Page 10 - 1955-04
P. 10
Pag. DRUMUL SOCIALISMULUI Cir. 4 S 3
Fruntaşii satului ne vorbesc — „Acum ştiu scrie“ Însemnări cultural-sportive
despre metodele lor de muncă —; Ei, cum rămâne, tovarăşe Banduru ? O pasiune... bliotecii din cătun au fost înscrişi 67 de
L-am găsit pe ţăranul muncitor Hodor întrebă învăţătorul pe bătrânul miner cititori, dintre ţăranii muncitori.
Matei din satul Sălciva raionul Ilda, în încă de pe cînd era elevă a şcolii ele Bibliotecara Ileana Oanea, munceşte
oirnp. Făcea grăfpatuil griului cu o grapă Ioachim Panduru... mentare, Ileana Oanea a devenit una din cu pasiune, dovedind că este o harnică
de lemn, uşoară. L-am întrebat cum se a intrat în iarnă înfrăţit, aşa că primă tractoriştii de la S.M.T. l-au dezmiriştit
face că în fiecare an recolta lui de grîu vara era tot, numai o masă deasă şi verde imediat. Către toamnă, am transportat pe Intre ced doi se lăsă o tăcere adîncă. tre cele mai pasionate cititoare a biblio purtătoare a făcliei culturii în cătunul
este mai bogată ca a altora. Şi ei mi-a teren pînă la 16 tone de gunoi. După asta.
răspuns: Prim ăvara, după ce se zvîntase bine l-am împrăştiat şi am făcut arătură adîn Doar Ioachim Banduru îşi ridica privi tecii raionale din Brad. Lunca.
terenul, l-am grăpat ca şi ac'um, dîndu-i că pînă la 20 cm. Toamna n-am grăpat, ci
— Eu, în fiecare an fac această lucrare astfel putere mai mare de vegetaţie. In am lăsat pământul în brazdă, pînă pri rea din când în oînd săgetând cu neîncre Nu rare ori după ce ieşea de la cursuri, I. SIMION
la grîu... Cum crezi dumneata că aş fi timpul vegetaţiei, nu l-am plivit deoît c măvara. dere şi aproape înciudat pe tânărul în
putut să fiu fruntaşul satului la cultura singură dată, deoarece nu crescuseră bu Ileana trecea pe la bibliotecă după cărţi, corespondent voluntar
griului anul trecut, dacă n-aş face aceste ruieni în el. Dacă ari deseori locul şi-l Oînd începuse a se zvîmba terenul am
Lucrări ? Grăipatul ajută foarte mult griu grăpezi, buruienile se distrug. La treeriş arat din nou această suprafaţă, tot Cu văţător, Eugen Bascu. apoi străbătea mulţumită cei 2 km. pînă —ooo—
am obţinut de pe un hectar 1600 kg. grîu. tractoarele şi am grăpat-o b ine.. Sămânţa — Cum să rămână ? Am spus... Sînt bă în cătunul Lunca, unde locuia cu pă
lui la dezvoltare, deoarece, distruge scoar mii-am pregătit-o bine şi din timp. Pe locuri, fiţi gata, start...!
ţa ce s-a format pe lingă ei, ajuitîndu-1 să Anul acesta, vreau să culeg o recoltă rinţii.
se dezivolte. Tot prin grăpare, curăţ bine de grîu şi mai bogată. Prin 20 ale lunii aprilie, am însămânţat
. locul de cocenii de porumb rămaşi, de bu porumbul în rinduri cu maşina. După trân nu prinde învăţătura de mine. Ajunsă acasă îşi pregătea lecţiile, mai Vestea s-a răspîndit cu repeziciune în
ruienile uscate şi altele. t* însămânţare, la vreo cîteva zile am grăpat ajuta pe maică-sa la treburile casei, a- tot satul şi aproape că n-a rămas tînăr
Ţăranul muncitor Duma Ioan, din ace din nou terenul, deoarece veniseră nişte — Dar tovarăşe Banduru... încercă poi lua cartea. Citea pînă noapteă tîr- din Vălişoara care să nu se înscrie pen
Anul trecut, am avut însămânţat cu grîu laşi sat tocmai îşi alegea sămânţa de po
o suprafaţă de un hectar. După ce recol rumb. Intrai în vorbă. ploi şi se formase scoarţă pe el. Odată învăţătorul să-â vorbească. ziu şi atunci cînd somnul o copleşea, se tru faza comunală de cross „Să întîm-
tasem porumbul, am transportat pe te — De mulţi ani mă ocup cu Cultivarea
ren 55 oare de gunoi de grajd, pe dare porumbului, spuse el. Anul trecut am avut ce răsărise, l-am prăşit fără muşuroi şi — Nici un dar... A r fi păcat să te tru despărţea cu părere de rău de carte, ca pinăm 1 Mai“.
L-am făcut platformă La capătul locului. însămânţat ou porumb o suprafaţă de 0,75
Acasă, săminţa de grîu o aveam pregătită, hectare. Nu e prea mult, dar am recoltat l-am rărit pe rlnd La distanţă de 25 cm deşti degeaba. N-am ştiut ciarte mai bine de un prieten drag. In ziua stabilită pentru întrecere, ti
adică curăţată prin trior şi tratată cu astă toamnă 2400 kg. boabe. Pentru re de 40 ani şi iacă n-am murit. Nici de
abavid. colta care am obţinut-o an de an la po De 1a această praşilă şi până La recoltare Pasiunea ei pentru literatură creştea nerii participanţi s-au adunat cu toţii în
rumb, am fost trimis' ca delegat la cons din zi în zi.
Toamna, prin luna septembrie, am îm fătuirea pe ţară a fruntaşilor din agricul l-am mai făcut încă două praşile, dar acum n-o să m o r ! Asta-i tovarăşe 1 faţa căminului cultural. De aici se fă
tură, ce s-a ţinut la Bucureşti anul acesta. — Mamă. vreau să-ţi spun ceva — se cea plecarea în cursa de 3.000 metri.
prăştiat gunoiul pe loc, apoi i-am tras c Din vorbă în vorbă, ţăranul muncitor bot fără muşuroaie. * adresă Ileana mamei scrie cu, glas rugă Timpul trecea destul de încet... A tît
Duma Ioan începu să povestească cum a
arătură adîncă. Astfel, gunoiul a fost în lucrat el anul trecut cultura porumbului. Am. recoltat după cum v-am spus 240C Da casenie, s-au adunat aproape toţi tor. concurenţii cît şi publicul care se adu
— La noi în sat porumbul se cultivă muncitorii şi funcţionarii minei Teiliuc. Femeia o privi cu atenţie, apoi îi zîm nase să asiste la întrecere, aşteptau cu
gropat sub brazdă. Odată ce am term i kg. porumb boabe de pe suprafaţa de 0,75 Unii întârziaţi se grăbesc să ia loc la bi prietenos.
foarte mult. In întovărăşirea noastră eu rînd. A lţii au luat salariul şi discută cu nerăbdare începerea concursului.
nat ou arătura, am grăpat bine terenul hectare. aprindere ce să-şi ctumpere nou şi alte — Spune fata mea.
ara avut semănat ou porumb o suprafaţă ...Ora 10 fix. Tovarăşul Iosif Florea, di
şi apoi cu semănătoarea am însămânţat In anul acesta, sînt sigur Că iar o să - — Trebuie să avem şi noi în cătun o rectorul căminului cultural, a dat co
de -0,75 ha. înainte, am avut acest teren multe de acestea. Iată şi pe învăţător. Stă bibliotecă şi n-are unde să fie instalată. manda :
griul în rinduri. Griul a răsărit repede şi obţin recoltă bogată de porumb. într-un colţ şi, duipă felul cum îşi în La noi ar avea loc... Vrei s-o primim. . — Pe locuri, fiţi gata. start... I
semănat cu grîu. După ce l-am secerat, creţeşte fruntea, se pare Că discută ceva mamă ? Mama Ilenei rămase un timp pe Concurenţii au pornit intr-o masă
SFAT A G R IC O L In întovărăşire avem tot terenul pre
foarte important ou Ioan Stămculea, res gînduri apoi spuse: compactă.
M ia neagră a cartofilor, numită şi can gătit din toamnă pentru cultura porum ponsabilul cu învăţământul de la cadre.
cer, rac sau buba neagră, este o boală — Să vedem ce-o spune taicătu. — Oare cine va cîştiga ? Iată întreba
foarte primejdioasă şi păgubitoare în cul bului. Acum îl grăpăm şi aşteptăm numai Toate acestea Ioachim Banduru le ob
tura cartofului. La noi în regiune, ea a să pornim La însămânţat. servă de la locul lud. unde aştepta să-şi •> Tir rea care frăm înta şi umplea de nerăb
apărut prin anul 1942 în comuna Uri-
cani, din raionul Petroşani. Mal târzia, S. EUGEN ia banii. In sfârşit, mai sînt trei înaintea La început, biblioteca din cătunul dare pe fiecare spectator.
această boală s-a întins şi în comunele lui, mai e unul apoi urmează el. Aşteaptă
Lupeni, V-ulcan, şi Iscroni din acelaşi ra nerăbdător. Funcţionara îl cunoştea pe Lunca avea cititori doar cîfiua copii. Distanţa de 3.00() m etri se scurta cu re
ion. De asemenea, s-au mai constatat in bătrîn. Ii întinde tocul să semneze statul
fecţii şi în satul Crivadia, în comuna Ba Ileana nu s-a descurajat însă. A înce peziciune. La 2.000 m etri un tînăr s-a
n i Mare şi altele din raionul Haţeg.
put să stea de vorbă cu aceştia despre desprins din masă şi a ţîşnit ca o să
M ia neagră a cartofului este produsă de
o ciupercă parazită numită Synchytrium -de plată. Bătrânul Panduru nu mai în cărţile citite a-i ajuta cu dragoste şi geată în fruntea celorlalţi concurenţi. *
Endobieticum (schilb). Ea atacă toate păr '
ţile plantelor în timpul vegetaţiei (tulpi- răbdare să-şi aleagă cărţile, iar apoi să — Haide Andron 1 Haide A nd ron !
nole, frunzele, care sînt pe pământ, stolo- ţelege nimic. „Ce anume s-a întâmplat ?
nii, tuberculii ou excepţia rădăcinilor). Pe le citească şi să povestească şi părinţi — Dă-i înainte!
organele atacate, apar nişte excrescenţe stîrpim rîia neagră a cartofilor Funcţionara ştie doar că el nu a învăţat
cărnoase zise tumori', oare se formează în carte şi atunci dece se joacă cu el“ ? Fier lor, despre cele citite din ele. — Bravo I Nu te lăsa l
special pe stoloni şi tuberculi. bând de mânie, îngâimă „eu nu ştiu scrie
tovarăşe... doar şti prea bine...“. Seara, cum este obiceiul la sate, ve Utemistul Huh Andron alerga cu toată
La început, tumorile tinere au aspect
de burete de culoare albicioasă, apoi de cinii se duc unii la alţii să mai discute viteza.
vin verzi negricioase şi la urmă se îne-
gresc (complect şi putrezesc. Mărimea lor infecţiei se face prin gunoiul de grajd măsurile de carantină recomandate de or despre una alta, să se mai vadă. Ileana ...Drumul s-a scurtat de-a bitţelea. Nu
variază de la mărimea unei gămălii de transportat pe teren, — gunoi provenit de ganele agricole şi totodată să ia măsurile
bold la mărimea unui tubercul normal. La animalele hrănite cu cartofi bolnavi, — necesare pentru combaterea ei. Ca măsuri Funcţionara îi zîmbi cu subînţeles apoi nu scăpa niciodată aceste prilejuri. Lua mai e mult. Huh Andron întoarce capul
In cazul unui atac puternic, riia neagră a prin apele ce se sciurg de pe terenurile de carantină pentru localizarea bolii se re
cartofului ajunge să cuprindă tuberculul infectate, prin uneltele şi sacii infectaţi, comandă : interzicerea circulaţiei cartofi îi întinse tuşiera. Panduru muie degetul cîte un ziar şi le citea noutăţile, sau înapoi fă ră să vrea. încă doi concurenţi
de cartof în întregime şi să-l facă absolut prin vehicule de transport, prin încălţă lor. rădăcinoaselor, bulbilor, tulpineior de apăsat apei lăsă pe statul de plată o pată
nefolosit la consumaţie. Cartoful bolnav mintea oamenilor care îngrijesc culturile cânepă şi in. din interiorul zonei de ca rotundă. îşi luă banii şi o luă înciudat cîte o broşură în care se spunea despre s-au desprins din pluton şi aleargă cu
de rîie neagră nu poate fi folosit nici în de cartofi infectate. rantină din comunele contaminate, în co
hrana omului şi nici în hrana animale munale libere sau suspecte. In regiunea îngrijirea vitelor, ori despre metodele repeziciune, hotărîţi să-l întreacă. A n
lor. M ia neagră provoacă pierderi la recol M ia neagră se dezvoltă în special în re noastră, trebuiesc luate măsuri pentru a
ta de Cartofi între 50 şi 100%. giunile umede cu precipitaţiuni anuale de interzice circulaţia cartofilor din raionul spre uşă. I se părea că toată lumea rîde noi în lucrarea pămîntului. dron îşi adună toate puterile. Mai sînt
peste 700 mm. De asemenea, terenurile Petroşani şi comuna Baru Mare din ra de el pentru că n-a putut semna cu tocul,
Ciupercuţele oare provoacă această boa compacte argiloase şi umede oa şi tere ionul Haţeg, în celelalte comune sau sate că ă trebuit să pună degetul. Şi mai ales Oamenii stăteau la sfat pînă noaptea cîţiva metri. A ajuns.
lă. se răspândesc prin germenii care se nurile puternic inerbate, contribuie la din regiune. L1 apăsa privirea mustrătoare a învăţă
găsesc în um flăturile cartofilor. O parte menţinerea infecţiei pe un timp mai în tîrziu. Cei mai curioşi întrebau pe După cîteva secunde Huh Andron a
din aceste umflături, putrezesc atunci oînd delungat. Terenurile nisipoase uşoare şi Mijloacele de combatere a bolii
cartoful se mai găseşte în pământ şi ast bine lucrate, favorizează stăvilirea în timp Ileana de unde are cărticica în care scrie fost urmat de Bîrsan Aurel şi Rovlnar
fel infectează terenul. Germenii acestei mai scurt a infecţiei. Infecţia cu riie nea Pentru combaterea riiei negre La car
boli pot rămâne în pământ 9-10 ani. gră se produce în special în pământurile tofi, în primul rînd, trebuie înlocuite so torului şi a lui Stănculea. despre vite... Avram.
puternic acide cit şi în cele alcaline. iurile de cartofi sensibile la boală cu car — Eh, — se împăcă el — 40 de ani am
Contaminarea culturilor de cartofi Cu tofi rezistenţi. Apoi, trebuie excluşi de la — Avem în bibliotecă, le puteţi citi Tinerii atleţi au închinat victoria ob
această boală se face prin tuberculii de Rîia neagră atacă mu numai cartofii ci semănat cartofii proveniţi din culturi in
sămânţă infectaţi, prin tuberculii recoltaţi şi roşiile, cînepa, inul, rădăo'inoasele şi o fectate, să se interzică întrebuinţarea car pus mereu degetul, ce-mi pasă mie de ei ? şi dumneavoastră. Şi Ileana se grăbea ţinută zilei măreţe de 1 Mai.
dintr-un teren infectat sau, direct din pă seamă -de plante sălbatice c a : zîrna, lăs- tofilor bolnavi în hrana animalelor sau „.Totuşi întâmplarea 51 urm ări multă
mântul infectat de cultură. Transmiterea niciorul, măsăiariţa, mătrăguna şi altele. să se întrebuinţeze numai fierţi, să se a r să le dea broşurile. IOAN RESIGA
dă plantele de cartofi bolnave în timpul
Cum luptăm împotriva acestei boli vegetaţiei, să se distrugă toate buruienile vreme. Aşa, pe nesimţite, în evidenţa bi corespondent voluntar
din zonele infectate, să se înlăture din cul ?
In primul rînd trebuiesc luate măsuri tura terenurilor infectate roşiile, vine-, Realizări în cadrul „Lunii pădurii“
penitru ca boala să nu se întindă. De aceea, tede, rădăcinoasele. etc. învăţătorul făcu prezenţa „elevilor“
datoria fiecărui cultivator de cartofi este apoi cuprinse cu privirea întreaga clasă.
să cunoască soiurile rezistente acestei boli Un alt mijloc de combatere a riiei ne
şi cele Care se pot uşor infecta. Din ex gre se face pe oale chimică Cu sanddlin. Deodată tresări uşor, inima-i bătu cu „Luna pădurii“, organizată încă din de stejar, iar ţăranii muncitori din Făge-
perienţele ce s-au făcut pînă aCum, soiu Se recomandă însă măsurile arătate mai mai multă putere şi sîngele îi năvăli în anul 1953, a început să devină o tradiţie
rile de cartofi cele mai rezistente la a- sus, întruoît combaterea pe cale chimică obraji. Da numele de Panduru Ioachim în rândurile ţăranilor muncitori din re ţel au scos din pepiniera Dobra 5000 pu-
ceastă boală sînt în număr de 24 printre este costisitoare şi necesită sume mari de s-a răspuns cu primul prezent Niciodată giunea noastră. Această acţiune, adânceşte
oare ş i : Fruhebote, Kines, Comea Men- bani pentru manoperă. în conştiinţa maselor, an de an,_ rodul în ieţi de talie înaltă. Fapte demne de laudă
sa, Rubimgold, Săpunari de Braşov, Frido- semnat al pădurilor în dezvoltarea eco
lin, Roz de toamnă, Sabina şi altele. So Ţinînd seama de pericolul de extindere nu se mai întâmplase asta. Bătrînui veni nomiei naţionale. se mal constată şi la ţăranii muncitori din
iurile sensibile s în t:’ Ella, Roz de vară, a riiei negre a cartofului şi de pagubele în sfârşit la învăţătură. A fost intr-adevăr
Castanii de Mediaş, Gulbaba, Săpunari de însemnate pe care le aduce, respectarea usturătoare lecţia de la caserie. învăţă In anul 1954, cu sprijinid elevilor, pio coapiuna Batiz, oare au exedutat combate
Dîmboviţa, Domnişoara, Ceangăi, Local măsurilor mai sus arătate este o datorie de
de Maramureş; Porjanca de Maramureş şi seamă pentru toţi producătorii de cartofi. nierilor, utemiştilor şi al ţăranilor mun rea omidei păroase în pădurea „Faţa Ba
altele. Numai aplicînd în practică măsurile re citori, s-au executat numeroase lucrări de
comandate de tehnicienii agricoli, vom; torul îl privi cu bunătate, apoi se apro recoltări de seminţe forestiere, împădu rizului“ pe o suprafaţă de 60 hectare.
Se recomandă tuturor cultivatorilor să putea să stîrpim rîia neagră. La cartofi şi pie de ei... Din seara aceea minerul Ioa riri şi îngrijiri de seminţe.
folosească numai cartofi rezistenţi la vom putea mări necontenit recolta. chim Panduru riu mai lipsi niciodată. Realizările mai sus amintite se dato
riia neagră. Pentru ca boala să nu se mai De asemenea, în trim estrul I al anului
întindă, fiecare cultivator de cartofi din STANCIU GHEORGHE Timpul a trecut şi pe nesimţite el a acesta, numeroşi elevi şi pionieri ai şco rase în mare parte şi muncii de lămurire
comunele contaminate, trebuie să respecte tehnioian agronom devenit imul dintre elevii cei mai sîr- lilor din comunele Cîlnic, Gârbova şi A-
poldul de Sus, din raionul Sebeş, au re dusă de personalul silvic al ocoalelor
coltat 84 kg. sămânţă de salcîm, iar cei
de la Şcoala elementară din Valea Brad Miercurea, Sebeş, Dobra, Baia de Criş şi
raionul Brad, sub conducerea maiştrilor
guincioşi. silvici Ana Ioan şi Jude Aurel, şi a pă altele. Sînt însă şi ocoale silvice, că
durarilor Alba Traian şi Pau Alexandru
? au executat combaterea Lymatriei — o- de exemplu cele din Haţeg şi Hunedoara,
mida păroasă a stejarului — pe o suprafaţă
de 30 hectare, şi a şoarecilor, pe o su oare nu se ocupă de îndrumarea ţăranilor
prafaţă de 3 hectare.
E iarăşi zi de plată. Minerul muncitori şi- atragerea lor în executarea
Ioachim Panduru îşi aşteaptă rândul cu Un aport însemnat la executarea dife
emoţie. Dcar unul singur mal e în faţa lui. ritelor lucrări silvice au adus şi ţăranii rc 3stor acţiuni silvice de mare însemnă
G a ta ! Ac'um e rândul lui. Funcţionara îi muncitori. Astfel, ţăranii muncitori din
întinde tuşiera ca de obicei. Minerul o Sîrbi, raionul Ilia, au recepat 20 hectare tate.
priveşte cu un zâmbet uşor, apoi rosteşte
apăsând pe fiecare cuvânt: „Vreau să trag In trim estrul II al anului acesta, lu
crările silvice ce se pot executa sânt mal
multe oa în trim estrul I şi mai variate,
iar ajutorul din partea ţăranilor munci
o semnătură cu tocul tovarăşe, am pus tori, al elevilor, pionierilor .şi celorlalţi ti
degetul destul... mai bine de 40 de ani. neri, trebuie să fie şi mai substanţial. A-
Acum ştiu scrie". Şi minorul aşternu cu caasta cere din partea organelor silvice c
migală fiecare literă a numelui său des- preocupare mai atentă în ceea ce priveşte
organizarea şi desfăşurarea acţiunilor în
minţind toţi cei 40 de ani cît a persistat cadrul „lAinii pădurii“. •
în bezna neştiinţei. IACOB TRAIAN
A. CARANFIL inginer silvic
85 ani de ia naşterea iui Vladimir IIici Lenin complice al imperialiştilor. Partidul co întregii societăţi sovietice. Baza acestei conştiinţa maselor. V. I. Lenin acorda o
munist a reuşit să transforme statul so unităţi o constituie -alianţa de nezdrunci atenţie deosebită criticii şi autocriticii —
V. L LENIN, întemeietorul Staiului Sovietic vietic într-o cetate de neînvins, a distrus nat a clasei muncitoare cu ţărănimea col acested arme de luptă împotriva răm ăşi
fără cruţare pe duşmanii de tot felul ai hoznică. Aceasta înseamnă că statul so ţelor vechiului, pentru construirea socie
Marele conducător şi învăţător al Clasei de S. TITARENKO . menţină rolul conducător faţă de ţărăni leninismului — fracţioniştii, oportuniştii, vietic dispune de o bază socială de mo tăţii noi. El vedea în critică şi autocritică
muncitoare, geniul revoluţiei, Vladimir me, să se buoure de încrederea acesteia. oare atentau la unitatea de monolit a rân nolit la care nici un stait burghez nu ar expresia vie şi concretă a noilor relaţii
Ilicd Lenin, a lăsat omenirii muncitoare o resc-ţărănesc în frunte cu Lenin. Statul duirilor partidului. putea năzui vreodată. Forţa şi invincibili sociale, un puternic 'mijloc de educare a
moştenire ideologică de nepreţuit. Leninis sovietic a constituit întruchiparea vie a Lenin considera că' un alt izvor de cea tatea statului sovietic au fost demonstrate oamenilor muncii în spiritul sentimentului
mul este o puternică armă ideologică în înaltei idei leniniste cu privire la soviete mai mare importanţă al forţei statului so Organiaînd statul sovietici, Lenin vedea cît se poate de elocvent în anii celui de al de stăpân ai ţării lor.
mîinile clasei muncitoare şi ale partidu ca formă politică superioară a dictaturii vietic este prietenia şi colaborarea fră clar că acesta va fi în stare să rezolve doilea război mondial, in lupta înverşu
lui ei în lupta pentru transformarea re clasei muncitoare faţă de republica de ţească între popoarele Ţării Sovietice ou succes sarcinile construirii socialismu nată împotriva agresorilor fascişti. Vic Căiăuzlndu~se de indicaţiile lui Lenin.
voluţionară a sooietăţii pe baze comuniste. mocrată parlamentară. Trecerea întregii multinaţionale. Statul sovietic, oa stat nou. lui şi să ţină piept încercuirii capitaliste toria Uniunii Sovietice în acest război a partidul comunist manifestă o permanentă
•puteri in mâinile sovietelor, adică în mâi de tip superior, a proclamat încă de la în numai în condiţia existenţei unei trainice confirmat cu prisosinţă cuvintele profe preocupare pentru perfecţionarea aparatu
Lenin a dezvoltat şi a îmbogăţit învăţă nile poporului însuşi, a marcat începutul ceputul existenţei sale drept principii de baze economice, şi în primul rînd, a unei tice ale lui V. I. Lenin pe care le-a rostit lui de stat, pentru reducerea şl ieftinirea
tura marxistă cu privire la lupta de clasă unei noi epoci în istoria omenirii. La con neclintit suveranitatea naţională şi de industrii grele dezvoltate. De aceea, încă încă în anul 1919: „Niciodată nu va fi lui, pentru întărirea legăturilor lui cu ma
şi la dictatura proletariatului, a creat o ducerea statului au venit muncitorii şi ţă plina egalitate în drepturi a tuturor po din primii ani ai construcţiei economice învins poporul în sînul căruia muncitorii sele de oameni ai muncii.
teorie nouă, desăvârşită, a revoluţiei so ranii. acele clase pe care capitalismul le poarelor, mari şi mici, în toate domeniile paşnice* după ce Republica Sovietică a şi ţăranii şi-au dat seama, au simţit şi au
cialiste. El a dovedit că în epoca impe oprimase. Lenin spunea: „Pentru prima vieţii politice şi sociale. încă cu mult timp învins forţele unite ale intervenţioniştilor văzut în majoritatea lor, că ei îşi apără Partidul luptă Cu hotărîre împotriva
rialistă este posibilă victoria socialismu oară în lume puterea statului a fost or înainte de Revoluţia din Octombrie, Le străini şi ale contrarevoluţiei interne, Le propria lor putere sovietică — puterea ce m anifestărilor de birocratism şi rutină în
lui la început în cîteva sau chiar într-o ganizată la noi în Rusia ân aşa fel îneît nin a elaborat programul şi politica In nin a chemat chior oa şi cele mai mici lor ce muncesc...“ aparatul de stat, reuşind ca lucrătorii din
singură ţară. Bazându-se pe principalele numai muncitorii, numai ţăranii munci problema naţională, a demonstrat în mod economii să fie folosite pentru dezvoltarea acest aparat să răspundă prompt la ce
teze ale lui Marx şi Engels şi generali tori, excluzând pe. exploatatori, formează ştiinţific că partidul proletariatului tre marii industrii constructoare, pentru elec Forţa statului sovietic constă în marea rinţele şi nevoile oamenilor muncii, ca .în
zând experienţa de importanţă istorică organizaţiile de masă — sovietele, şi în buie să lupte pentru aplicarea în viaţă trificarea ţării şi pentru crearea unei pu unitate a partidului comunist, a guvernu toate verigile aparatului de stat să existe
mondială a Revoluţiei Socialiste din Oc mâinile acestor soviete a fost trecută în a dreptului naţiunilor subjugate la auto- ternice baze energetice a economiei na lui şi poporului. Datorită acestei unităţi, o conducere operativă şi calificată.
tombrie, Lenin a creat o teorie desăvâr treaga putere, de stat“. (Opere, voi. 29 deteftninare pînă la dreptul de despărţire ţionale. Lenin considera că industria grea statul sovietic înfăptuieşte cu succes .gran
şită ou privire la perioada de trecere de pag. 224 ed. rusă)ft şi la existenţa ca state independente. Le este unica bază materială a socialismului dioasele sarcini ale desăvârşirii construirii Munca economico-organizatcrică şi cul-
la capitalism la socialism, a elaborat un nin a fost inspiratorul şi organizatorul şi a capacităţii de apărare a ţării. Numai societăţii socialiste şi ale trecerii treptate tural-educativă desfăşurată pe scîară largă
plan profund ştiinţific de construire a so La baza statului sovietic stă colabora prieteniei dintre popoarele Ţării Sovieti cu ajutorul industriei grele, agricultura de la socialism la comunism. Partidul co este funcţia principala a statului sovietic
cialismului şi comunismului în ţara dic rea de clasă a muncitorilor şi ţăranilor ce. El sublinia că partidul tinde la o unire poate fi transformată pe baze socialiste şi munist şi guvernul sovietic mobilizează pa plan intern. In ceea ce priveşte funcţia
taturii proletariatului victoris. care reprezintă majoritatea covârşitoare a liber consimţită a naţiunilor — o astfel se poate asigura crearea unei economii so eforturile creatoare ale maselor populare sa externă, statul sovietic stă neclintit de
societăţii: In acest fapt, Lenin vedea ga de unire care să nu permită nici o pre cialiste unice. prin continua dezvoltare accelerată a in strajă cuceririlor revoluţiei socialiste.
Unul din cele mai importante merite ale ranţia succeselor şi victoriei definitive a siune a unei naţiuni asupra alteia, care dustriei grele, oare constituie baza trainică Credincios 'poruncilor lui Lenin el luptă
lui Lenin este crearea statului sovietic, socialismului. Lenin considera că alianţa să se bazeze pe încredere deplină, pe con Partidul comunist îndeplineşte cu sfin a întregii economii naţionale şi a invinci consecvent pentru pace, împotriva aţâţă
primul stat socialist din lume al munci clasei muncitoare cu ţărănimea, rolul con ştiinţa d ară a unităţii frăţeşti. Tocmai o ţenie indicaţiile lui ‘Lenin. Orientarea spre bilei capacităţi de apărare a ţării, sursa torilor imperialişti la război, pentru secu
torilor şi ţăranilor. ducător revenindu-i dasei muncitoare, astfel de unire a fost realizată în anul dezvoltarea cu precădere a industriei gre avântului continuu al bunăstării poporu ritate şi prietenie între popoare. Politica
constituie principiul suprem al dictaturii 1922 prin formarea Uniunii ^Republicilor le a fost şi rămâne linia generală a par lui. de pace a guvernului sovietic se bazează
In 1917, curînd după victoria Marii Re proletariatului. Lenin a amitit în repetate Sovietice Socialiste. tidului. In decursul unei scurte perioade pe principiul leninist ol coexistenţei ce
voluţii Socialiste din Octombrie, în pre rinduri partidului, clasei . m undtoare că de timp, în anii cincinalelor dinainte de Totodată, guvernul sovietic organizează lor două sisteme — capitalist şi socialist.
faţa la opera sa „Statul şi revoluţia“, Le numai menţinând şi întărind alianţa dintre întărind statul sovietic, transformîndu-1 război, partidul în frunte cu Stalin, con dezvoltarea rapidă a agriculturii socialis
nin sublinia că nu a mai izbutit să scrie muncitori şi ţărani se poate păşi cu în într-un instrument de construire a socie tinuatorul operei lui Lenin, a transpus în te, pentru a satisface pe deplin nevoile In condiţiile actuale, cînd s-a format şi
Capitolul VII al acestei lucrări, deoarece a credere înainte pe calea construirii socia tăţii noi. Lenin acorda o deosebită aten viaţă politica cu privire la industriali c'rescînde de alimente ale populaţiei şi de s-a întărit marele lagăr internaţional ai
fost „împiedicat“ de criza politică, ajunul lismului. In condiţiile existenţei unei a- ţie partidului ca principală forţă conducă zarea ţării şi la colectivizarea agriculturii, materie primă ale industriei uşoare. Hotă-* socialismului, Uniunea Sovietică nu mai
revoluţiei din Octombrie 1917. „O astfel lianţe trainice între muncitori şi ţărani, toare în sistemul dictaturii proletariatului. a reuşit să transforme Ţara Sovietică, din- rîrile plenarei din ianuarie a Comitetului este singurul stat socialist din lume. In
de politică poate numai să bucure — ne învăţa Lenin. statul sovietic nu trebuie In disciplina de fier şi în unitatea indes tr-un stat înapoiat într-o mare putere so Central al partidului comunist şi ale se prezent, din lagărul socialist fac part o o
scria Lenin. E mai plăcut şi mai folositor că se-team ă de nici un fel de duşmani. tructibilă a rîndurilor partidului, el ve cialistă industrial-colhoznică. siunii a doua a Sovietului Suprem al serie de ţări din Europa şi Asia care s-au
să înfăptuieşti „experienţa revoluţiei“ de- El a încredinţat partidului sarcina de a dea una din condiţiile' hotărâtoare ale în U.R.S.S. au trasat sarcinile construcţiei smuls definitiv de sub jugul imperialist
păstra şi dezvolta cu cea mai mare aten tăririi statului sovietic. Lenin era necru Ca urmare a victoriei socialismului, sta economice şi culturale pentru anii viitori. păşind pentru totedeauna pe calea profun
cît să scrii despre ea“. ţie şi grijă alianţa clasei muncitoare cu ţător faţă de scizioniştii şi dezorganizatorii tui sovietic a obţinut o bază economică
V. I. Lenin a creat statul sovietic chiar ţărănimea muncitoare, de a organiza sta de tot felul. El spunea direct că oricine imuabilă sub forma sistemului socialist al Obiectivul unei deosebite preocupări a delor transform ări democratice şi socia
tul sovietic în aşa fel, incit muncitorii să încalcă unitatea partidului este în fond economiei şi proprietăţii obşteşti socialis guvernului şi partidului este creşterea liste. Apariţia statelor de democraţie popu
a doua zi după cotitura din Octombrie, ua duşman al dictaturii proletariatului, un ta asupra mijloacelor de producţie atît la continuă a nivelului cultural al maso;or lar confirmă viu geniala previziune a iud
congresul general al Sovietelor de deputaţi ai o raş, cît şi la sat. Odată cu lichidarea cla populare, intensificarea activităţii politice Lenin că trecerea de la capitalism la so
muncitorilor, ţăranilor şi soldaţilor a consti selor exploatatoare. în U.R.S.S. s-a întă şi în muncă întruoît, după cum spunea cialism nu poate să nu dea o varietate de
rit unitatea moral-politică de neclintit a Lenin, statul sovietic este puternic prin forme politice, cu trate că esenţa lor va fi
tuit guvernul sovietic, guvern muncito- aceeaşi — dictatura proletariatului.
