Page 13 - 1955-04

/

Oameni ai muncii de Ia sate ! Nu pierderi nici o oră bună de
lucru ia cîmp, folosiţi toate tractoarele, maşinile şi atelajele cu în­
treaga lor forţă de lucru ! Aplicaţi metode agrotehnice înaintate,
pentru succesul lucrărilor agricole de primăvară, pentru o recoltă
bogată la toate culturile !

Si olştigăsn timpul pierdut, Să întâmpinăm cu noi realizări Cresc suprafeţele
s i asigurăm sueeeiul însămînţărilor
însămîoţate
???

In toamna anului trecut, oamenii mun- oglindesc posibilităţile locale, mai ales da­ marea sărbătoare l Lucrează de zor In comuna Vaţa de
.oii din agricultura au muncit cu hărnicie că le raportăm la numărul atelajelor exis­ la însiminiări Jo* “ Bra*
şi în cea mai mare parte şi-au îndeplinit tente, bune de lucru şi la zilele cu soare
renii muncitori Brai-

ou cinste sarcinile lucrărilor agricole. Au care au trecut M ai multă fontă Muncind chibzuit — dăm patriei mai mult Gărbune ca Sabin, Dîl Amos, Crepcea Roman, Neag
fost însămânţate cu grâu de toamnă su­ Alexandru şi alţii, se străduiesc să ter­
prafeţe de pământ mai întinse decât în Este timpul să se pornească cu eforturi FuimaHştii de la uzina „Victoria" Pînă la deschiderea e şi el şef de brigadă. mine la tâmpul potrivit însămânţările de
alţi and, s-au fădut arături adinei pe mii dublate la lucru, să se folosească fiecare Calam, chemînd la întrecere pe fur- primăvară.
de hectare, s-au transportat la cîmp mii oră prielnică ou chibzuinţă. Pentru acea­ nailiştii din Hunedoara, s-au avîntat în sectorului V sud, bri­ DOŢU AVRAM Ne facem reciproc
de tone de îngrăşăminte naturale. Dar în- sta în primul rând, comitetele raionale de muncă cu însufleţire, făcînd din an­ Prin străduinţa de zi cu zi a ţăranilor
sămiînţăiile de toamnă, singure, nu pot partid trebuie să-şi trimită activiştii pe gajamente fapte. Dacă luăm numai gada mea lucra in mi­ şef de brigadă, mina Lupenk. dese vizite Ia locurile muncitori din această comună, s-a ajuns
satisface pe deplin nevoile de aprovizio­ teren, să controleze munca lor şi să tragă realizarea planului din prima decadă în scurt tâmp să se însămânţeze o supra­
nare ale oamenilor muncii. Cele mai multe la răspundere oh promptitudine pe toţi a- na veche, într-un aba­ de muncă şi ne arătăm faţă de 40 hectare cu grâu de prim ăvară
cei care privesc' cu nepăsare mersul lu­ şi 86 hectare ou ovăz.
taj cameră. Acolo, am aplicat cu mult suc­ unul altuia greşelile, trecînd imediat Ia în­

ces metoda graficului ciclic. In acest nou lăturarea lor.

sector însă, nu sini condiţiile necesare a- Prin aceste schimburi de experienţă am

culturi se însămânţează primăvara, cele crărilor agricole de primăvară. Comitetele a acestei luni, ne putem da seama de pllcării acestei minunate metode. Totuşi, bri­ găsit că, pentru a face armarea locului de ?
mai m ari suprafeţe de pământ se lucrează raionale de partid au datoria să contro­ hărnicia neobosiţilor furnalişti. La gada noastră luptă cu hotărlre pentru a-şi muncă cît mai repede şi mai bună, este ne­
acum. Vremea ploioasă din luna martie leze îndeaproape şi munca sfaturilor popu­ păstra şi ^întregi realizările dinainte. A- cesar să pregătim materialul Ia suprafaţă Folosesc din plin Ţăranii muncitori
şi începutul lunii aprilie, a împiedicat însă lare. Organizaţiile de bază să tragă La furnalul nr. 2 de pildă, s-a reuşit să ceasta cere să ne gîndim bine înainte de a' timpul prielnic din oomujia Tome?u’
se dea peste planul primei decade cu
raionul Brad, au în-
într-o măsură oarecare efectuarea aces­ răspundere pe acei membri de partid care 6,6% mai multă fontă, iar la furnalul porni la lucru. Aşa facem întotdeauna cînd şi din timp, pentru ca în abataj să fie fo-i ' •capuit să desfăşoare ou intensitate bătă-
tor lucrări. Acum, sîntem nevoiţi să fa­ se eschivează de la munca câmpului, care nr. 1 cu 5%. ni se încredinţează un nou Ioc de muncă.
losit direct la armare. Pentru siguranţa' mun­ „ lia însămînţărilor de primăvară. Folosind
In fruntea întrecerii socialiste în Cînd am venit la acest sector, după ce am
cem aceeaşi muncă intr-un timp mult mai nu sînt exemple personale. In gospodări­ această perioadă, s-a situat echipa liii cunoscut planul de producţje ai brigăzii, am cii, după fiecare metru de înâirilăi^^xe^-r. din plin fiecare zi de lucru, ei an reuşit
scurt. Se pune problema lichidării ou ră ­ ile colective şi în întovărăşiri, trebuie în­ Szabo Ştefan, cu prim-furnalistul trecut la organizarea muncii. Pentfal- a putea
mânerea în urmă, problema câştigării bă­ tărită simţitor munca organizaţiilor de tăm armarea. . 2 „ să însămânţeze pînă acum a suprafaţă de

tăliei însămînţărilor de primăvară. Acea­ bază, iar instructorii comitetelor raionale Munteanu Ionaşcu, de la furnalul nr. da mai mult cărburîe,1am chlbzuitemult asu­ Consfătuirile cu toţi şelli d t ^ 8 ;hectare cu ovăz. Fruntaşi în aceste

sta este sarcina imediată 'şi cea mai im­ să Simtă răspunderea rămânerii în urmă 2, oare a realizat planul în proporţie pra posibilităţilor noastre şi am luat un şeful schimbului, au dus^rintatdeaur^^^^q-'. . munci sînt ţăranii muncitori Valea Ilie.
abataj cu două aripi (preabâtaje). Am orga­ semnate îmbunătăţiri în^;feuncă%;feîf^i|0 f' M iduţa Petru, Herbei Troian, Dărăştean
portantă oare stă în faţa tuturor colec­ a însămiînţări'lor de primăvară şi să de­ de 121%. nizat echipa în aşa fel ca să fie forţe egale
De la furnalul nr. 1, s-a evidenţiat Ia ambele aripi, repartlzînd în fiecare schimb.
tiviştilor, a întovărăşiţdlor, a ţăranilor pună tcată capacitatea lor în slujba suc­ echipa lui Pîrlea Iosif, cu prim-furma- 2 mineri la o aripă şi alţi doi la alta. El leria nr. 2 a fost înzestrată- cu ur^ ăraeîor Sinese şi alţii. Avînd pregătite din
muncitori cu gospodării individuale, a cesului acestor lucrări. listul Ivaşou Gheorghe, care a dat armează, puşcă, scot cărbunele, continuă de care avea lipsă, iir pentru trawporlul
muncitorilor din gospodăriile de stat şi peste planul primei decade cu 18% linia ferată, armează din nou şi dacă au materialului lemnos s-a confecţionat' un io insămîniei Mrai> uneltel" ateia-
gospodăriile anexe, a mecanizatorilor din Nu mai mică este răspunderea sfaturilor jgheab. De asemenea în aceste consfătuiri
S.M.T. populare raionale. Secţiile agricole ale a- mai multă fontă. jele şi seminţele de
cestora s-au complăcut într-o stare de a-

Experienţa şi hărnicia ţăranilor mun­ morţeală, vecină cu nepăsarea. Tehnicienii timp, puşcă, urmînd ca celelalte operaţii, să s-a hotărît ca Ia grupele rămase sub normă, grâu şi ovăz necesare, ţăranii muncitori

citori fruntaşi, meşteri ai recoltelor bo­ agronomi din secţii oa şi oei de La punc­ Tone de minereu Ie facă schimbul următor, care preia lucrul să fie repartizaţi tehnicienii cei mai price­ din comuna Bucureşei şi satele aparţină­

gate, dovedesc că există posibilitatea de tele agricole, au stat mai mult prin bi­ pesfe pian din mers. ^ puţi. toare din raionul Brad, desfăşoară cu
a lichida rămânerea în urmă şi de a câş­ rouri, în loc să meargă pe teren şi să sta­ spor m u n cii^ agricole de primăvară. Ced
tiga bătălia însămînţărilor. In regiunea bilească dacă se poate sau nu însămânţa. Brigada comunistului Toma Moise O mare atenţie eu acord dfeciplînel. La Lucrînd în felul acesta reuşim ca pe întreg
noastră sînt numeroşi colectivişti şi ţă­ Locul tehnicianului agricol este pe câmp Zale, de la orizontul I, este una din sectorul V sud. să obţinem depăşiri peste^pla^; -ţi ţărani*, muncitori din această
rani muncitori, care, folosind la maximum şi nu în birou. E vremea oa ei să simtă brigăzile fruntaşe ale minei Ghelar. mine în brigadă, chiulangii şi acel care nu e- nurile lunare, atît In producţia cărbi >au ieşit la însămânţat îndată ce
jţş^au zvîntat după topirea zăpezii,
xecută lucrul dat de şeful de grupă din

timpul prielnic, au şi terminat însămînţă- sarcina lor principală, răspunderea faţă de Luptind pentru a aduce o însemnată schimbul respectiv, nu-şi au locul. cil şl în pregătiri de 16—20%, grăbii p^ploile căzute la sfîrşitul lunii
contribuţie la îndeplinirea angaja­ La succesele brigăzii noastre, în mare mă­ fel realizarea sarcinilor din ultimyh
rile din epoca I-a şi se pregătesc acum producţia agricolă. Sînt în raioanele Alba, mentului luat de întreprindere în cin­ cincinalului. v ¦ ^ îJ1C€'P,U)kul lunii aprilie, au gă-
stea zilei de 1 Mai, membrii acestei sură contribuie schimbul de experienţă pe însămânţate pe întreaga comună 11,50
pentru însămânţarea porumbului. Colecti­ Sebeş, Orăştie, terenuri inundate, terenuri brigăzi reuşesc să obţină zi de zi rea­ care-1 facem cu alte grupe. De pildă, eu de Brigada mea, muncind chibzuit,*1 reuşe;
lizări tot mai frumoase. Numai în multe ori mă consult asupra felului de or­ să facă o economie în fiecare lună de 31
viştii din Şibot, raionul Orăştie, de exem­ pe oare bălteşte apa. In loc să îndrume primele 10 zile ale lunii aprilie a.e.. ganizare a muncii cu Mătăsăreanu Ioan. care 400 metri liniari de material lemnos. .. cu grâu de primăvară, 4,40 ha. cu ovăz.
aţklicînd metoda prin surpare, ei au
plu, au însămânţat ou orz, ovăz, floarea pe ţăranii muncitori cum să facă şanţuri reuşit să dea peste plan multe tone de Fiind însămânţat« la timp, aceste culturi
minereu de fier. De asemenea brigă­
soarelui şi. borceag o suprafaţă de 30 de de scurgere, tehnicienii agronomi s-au zile de mineri de la orizonturile doi şi au şi răsărit. i
trei, conduse de tovarăşii Dura Re-
hectare, iar pentru însămînţarea culturi­ mulţumit să pună diagnosticul: „nu se mus, Gostian Petru Filuca, Preda An­ Până acum, fruntaşi în lucrările de pri­
drei şi Bodea Ioan, au depăşit planul m ăvară sînt ţăranii muncitori Ghilean
lor din epoba Il-a au pregătit prin disou- poate încă însămânţa“. In această direcţie celor 10‘zile ou 58-70 de tone de mi­ Teodor şi Guga Nicolae din satul Curechi,
nereu. Tebieş Sabin, din satul Bueureşci, Tiu
ire şi grăpare mai mult de 50 hectare de o vină deosebit de mare o poartă şi comi­ SoUomon şi Stoica Avram din satul Şesuri
Pe întreaga mină planul de la 1-10 şi Oprean Salvina din satul Rovina.
pământ. Demne de laudă sînt şi eforturile tetele raionale de partid şi sfaturile popu­ aprilie a fost depăşit cu 0,25%. Cu aceeaşi maşină — mai multe vîrtelniţe

depuse de ţăranii muncitori întovărăşiţi lare, dare n-au mişcat nici un deget mă­ In vederea sprijinirii îndeplinirii
planului în industria metalurgică, co­
din Vinţul de Jos, raionul Alba, care, au car pentru a rezolva această situaţie. Lingă lectivul minei de fier din Ghelar, este Noi filatoarele, ca LISCA MARIA Pentru a avea acest
hotărît ca pe viitoT să obţină depăşiri
term inat însămînţarea sfeclei de zahăr şi Aiba-Iuiia, at-ît spre Vinţ, cât şi spre Ciu- toţi muncitorii din In­ depanatoare fruntaşă a întrecerii stoc, viu totdeauna cu
şi mai mari.
a orzului şl folosesc cu pricepere fiecare gud, zac inundate ou apă zeci de hectare ' dustria patriei noastre, socialiste — Filatura Lupeni 10-15 minute înainte BARTA MARIA
----• 1~~ corespondentă
oră de timp prielnic pentru însămânţarea • _ pământ. Tovarăşii de la comitetul -ra­ luptăm pentru înde- _ — de începerea lucrului,
Primr-o mai bună ?
celorlalte cvlturi din epoca I-a. Sînt şi nu­ ional de partid şi cei de la sfatul popular plinirea sarcinilor planului cincinal, elabo­ timp în care pregătesc materialul pentru cele
organizare
meroşi ţărani muncitori cu gospodărie in­ raional trec zilnic pe acolo, dar nici unul rate de partidul şl guvernul nostru. In S ore de muncă şl curăţ maşina de depănat. In comuna Zam,

dividuală oare au term inat însămânţările nu s-a sezisat de „lacurile“ care s-au sta­ munca noastră de zi cu zi, folosind din plin In muncă mă ajută mult şî iuţeala cu care Fpuniasii comunei raionul ^
muncitori eu începu^
lin epoca I-a. Ţăranii muncitori Dan Gra- tornicit pe acolo. capacitatea şi forţa noastră de muncă, cău­ leg firele cînd se rup. Acum, eu reuşesc să cu hărnicie însămânţările. Pînă acum €
au însămânţat suprafaţa de 11 hectare ci
ţian din Lăpuşnic' şi Zasloţi Anton din Pentru grăbirea ritmului însămînţărilor tăm să dăm cît mai multe fire de mătase. fac un nod in 2,30-2,50 secunde. grâu de primăvară, 15 hectare cu ovăz. ai
„Filâmcn Sîrbu“, raionul Ilia, Cîmpeanu de prim ăvară o atenţie deosebită trebuie pus cartofi pe o suprafaţă de 2,25 ha
Fetru, din Strei Sîngeorglu, raionul Hu­ dată şi felului cum muncesc tractoriştii. Eu lucrez în secţia depănat. Muncitoarele Un alt mijloc prin care noi, depănătoa- şi au răsădit şi semănat legume şi zarza
nedoara şi alţii, se bucură de toată*stima Sînt multe brigăzi S.M.T. care îşi înde­ vaturi pe o suprafaţă de 5,25 hectare.
şi cinstea celorlalţi ţărani muncitori din plinesc cu cinste sarcinile de plan, care de la ringuri, ca rezultat al aplicări me­ rele, luptăm pentru creşterea productivităţii Fruntaşi în aceste munci sînt ţăranii
comună, pentru hărnicia şi priceperea cu depun eforturi sporite pentru grăbirea
care îşi lucrează pământul. terminării însămînţărilor. Aşa de exemplu todei marşrut, ne trimit tot mai multe bo­ muncii este şi folosirea metodei Jandarova

bine de mătase. Datoria noastră, a depă- — de preluarea schimbului din mers.

nătoarelor, este de a trece firele de la bobine înainte, într-o oarecare măsură, întîmpi-

pe vîrtelniţe şi a le da la legătorie. Dacă nam greutăţi din pricina vîrtelnlţelor, pe care

Toate aceste exemple şi altele care brigăzile a I-a, a IlI-a şi a V-a, de la SMT noi nu reuşim să ne ţinem în pas cu mun­ legătoarele nu le eliberau Ia timp. Stînd de

n-au fost amintite, dovedesc pe deplin po­ Orăştie, conduse de tractorişti pricepuţi citoarele de la ringuri, înseamnă că firele vorbă cu muncitoarele Iegătoare. consultin-

sibilitatea grăbirii ritm ului de însămîn- şi harnici ca NiccLae Cristea, Mihăilă Colectivul de muncitori şi tehnicie­ de mătase întîrzie mai mult în întreprin­ du-ne împreună asupra muncii,.am reuşit să munoitori Păsculeţ Teofil, Sima Vaier

ţări, posibilitatea term inării la timp a tu­ Avram şi alţii, folosind 'fiecare oră de ni din districtul C.F.R. L. 7 Simeria, derea noastră, în loc să ia calea războaie­ înlăturăm această greutate şl să avem în­ Vuigan Roman, Ianoş Antonie, Roşu Mia'
se nunjără printre colectivele de între­
turor lucrărilor agricole de primăvară. timp prielnic, şi-au întrecut cu mult nor­ lor dc ţesut. Dar pentru a ne ţine în pas cu totdeauna vîrtelniţe la îndemînă. rin şi alţii.
prinderi oare se pregătesc pentru a ele trebuie să cunoaştem bine meseria de de- In felul acesta eu şl multe alte depănă-
Rămânerea în urmă cu executarea însă­ mele de lucru şi au executat lucrări de sărbători ziua de 1 Mai cu noi suc­ pănătoare. De aceea, de cînd am intrat în ?
această secţie, am căutat să-mi ridic necon­ toare din secţie, reuşim, aşa cum am arătat,
m înţărilor în regiunea noastră, nu se da- bună calitate. Membrii acestor brigăzi de cese în muncă. tenit nivelul profesional. De unde Ia înce­ să depănăm pînă Ia 120 vîrtelniţe într-un in toiul Ţăranii muncitori
Incepînd ou ziua de 1 aprilie a.c., put (prin anul 1951) abia reuşeam să fac schimb. Pentru realizările obţinute, în anul
toreşte însă numai timpului neprielnic. tractoare au lucrat zi şi noapte, pe schim­ 1953, In cinstea zilei de „23 August”, am însăminiăpliop 840103Petru- Mihsa’
colectivul districtului L. 7 Simeria.
Sînt multe cazurile cînd s-au pierdut zile buri, ca să nu piardă nici o clipă din tim­ organizîndu-şi munca în echipe com­ Iosif, Herţ Gheorghe,

întregi fără să se însămânţeze măcar o • pul bua de lucru. Sînt însă şi tractorişti Trif lacob, şi alţii, din comuna Cirjiţ

peimă de pământ. De pildă, colectiviştii din care trag chiulul, care fac lucrări de plexe, a reuşit ca în primele 10 zile ale raionul Hia au ieşit primii cu ate­
acestei luni să depăşească planul la lajele pe câmp să înceapă însămînţări]«
comuna Cîlnic, raionul Sebeş, n-au ieşit la proastă calitate, care nu sînt la înălţimea toţi indicii cu 57,4%. In perioada 1-10 30-80 de vîrtelniţe pe schimb, acum reuşesc primit titlul de fruntaşă a întrecerii socialiste. de primăvară.
însămfinţări nici în ziua de 7 aprilie şi sarcinii de tractorist. Tot la S.M.T. Orăş­ aprilie, din brigada complexă, con­ să deapăn pînă la 120 de vîrtelniţe. Acum, cînd se dă marea bătălie pentru în­
nici în cea următoare, deşi timpul era fru ­ tie, tractoristul Bărbuleanu NicoLae a tre­ Exemplul lor a fost urmat şi de alţi ţă­
mos. Da fel ţăranii muncitori din Vinerea, buit să execute din nou arătura pe o su­ Cum am ajuns la acest rezultat? deplinirea planului ultimului an al cincina­

raionul Orăştie, n-au ieşit la însămînţări prafaţă de 0,30 hectare pentru că lucrase dusă de tovarăşul Neamţu Ioviţă, s-au In primul rînd, eu am luptai pentru a înlă­ lului, eu îmi. măresc realizările. Astfel în rani muncitori' din această comună. PînS
în aceste zile, iar tehnicienii agronomi de prost, fără răspundere. De asemenea, sînt evidenţiat în mod deosebit tovarăşii tura mişcările inutile. Supraveghez cu aten­ luna martie, am reuşit să deapăn peste plan
la punctul agricol din Cugir, n-au bine­ tractorişti care folosesc tractoarele în alte Bujurean Romlulus, Radu Iosif, Ga- ţie cele 6 vîrtelniţe la care lucrez, şl atun­ 265 de vîrtelniţe, adică peste 2.3S5.000 m. acum s-ta însămânţat suprafaţa de 7,8!
lea Vasile şi alţii, care au obţinut de­ ha. cu ovăz, 1,20 ha. cu orz, 2,58 ha. cu
voit să iasă pe teren şi să dea. îndrumă­ scopuri, care nu le îngrijesc sau pur şi păşiri de peste 50%. ci cînd o bobină s-a terminat, o înlocuiesc fire mătase artificială, din care se pot face griu de primăvară şi cartofi pe o supra­
rile necesare. In zilele de 7 şi 8 aprilie nici simplu îşi bat joc de ele. Nu de mult, lîngă peste 1800 metri ţesături. faţă de 1,80 ha.
în satul SălCiva şi comuna Pojoga din ra­ gara Vdnţu de Jos, trei tractoare sile gos­ MÂNU GRIGORE Imediat cu alta din stocul dinainte pregătit.

ionul Hia, ţăranii muncitori nu ieşiseră pe podăriei anexe a întreprinderii „30 De­ DRĂGUŞ NICOLAE

oîmp, deşi pământul era zvîiutat şi timpul cembrie“ au pierdut două zile preţioase Zi d e p r i m ă v a r ăDimineaţa s-a revărsat proaspătă şi prefaceţi. De seară în sat, nici o haină corespondent
tocmai potrivit pentru însămînţări. Cazuri de lucru pentru că tractoriştii au făcut pe n-o să vă mai încapă... —oo o —
de acestea mai sânt. In faţa acestei situa­ ..grozavii“, le-au băgat în apă, şi n-au mai caldă. Mirosul ierbii crude străbate peste
ţii mai putem da oare vina numai pe tim­ putut să le scoată. Acestei atitudini, demnă Izbucniră în rîs. Şi rîzînd porniră din Pentru aprovizionarea
pul ploios ? Putem oare justifica ou acea­ de pedepsit, faţă de avutul poporului tre­ tot puternic, îmbătător. Din brazdele nou la semănat. cu legume a minerilor
sta, atâtea zile bune de lucru pierdute fără buie să i se pună Capăt.
abia răsturnate, aburul pămîntulul se care, exclamă Ţurcaş. Ce-or fi păţit ?

nici un folos ? Brigăzile de tractoare ale S.M.T., tre­ desprinde uşor şi pluteşte cu o mîngîie- Au uitat măsura vremii. Doar abia ne­ PLOAIA Muncitorii gospodăriei agrozooteh­
buie să colaboreze strâns cu brigăzile de re. Asta-i p rim ăvara! Curată, sănătoasă, nice „Minerul IV“ din Simeria, ra­
Din păcate mai sînt chiar şi activişti oîmp ale gospodăriilor colective şi, împre­ plină de bucurie. Intr-o astfel de zi, nu am apucat de lucru... Cele trei semănători tocmai făceau ul­
de .partid şi de stat care dau vina pe timp, ună, să ducă la îndeplinire sarcina însă­ te mai saturi de aer, eşti mai puternic, — Buna ziua tovarăşi. Şi tu ».Petre să timul tur, cînd de .după deal se ridică ionul Hunedoara, au pornit la efectua­
care stabilesc din birou dacă se poate sau mînţărilor de primăvară. Conducerile sta­ simţi nevoia să alergi, să cînţi, să lu­ nori de ploaie. rea lucrărilor agricole de primăvară.
nu se poate ieşi la însămânţat. Dar să nu ţiunilor de maşini şi tractoare au datoria crezi. Şi mai ales să lucrezi. Să lucrezi nu-ţi mai dai drumul la gură aşa fără In numai două zile, ei au însămînţat S
vorbim în van. Oare tovarăşul .Vasian să aprovizioneze din plin tractoarele cu mult, şi bine. Să dai haina jos, să-ţi rost. N-am păţit nimic. V-am adus mîn- — Vom izbuti sau nu, să terminăm ? hectare cu ovăz şi trifoi (cultură du­
Gheorghe, preşedintele sfatului popular din carburanţi şi lubrefianţi, să le dea posibi­ sufleci mînicele cămăşii, să-ţi umpli blă). De asemenea, muncitorii gospo­
Şibot, cUm poate arunca vina pe timpul litatea să lucreze fă ră întrerupere. Nu tre­ pieptul cu aer, să porneşti cu tot su­ carea pentru că e amiază. — Mai bine-ai tăcea şi ţi-ai vedea dăriei agrozootehnice au insămînţat
ploios, când la numai câteva sute de me­ buie să se mai întâmple ca în comuna Ra- fletul la treabă. pînă acum 12 heotare cu arpagic, 5
tri de clădirea sfatului popular, colecti­ pciltufl Mare, raionul Hunedoara, când o Ţurcaş p rivi la soare şi-şi dete seama de treabă. hectare ou rădăcinoase şi 800 m.p. de
viştii sărbătoreau terminarea însămînţă­ brigadă de tractoare a pierdut o zi în­ Aşa au început muca în această di­ răsadniţe ou diferite culturi legumi­
rilor din urgenţa I-a ? treagă din cauza lipsei de combustibil pe mineaţă şi întovărăşiţii din Vinţu de că intr-adevăr era amiază. Nimeni n-a mai spus nici o vorbă, cole.
care S.M.T. Orăştie nu l-a trim is la timp. Jos. Cîţiva dintre ei s-au dus la preşe­ — Cînd a trecut aşa de repede ? Ba- îşi continuări lucrul de parcă norii care
Această justificare pentru rămânerea în dinte şi l-au în treb a t: se apropiau n -ar fi adus ploaie ci soare. In aceste munci, s-au evidenţiat în
urmă la însămânţări, caută s-o dea şi alţi Rămânerea în urmă cu lucrările agricole tă-l să-l bată de timp... Ei, hai să mân­ deosebi: tractoristul Kiss Mdhai, mun­
tovarăşi ou munci de răspundere. A tît la de prim ăvară trebuie lichidată grabnic. — Ce facem astăzi Bîrsane ? citoarele Drăgan Ioana, Lungan O-
comitetele raionale de partid cît şi la sfa­ Trebuie să depunem toate eforturile pen­ — Insămînţăm sfecla de zahăr, le-a eam. In sinea lor însă, fiecare gîndea la f e l : limpia, Pleşa Iuliana, Manda Maria,
turile populare raionale din Alba, Sebeş, tru a câştiga timpul pierdut, pentru a câş­ răspuns acesta. Fodor Paraschiva şi muncitorul Fodor
Hia, Haţeg, etc., unii tovarăşi mai vântură tiga bătălia însamâciţărilor. Fiecare ţăran — Atunci la treabă! Se aşează cu toţi pe iarbă iar ne­ De-ai mai întîrzia un pic, câteva minute... Emil.
încă justificarea cu timpul neprielnic. E muncitor, colectivist, întovărăşit, fiecare Şi-au luat cele trebuitoare, şi-au plecat
vrem ea însă să se Caute vina rămânerii în tractorist sau muncitor al gospodăriei de la cîmp pornind la treabă cu tot sufle­ vasta lui Ţurcaş (ea era aceea care ve­ Cînd prima semănătoare ieşi de pe La gospodăria agrozootehnică „Mi­
urm ă şi în propria lo r muncă. Este cunos­ stat, fiecare activist de pârtii! şi de stat, tul... nerul IV“ din Simeria, s-au mai exe­
cut că luna aprilie, a adus şi zile fru­ care lucrează în domeniul agriculturii, Erau 6 oameni. Munteanu Gligor, A- nise cu d-ale gurii), întinse pe un pro­ ogor începură să cadă şi picăturile de cutat lucrările de întreţinere şi stro­
moase, minunate de lucru la cîmp. Atunci trebuie să se simtă mobilizat pe fron­ polzan Nicolae, Ţurcaş Petru şi alţii pirile în livada de pomi, iar din pe­
cum mai pot da vina pe timp tovarăşii tul însămînţărilor. Să depunem întreg trei. In faţa lor, şapte, hectare de pă­ sop mîncarea. Mîncară în tăcere, aşa cum ploaie. Mai întîi rare, apoi mai dese, tot
din Sebeş sau Alba ? In raionul Sebeş, efortul, capacitatea, priceperea, şi devo­ mânt grăpat, gata să primească sămîn- piniera secţiei 'din Călan, s-au valo­
procentul de 6,64% realizat pînă la data tamentul nostru în interesul cîştigării tim­ ţa. Şase oameni, trei semănători şt şapte şi pămîntul primise în tăcere sămînţa mai dese. Cînd se pomi cu adevărat să rificat 6000 puieţi de pomi fructiferi.
pului pierdut în interesul suc'cesuilui cam­ hectare... Cine va izbuti ?
de 9 aprilie, este cu mult sub posibilită­ de sfeclă. Mîncau şi gîndeau. Şi cînd plouă, semănătorile îşi terminaseră La iuorările din livadă s-au remarcat
ţi. La fel în raionul Alba . (9,86%), Hia paniei agricole de primăvară. AMIAZA tehnicianul pomicol Jiga Martin şi
(16,04%), Haţeg (10%), etc., realizările nu erau mai adînciţi în gînduri, nevasta lui treaba. Ţurcaş şi ceilalţi, stăteau reze­ muncitoarea Schmidi Sofia.
Amiaza a sosit pe nesimţite tot atît
de caldă şi de proaspătă. Ţurcaş exclam ă: maţi de ele şi parcă nu le • venea să In prezent, muncitorii acestei gos­
— Voi aţi înebunit! creadă că au terminat. Să însămînţezi podării anexe pregătesc terenul pen­
— I-a te uită, ne-au şi adus de min- tru însămînţarea cartofilor în cuiburi
— Cum, ce ? şapte hectare într-o singură zi nu-i glu­ aşezate în pătrat.

— A ţi înebunit. Cine a mai văzut ca mă... DEJAN_ DUMITRU

într-o jumătate de zi să însămînţezi Porniră spre casă numai după ce ploa­ corespondent

atâta amar de pămînt ? ia trecu. Erau uzi pînă la piele, dar în

Cînd văzură unde bate vorba femeii, sufletul lor clocotea bucuria. Erau gata

bărbaţii se liniştiră. Munteanu Gligor să înceapă altă bătălie. Mergeau pe drum

răspunse cu o nepăsare prefăcută. glumind şi rîzînd. N-ai fi crezut nici

— Păi ce, e mult ? Vreo patru hectare, 'in ruptul capului că aceşti oameni au

mare lucru... Ai uitat pe semne cine lu­ trecut de 40 de ani... Cită frumuseţe e

crează aici. în inima oamenilor cînd pătrunde pri-

— Măi, măi, că harnici mai sînteţi Văd primăvard, prim ăvara nouă şi proaspătă,

eu olt de făloşi vă ţineţi. Numai că vă ca însăşi viaţa lor. GH. PAVEL