Page 14 - 1955-04
P. 14
Pag. 2 DRUMUL SOCIAUSMULUi Mr. 4 6 9
întreprindere nouă cu realizări frumoase 0 interesantă descoperire Însemnări cultural-sportive,
arheologică
I.FE.T. Pui din raionul Haţeg, înfiinţat Conducerea I.F.E.T.-ului Pui acordă o pnafiaţă de 174 m.p. s-au mai dat în folo Pentru o justă atitudine faţă de profundă, parcă-ţi vine să-l tot asculţi.
Ie numai 7 luni, cu o parte din personal deosebită atenţie măririi producţiei de sinţă în luna martie, încă două cabane, cu Zilele acestea, în med cu totul intâm-
e n-a mai lucrat niciodată în domeniul lemn de mină. Luând ca exemplu luna fe o suprafaţă locativă de 177 m.p. ' plăitar, la marginea liniei ferate din Deva sport Ţăranii muncitori din sat fin mult la el,
orestier, a reuşit să obţină rezultate re- bruarie, se constată că la acest sortiment
aarcabile. Ca urmare a unei bune orga planul a fost depăşit cu 88,7%. Cu toate succesele obţinute, la această şi Simetria, s-a făcut o interesantă des la cuvintele lui, m ai ales că el se price
nizări q numcii, a unei temeinice îndru întreprindere mai dăinuie totuşi o serie coperire arheologică. O echipă de mun Deşi sezonul jocurilor de fotbal a în pe foarte bine în treburi gospodăreşti
mări din partea tehnicienilor I.F.E.T.-ului, Lngrijindiu-se de majoritatea probleme de lipsuri. ,De pildă, planul la producţia citori de la districtul C.F.R. — în timp ce ceput de mult, totuşi, echipa „Metalid" şi le explică cu mult interes tot felul de
ilanuil primului trimestru al anului 1955 lor, conducerea I.F.E.T.-ului nu a scăpat m arfă nu se realizează lună de lună. In executa anumite lucrări de dremare — a de la Hunedoara nu şi-a făcut apariţia metode noi după care ei să-şi lucreze
. fost îndeplinit în proporţie de 102%. din vedere să se preocupe şi de măsurile cursul lunii februarie, producţia marfă dat peste rămăşiţele unui cimitir roman, pînă m al deunăzi. Supăraţi din cale afa pămîntul. Mulţi i-au urm at îndemnu
‘entru sporirea productivităţii muncii, lu- de protecţie a muncii. S-a căutat ca la în preţuri curente a fost realizată în pro din perioada sclavagistă. In urma săpătu ră pentru faptul că au fost retrogradaţi rile în ceea ce priveşte semănatul griu
rătorii forestieri folosesc metode înain- scocurile cu pante repezi, ca de exemplu porţie de 89,7% iar în luna ianuarie nu a rilor ce s-au făcut, au fost scoase la iveală din divizia A, unii din jucătorii acesteia lui în rinduri încrucişate, ori a porum
ate de munc'ă. Astfel, învăţând din expe- la exploatarea Aipadia din sectorul Rîu- fost realizată decît în proporţie de 76.7%. diferite monumente funerare a căror ve şi-au făcut imediat bagajul şi au ple bului în cuiburi dispuse în pătrat şi nu
ienţa forestierilor fruntaşi la exploatările Bărbat, să se ,construiască balustrade, iar chime e de peste 1800 de and. In mod spe cat în căutare de echipe noi care să-i s-au căit. Prim ul care ş-a încumetat să
pe lingă scocuri — poteci de circulaţie Tractoarele existente la această între cial se remarcă un frumos leu de piatră primească cu braţele deschise „mîngîin- pună în practică ceea ce el îl învăţase,
'îlnicicara din sectorul I Râu-Bărbat şi pentru, muncitori. La fiecare parchet exista prindere sânt lipsite de mecanici capabili de augit-andezit, bine conservată, un aco du-i" pentru „nedreptatea" îndurată. Aşa a fost ţăranul muncitor Curteanu Lau-
’etroasa, din sectorul Barul Mare s-au truse de palm ajutor, în caz de accidente. pentru a le mânui. Conducerea întreprin periş de piatră al unei edicula (construc au plecat Mălăieru, Darie, Florea, Cos- renţiu. După mai multe şovăieli şi so
nfiinţat brigăzi complexe. Prima brigadă, derii arată — pentru a se scuza — că a ţie funerară) împodobită cu reuşite orna tea şi alţii. Luînd această atitudine ei au coteli, acesta, i-a bătut într-o seară la
ondusă de tovarăşul Popa Iosâf. este for In vârful muntelui, la exploatarea Te- intervenit la trust. Numai aceasta însă mentaţii în relief, două semicoloane şi uitat se Vede treaba că sportul este o uşă.
mată din 46 de oameni şi lucrează la fa curi, din sectorul Sauna s-a deschis o can nu-i de-ajums. cîteva fragmente de ceramică. disciplină de stat şl scopul său nu este — Tovarăşe învăţător /
d e : fasonat, corhănit, plutit, încărcat tină într-un local încăpător şi curat, unde acela de a încuraja „vedete", ci dimpo
aişteni de molid şi lemn de foc, iar a iau masa zilnic 30-40 de muncitori. întru ' Nici pînă în prezent nu s-a instalat Pretenţia cu care sânt lucrate aceste
oua brigadă, condusă de tovarăşul Onea cât la această exploatare locuiesc şi 15 fa ceea ce şi-a propus .conducerea I.F.E.T.- cîteva monumente descoperite, indică fap Cel strigat, îi desqhise uşa, îl pofti să
Iheorghe-Argeş, este formată din '90 de milii de muncitori, s-a instalat în cursul ului : instalarea la o bibliotecă la Tecuri. tul că ele aparţin membrilor din clasa ex trivă de a forma sportivi cinstiţi, min şeadă şi-apoi începu al întreba de să
ameni. Această brigadă lucrează la fa - lunii martie ac. şi lumină electrică. un aparat de radio cu difuzoare, constru ploatatoare a acelor timpuri. ări de colectivul lor. hotărîţi să cîştige
e l e : fasonat, corhănit, apropiat şi încăr- irea unui teren de volei cu plasă şi min întrecerile în mod cinstit. Poate că ei nătate. Curteanu ti răspundea aşa, tn
lat buşteni de molid. Exploatarea Tecuri este un sector greu ge, etc. O. FLOOA doi peri şi se putea vedea cît de colo
de muncă, în care mijloacele mecanizate n -ar fl uitat, de nu s-ar fi găsit anu
Prin sistemul aplicării metodei complexe au un rol hotărâtor. Pentru aceasta, pe Se impune o mai bună organizare a con Pe drumul miţi sforari ca Ştoflea, care să semene că-l munceşte ceva. învăţătorul îl mă
e obţine o ridicare continuă a producti lîngă funicularul existent, se lucrează la sfătuirilor de producţie şi a întrecerii so sură cu băgare de seamă cîtva timp, apoi
vităţii muncii. Cele două brigăzi îşi de- construirea unui nou funicular, automotor. cialiste, pentru îndeplinirea înainte de unei înfloriri continue în rîndurile lor intrigă şi care să le cul
>ăşesc planul în mod regulat cu peste 40 Sînt pe terminate lucrările de construire -vreme a sarcinilor de plan. Aceste două tive printr-o falsă linguşire, orgoliu ?i cu vorba lui domoală, îl în tre b ă : ai
a sută. a unei porţiuni de linie decovâl de 1.500 probleme trebuie să stea printre preocu Nu departe de gara Brănişca, raionul — Ia spune-mi tovarăşe Curteanu,
m. In afară de cabanele existente pe o su- pările principale ale conducerii I.F.E.T. şi Eia, ascuns printre coroanele largi ale îngîmfarea. Disciplina severă şl hotărîtă.
a comitetului de întreprindere. unor întinse livezi de pruni, se găseşte vreun necaz ?...
satul Timăviţa. Nu are mai mult de 100 ce caracterizează însă sportul nos Curteanu ii povesti totu l; cum a şo
aşezări omeneşti, dar oamenii de aici sânt tru. le-a adus aminte de acest lucru la
harnici şi inimoşi. Stăpâni pe rodul mun timp şl i-a pus în situaţia de a se în văit cum s-a tot luptat cu el însuşi ?i
cii lor, scăpaţi pentru totdeauna de robia toarce frumuşel din nou acâlo de unde cum în sfîrşit s-a hotărît să semene
fostului baron Jojica, ce stăpînise în trecut aşa cum i-a spus dumnealui, in rinduri
aceste locuri, ei îşi construiesc astăzi în au plecat.
flăcăraţi, viitorul luminos şi fericit. Publicul harnicei Hunedoara, iubeşte încrucişate.
In raionul Sebeş se dezvoltă sectorul socialist din agricultură sportivii săi şi el s-a bucurat nespus de ..Zorii zilei următoare i-a găsit pe a-
îndrumaţi mereu de către organizaţia de mult cînd a văzut din nou echipa de fot mîndoi în cîmp. Semănau de zori griul
bază, printr-o muncă unită şi plină de en bal „Metalul" apărînd pe arenă în jocul cu maşina, aşa după cum se înţeleseră,
Cu 10 zale în urmă, în Comuna Jdna, ra Nicoară Ioan şi alţii. Ca preşedinte a fost şi-au făcut planul de Cultură pe anul a- tuziasm. tâmăviţenii au obţinut zilele a- cu „Metalul II 108" şi repurtînd in a- în rinduri încrucişate. Spre prînz ter
m ul Sebeş, a luat fiinţă o întovărăşire cestea încă o victorie ce, în drumul lor
le creşterea oilor. In întovărăşire au in- ales tovarăşul Moga Dumitru. cesta şi au încheiat contract cu S.M.T.-u! spre clădirea vieţii noi, va rămâne în ceastă întîlnire, victoria. El a urm ărit minară.
rat un număr de 16 familii de ţărani semnată cu litere m ari şi apăsate pe ră
auncitori cu 198 de ol. ir pentru a le. lucra cu maşinile întreaga su bojul vremdlor — şi-au radiofioat satul. o i m ultă emoţie frăm întările şl şovăi Chiar în clipa aceea veni de acasă şi
Prin nenumărate ore de muncă vo
Printre crescătorii de oi oare au luptat ¦Numai la cîteva zile după înfiinţarea ¦ prafaţă de teren. In prezent, tractoarele luntară, ţăranii muncitori din acest să rile prin care jucătorii acestei echipe au soacra lui Curteanu. Aceasta, se uită
auit pentru înfiinţarea întovărăşirii se tuc, au cărat din pădure stâlpii, i-au cu trecut în urma faptului că, pe bună chiorîş mai tntîi la maşina de semănat.
numără tovarăşii Olaru Ioan, Stărp Bavel, întovărăşirii zootehnice din comuna Jina, ară o parte din teren 'şi-l însămânţează cu răţat şi i-au plantat de-a lungul uliţelor.
Aju venit apoi muncitori de la direcţia re
şi în comuna Ghirbom a luat fiinţă o în grâu şi orz de primăvară, iar întovărăşiţi! gională P.T.T. Deva, care, au întins fi dreptate. au fost sancţionaţi de către apoi la învăţător şi la urm ă scormoni in
rele şi astfel, în căsuţele curat văruite şi
tovărăşire agricolă, în care au intrat 15 îşi pregătesc seminţele de porumb şi car- risipite printre livezile de pruni, a pă conducerea noastră sportivă. Fapul că sacii cu sămînţă.
truns trium fător şi cu bucurie primit, gla
familii de ţărani muncitori. tofL sul radioului unii dintre ei s-au lăsat duşi în eroare — Da unde sem ănară-ţi maică, că văd
A doua zi după inaugurare, întovărăşiţi! BOG-DĂNEL PAVEL O deosebită muncă pentru înfăptuirea de diferite elemente rău intenţionate şi c-o rămas aproape jum ătate din sămîn-
acestei minunate realizări, au depus to
varăşii Henţ Tovică, delegat sătesc, Jo- au ajuns în pragul de a-şi descompune ţa pe care o îngropam de obicei aici.
san Ioan, director de cămin, Simâon Ioan. echipa, a indignai muncitorii hunedorenl. — Ia colea, mamă soacră, ti răspunse
Sfa§ m edica! învăţător precum şi ţăranii muncitori Echipa de fotbal „Metalul" Hunedoara, Curteanu, ?rătîndu-i pămîntul reavăn şi
Crişan Ude, Manea Rozalia şi alţii. a dovedit în întilnirea pe care a avut-o pufos.
Prevenirea accidentelor în muncile agrişele; de primăvară cu „Metalul II 108" că dispune de fru Bătrîna se uită cu băgare de seamă,
Că au mai fost şi din aceia, cum e de
Prevenirea accidentelor în lucrările a- şină în timp ce acesta e în mers. trecerea vit cursurile sanitare de masă ştiu să o pildă, chiaburul BÎC Nicolae, ce invidioşi moase posibilităţi de-a pomi la o luptă apoi cînd se dumeri începu a se văieta.
facă. Oricare ar fi metoda folosită pentru de viaţa nouă ce în Tîm ăviţa — oa şi sportivă cinstită, pentru a-şi recîştiga lo — Auleo maică, dar de ce l-aţi pus
xicole au o însemnătate deosebită. Ele în- de pe tractor pe unealta remorcată în oprirea hemoragiei, în prim/ui rund tre peste tot ân patria noastră — prinde tot cul pierdut. Ca să ajungă acolo însă, ea aşa de rar ? Nu mai culegem noi pline
buie aşezată partea care a fost rănită într-o mai mult teren, au încercat să pună beţe
ătură suferinţele oamenilor muncii de -La, mers, călătoria pe sistemul de legare a poziţie ridicată. Legătura care se face pen în roate, e drept. Toate încercările lor trebuie neaparat ferită de a mai fi stin- de aici cît îi hăul... ,
tru oprirea hemoragiei trebuie făcută co însă s-au spulberat. Munca năvalnică şl
sate, contribuie la păstrarea sănătăţii loL,' cuiul, de- unelte (sistemul de cupla- rect. In cel mai scurt timp posibil acci hotărâtă a ţăranilor muncitori merge me jenită de elemente de talia lui Ştoflea Şi pornită să înlăture o asemenea pri
dentatul trebuie transportat la spital. In reu înainte.
iiind totodată un mijloc eficace de sejă- jţionarea în faţa tractorului în cazul în oare ajungerea la spital nu se care încă mai continuă să bage zinza- mejdie, luă repede grîu în poală apu-
poate face în 15—20 minute legătura tre Succesele ceferiştilor
lere a numărului de zile-mutnca pierdute i f, călătoria pe aripile tractorului sau buie slăbită pentru 2-3 minute, apoi iar diil -Orăştie nie între sportivi, care încă mai conti cîndu-se să semene din nou, pe deasupra.
strânsă pentru aceeaşi perioadă, 15-20 mi
!are sînt atât de preţioase în timpul kt- ‘’? ’maşinilor agricole cât şi pe uneltele ne Ceferiştii din staţia Orăştie, antrenaţi nuă să-i influenţeze pe aceştia spre apu Numai cu m ultă greutate au putut-o opri
în' întrecerea socialistă, au obţinut reali
!rărilcr de primăvară. p revăzute cu scaune speciale, toate aceste zări frumoase. Astfel ei au reuşit să de cături nesăbuite, Direcţia combinatului, învăţătorul şi ginerele său.
păşească pianul de transporturi cu 8 %, sar
Accidentele cele mai des întâlnit© sânt lucruri mărunte în aparenţă pot provoca cina statică cu 9% faţă de plan şi să re cît şi conducerea comitetului de între ...Curteanu a mers des, tot la 2-3 zile
ducă staţionarea vagoanelor cu 23%, iar
arie produse în timpul lucrului şi îndeo diferite accidente ca fracturi, striviri, (con în colaborare cu I.F.E.T. Orăştie, persona prindere trebuie să curme odată pentru pe la ogor, era nerăbdător să vadă ce
lul C.F.R. a realizat o marşrută de lemne
sebi în timpul folosirii maşinilor şi unel tuzii), scrfntituri (luxaţii), tăieturi, oare de foc cu destinaţia Bucureşti. totdeauna acestor elemente intrigante, se va întîmpla cu griul. Acesta însă. a
telor agricole, fără respectarea măsurilor să provoace hemoragii. VĂTAJELU PETRU zvîrlite din viaţa sportivă, posibilitatea ieşit, frumos şi des ca peria, îneît vă-
corespondent voluntar
cerute de tehnica securităţii muncii. Aşa Pentru a înlătura posibilitatea provo nute. de a mal putea să deruteze prin fel şl fel zîndu-l, lui Curteanu îi creştea inima de
din neatenţie, la munCa pe tractor se cării acestui fel de accidente, este dato Folosirea neatentă a sculelor la reparaţii de minciuni şi scorniri pe sportivii noş bucurie. Nici o holdă din ju r nu s-a fă
pot produce fracturi (rupturi ale oaselor) ria tuturor muncitorilor agricoli do a res tri cinstiţi, sportivi cu care ne mîndrim cut aşa de m îndră ca a lui.
ale antebraţului, prin manipularea gre pecta cu stricteţe regulile tehnicii de se poate produce strivirea sau rănirea dege şi pe care îi apreciem, acordîndu-le în ..In acest fel a fost „spartă ghiaţa" în
şită a m anivelelor; se pot produce arsuri curitatea muncii. In cazul unor asemenea telor. Rănirile produse de unelte, indife Sarmisegetuza. Acum, mulţi seamănă
cu aburi la turnarea apei în radiator — accidente, acordarea primului ajutor este rent de mărimea lor, trebuie să fie pan treaga noastră simpatie.
atunci când apa fierbe şi tractoristul des absolut necesară. sate, folosindu-se pentru aceasta vată şi
chide capacul radiatorului, sau arsuri prin tifon din cutia de prim-ajutor, sau în V. D. griul şi porumbul după metode înaintate,
atingerea maşinilor încinse sau a pieselor In caz de striviri, trebuie să se pună lipsa acestora orice pînză curată şi dezin
fierbinţi. o compresă cu apă rece pe locul lovit. fectată. Trebuie să se renunţe definitiv la învăţătorul Petrovici Ioan', director la
6chimbînd-o de îndată ce se încălzeşte. obiceiul total greşit şi deosebit de dăună
In cazul producerii unei fracturi, prin In caz cînd strivirea s-a produs în regiu tor de a pune pământ, pate sau alte ma Prietenul ţăranilor muncitori căminul cultural, e mereu întrebat şi is
cipale în acordarea primului ajutor este să nea stomacului .ficatului, splinei, capului, terii pe rană, deoarece acestea pot cauza codit de către săteni. Nu e seară în care
nu mişdăm locul unde s-a produs fractura. otc. accidentatul trebuie transportat la spi boli şi complicaţii dintre cele mai grave.
tal pentru a primi ajutorul medical. In Trebuie să ştim că orice rană, oricât de Figura învăţătorului Petrovici Ioan, la cămin să nu se adune ţărani şi să nv.
In cazul arsurilor, primul ajutor se re caz de luxaţii, numai medicul este în mă neînsemnată, este o poartă de intrare a directorul căminului cultural din Sar-
zumă la descoperirea arsurii, punerea sură să dea ajutorul medical. Pînă la so microbilor. De multe ori rănile produse în misegetuza, raionul Haţeg, nu o poţi uita discute despre tot ce îi poate interesa.
unei- comprese reci cu soluţie de bicarbo sirea lud s-au transportarea bolnavului la timpul muncilor agricole se infectează şi cu una cu două. Calm st hotănt, cu p ri
nat de sodiu, fără a curăţa’ rana sau a şofiM, se vor pune comprese cu apă rece, devin cauza diferitelor complicaţii. In a- viri sfredelitoare şi cu vorbă blajină. Ei ştiu că aici e locul unde întotdeauna
sparge băşicile. In cazuri, mal grave ac imobilizând totodată şi articulaţia. ceste cazuri tratamentul durează timip în-
cidentatul va* fi transportat grabnic la dis defliungat şi suferinţele sînt mult mai pot găsi sfatul cel mai bun, cel mai po
pensarul cel mai apropiat. In nici un caz Pierderile mari de sînge în urma tăie grele. Pe lîngă aceasta se pierd zile pre
nu se va pune pe arsură ulei, grăsime turilor, loviturilor sau strivirilor, pot pri ţioase, uneori chiar şi săptămâni, ceea ce trivit. V. AFLOAREI
sau elte substanţe grase. mejdui chiar şi viaţa accidentatului, în dăunează bunului mers al muncilor agri
caz că nu se dă de urgenţă, primul ajutor insigna de fruntaş
Conducerea neatentă a tractorului pe — oprirea hemoragiei. Cei pare au absol cole. Dr. WEBER W.
povârnişuri şi dealuri, coborîrea din ma Intr-urna din 'zilele trecute, în comuna Vasale s-a angajat să muncească în aşa
Cut, raionul Sebeş, s-a înmânat insigna de fel pământul, încât la toamnă să obţină o
fruntaş al recoltelor bogate ţăranului producţie medie de peste 2000 kg. po
muncitor Dicu Vasiîe. rumb-boabe la hectar.
Cu acest prilej ţăranul muncitor DkJu V. TRANDAF
rtsszzEsssnz: ?-MTXTbTZZJZUXEWSIZZjaaaS?LLiL’^V."U!Sit!
------------------------ iN AJUTORUL PROPAGANDISTULUI ------------------------ păşind pe calea leninistă, popoarele Uni reselor vitale ele oamenilor muncii. O am •Conducând poporul nostru muncitor în
unii Sovietice înaintează ari cu ferm itate ploare nemaicunoscute a luat mişcarea de lupta pentru construirea socialismului,
V. I. LENIN - MAMELE GENIU spre comunism. U. R. S. S. dezvoltă prin eliberare din ţările coloniale şi depen Partidul Muncitoresc Român se călăuzeşte
AL OMENIRII PROGRESISTE toate mijloacele industria grea, temelia dente. Trozneşte din încheieturi sistemul în întreaga sa activitate după învăţătura
temeliilor întregii economii naţionale şi colonial al imperialismului. leniniste şi după experienţa istorică a
Da 22 aprilie 1955 se împlinesc 85 de Pentru prima oară în istoria marxismu riatului. El a subliniat că dictatura pro chezăşia inviolabilităţii hotarelor ţării so P.C.U.S., oplicîndu-le în mod creator po
ani de la naşterea marelui geniu al ome lui,- Lenin a elaborat învăţătura despre letariatului — care reprezintă o formă cialismului. In prezent, industria grea a Ideile leniniste ale internaţionalismului trivit condiţiilor concrete din ţara noa
nirii, Vladimir Xlici "Lemn, întemeietorul partid, ca avangardă a proletariatului, ca deosebită a alianţei clasei muncitoare cu Uniunii Sovietice prcduce aproape de trei proletar unesc astăzi mase uriaşe de oa stră.
şi conducătorul Partidului Comunist ai principală armă în mâinile lui, fără de ţărănimea muncitoare, în care clasa mun ori şi jum ătate mai mult decât în m ul meni ai muncii din lumea socialismului
Uniunii Sovietice şi al primului stat so eare este imposibilă cucerirea dictaturii citoare este forţa conducătoare — întru 1940. Sprijindnidu-se pe forţa în continuă şi din ţările capitaliste, asupriţii şi ex Lenin a arătat că opera de construire a
cialist din lume, conducătorul şi învăţăto proletariatului, construirea socialismului şi chipează cea mod înaltă formă a demo creştere a industriei grele, partidul co ploataţii din metropole ou popoarele dici socialismului e o luptă înverşunată între
rul iubit al oamenilor muncii din lumea comunismului. Lenin a făurit bazele teo craţiei, democraţia uriaşei majorităţi a munist şi guvernul sovietic înfăptuiesc ţările coloniale şi dependente într-un socialismul în ofensivă şi elementele ca
întreagă. In conştiinţa popoarelor, de nu retice, ideologice, organizatorice şi tactice poporului muncitor. _Lenin a descoperit Cu perseverenţă m ăsurile pentru organi front unic de luptă. pitaliste, care nu vo r să cedeze locul de
mele lui Lenin, de învăţătura lui, sînt ale partidului de tip nou, a făurit marele cea mai bună formă politică a dictaturii zarea unui nou şi puternic avânt al agri bunăvoie şi îşi înteţesc pe toate căile îm
legate trium ful Marii Revoluţii Socialiste şi puternicul partid Itelşevic. proletariatului — republica sovietelor. culturii, pentru creşterea rapidă a pro Anailizînd în mod ştiinţific imperialis potrivirea, că ascuţirea luptei de Clasă e
din Octombrie, măreţele victorii ale oa ducţiei bunurilor de consum popular. mul, principalele lud contradicţii şi legi, o lege de dezvoltare a perioadei de tre
menilor sovietici. Ideile lui Lenin trăiesc Lenin a elaborat problema particula Odată cu instaurarea dictaturii prole Lenin a dezvăluit, oa nimeni altul, plăgile cere de la capitalism la socialism. I. V.
şi înving în înfăptuirile oamenilor muncii rităţilor revoluţiei burghezo-democratice tariatului în Uniunea Sovietică, în faţa Opera de construire a comunismului în de nevindecat ale capitalismului monopo Stalin, în fruntea C. C. al Partidului
din lagărul păcii, democraţiei şi socialis în epoca imperialismului: el a dezvol partidului Comunist, ca partid de guver Uniunea Sovietică are un imens răsunet list contemporan, oare nu mai poate aduce Comunist al Uniunii Sovietice, a zdrobit
mului, în mişcarea internaţională pentru tat ideea hegemoniei proletariatului în nământ, s-au pus sarcinile construirii so internaţional. Ea e urm ărită cu dragoste omenirii decît foamete şi mizerie, catas pe trădătorii buharinişti, care pretindeau
pace şi prietenie între popoare, pentru revoluţia burghezo-democratică, a arătat cialismului. V. I. Lenin, conducătorul şi adm iraţie de oamenii muncii din cele trofe economice şi războaie sîngeroase. că în condiţiile trecerii de la capitalism la
democraţie şi socialism. Iată de ce de la' că o condiţie Indispensabilă a victoriei. în partidului comunist şi şeful guvernului mai îndepărtate colţuri ale lumii, care văd Viaţa confirmă du o deosebită forţă ge socialism lupta de clasă nu se ascute, oi
un capăt la altul al pămîntului, numele ’revoluţie este alianţa dintre clasa munci sovietic, a înarmat partidul comunist şi în Uniunea Sovietică întruchiparea pro nialele preveziuni leniniste. Aste zi, lumea se stinge — „teoria“ aşa-zisei integrări
lui Vladim ir Ilici Lenin a devenit pentru toare şi ţărănime, asigurîndu-se rolul con poporul sovietic cu programul fundamen priilor lor năzuiţi, reazimu! de nădejde capitalistă se caracterizează printr-o eco paşnice a elementelor capitaliste în socia
oamenii muncii numele cel mai drag. ducător al proletariatului. Lenin a dat tat în mod ştiinţific al construirii socia al luptei lor pentru libertate. nomie în stagnare şi regres. M ilitari lism. Lenin a arătat oare e calea de u r
perspectiva clară a transform ării revolu lismului. Sub conducerea Comitetului zarea economiei şi cursa înarm ărilor au mat pentru 0 dezvolta elementele socia
Lenin şi-a început uriaşa sa activitate ţiei burghezo-democratice în revoluţie so Central, în frunte cu I. V. Stalin, marele Alături de poporul sovietic păşesc astăzi duâ la o nouă agravare a dificultăţilor liste din economie şi a asigura victoria
revoluţionară pentru eliberarea proleta cialistă. El a înarm at proletariatul a i continv.ator al operei lui Lenin, partidul pe Calea leninistă marele popor chinez economice, la înrăutăţirea şi mai mult a lor, care e oalea pentru îngrădirea, eli
riatului atunci cînd capitalismul intra în noua teorie a revoluţiei socialiste. Sp riji- comunist a zdrobit pe trădători şi capitu de 600 milioane de oameni şi celelalte po vieţii de mizerie a maselor populare. Cer minarea şi înfrângerea elementelor capi
Stadiul cel mad înalt şi ultim al dezvol nindu-se pe legea descoperită de e l a dez larzi, care încercau să abată partidul de poare din Europa şi din Asia, care s-au curile imperialiste agresive din S. U. A. taliste. Calea indicate de Lemn, singura
tării sale, stadiul imperialist, stadiul pu voltării, economice şi politice inegale a ca pe drumul leninist, pe drumul restaurării desprins din lanţurile imperialismului în şi alte ţări occidentale îşi intensifică pre posibilă pentru victoria socialismului în
trefacţiei şi agoniei sale, cînd revoluţia pitalismului, Lenin a formulat şi a fun capitalismului şi a desfăşurat cu hotărâre urma victoriei istorice 0 Uniunii Sovietice gătirile de război împotriva ţărilor lagăru ţările care au o clasă de producători mici
proletară a devenit o chestiune de practi damentat teza posibilităţii victoriei socia opera de construire a socialismului. Ca re în cei de-ai 2-lea război mondial. Forma lui socialist. şi mijlocii mai mult sau mai puţin nu
că directă. Caracteristice acestei epoci erau lismului la început în cîteva ţări sau zultat al înfăptuirii genialului plan leni rea lagărului socialist — măreaţă victorie meroasă, se rezumă pe scurt la urm ă
sforţările burgheziei şi ale agenţilor ei chiar într-o singură ţară capitalistă. Acea nist, Uniunea Sovietică a făcut un salt gi a întregii omeniri în lupta pentru înfăp Dar raportul de forţe pe arena interna toarele : folosirea de către proletariat a
din sînul mişcării muncitoreşti de a goli stă teză q desăvârşit teoria leninistă a re gantic înainte, transformându-se dintr-o tuirea idealurilor ei de libertate şi feri ţională este astăzi hotărît în favoarea so condiţiilor favorabile pentru cucerirea pu
de conţinutul ei revoluţionar şi de a fa l voluţiei proletare. ţară agrară înapoiată într-o mare putere cire — este expresia strălucită a triumfu cialismului. terii ; expropierea de la capitalişti şi
socialistă industrială şi Colhoznică. lui leninismului. Ideile leniniste luminează
sifica teoria marxistă, de a lăsa astfel Victoria Marii Revoluţii Socialisto din căile şi metodele construirii socialismului Istoria n-a mai Cunoscut o asemenea fo r socializarea m ijloacelor de producţie- din
clasa muncitoare dezarmată în faţa duş Octombrie a constituit un trium f al teo Lenin a trasat pentru prima oară în is în ţările de democraţie populară, care ob ţă oa cea a lagărului socialist, oare dis industrie; dezvoltarea prin toate mijloa
manilor ei de moarte. Lenin are meritul riei leniniste a revoluţiei proletare. Revo torie drumul concret care duce la crea ţin succese remarcabile în lupta pentru pune de rezerve m ateriale şi umane ine cele o industriei şi înzestrarea agriciti
luţia din Octombrie a marcat o cotitură rea bazed tehnico-materlale a comunis avântul economiei şi culturii, pentru ridi puizabile, de o imitate şi trăinicie fără torii cu maşini şi tehnică modernă ; uni
nepieritor faţă de mişcarea revoluţionară radicală în destinele omenirii, în istoria mului. carea neîncetată a bunei stări a oamenilor seamăn şi oare se bucură de sprijinul ac rea treptată, pe baza liberului consim
internaţională nu numişi de a fi curăţat universală, cotitura de la lumea veche, muncii. tiv al tuturor popoarelor iubitoare de ţământ, a producătorilor mici şi m ijlo
învăţătura maro:istă de zgura oportunis capitalista, la lumea nouă, socialistă. Ea Sintetizând uriaşa experienţă a constru pace. Toate încercările forţelor sociale care cii în cooperative de producţie, în col
mului şi de a fi pus în lumină sâmburele a pricinuit o rană mortală capitalismului, irii socialismului în U.R S.S. şi experienţa Drumul eliberării din lanţurile capita şi-au trăit traiul de a opri mersul înainte hozuri ; pentru o strînsă legătură econo
ei revoluţionar, d ar şi de a fi dezvoltat în zdruncinindu-1 din temelii, a ridicat lupta mişcării internaţionale de eliberare, I. V. lului, arătat de Lenin. succesele obţinute al istoriei sînt sortite eşecului. Veacul nos mică între oraş şi sat, între industrie şi
mod creator marxismul în noile condiţii revoluţionară a proletariatului internaţio Stalin a dezovltat în mod creator învăţă pe ©cest drum de popoarele Lagărului so tru este veacul triumfului leninismului, egricuitură, menţinerea vremelnică a pro
istorice, de a fi făurit leninismul, arma nal pe o treaptă mai înaltă. tura marxist-leninistă în noile condiţii cialismului însufleţesc pe oamenii muncii veacul în Care toate drum urile duc spre
invincibilă a clasei muncitoare to lupta istor Ne şi într-o serie de probleme a îm din ţările lagărului imperialist în lupta lor victoria orânduirii. sociale noi, înaintate. ducţiei de m ărfuri (schimbul prin cum
pentru doborîrea c a p i t a l = i trium Lenin o dezvoltat rr?i departe învăţă bogăţit cu noi teze teoria revoluţionară. ¦pentru libertate, independenţă naţională,
ful orânduirii socialisto. tura marxistă despre dictatura proleta democraţie şi progres. Cresc continuu ic părare-vânzare) oa singura formă de le
Sub conducerea încercată a P.C.U.S.. forţa şi prestigiul eroicelor partide comu
niste şi muncitoreşti din aceste ţari, con Via‘a a dovedit uriaşa însemnătate .a gături economice cu oraşul, acceptabilă
ducătorii şi apărătorii credincioşi ai inte învăţăturii leniniste despre construirea
socialismului pentru toate ţările oare se pentru ţărani, dezvoltarea la maximum a
află în perioada de trecere de la eapita-
lism la socialism. comerţului de stat şi coop2rati st - colhoz-
