Page 11 - 1955-04

Nr 368
Din ex perienţa propagandistului
— Discufii vii ia c o n vo rb iri —
In cercul nostru de studiere a Istoried
P.C.U.S. anul II, în limba maghiară, stu­
diază 24 de tovarăşi, făcînd parte din 6
organizaţii de bază din oraşul Petroşani.
Ou toate că ocupaţia tovarăşilor din cerc
este diferită, muncitori de la U.R.U.M.P.,
„6 August“, construcţii, funcţionari, cas­
nice — totuşi discuţiile sînt vii şi ani­
mate, existând un spirit apropiat şi tovă­
răşesc.
Convorbirile le ţinem la cabinetul ds
partid din Petroşani, odată la două săp-
tămîni. Mă străduiesc să fiu întotdeauna
Cel dintâi prezent, aceasta pentru a obiş­
nui pe cursanţi cu punctualitatea. Convor­
birile decurg în felul u rm ător: După ce
anunţ problemele în jurul cărora va avea
loc discuţia, cer tovarăşilor să se prezinte
singuri la discuţii. Eu nu pretind nicio­
dată tovărăşiilor să spună totul, aşa cum
stă scris în carte. Pretind însă să înţe­
leagă esenţialul din problema dată, pe
care să o poată explica clar şi cu vor­
bele proprii. De aceea mă străduiesc ca
pe baza materialului bibliografic ce se in­
dică la cabinetul de partid, să pun în
aşa fel în discuţie problema, ca fiecare to­
varăş să fie obligat să se gîndească la
esenţa acesteia. De pildă la industrializa­
rea socialistă a ţării sovietice am cerut
tovarăşilor ca să discute mai mult în ju­
rul mijloacelor pe oare le-a folosit sta­
tul sovietic pentru industrializarea socia­
listă. Am orientat în aşa fel discuţia, în-
cît să se insiste mai ales asupra ridică­
rii productivităţii muncii, regimului se­
ver de economii, mişcarea inovatorilor,
etc. In discuţiile lor tovarăşii au arătat şi
felul cum se aplică aceste principii la în­
treprinderile la care lucrează.
De obicei cu ocazia fiecărei întruniri se
stârnesc discuţii înflăcărate, fiecare insis­
tând să-şi spună părerea şl nu există su­
părare. în caz dacă vreunul este combătut
pentru că a înţeles o problemă greşit.
La început unii tovarăşi nu voiau să Ia
cuvîntul. De pildă tovarăşul Kenya Ioslf,
sau Csâszâr Ioslf, cu toate că studiau tot-
* deauna şi conspectau materialul indicat,
nu voiau să înceapă el discuţia pentru ni­
mic. In schimb, tovarăşele Loy Irina, Nyd-
bral Elena şi altele, începeau primele, iar
ceilalţi epuizîndu-se problemele, nu făceau
altceva decît să complecteze. Atrăgîndu-
rni-se atenţia de către cursanţi, cu ocazia
unei analize, făcute la srirşitul convorbi­
rilor, mi--am îndreptat atenţia asupra to­
varăşilor care, deobicei, vorbeau mai pu­
ţin şi nu îndrăzneau să înceapă discu­
ţiile. Erau însă câţiva tovarăşi, printre
care şi Crişan Alexandru şi Kis Grigore,
oare luni de zile nu scoteau un cuvînt.
Pe aceşti tovarăşi i-am îndemnat să-şi
spună părerea lor despre seminar. Luând
mai întîi cuvîntul la discuţii asupra semi­
narului, tovarăşii s-au antrenat în discu-
Aplică metodele agrotehnice
In numeroase gospodării agricole colec­
tive din raionul Sebeş, muncile agricole,
se execută la un nivel agrotehnic din ce
în ce mai ridicat. Astfel, la culturile de
primăvară, colectiviştii au aplicat metoda
iarovizării seminţelor de griu şi orz de
primăvară, precum şi la ovăz şi cartofi.
Gospodăria colectivă din Apolduî de
Sus a iarovizat 600 leg. sămânţă de griu
Contractări de animale
Ţăranii muncitori din comuna Turdaş,
raionul Orăştie, au început să contracteze
tot mai multe animale cu statul.
Fruntaşi la contractări sînt ţăranii mun­
citori din satul PriCaz unde s-au contrac­
tat un număr de peste 40 bucăţi animale.
Se împlinesc 10 ani de cînd la 11 a-
prilie 1945, în condiţiile înaintării impetuoa­
se a eroicii Arm ate Sovietice spre Berlin şi
a ultimelor lovituri nimicitoare pe care le
primea maşina de război hitleristă, a fost
desfiinţat — oa şi atîtea lagăre şi închi­
sori — şi sinistrul lagăr de la Buchenwald
— ultima „uzină a morţii“, deţinuţii şi
internaţii poiitdcd antifascişti supraveţui-
tori recăpătîndu-şi libertatea. Pentru cin­
stirea memoriei celor peste 8 milioane de
oameni asasinaţi în lagărele hitleriste de
exterm inare după ce au fost supuşi de
fiara hitleristă celor mai cumplite chi­
nuri, pentru ca asemenea barbarii să nu
se mai poată repeta nicicând în lume, ziua
de 11 aprilie a fost proclamată Ca Zi in­
ternaţională de luptă a foştilor deţinuţi şi
internaţi,politici antifascişti.
Anul acesta aniversarea Zilei internaţio­
nale a foştilor deţinuţi şi internaţi politici
antifascişti are loc în condiţiile- eforturi­
lor neslăbite ale forţelor păcii de pe în*
treg globul pământesc pentru a obţine, pe
calea tratativelor, o slăbire a încordării
internaţionale, iar pe de altă parte, în
condiţiile în care cercurile agresive sînt
pe cale de a obţine prin cele mai mâr­
şave presiuni ratificarea acordurilor de la
Paris, ceea ce duce la refacerea Wehr-
machtudui şi agravează primejdia de răz­
boi. Faptul însă că această ratificare de
către unele guverne şi parlamente occi­
dentale este obţinută împotriva voinţei
d a r exprimate a popoarelor lor, arată că
popoarele vor continua să lupte pentru a
împiedica punerea în practică a planuri­
lor nebuneşti ale noilor hitleri.
Când în urmă cu 10 ani hitlerlsmul,
oare pricinuise omenirii atîta suferinţă, era
înfrînt, întreaga omenire a răsuflat uşu­
rată în speranţa că acum cel puţin, ţinîn-
du-se seama de groaznica experienţă a
trecutului, fascismul şi militarismul ger­
man nu vor mai fi lăsate să-şi ridice din
nou capul. înşelând însă speranţa popoa­
relor Europei şi ale lumii întregi cercu­
rile agresive internaţionale fac totul pen­
tru refacerea Wehrmachtului. pentru re-
înarmarea celor ce în decursul vieţii unei
singure generaţii au dezlănţuit două răz­
DRUMUL SOClALiSMULU! Pag. 3
FOILETON 0 1SCUŢII
întrecere patriotică originală Ce propuneţi pentru reducerea preţului d@ cost
ţii şi la convorbiri. Astfel a început să Vă veţi întreba poate în ce ar putea 4 al cărbunelui şi al minereului ?
vorbească şi tovarăşa Mihai Ema şi altele. consta originalitatea unei întreceri patrio­
tice. Intr-adevăr, e greu de spus. Pentru — S ă luptăm pentru reducerea prefuluî de cost al cărbunelui şi m in e re u lu i! —
Anul trecut nu prea controlam felul acest lucru este nevoie în primul rînd de
cum tovarăşii îşi luau notiţe în timpul oameni iscusiţi, descurcăreţi şi bine în­ Redacţia ziarului „Drumul Socialismului" cheamă pe tovarăşii ce lucrează în posibilităţi mari pentru uşurarea muncii
studiului individual. Văzîndu-se necontro- ţeles talentaţi. Şi astfel de oameni, e minele de pe cuprinsul regiunii noastre, să ia cuvîntul la rub rica: „CE PROPU­ minerilor şi pentru creşterea productivită­
laţi, unii au renunţat de a mai face no­ greu de găsit. Totuşi, pe ici pe colo mai NEŢI PENTRU REDUCEREA PREŢULUI DE COST AL CĂRBUNELUI ŞI MINE­ ţii mujicii. In luna februarie a.c. la minele
tiţe, iar alţii le împrumutau, transoridn- sînt, se mai găsesc. Şi nu departe de noi. REULUI ?“ de cărbuni s-a ridicat productivitatea
du-le doar în ' caetele lor. Lucrul acesta, Ba chiar aproape. La Haţeg, la sfatul muncii ou 1,7% faţă de luna februarie
desigur că nu putea să ajute pe cursanţi popular raional. Şi cine sînt aceşti oa­ Im această rubrică se va analiza posibilităţile reducerii preţului de cost al căr­ 1954. Organizarea temeinică a întrecerii
în a aprofunda cu temeinicie materialul. meni ? Precis nu v-am putea spune pen- bunelui şi minereului de fier din minele din regiunea noastră. Pentru aceasta, socialiste a făcut posibil aplicarea pe scară
Anul acesta am controlat de fiecare dată, trucă sînt scumpi la vedere. Un lucru în- muncitorii, minerii, tehnicienii şi inginerii mineri din cuprinsul regiunii sînt che­ tot mai largă a metodelor înaintate de
eînd ne îritruneam la convorbiri, notiţele să-i sig u r: fac parte din comitetul execu­ maţi să-şi spună cuvîntul, arătînd greutăţile ce le întîmpină pentru realizarea pla­ muncă. Un număr de 12.176 muncitori din
a cîtorva tovarăşi. Cei care întâmpinau tiv. Şi acum să vorbim despre originali­ nului preţului de cost, precum şi experienţa lor de mineri, tehnicieni, colective minele din Valea Jiului, aplică metode
greutăţi la întocmirea notiţelor, cum a tatea întrecerii patriotice; în ce constă şi fruntaşe, care şi-au realizat sarcina de reducere a preţului de cost. înaintate de muncă. Dacă în 1954, au fost
fost tovarăşul Kis Grigore, le-am dat aju­ cum se manifestă. numai 54 de grupe ce au aplicat metoda
tor. arătîndu-le cum ar fi bine să-şi scoa­ ? -k graficului cddliio, în cursul acestui an nu­
tă ideiile principale dintr-un paragraf, ori In primul rînd, trebuie să vă spunem mărul lor a depăşit Cifra de 70. De exem­
pasaj studiat. Acum nu există nici un to­ că a pornit cu foarte mult „entuziasm", Printre măsurile economice iniţiate de scumpe, cu materiale mai ieftine, fără ca plu, folosirea la săparea galeriilor de pre­
varăş din cercul nostru care să nu aibă pe baza unui proces verbal. Da, de ce vă partidul şi guvernul ţării noastre un loc aceasta să dăuneze calităţii lucrărilor sau gătire a maşinii de încărcat duce la creş­
un caiet de notiţe bine întocmite. miraţi ? Pe baza unui proces verbal tip, însemnat îl ocupă problemele, legate de produselor. terea productivităţii muncii cu 40-80%',
trimis de sfatul popular raional Haţeg, că­ scăderea preţului de cost al producţiei şi succese realizate de grupele conduse de to­
Intr-un timp, frecvenţa la cercsul nostru tre toate sfaturile populare comunale, Şl de sporirea acumulărilor socdailiste. 7. Eliminarea pierderilor şi cheltuieli­ varăşii Vizi Andrei şi lamcu Octavian de
« început să scadă, iar discuţiile se pur­ să nu credeţi că e un porces verbal prost lor neproductive de orice natură. Se fac la mina Vulcan. Dar sânt multe, multe lip­
tau anevoios. Cînd am sezisat acest lucru, întocmit. Se prevede în el şi data întoc­ Scăderea preţului de cost al producţiei cheltuieli administrativ-gospodăreşti inu­ suri în această privinţă. Se constată, în
m-am înţeles cu secretarii organizaţiilor mirii, şi fo rm u la: „Noi ţăranii muncitori are o deosebită importanţă pentru econo­ tile. Acest punct se referă la locaţii, a- unele locuri că nu se sprijină Concret ini­
de bază ca să punem în discuţia adunării din“, şi puncte de, întrecere şi mult loc mia naţională, fiind o sursă însemnată a menzi, dobânzi, deblocare de fonduri, ex­ ţiativa creatoare a maselor în deplina fo­
generale felul cum membrii de partid şi pentru semănături. Cu alte cuvinte, un acumulărilor interne ce creează largi po­ ces de delegaţii, telefoane, telegrame, um­ losire a utilajului cu oare sînt înzestrate
candidaţii depun eforturi pentru a-şi ridi­ proces verbal în toată puterea cuvîntului. sibilităţi pentru reducerea preţurilor tu­ flarea aparatului administrativ, etc. minele. Frumoasă a fost- iniţiativa munci­
ca nivelul de cunoştinţe. La adunarea or­ Partea cea mai grozavă a acestui proces turor produselor. Pe de altă parte, succe­ torilor de la „L Q. Frirnu" Sinaia, oe-au
ganizaţiei de bază de la U.R.U.M. Petro­ verbal este aceea unde se înşiră punc­ sele în domeniul însuşirii tehnicii şi creş­ 8. Perfecţionarea organizării procesului lansat lozinca: „Ou maşinile noastre pu­
şani, .personal am prezentat un referat în tele întrecerii. Să vă spunem şi cîteva terii nivelului tehnico-organdzatoric a în­ de producţie şi a m uncii; justa aplicare a tem produce mai mult“. Minerii din Va­
care am adus la cunoştinţa membrilor de puncte ca să vă daţi seama mai bine de treprinderilor socialiste, sînt evidenţiate sistemului de salarizare şi premiere. lea Jiului au răspuns ou drag acestei ini­
partid felul în Care studiază tovarăşii din grozăvia lor şi de iscusinţa celor care tot prin scăderea preţuind de cost. ţiative. Din păcate însă, aoţiunea începută
cercul meu. Am dat ca exemple bune pe le-au întocmit. De pildă punctul 3. „Tran­ In Valea Jiului, problema preţului de nu a fost continuată. Nu s-a dus o mun­
tovarăşii Bretfeld Alexandru şi Opitz sportul bălegarului pînă la 15 martie Lupta pentru scăderea preţului de cost ol cărbunelui rămîne o problemă că intensă de lăm urire în sensul cunoaş­
Adaibert. care erau cei mai conştiincioşi, 1955", sau punctul 5, p rim ii să fim la în- cost al producţiei miniere, trebuie deschisă, tocmai pentru că nu s-au luat terii maşinilor Ce uşurează munca mine-
iar ca exemple negative, pe tovarăşii Gra­ sămînţări în timpul optim, însămînţînd in începută încă în faza proiectării .pro­ măsuri îndeajuns de operative pentru re­ rilory şi ridică productivitatea muncii. Mai
va Ema şi Krasznjai Karol, care nu şi-au cuiburi dispuse în pătrat suprafaţa de... ceselor de producţie şi a muncii, adică în ducerea preţului de cost. Un exemplu po­ sîryfc' şi acum maşini de încărcat ce stau
dat osteneala la studiu. Spunându-şi şi hectare, şi să terminăm ultima etapă cu faza proiectării lucrărilor de pregătire de zitiv în Valea Jiului îl constituie mina Lu­ afină pradă intemperiilor şi aceasta chiar
ceilalţi membri de partid părerea lor, în 5 zile înainte de termen". Credem că-i abataj, de transport, etc. Scăderea preţu­ pen!, ce a redus preţul de cost pe ultimul în incinta minei Petrila. Numai 65% din
urma adunării, cei criticaţi au dat dovadă destul. lui de cost al producţiei minere, fiind un trimestru al anului 1954 faţă de realiză­ parcul de maşini de încărcat din minele
de o mai mare străduinţă, iar astăzi, sînt indice general al întregii activităţi eco­ rile din 1953, Cu 14,2%. Şi mina Aninoasa noastre din regiune sînt puse în func­
printre cursanţii fruntaşi. La fel s-a pro­ Au fost însă şi oameni care au cutezat nomice al întreprinderii, poate fi realizat a redus preţul de cost în aceeaşi peri­ ţiune.
cedat şi în celelalte organizaţii de bază. să se abată de la aceste reguli stabilite numai pe baza Cunoaşterii principilor eco­ oadă cu 1%. Nu acelaşi lucru s-a întîm­
'de comitetul executiv al sfatului popular nomiei producţiei socialiste de către toţi plat cu mina Lonea, unde preţul de cost Tot la sporirea productivităţii muncii
Cînd timpul îmi permite îi Caut şi la raional. Aşa s-a întîmplat în Berthelot minerii şi în primul rînd de către con­ al ultimului trimestru al anului 1954, faţă contribuie şi calificarea noilor cadre. Sânt
locul de muncă pe tovarăşii din cercul unde cîţiva ţărani muncitori, neţinînd ducătorii grupelor, sectoarelor şi a mine­ de 1953, a crescut cu 3%. De asemeni, la mineri ca Gaiovschi Ioan de la Lupernî,
meu. Tovarăşii primesc vizita mea 9U bu­ seama de procesul verbal respectiv, îşi lor. Pentru a se antrena toate colectivele Ghelar şi Teliuc, preţul de cost al mine­ Ispas Aurel de la Vuloan, Duna NiColae
curie şi îmi vorbesc despre felul cum luaseră angajamentul să cultive, să zi­ miniere din regiunea noastră în acţiuni reului de fier s-a urcat faţă de realizările de la mina de fier Ghelar şi alţii, care au
muncesc, cum trăiesc şi cum caută să cem 20 de ari cu cartofi în cuiburi aşe­ concrete de reducere a preţului de cost. din 1953, cu 43 şi respectiv 62% îa cursul calificat mulţi tineri la locul de muncă,
pună în aplicare cele studi-ate. Ou ocazia zate în pătrat, sau să facă grăpatul griu­ trebuiesc popularizate toate căile de ief­ trimestrului IV al anului trecut. tineri ce au devenit astăzi fruntaşi în
unei astfel de vizite la U.R.U.M., nu mult lui de toamnă pe o suprafaţă de un hec­ tinire a posturilor de producţie, adică a producţie.
după discutarea industrializării socialiste tar. Norocul a fost că aceste devieri de la cărbunelui şi a minereului. De c'e aceste mari urcări ale preţului de
a U.R.S.S., tovarăşii Bretfeld şi Gaiovschi procesul verbal respectiv au fost obser­ cost ? Nu se poate oare înlătura defici­ Preţul de Cost al cărbunelui şi minereu­
mi-au expus principiile de bază cărora vate la timp şi excluse din angajamentele Care sînt căile de urmat pentru enţele oare duc la urcarea preţului de lui este ridicat, şi pentru aceea că nu se
funcţionează inovaţiile în producţie pro­ ţăranilor muncitori. Aceasta a fost însă reducerea preţului de cost ? cost ? Se impune o analiză profundă a a- acordă o suficientă atenţie iniţiativelor ce
puse de dînşii. un caz izolat. Cele mai multe sfaturi popu­ cestei situaţii. Preţul de cost la unele în­ duc la aplicarea unui regim sever de eco­
lare. ca de exemplu din Livadia, Pui şl Formele concrete de luptă pentru scă­ treprinderi carbonifere, în comparaţie cu nomii. De exemplu, exploatarea straturi­
In felul acesta s-a închegat o strânsă altele, s-au conformat întocmai „procesu­ derea preţului de cost al producţiei în în­ alţi ani, creşte în loc să scadă. In centrul lor subţiri cu maşini de havat, a descope­
legătură între tovarăşii care studiază în lui verbal — dispoziţie". treprinderi sânt foarte variate, după na­ atenţiei participanţilor la întrecerea so­ rit noi rezerve de ridicarea productivită­
tura întreprinderilor. Există totuşi o serie cialistă trebuie să stea deci şi problema ţii muncii. S-a constatat că la unele grupe
cercul nostru de studiu şi a crescut pe Credem că aţi sezisat din cele de mai întreagă de măsuri cu caracter general reducerii preţuim de cost. ce au la ledul de muncă haveze, produc­
sus în ce constă originalitatea acestei în­ pentru scăderea preţului de cost, care sânt ţia lor lunară a crescut ou 280%. făoîn-
nesimţite o dragoste pentru studierea treceri patriotice. Nu mai vorbim despre comune pentru orice întreprindere mini­ Sînt puţine mine din regiunea noastră du-se o reducere de peste 2.000 de pos­
zecile de maşini de scris care au multi­ eră. Aceste măsuri sîn t: care-şi îndeplinesc sarcina privitoare la turi pe lună, ceea ce înseamnă o econo­
marxism-leninismului, dorinţa de a citi şi plicat pe sute de coli de hîrfcie acest pro­ scăderea preţului de cost. Se poate spune mie de aproape 13 lei la fiecare tonă de
ces verbal. Acestea sînt fleacuri. 1. Creşterea continuă a productivităţii că nu există produse de larg consum a- cărbune. Nu-i acesta un mijloc de redu­
de a şti cat mai multe din lupta eroică a muncii pe baza introducerii pe o scară supra costului sau calităţii cărora, să nu cere a preţului de cost ? Sigur că da I
Rămîne acum să fie găsiţi autorii a- largă a tehnicii, a tehnologiei noi şi a influienţeze direct sau indirect, producţia Acest luciru s-a întîmplat la Lupeni la
P.C.U.S. şi a partidului nostru. cestut proces verbal. Trebuie găsiţi şi fe­ normelor tehnice noi de muncă. De o deo­ extrasă din subsolul ţării de către mineri. grupa tovarăşului Kovacs Martin cînd a
licitaţi, Felicitaţi aşa cum se cuvine, cu sebită importanţă, în sporirea productivi­ A da cu aceleaşi mijloace cărbune mai lucrat la sectorul I B. Iată un exem­
KEREKES BELA procese verbale, cu puncte de, întrecere cu tăţii muncii trebuie să se bucure aplica­ mult, minereu metalifer mai mult, a mări plu bun de urmat, dar care nu a fost ni­
propagandist procese... de cojiştiinţă. Şi, desigur, printre rea metodelor înaintate în minerit. continuu productivitatea muncii, înseamnă căieri popularizat şi extins.
altele, li se mai poate aminti că întrecerea că se va aduce o contribuţie de mare im­
patriotică trebuie să se desfăşoare pe 2. Ridicarea sistematică a calificării portanţă ieftinirii produselor, vom con­ Cunoaşterea amănunţită a sarcinilor ce
baze concrete şi după o chibzuită gîn- profesionale a muncitorilor, inginerilor şi tribui la lupta generală pentru dezvoltarea se pun pentru reducerea preţului de cost
de primăvară, la Care au şi început însă- dlre a ţăranilor muncitori. Li se mai poate tehnicienilor. economiei noastre naţionale în vederea al producţiei de cărbune şi de minereu
mlnţările. Gospodăria colectivă din Cîl- aminti şi despre unele lipsuri mici ca de creşterii nivelului de trai al celor ce mun­ din minele regiunii noastre, este o dato­
nic a iarovizat sămânţă de orz şi ovăz, iar exem plu: birocratism, superficialitate In 3. Economisirea materiei prime, a ma­ cesc. Dar pentru reducerea preţului de rie a fiecărui om al muncii din adîncuri
gospodăria colectivă din Pianul de Jos, a muncă, goană după laurii victoriei şi al­ terialelor, combustibilului şi a energiei e- cost, cel mai important factor îl consti­ şi de la suprafaţă. Oamenii muncii din in­
iarovizat întreaga cantitate de sămânţă de tele. Dar asta numai pentru ca să nu se lectrice prin aplicarea normelor progre­ tuie ridicarea productivităţii muncii. dustria minieră, folosind experienţa so­
spună că au fost numai lăudaţi şi că li sive de consumuri specifice. vietică şi experienţa întreprinderilor mi­
cartofi necesară însămînţărilor. s-ar fi trecut peste lipsuri. In primul trimestru al anului 1955, pla­ niere fruntaşe din regiune, vor putea să
4. Reducerea cheltuielilor indirecte şi de nul de extracţie al cărbunelui pe întreagă contribuie mai mult la scăderea sistema­
GH AUREL Tovarăşii au muncit. Munca lor a fost administraţie. Acest punct se referă la Valea Jiului a fost îndeplinit în propor­ tică a preţului de cost — sursă principală de
corespondent rodnică (cîteva sute de procese verbale), amortizarea utilajului, la reparaţii cu­ ţie de 101,2%. Iată deci o realizare fru­ acumulări socialiste şi bază sigură a îmbună­
bine organizată şi bine... multiplicată. Deci rente, amortizarea clădirilor, micşorarea tăţirii stării materiale a oamenilor muncii.
munca lor trebuie apreciată şi scoasă în rebuturilor, etc. moasă.
evidenţi La sporirea productivităţii muncii o con­
Cele mai multe contracte au fost înche­ 5. Folosirea pe o scară largă a resurse­
iate de către colectiviştii din gospodăria G. P. lor locale şi a rezervelor interne a între­ tribuţie de seamă o dă mecanizarea pro­
agricolă colectivă. prinderilor, precum şi folosirea justă a cesului de producţie şi extinderea expe­
fondului directorial. rienţei înaintate. Datorită ajutorului so­
HANCIU NICOLAE vietic în creşterea mecanizării, s-au oreat
corespondent 6. înlocuirea materialelor auxiliare
Ziua internaţională a foştilor deţinuţi favoarea forţelor păcii. Lagărul democra­ Fruntaşi la însămînţări
şi internaţi politici antifascişti ţiei şi socialismului în fruntea căruia se
găsesc glorioasa Uniune Sovietică şi ma­ Timpul prielnic a fost folosit în între­
rea Republică Populară Chineză cuprinde gime de ţăranii muncitori din comuna
aproape un miliard de oameni. In lupta
boaie c are.au costat viaţa a peste 60 de In timp ce criminalii de război nazişti americani luptători pentru pace şi demo­ pentru pace, împotriva aţâţătorilor la un Vinţui de Jos, raionul Alba. De aceea, ei
craţie alături de linşajul rasial căruia îi nou război, se află alături de aceste ţări, sînt şi fruntaşi la însămînţarea cultu­
milioane de oameni. se plimbă nestingheriţi prin capitalele cad victime atâţia cetăţeni cinstiţi şi paş­ ca Republica India şi altele care sînt rilor din urgenţa I-a. Pînă acum, au se­
nici, nicd de execuţia pe scaunul electric. tot mai hotărîte luptătoare împotriva ju­ mănat 10 hectare cu griu de primăvară,
gului colonial De asemenea sînt alături 12 hectare cu orz şi 3 hectare cu cartofi.
In Anglia, diriguitorii statului făcîn- de lag ă ru l. păcii zecile şi sutele de mili­
Cercurile agresive internaţionale fac to­ vest-europeae sfldînd populaţia care mai du-se a uita nenorocirile provocate An­ oane de cetăţeni simpli şi cinstiţi din în­ In frunte, la semănat sânt tova-
gliei de hitlerism ou numai un deceniu în săşi ţările capitaliste care, 'în frunte cu răşiţii, care au terminat însămînţarea sfe­
tul pentru a încerca să reabiliteze pe au­ poartă pe trupuri şi în inimi urmele neci­ urmă, dau mîna cu duşmanii înverşunaţi clasa muncitoare din ţările lor şi cu par­
ai popoarelor şi ai poporului englez — tidul de avantgardă al acesteia luptă pen­
torii monstruoaselor asasinate în masă de catrizate încă bine ale chinurilor şi tero­ militarismul german la a cărui renaştere tru a impune pacea, pentru a zăgăzui pla­ clei de zahăr şi a orzului. In total, ei au
îşi dau contribuţia largă. nurile uneltirilor la război.
la Auschwitz. Natzweiller, Maidanek, FLos- rii la care au supus-o, sute de mii de pa­ însămânţat 11,35 hectare cu sfeclă şi orz.
In Franţa, Italia şi în alte ţări capita­ Mişcarea mondială pentru pace a tim­
senbiirg, Belsen, Buchenwald, Sachsen- trioţi şi luptători pentru pace, în frunte liste unde sînt supuşi teroare! cetăţenii purilor noastre este o mişcare puternică Mai harnici dintre întovărăşiţi au fost
cinstiţi şi patrioţi, cercurile reacţionare de care se tem cercurile agresive.
hausen, Dachau. Neuengamme, Mathau- cu comuniştii, sint prigoniţi, terorizaţi, în­ merg pînă la a organiza acţiuni de supri­
mare a conducătorilor mişcării muncito­ Intîlnirea internaţională de la Viena,
sen, Ravensbriick. de a-i absolvi de răs­ chişi şi torturaţi, la adăpostul celor mai reşti. din noiembrie trecut, a foştilor luptători Petraşou Ironim şi Hebeainu Gligor, care
din rezistenţă la care au participat dele­
punderea pentru înfiorătoarele lor crime scelerate legi antidemocratice de caracter In Germania occidentală, unde renaşte gaţii celor oare şi-au vărsat sîngele pentru au lucrat la însămânţarea orzului.
hitlerismul pe teritoriul „administraţiei“ Izbăvirea popoarelor din negura hitleris-
împotriva umanităţii. tipic fascist. amerioano-anglo-franceze, unde se inten­ mului, celor ce au supravieţuit îngrozi­ întovărăşiţii din Vinţui de Jos au mai
tează procese şi se urmăreşte interzicerea toarelor lagăre naziste de exterminare, a
In Germania occidentală călăii hitierişti In Statele Unite elementele democratice partidului comunist în vederea pregătirii constituit încă o manifestare puternică a discuit 8 hectare de pământ pe care le vor
războiului, de acolo, din acest sălaş de voinţei popoarelor de a nu permite să se
ca generalii Manteuffed, Schwerin, Gude- au de înfruntat cea mai crâncenă teroare ocazie al tuturor soiurilor de transfugi repete grozăviile războiului. Manifestările însămânţa cu ovăz şi borceag şi pregătesc
fascişti pleacă spioni şi diversionisţi re­ oare au avut loc în cadrul acestei întîl-
rian, SpeideJ, Heusinger şi alţi criminali a macaftismului american. Arestările de crutaţi pentru subminarea construcţiei paş­ niri internaţionale la care au participat
nice din ţările de democraţie populară. De delegaţii ale luptătorilor din rezistenţă,
de război, n u ' numai că au fost puşi în comunişti şi de alţi fruntaşi progresişti acolo pleacă în diferite ţări lepădăturile supravieţuitorii din 19 ţări europene prin­ în momentul de faţă ogorul pentru po­
fasciste cu misiunea de a comite atentate tre care Franţa, Italia, Belgia, Olanda.
libertate de autorităţile de ocupaţie ame- oare luptă pentru pace, pentru slăbirea în­ şi acte de teroare, pentru a învenina re­ Austria, Grecia, Germania occidentală, rumb.
laţiile între ţări şi popoare. De acolo, unde R. D. Germană, U.R.S.S., Polonia, Ceho­
rioano-anglo-ffanceze din republica de la cordării internaţionale, pentru o politică s-au aciuiat şi multe lepădături fasciste slovacia, Bulgaria, Albania, Republica *&•
care de frica mâniei poporului au fugit Populară Română au constituit p vigu­
Bonn, dar li s-au încredinţat şi posturi de internă şi externă care să corespundă din ţara noastră au plecat şi autorii ata­ roasă chemare la realitate. Vocile care au Avînd pregătite - din timp uneltele agri­
cului banditesc săvîrşit împotriva Lega­ răsunat acolo în acele zile, vocile oame­ cole şi seminţele necesare pentru însă-
mare răspundere. intereselor poporului, sînt o dovadă a dez­ ţiei R.P.R. din Berna, asasinii •lud Aurel nilor care au fost supuşi prigoanei şi bes­ mânţările de primăvară, ţăranii muncitori
Şeţu. tialităţilor hitleriste se adaugă glasului Belei Petru. Alexe Petru, Blăgăilă Ioan,
In Franţa „justiţia“ a absolvit de pe­ măţului reacţiunii, a fascizării Continue a puternic al tuturor popoarelor care pro­ Zeriu Petru, Martin Traian şi alţii, din co­
Atît executanţii fascişti cît şi inspira­ testează şi luptă împotriva reînvierii muna Baia de Cri^, raionul Brad, au în­
deapsă pe asasinii hitierişti răspunzători regimului de stat al S.U.A. torii lor, aţâţătorii la război, uită că Eu­ Wehrmachtului şi văd în creearea unui ceput lucrările agricole de primăvară.
ropa. anului 1955 oa şi întreaga faţă a glo­ sistem de securitate colectivă în Europa,
de măcelărirea populaţiei orăşelului Ora- După însăşi datele „bilanţului“ dat pu­ bului nostru este alta decît aceea a anu­ singura cale pentru evitarea imul nou Timpul favorabil, le-au permis să în­
lui 1945 şi cu atît mai mult alta decît a- război mondial, pentru consolidarea păcii sămânţeze pînă acum o suprafaţă de 15
dour, a pus în libertate călăi ca Otto Abe- blicităţii de Casa Albă din însărcinarea ceea din 1939-1940. Raportul de forţe ps în întreaga lume. hectare cu orz şi 26 cu ovăz.
plan internaţional s-a stabilit definitiv în
tz, principalul organizator' al execuţiilor şi preşedintelui Eisenhower, numai de la in- F. HORIA
deportărilor în masă din Franţa. staurarea^ la putere a partidului republi­
In Anglia, guvernul îngăduie asemenea can, procurorul general împreună cu Bi­
ofense aduse ţării şi poporului englez ca roul federal de investigaţii şi serviciul ge­
permiterea publicării în traducere engle­ neral de naturalizare a condamnat 50
zească a Cărţii hitleristuiui Guenther Frien fruntaşi ai Partidului Comunist din S.U.A.,
intLţulată „Am torpilat crucişătorul )rRo- au intentat procese altor 49 fruntaşi ai a-
yal Oak“. în oare acesta descrie acţiunile cestui partid, au adăugat alte 62 organiza­
piratereşti ale submarinului comandat de ţii pe lista grupărilor „suversive“ întoc­ Ih satele din comuna Filimon Sîrbu, ra­
dînsul în timpul războiului împotriva ma­ mită de Ministerul Justiţiei, au deportat ionul Ilda, ţăranii muncitori au început în-
rinei engleze. Acest submarin a torpilat 129 străini „primejdioşi“, au emis ordine sămânţările de primăvară.
într-o singură cursă vase comerciale bri­ de deportare împotriva altor 410 persoane,
tanice cu un tonaj total de 66.000 tone ş:' membri sau simpatizanţi ai organizaţiilor Pînă acum ei au însămânţat o suprafaţă
crucişătorul britanic „Royal Oak“, la SCapa „primejdioase“ şi au interzis intrarea. în de 1,25 ha. cu ovăz, 2,50 .ha. cu orz. 0.25
Flow, provocând moartea a 800 de mari­ Statele Unite a 172 „periculoşi“. Şi, bine­ ha. cu zarzavaturi şi altele.
nari englezi. In schimb guvernul englez înţeles aşa cum este prea bine cunoscui Fruntaşi sînt ţăranii munoLtori Zasloţl
interzice publicarea cărţii „Flagelul svas- dealtfel opiniei publice mondiale, credin­ Anton, Zasioţi Filaret. Bucur Margareta
ticii“ de lordul Russel of Liverpool, oare cioşi urmaşi ai sălbaticilor hitierişti pe
a reprezentat Marea Birbanie în anche­ care îi depăşesc de la mare distanţă, neo­ şi alţii.
tarea criminalilor de război de la Niiren- fasciştii americani, în exercitarea justi­ DRAGUŞ NICOLAE
corespondent
berg şi care descrie atrocităţile naziste. ţiei lor „model“, nu au lipsit pe "cetăţeni: