Page 15 - 1955-04
P. 15
s
Nr. 469 D RU M U L SO CiA U SM U Lth
M a i m u ltă a fe n fle e e rs o ri!@ r A .R .L.U .S . săteştii Pentru Intensificarea -Păşesc spre viaţă nonă
îfîsămîHţărlIer
La 3 aprilie a avut loc la Haţeg confe Csnfsrirsfa raională au fost trimişi. Delegatul Zoresou Dumi Zilndţi pot fi văzuţi trecând de la ate Mult îi place bătrânului maistru să se ocu
rinţa raională A.R.L.U.S. A.R.L.U.S. Hafeg tru, din Râul de M ori a criticat comitetul Zilele trebuite, comitetul raional de par lier la şcoală, şiruri gălăgioase de fLăcă- pe de elevii mici. Generaţiile ce i-au tre
raional pentru faptul că a neglijat contro tid Haţeg a analizat mersul lucrărilor a- laş\ îmbrăcaţi în salopete sau uniforme. cut prin. mână din anul 1922, de tind e
Din darea de seamă şi discuţiile purtate cursul acestui an a învăţat 20 de ţărani lul şi îndrumarea cercurilor din şdodi, din gtricoie de primăvară. La şedinţă ou parti Sînt elevii şcolii profesionale de metalurgie maistru la atelierul şcoală, îi poartă „mo
în jurul activităţii desfăşurate de comi muncitori să scrie şl să citească în limba oare cauză nu a cunoscut nimic din rea cipat şi instructorii comitetului raional de feroviară C.F.R. din Simeria, care se pre- şului Gherman“ respectul cuvenit pentru
tetul raional A. R. L. U. S., s-au relevat rusă. lizările şi frământările acestora. partid, precum şi preşedinţii sfaturilor 1gătesc pentru a Împrospăta Cadrele de străduinţa şi dragostea părintească cu oare
unele succese obţinute de acesta în ceea populare comunale. muncitori de la ateliere. s-a ocupat de călăuzirea primilor lor paşi
de priveşte popularizarea realizărilor ma Din discuţiile ce au avut loc pe m ar Ia încheierea lucrărilor conferinţa ra în viaţă.
rii noastre prietene, bastion al păcii şi ginea dării de seamă au reieşit însă şi o ională A.R.L.U.S., a stabdliit sarcinile ce Ddn discuţii a reieşit că unele organiza In urma hotărârii C.C. al PJM.R. şl a
libertăţii popoarelor — Uniunea Sovietică. seamă de lipsuri, ale comitetului raional revin noului organ ales. Lichidarea neîn ţii de bază săteşti şi comitete executive Consiliului de Miniştri cu privire la orga Acum când i se apropie timpul de pen
A.R.L.U.S. târziată a muncii birocratice -şi sectara comunale, ca de pildă col de la Râul ^Lb, nizarea şcolilor profesionale de ucenici, sionar „mcxşul“ — cum îl numesc elevii
In conferinţă a reieşit că, comitetul ra trebuie să stea în centrul atenţiei noului a organizat în aşa fel munca de lămurire a şcolilor tehnice şi a şcolilor tehnice de înltra ed — nici nu se gândeşte că se va
ional A.R.L.U.S. s-a preocupat mai mult Una din lipsurile cele mai mari, Con comitet. In jurul noului comitet raional q ţăranilor rmooitori îndît să fie folosită maiştri, şctoala din Simeria a intrat sub despărţi de „copiii hri“. Ei fac parte in
de organizarea conferinţelor în cadrul că statate de conferinţă, a fost aceea că po trebuie antrenat un mare număr de oa fiecare zi de lucru prielnică pentru însă patronajul Atelierelor Principale C. F. R., tegrantă din viaţa sa. Ii creşte inima când
minelor culturale. Numai în luna „Priete pularizarea ţăranilor muncitori, care fo meni ai muncii ou adulterul cărora se va mânţat. Duminică, de pildă, în comuna tocmai pentru a pregăti mai bine elevii din aude glasul copiilor, cînd îl vede cu câtă
niei Romîno-Soviefcice“, în prezenţa a -zeci losesc cu succes în agriculră metodele putea cuprinde întregul raion şi toate ra Râul Alb, au fost mobilizate 64 de atelaje punct de vedere profesional. dibăcie se apleacă asupra menghinelor,
de mii de ţărani muncitori s-au ţinut în sovietice, n-a stat în centrul preocupării murile de activitate. care au cărat sute de care de gunoi şi au ajustând sculele oe vor împrospăta sto
raionul Haţeg peste 115 conferinţe pe te comitetului raional. De pildă, brigada în însămânţat, peste B hectare teren. In co Conducerea şcolii, cadrele didactice, cul magaziei. Deşi elevii anului întâi sînt
ma „10 ani de activitate a A.R.L.U.S.-u- grijitorului Dănescu Petru de la G.A.C. Conferinţa a trasat ca o sarcină de cea muna Rîul Alb, planul îhsămânţăriLor la maiştrii şd muncitorii, pe lingă oare Sînt •numai de câteva luni la şcoală, ei au
lu i“, înmînîndu-se cu aCest prilej 95 de Râu Bărbat, care aplică cu mult succes mai mare importanţă orientarea cercuri griu de -primăvară, orz şd secară, a fost repartizaţi elevii, se străduiesc să le îm executat diverse scule c a : ace de trasat,
insigne jubiliare celor mal buni activişti metodele colhozului „Pobeda-Gostroma“ de lor AH.L.U.S. în spre popularizarea mai îndeplinii părtăşească din cunoştinţele şl experien domuri, tioCsne de mână, compasuri, chei
şi membrii ai asociaţiei. In urma convor muigere raţională a vitelor şi de alimen lângă a politicii externe a Uniunii Sovie ţa lor, pregătindu-4 cu temeinîtio atât .jnoks“, ete.
birilor ce au avut loc în cercuri, în semn tarea lor cu nutreţuri suculente nu ai. tice, a contribuţiei ei uriaşe la menţinerea Sînt însă şi comune oa Bretea Română. teoretic, cât şl practic. In această direc
de manifestare a dragostei prieteniei şi re fost .popularizate în cercurile A.R.L.U.S. pădl şi la destinderea relaţiilor interna Sîntămăria Oriea, Sarmtgegetuza, &tc., un ţia şi elevii se străduiesc. Rezultatele în Satisfacţia cea mai mare o simte mai
cunoştinţei faţă de bravul popor şi patria cu ocazia convorbirilor organizate pe te ţionale. Cercurile A.R.L.U.S. vor trebui să de lucrările sa desfăşoară anevoios, exis registrate sînt o bună dovadă în ecerf
sovietică, mase largi de amatori au parti ma cunoaşterii metodelor sovietice. Mai devină adevărate focare de lămurire a ce tând tendinţa dă rămânferea în urmă să se sens. strul Gherman Remus atunci cînd se în-
cipat la concursul de creaţie populară fi mulţi delegaţi din Tuştea, Cîuneşti şi Pă- tăţenilor, despre progresul imens al Uni motivare cu „timpul nefavorabil”.
xat pe tema „Prietenia Româno-Sovie- clişs, au arătat că din cauza muncii de unii Sovietice în domeniul tehnicii, agri CLASĂ FRUNTAŞĂ tâtoeşte cu tite un fost e&av ai său, acum'
tfcă“. Participanţii au realizat paste 120 fectuoase a comitetului raional A.R.L.U.S. culturii şl ştiinţei. In cercurile A.R.L.U-S. Comitetul raional do partid, apreciind
obiecte de artă populară dintre oare s-a materialele de popularizare a metodelor oamenii muncii vor trebui să fie înarmiaţi că în raion sânt toate condiţiile necesare In atelierul-şooală, din clădirea oaZan- o a v în teeftă firea, meseriaş, stodent, Bau
bucurat de multă apreciere furca sculp sovietice ajung cu mari întârzieri la cer cu conştiinţa sigură a superiorităţii for pentru a încheia Ia timp lucrările de în- geried atedierefler principale, vodie elevi
tată în lemn de ţăranul muncitor Ivancu curi. însuşi numărul ’ convorbirilor orga ţei lagărului păcii şi al socialismului, faţă Bămtnţare, a luat măsuri de a se dezbate lor anului I A, se împletesc du scrâşne «wtMst era nnaidl de răspundere In apa-
Miron din Clopotlva, care a fost premiată nizate pe aceste teme au fost foarte re de lagărul isteric al provocatorilor la răz în adunări deschise ale organizaţiilor de tul pilelor ce rod din piesele fixate în
pe ţară şi obiectele create de colectivul duse, atingând doar cifra de 40 pe ulti boi Marea prietenie a poporului sovietic bază şi în adunări populare pa circums menghine. rafcl da partitei bou da sia*. A/tunol „bî-
întreprinderii Ceramica din Baru-MJare, mul an. . şl poporul chinez, prietenia de nezdrun
care aii fost premiate pe regiune. cinat a acestor ţări puternice cu celelalte cripţii electorale, situaţia însămînţărilor, Zorul du care muncesc elevii anulud I tatoui“ maistru strioge în sj,a O0_
Delegaţii au arătat că lipsurile amintite ţări de democraţie populară, unitatea mo luându-se totodată măsuri de mobilizare a A. în ora de practică, denotă că şi-au pus
Comitetul raional A.R.L.U.S. din Haţeg îşi găsesc explicaţia în metodele de mun rală şl materială a lagărului păcii, va tre agitatorilor, deputaţilor şi delegatelor do în gând să păstreze cu orice preţ tttiuil pai" î U b şşa o o : _ fl w K teţn A Lost ”[OT
s-a preocupat într-o oarecare măsură şi că birocratice ale membrilor comitetului bui să fie obiectul principal el convorbi femai, pentru a lămuri pa fiecare ţăran câştigat cu ooazda încheierii pătrarului doi ;
de popularizarea cărţii sovietice. în cercu raional A.R.L.U.S. Tovarăşul Fîntinaru rilor, conferinţelor, simpozioanelor, etic., or acela de clasă fruntaşă pe şcoală. Adest oa şl TOi. Bacă a liw&jat a al™ om de nă-
rile A.R.L.U.S., în uiţimsle luni, au fost Dumitru, responsabilul cu munca de popu ganizate de cercurile şd comitetul raional muncitor, de a depune toate eforturile lucru însă, iuu-i prea uşor. Sânt încă patru
ţinute peste 50 de recenzii a diferitelor larizare a metodelor sovietice, a fost cri A.R.L.U.S. pentru & termina într-un timp cât mod clase care nu se dau învinse. Da panoul dsMe, patriei, ţi toi m tragere
cărţi literare, cu caracter istoric şi din ex ticat cu multă tărie împreună du ceilalţi sduri, însăroinţârile de primăvară. In ace fruntaşilor din soia de mese, poate vedea
perienţa agricultorilor sovietici, în urma membrii si comitetului, pentru faptul că Sţib conducerea organizaţiilor de bază laşi timp membrii biroului raional au fost oricine că din anul I A. sânt înscrise de inima sa sdungaţi oameni foijoslltaiii
cărora cartea sovietică a devenit mai cău nu se deplasau aproape deloc la cercuri ale partidului, ţinând o legătură mult mai repartizaţi să răspundă personal de câte trei num e: Dancki Nicolae, Porca Cor
tată în raion. Astfel numărul publicaţiilor şi niciodată la cercurile mai îndepărtate strânsă <Su organizaţiile • sindicale din în o comună unde lucrările au rămas în urmă. nel şi Corinda Cornel — fruntaşi în pre saM âţU Ia care tefflu
A.R.L.U.S. a crescut pe raion faţă de anul de centrul raionului. Delegaţi ca tovară treprinderi, şi instituţii, cu deputaţii şi co gătirea teoretică şi practidă. Şi ca ei sînt
trecut cu 30%, depăşindu-se planul la pu şul Moga Ioachim şi alţii au arătat că misiile de femei, cu organizaţiile de tine Gazetă de stradă încă mulţi. voastră, sa tevS ţajl
blicaţiile sovietice cu 20%. Fruntaşe în o- chiar şi în cazurile eînd membrii Comite ret şd cu căminJele culturale, lichidând cu fără activitate
ceastă activitate au fost cercurile din Bă- tului raional se deplasau la cercuri, mun lipsurile ce s-au manifestat până acurrf, ? a
eşti, Corceşti, fabrica de marmeladă Ha In centrul oraşului Petrila stă părăsită
ca lor, în cele, mai multe cazuri se rezuma cercurile A.R.L.U.S., îndrumate de noul gazeta de stradă „Constructorul“, argon al Fiecare dasă are fruntaşii ei cu care Eterii dfln GEti 32 îşi fes orele de prac
ţeg, şcolile de 7 ani din Haţeg, Pud şl Pe- organizaţiei de bază şi a comitetului de se mândreşte. Anul I B de pildă nu irită
la culegerea de informaţii, mulţumindu-se comitet raional, vor trebui să ducă o mun să spună că de fapt elevii Hăncilă Nicolae, tică te. cadrul grupelor do monitori, «a-
troasa. Sulighetean Ioan, Radu Mihăilă şi Perşa
să sitea de vorbă ou preşedinţii cercurilor, că rodnică până în cele mai îndepărtate Nicolae ocupă pe bună dreptate looul de rarigti asm Hfoătuşi. Pentru a cunoaşte
De asemenea a crescut şi numărul ce specificul fiecărei grape, ed sânt schimbaţi
ca apoi să raporteze la regiune realizări unghere ale raionului Haţeg.
lor dare studiază limba rusă. Anul acesta lunar de la o grupă La alta, iar în ulti-
Conferinţa a ales în unanimitate de vo
ntete luni rămân în codrul unei singure
gnupa, pentru a s? specializa. In felul
acesta, elevii îşi pot însuşi mai bine me
seria, posedând la tarmiişsre un bogat ni
vel de cunoşfâpţe. Rczrcllt&iste bun® abţi
nute în pregătirea teoretică şi practidă de
elevii dmporescu Petru, Giurgiu Ioan,
VM riiaiu Dorel, Lupu Ioan şi Mihăilă
Eugen din anul H A, sau Deheleanti
Aurel, Şerban Mdhad, Seb&ş Precup şi
Morărescu Emil din anul n B sânt ex
numărul absolvenţilor cursurilor populare necontrolate. Unii membrii ei comitetului turi noul Comitet raional A.R.L.U.S. din întreprindere al şantierului de construcţii cinste la panoul fruntaşilor. Numele lor presia unei preocupări continue a colecti
de limba rusă din raion se ridică la 319 raional s-au sustras complect de la munca Haţeg. Ca preşedinte a fost ales tovarăşul nr. 3 din Petrila. figurează mereu acolo, unde s-au străduit vului de muncă al şcolii de a da atelierelor
tovarăşi. S-a apreciat în mod deosebit de teren. Aşa a făcut tovarăşul Vizer Leopol Sasu Eugen, iar ca secretar tov. Coste Toate articolele care sânt afişate datea să şi-l înscrie du preţul eforturilor lor C.F.R. Simeria muncitori bine pregătiţi
munca însufleţită a tovarăşei Dobreseu şl Ju rca Aladar care nu s-au prezentat ză din anul treaut. Intr-unui 'din articole şi cu sprijinul celor ce sînt puşi să le din punct de vedere profesional.
Natalia învăţătoare la Berthelot, care în nici.măcar la alegerile din cercurile unde Vasdie. re vorbeşte despera angajamentele munci îndrepte paşii în viaţă.
torilor constructori, luate pentru 7 Noiem Profesori ca Animiescu Viorel, Carabet
PETRU FĂRCAŞIU Şi anul I C ere un cuvînt de spus Vflodimir, Mureşan Gheorghe şi directorul
Din rândul acestei clase face porte elevul de studii Munteonu Miron, pun la dispo
brie, angajamente ce demult au fost .în Croitoru Ocbavîan. Deşi e atît de mare de ziţia elevilor toate cunoştinţele pe care
P e ra lr y © m y fte ă e© rs@ retă deplinite. Intr-un alt articol se dau as îl poţi ascunde într-o căciulă, el are în 19 au, în vederea ridicării tuturor elevi
Organizaţia de bază PJ&R. din satul s-au văruit porţiuni dreptunghiulara Sta Nu se poate spune dă n-au trecut acti pecte ddn viaţa organizaţiei de tineret acest an numai note de cind, atît la teo lor la nivelul fruntaşilor.
Cut, raionul Sebeş, fiind ajutată îndea care, cu gust, s-au scris asemenea lozinci: vişti ai comitetului raional de partid prin De atuncd au avut loc multe evenimente rie cât şi la practică. Şd să nu se creadă
proape de instructorul comitetului raio „Ţărani muncitori nu pierdeţi nici o ri satul CUnAc. A fost de pildă mal mult în viaţa organizaţiei de U.T.M. : s-au ales că a făcut vreun curs special înainte de Activitatea rodnică desfăşurată în ca
nal de partid, Milotinescu Ioan, se ocu bună de însămânţat”, „însămânţând carto timp în această localitate şl tovarăşa birourile organizaţiilor de bază, a avut loc a veni la şocala C.F.R. Simeria. Nu. E drul şcolii profesionale de metalurgie fe
pă cu răspundere de conducerea muncii fii şi porumbul în cuiburi dispuse în pă Munteonu Mania. însă n-a ajutat -ou ni adunarea pe oraş, iar acum, tinerii se pre fiu de ţăran din comuna Băndţa. Lud l-a roviară C.F.R. Simeria de către întregul
de agitaţie. Agitatorii, cu ajutorul ins trat vom obţine roade bogate“. mic cele două organizaţii de bază. Nici gătesc pentru conferinţa raională Colec plăcut meseria şi acum o învaţă. colectiv, după apariţia Hotărârii C.C. al
tructorului; sânt instruiţi ou regularitate. cel puţin de atît nu s-a sezisat că afi tivul de redacţie al gazetei „Constructo P.M.R. şi a Consiliului de Miniştri ou pri
Dintre toate aceste metode de muncă, şele sânt folosite la sfatul popular ca feţe rul“ n-a înregistrat nimic din toate a- Tot pentru că lş-a plăcut meseria au vire la organizarea şcolilor profesionale de
Recent, agitatorilor li s-a vorbit despre organizaţia de bază din Cîlnic sat şi gos de mese pe birourile funcţionarilor. cestea. venit şl elevii Rotam Petru, Costea Cor ucenici, a şcolilor tehnice şi a şcolilor teh
sareinile actuale ce le revin în timpul podăria colectivă, nu foloseşte nicd mădar nel, şi Simoc Gheorghe din aceeaşi dasă nic'© de maiştri se va solda fără îndoială
una. In ambele organizaţii agitatorii n-au Această stare de lucruri care se mai Prin faţa acestei gazete de stradă, trec cu Croitoru, cu toţii fruntaşi la învăţă cu rezultate de seamă
muncilor de primăvară, pe baza cuvântă fost instruiţi în ultimele trei luni. Mulţi întâlneşte în mai multe sate din raionul des activişti ai comitetului raional de tură.
— Sîntem ceferişti, — spun acum cu vă
rii tovarăşului Gh. Gheorghiu-Dej. In ur „MOŞUL" dită mîndrie eflevii. Şi, pentru a merita pe
deplin acest titlu, ei acumulează mereu
ma Consfătuirii cu fruntaşii şd tehnicienii
din agricultură, ce a avut loc în comuna dintre ei au şi uitat că sînt agitatori. Cu Sebeş, e posibilă din cauză că munca de partid Petroşani, dor nu s-au gîndit, să Elevii anulud I primesc primele noţiuni noi şi noi cunoştinţe.
lor agitatorii au început să lămurească toate că preşedintele gospodăriei colective, c’cntrol a comitetului raional de partid a- trezească din amorţeală organizaţia de ba de practică la atelierul şcoală, unde este ...Mîine vor fi adevăraţi ceferişti!
ţăranilor muncitori din sat avantajele tov. W olf a participat la consfătuirea pe supra aparatului său şi asupra organiza ză a şantierului de construcţie din Petrila, maistru-instructor tov. Gherman Remus. A. COVALIU
muncii în comun în cadrul cooperativelor ţară a fruntaşilor din agricultură, el n-a ţiilor de bază continuă să fie tot atît de care a uitat de organul său de presă
de producţie săteşti, ajungând să obţină fost invitat să vorbească ţăranilor despre defectuoasă ca şi înaintea conferinţei ra A r fi cazul ca cel puţin acum, cînd se Activitate rodnică la achiziţii de cereale
chiar în primele zile 4 cereri de înscri cele auzite acolo. Cărţile şi broşurile de ional® de partid, deşi această lipsă a fost propie marea sărbătoare a oamenilor
ere în cooperativă. Organizaţia de bază popularizare a metodelor înaintate în a- scoasă cu tărie în evidenţă de mulţi dele- muncii din lumea întreagă, 1 Mai, să se Cooperativa din comuna Miercurea, ra Astfel, planul la achiziţionarea griului
se ocupă şi de agitaţia vizuală. Ou Con gricultură stau închise într-un dulap din- gândească tovarăşii de la raionul de par- ionul Sebeş, s-a ocupat mult în acest tri şi secarei a fost depăşit cu 380%, la po
simţământul cetăţenilor pe pereţii caselor tr-o sală goală a căminului cultural. nsr mestru doj achiziţionarea produselor agri rumb cu 70%, iar la orz, deşi n-au avut
* cole, obţinînd realizări frumoase. plan, au achiziţionat cantitatea de 3.177 kg.
tid Petroşani şi la gazetele de perete.
nid şi eliminarea capitaliştilor de orice voltarea continuă a tuturor ram urilor in de acum înainte o politică fermă, călăuzin- Creşterea cîştigului mediu poate asigura pe calea înlăturării contradicţiei oare combate cu tărie tendinţele de a se lăsa
fel din circulaţia de mărfuri. dustriei şi agriculturii. Aplicînd în prac du-se fără abatere după principiile mar- statului posibilitatea de a realiza acumu apare în îm prejurările cînd la oraşe se construcţia socialistă la sate în voia „mer
tică această linie politică, partidul şi gu xlst-leniniste de construire a economiei lări socialiste, în vederea lărgirii necon dezvoltă socialismul, în timp ce La sate ră sului de La sine“.
A făuri socialismul înseamnă a făuri vernul au pus sarcinile industrializării socialiste, dezvoltând în permanenţă şi pe tenite a producţiei, a Îmbunătăţirii nive mâne predominantă mica gospodărie indi
bună starea oamenilor muncii Lenin a socialiste în centrul planului cincinal. Din viitor industria grea. lului de trai al celor c© muncesc. viduală care generează capitalism. Lenin a Pe baza programului de ridicare a agri
arătat că drumul construirii socialismu iniţiativa partidului a fost elaborat pla trasat drumul transformării socialiste a culturii pe oare l-a elaborat, partidul mo
lui este drumul ridicării nivelului de trai nul de electrificare a ţării. Succesele obţi Lenin a arătat că factorul cel mai im Sprijinindu-se pe învăţătura leninistă şi agriculturii. El a elaborat genialul său bilizează eforturile olasei muncitoare şi ale
al celor ce muncesc, că numai pe baza nute în opera de industrializare au dove portant, cel mai de seamă în victoria noii pa experienţa proprie a oamenilor muncii plan cooperatist, plan oare ridică ţără ţărănimii muncitoare, ale întregului po
creşterii necontenite a producţiei socia dit din plin justeţea liniei politice leni orânduiri soclal9 este, în esenţă, ridicarea din ţara noastră, partidul mobilizează ma nimea muncitoare, pe baza propriei ei por, pentru obţinerea în acest an a
liste este posibilă satisfacerea tot mai lar niste urmate de partid. încă în 1953, pro productivităţii muncii. Creşterea produc sele la lupta pentru mărirea producţiei şi experienţe şi convingeri, de la coopera 10.000.000 tone grîu şi porumb, pentru rea
gă a nevoilor maselor populare. ducţia industrială a depăşit de 2,5 ori ni tivităţii muncii este una dintre cele mai a productivităţii muncii, pentru reducerea ţia de aprovizionare şi desfacere la coo lizarea unei recolte îmbelşugate la toate
velul producţiei din 1938. Au fost lărgite, importante condiţii pentru dezvoltarea preţului de cost, pentru realizarea unui peraţia de producţie, la gospodăria colec culturile, în vederea ridicării nivelului de
Lenin a acordat o însemnătate deose reconstruite şi Create sute de întreprin continuă a economiei naţionale, pentru regim sever de economii, arătiîndu-ie că tiv ă aducând-o astfel treptat pe făgaşul trai al poporului.
bită cointeresării materiale a oamenilor deri, au fost create ram uri industriale noi înfăptuirea cu succes a industrializării ţă aceasta e singura Cale justă pentru ri socialismului.
muncii în rezultatele muncii lor, oa o şi în primul rînd industria construcţii de rii şd pentru satisfacerea . tot mai largă dicarea nivelului lor de tra i O impor Lenin a arătat Imensa .însemnătate a
condiţie a ridicării neîncetate a produc maşini, ceea ce constituie o mare victorie cu bunuri de consum a nevoilor crescânde tanţă covârşitoare pentru sporirea produc întărind necontenit alianţa cu ţărăni schimbului de mărfuri pentru realizarea
ţiei, ca o forţă motrice a mersului îna şi mândrie a poporului român. Dezvolta afle populaţiei. tivităţii muncii au studierea şi răspândi mea muncitoare, partidul nostru merge unei strânse legături între oraş şi sat, în
inte spre socialism. rea industriei grele a făcut cu putinţă rea sistematică, perseverentă, a experien cu hotărîre pe calea transformării socia tre industrie şi agricultură. Statul nostru
sporirea producţiei industriei uşoare şi Lenin a indicat totodată şi căile creşte ţei înaintate a fruntaşilor în producţie. liste a agriculturii. Statul democrat-popu popular foloseşte schimbul de mărfuri în
Lenin a văzut în industrializarea socia alimentare. înzestrarea agriculturii cu tot rii continue a productivităţii muncii; dez Larga întrecere socialistă oare se desfă lar acordă un puternic sprijin ţăranilor tre oraş şi sat şi îndeosebi comerţul de
listă sarcina centrală în opera de făurire mei multe tractoare şi maşini agricole. voltarea necontenită a tehnicii şi îmbună şoară în momentul de faţă în cinstea zi muncitori cu gospodării individuale, în ve stat şl cooperatist, contractarea, în scopul
a noii orânduiri sociale. El a subliniat în tăţirea prin toate mijloacele a folosirii lei de 1 Mai trebuie să contribuie la trans derea deplinei folosiri a posibilităţilor de stimulării şi cointeresării ţărănimii mun
repetate rînduri că veriga hotărîtoare a Creşterea cu precădere a producţiei m ij tehnicii existente, ridicarea calificării formarea acestei experienţe ^ntr-un bun sporire a producţiei pe care le au aceste citoare în sporirea producţiei agricole, al
industrializării socialiste este dezvoltarea loacelor de producţie, ca lege a economiei muncitorilor şi tehnicienilor, a nivelului ol maselor celor mai largi de muncitori şl gospodării; totodată partidul explică ma îndrumării ed pe calea socialismului, al
industriei grele, a producţiei mijloacelor socialiste, nu se găseşt^ de loc în contra lor tehnic şi cultural, organizarea socia tehnicieni, în scopul obţinerii de noi suc selor ţărănimii muncitoare că posibilită îmbunătăţirii aprovizionării oamenilor
de producţie — numai pe baza unei in dicţie cu faptul că atunci cînd în cursul listă a muncii bazată pe aplicarea princi cese în îndeplinirea sarcinilor ultimului ţile micii gospodării ţărăneşti sînt limi muncii şi industriei, al ridicării nivelului
dustrii grele m ultilateral dezvoltate putînd dezvoltării economiei unele ram uri rămân piului socialist de salarizare, pe disciplina an ol dncimalulud. tate, că numai mergând pe calea agricul de trai. însemnătatea comerţului socialist
fi asigurată creşterea neîncetată a tutu în urmă, produ'dndu-se astfel dispropor socialistă a. muncii şi pe colaborarea to turii socialiste, a muncii în comun, cu ma a cresdut în urma desfiinţării sistemului
ror ram urilor industriei uşoare şi alimen ţii parţiale în economia naţională, feste vărăşească a muncitorilor este. Economia Lenin a arătat că Clasa muncitoare şinile şi tractoarele statului, ţăranii mun de aprovizionare pe bază de cartele şi a
tare, precum şi a agriculturii, creşterea necesar să se dezvolte un anumit timp în socialistă — ne învaţă Lenin — nu se poate construi socialismul numai împre citori pot să pună capăt, definitiv sără trecerii la comerţul desfăşurat. De aceea,
permanentă a nivelului de trai al celor ritm accelerat ramurile rămase în urmă. poaite construi fără reducerea continuă a ună ou cele mai largi mase ale ţărănimii, ciei, să-şi făurească o viaţă îmbelşugată. e necesar să se. acorde o deosebită atenţie
ce muncesc?, independenţa economică şi Plenara din august 1S53 a C.C. al P.M.R. preţuind de cost. fără realizare^ unui re că alianţa clasei muncitoare cu ţărănimea Oa rezultat ol muncii politice de lămurire îmbunătăţirii serioase a activităţii comer
capacitatea de apărare a statului munci dezvăluind disproporţiile ivite în dezvol gim sever de economii în toate domeniile. muncitoare constituie temelia şi princi şl convingere a ţăranilor muncitori asu ţului socialist, de stat şi cooperatist.
torilor şi ţăranilor. Lenin a-arătat că creş tarea economiei noastre naţionale, ca ur piul suprem al puterii populare. pra superiorităţii agriculturii socialiste, au
terea cu precădere ă producţiei mijloace mare a rămânerii în urmă a producţiei Lenin a arătat imensa însemnătate pe fost Create până acum circa 5.000 de gos Arătând că chestiunea puterii este ches
lor de producţie în comparaţie cu pro ‘agricole, a producţiei industriei alimen oare o au în lupta pentru triumful noii Călăuzindu-se după învăţătura lui Le- podării colective şi întovărăşiri agricole, tiunea principală a oricărei revoluţii,
ducţia mijloacelor de consum în Condi tare şi uşoare, a luat măsuri în vederea orânduiri dezvoltarea etitudinii socialiste nin, partidul consideră că întărirea alian precum şi un mare număr de asociaţii de Lenin a subliniat că trec'erea de la capi
ţiile reproducţiei lărgite este o lege eco asigurării unui puternic avânt al produc faţă de muncă, a iniţiativei Creatoare a ţei clasei muncitoare cu ţărănimea mun cooperare în producţie pentru cultivarea talism la socialism va da, ip, condiţii isto
nomică obiectivă. Geniala formulă a lui ţiei agricole, a creşterii producţiei bunu maselor, a întrecerii socialiste, răspândirea citoare, întărirea continuă a rolului con plantelor tehnice. rice diferite, o mare abundenţă şi o diver
Lenin : „Comunismul este puterea sovie rilor de consum popular. O anu experienţei înaintate acumulate de mase. ducător ol clasei muncitoare în această sitate de forme, a căror esenţă va fi inevi
tică plus electrificarea întregii ţări" arată mită încetinire a ritmului de dezvoltare alianţă este sarcina centrală a partidu Plenara C.C. al P.M.R. din august 1953 tabil aceeaşi: dictatura proletariatului. El
că construirea comunismului e posibilă a industriei grele, care a avut loc în Cursul In republica noastră populară, datorită lui, principala condiţie a succesului a subliniat cu putere necesitatea ca orga a arătat că vechea maşină de stat a bur
numai prin trecerea tuturor ramurilor eco anulud 1954 — şi care a avut un oaracter introducerii tehnicii noi în întreprinderi în opera de construire a socialismului. nele de partid şi de stat să acorde o mare gheziei trebuie sfărîmată şi în locul ei tre
nomiei naţionale pe baza celei mai înalte trecător — s-a datorat tocmai necesităţii şi dezvoltării iniţiativei maselor, produc Tripla lozincă a lui L enin: „Sprijină-te atenţie şi un sprijin de zi cu zi gospodă buie creat un stat nou.
tehnici, legată direct sau indirect cu elec de a ridica sectoarele rămase în urmă ale tivitatea muncii a crescut Cu toate aces pe ţărănimea săracă, organizează o e- riilor colective şi întovărăşirilor agricole,
tricitatea. economiei naţionale. Aşa cum s-a arătat tea, într-un şir de întreprinderi şi ramuri lianţă trainică cu ţăranul mijlocaş, nu în vederea întăririi lor eConomico-organl- Geniala învăţătură leninistă a fost con
mereu în hotărîrile partidului nostru, te Industriale creşterea productivităţii mun înceta nici o clipă lupta împotriva ehia- zatorice. Totodată partidul desfăşoară o firmată întru totul de ivirea unei noi
Călăuzindu-se după învăţătura lui Lenin, melia temeliilor economiei naţionale, te cii rămîne în urma înzestrării tehnice a burimii” stă la baza politicii partidului muncă permanentă pentru dezvoltarea forme istorice a organizării de stat a oa
partidul nostru a condus şi conduce nea melia dezvoltării agriculturii şi industriei întreprinderilor. In multe locuri sarc'ina nostru la sate. mişcării cooperatiste la sate, pentru crea menilor muncii oare construiesc socialis
bătut poporul muncitor pe calea indus uşoare, izvorul bunei stări a poporului de reducere a preţului de cost nu e în rea de noi gospodării colective, întovără mul — regimul de democraţie populară.
trializării socialiste o ţării. încă în 1945, muncitor a fost şi rămîne industria grea, deplinită în mod satisfăcător. In unele Leninismul ne învaţă că socialismul nu şiri şi asociaţii agricole.
Conferinţa naţională a partidului comu cu pivotul ei — industria constructoare de întreprinderi nu se respectă corelaţia care poate fi Construit numai la oraşe, ci tre Călăuzîndu-se după învăţătura marxist-
nist a arătat oă industrializarea ţării, re maşini. Partidul şi guvernul vor duce şi trebuie să existe între creşterea producti buie construit şâ la sate, că puterea popu Veghind la respectarea cu stricteţe a
facerea şi dezvoltarea industriei grele sînt vităţii muncii şi creşterea cîştigului me lară nu se poate bizui muiHă vreme pe principiului leninist ăl liberului consim leninistă, oamenii m uncii' din ţara noas-
singura cale pentru lichidarea rapidă a diu el muncitorilor. Numai o creştere o două baze diferite, ci trebuie să meargă ţământ el ţăranilor muncitori, partidul
înapoierii economice a ţării, pentru .dez productivităţii muncii mai rapidă decît (Continuare în pag. 4.-a)
_*_______________ ,.sL
