucni un „Ura"! de se cu
rîs. — Şi ce dacă visez, nu-i bine ? Ţie tremură vagonul dormitor.
Der Vădana nu mai asculta. îşi bă nu-ţi place nici cînd visez şi nici cînd
— De ce te superi măi Uţule ? Tu nu gase din nou nasul în carte. îţi spun ce-am făcut. Tu te gîndeşti nu ?
L Peste cîteva zile, cele două tractoare
vezi că Romică vrea să te necăjească ? Discuţia aceasta avea loc în vagonul mai la ziua de mîine. ale brigăzii, tîrînd după ele vagonul
Nu le mai pune toate la inimă. dormitor al brigăzii de tractorişti a lui — Eu nu zic că nu-i bine să visezi, dormitor, plugurile, semănătorile şi dis-
cuitoarele, străbătură mîndre uliţele
Vădana Alexandru (lui îi spun prie Cristea Nicolae. El era plecat la Orăştie, dar visează şi tu mai concret. Să zicem Şibotului, îndreptîndu-se spre Vinerea.
tenii Uţu) nu răspunse şi-şi văzu mai la staţiune, după mîncare, cărţi, ziare. despre ce-o să facem la Vinerea sau In urma lor, odată cu cele 30 hectare
departe de citit. Cristea Simion dădu Plecase cu o seară înainte şi urma să se imediat după ce stă ploaia.
însămînţate, 52 hectare discuite şi g ri
din umeri, apoi se întoarse către Sicoe întoarcă pînă-n prînz. Şi dacă afară — Ţi-am spus eu, tu te gîndeşti nu pate cu alte hectare arate, lăsau bucu
Romulus: ploua cu găleata, băieţii n-aveau de mai ce-o să facem mîine, dar ce-o să rie şi recunoştinţa colectiviştilor.
lucru. In vagonul dormitor era cald şi facem peste 20—30 de ani pe tine nu
— Ii trece lui. După un timp, vorbi plăcut. In afară de* eroii de mai sus, t.e interesează. Omul, mă Romică tre — Buni băieţi tractoriştii ăştia, îşi
din nou. l-o adevărată pacoste pe ca înăuntru se mai afla practicantul Fur- buie să viseze şi la lucruri mari... dădu cu părerea brigadierul Şincu
pul nostru ploaia asta. Toarnă şi toar dui Vasile. Deşi mai în vîrstă decit cei Gheorghe, după ce şi ultimul tractor dis
nă... Cum să ieşim cu tractoarele ? Cum lalţi, el nu se amesteca în vorbă. In clipa aceea, în vagonul dormitor păru la o cotitură. Harnici, inimoşi, ve
să semănăm ? Uuuf... Şi cînd te gîndeş- intră Cristea Nicolae. seli. Să tot lucrezi aşa. Dacă n -ar fi
li că abia-i prinsesem gustul. Să mori — Oi fi eu mai mare, dar ei sînt venit ei, nu terminam noi nici acum în-
de ciudă nu alta. tractorişti, pe cînd eu numai practicant, — Noroc visăto rilo r! sămînţarile de primă urgenţă.
îşi zicea el adesea. De sigur însă că
— Da. să mori de ciudă, spuse dus n-avea dreptate. Băieţii săriră repede şi-l înconjurară, — Ai dreptate Şincule. Tare buni bă
pe gînduri Sicoe. Ca ceasul mergeau nerăbdători să vadă ce-a adus şi ce ieţi. GH. PAVEL
veşti noi ştie.
OîOOîCObOOOCOOOOOOOOOOO