Page 16 - 1955-04

Pag. 4
Veşti culturale din oraşul Lupeni
llllllllll!illililll!ll!lii:"l|||liilii;i!|[||lllllllllII!illlli(flllillllilllilllHlllilllililllill!!llllHllilillllillllllllllll!llillllIlillillI!IIIIIIMIIIIllHIIIII!Hillllllll
Cadrele didactice cţe la şcolile acestui
oraş, luptă cu multă abnegaţie pentru îm­
bunătăţirea calitativă a procesului de în­
văţământ. Folosind cu pricepere metodele
înaintate ale pedagogilor sovietici, profe­
sori ca, Popescu Felicia, de la Şcoala de
•10 ani, Paicu Maria tot de la această
şcoală şi alţii, au reuşit să obţină rezul­
tate îmbucurătoare. In expunerile pe care
le-au făcut la lecţiile ştiinţifice, ei au fo­ rită faptului că nu s-au preocupat îndea­
losit în mod special proiecţii luminoase.
Un material dooumentar bogat, au folosit
în predare şi tovarăşii Lorincz Ana şi Ba-
lint Ioan de la Şcoala de 7 ani maghiară,
Cristoiu Elena şi Sicea Elena de la Şcoala
de 7 ani nr. 1, Holdeanu Asinefta şi Sur­
cel Maria, de la Şcoala de 7 ani nr. 2 şi
alţii. Aceştia, au venit la clasă întotdea­
una bine pregătiţi, cu un material de pre­
dare nou şi bine studiat.
In realizarea sarcinilor cu privire la
îmbunătăţirea muncii didactice în şcolile
din Lupeni, o serioasă contribuţie a a-
dus-o legătura permanentă dintre şcoală
şi familie. In acest sens, au fost organizate
periodic, şedinţe cu părinţii pe clase şi
şcoală, vizite la domiciliu, convorbiri in­
dividuale Cu părinţii, etc.
Datorită unei asemenea metode de
muncă, s-a ajuns ca la şcoala de 7 ani
nr. 1, de pildă, procentajul promovaţilor
să crească la 80%, ceea ce constituie un
serios progres faţă de celelalte pătrare an­
terioare. Unii elevi ca d u c eru Ioan şi
Buftea Letiţia din clasa V-a, Bogdan Gh
şi Timişan Ioan din clasa V l-a, Huţan
Elena şi Cibian Maria din clasa V il-a,
precum şi alţii care, deşi pe primele pă­
trare erau ameninţaţi, datorită preocupă­
rii permanente pe oare corpul didactic a
avut-o faţă de ei, au reuşit oa la sfînşitul
celui de al treilea pătrar, să-şi îndrepte
simţitor de mult notele. Ei au reuşit să a-
jungă la acest rezultat, deoarece, au par­
ticipat cu regularitate la şedinţele cercu­
rilor şcolare, la meditaţii şi la consulta­
ţiile pe care profesorii le-au dat.
Dar, nu toţi elevii au înţeles să facă
acest luCiu, au fost şi din aceia, oare da­
Note critice Cu carnetul de reporter printre sportivi
Cu multă căldură am fost întâmpinaţi
zilele trecute în raionul Petroşani de că­
tre numeroşi sportivi şi sportive care au
ţinut să ne vorbească despre tot felul de
necazuri şi greutăţi ce. fac şi astăzi ca
sportul. în- Valea Jiului să nu se poată
desfăşura în cele mai bune condiţiuni.
Privesc cu uşurinţă sarcinile
Aflîndu-ne la Petroşani, nu ne venea
să credem că un colectiv sportiv de o
mare valoare în regiunea noastră, aşa
cum este „Constructorul“ din localitate,
să nu reuşească să alinieze la startul în­
trecerilor din faza pe raion a campiona­
tului Republican de Cros „Să întâmpinăm
1 Mai“ nici măcar un concurent sau con­
curentă. Am aflat du părere de rău că
noul consiliu al colectivului sportiv „Con­
structorul“ nu a făcut absolut nimic în
vederea asigurării condiţiilor de partici­
pare a cîştâgătorilor la întrecerile din faza
pe raion.
Noua conducere a colectivului sportiv
se pare că priveşte cil o supărătoare uşu­
rinţă sarcinile care i-au fost recent- în­
credinţate. Dacă pornim nehotărîţi în
muncă, cu siguranţă că nu vom reuşi s?
obţinem în anul acesta nici pe departe
succesele înregistrate de acest colectiv în
anii trecuţi.
V. I. LENIN - MARELE GENIU
AL OMENIRII PROGRESISTE
(Urmare din pagina 3-a)
tră, sub conducerea partidului, au smuls
puterea de stat din mâinile burgheziei şi
moşierimii, au sfărîm at maşina de stait
burgheză şi au creat statul democrat-
popular, care reprezintă puterea oameni­
lor muncii, slujeşte interesele lor, este
strîns legat de masele largi ale poporului.
Sfaturile populare mobilizează sute de mii
de muncitori, ţărani muncitori şi intelec­
tuali la conducerea treburilor obşteşti.
Ca urmare a politicii leniniste a par­
tidului şi statului nostru în problema na­
ţională, între oamenii muncii romîni şi
cei din rînduriie minorităţilor naţionale
s-au statornicit relaţii de prietenie, cola­
borare frăţească şi intr-ajutorare reci­
procă, ei participînd deopotrivă la lupta
pentru dezvoltarea economiei naţionale,
ridicarea nivelului de trai al celor ce
muncesc şi întărirea patriei comune —
Republica Populară Română. întărirea
neîncetată a prieteniei şi frăţei între po­
porul romîn şi minorităţile naţionale,
combaterea cu tărie a oricărei manife­
stări a naţionalismului şi şovinismului
constituie o condiţie de seamă a întăririi
necontenite a statului nostru.
Bazîndu-şi aotivitatea pe cunoaşterea
şi folosirea legilor obiective de dezvoltare
a societăţii, statul democrat-popular îşi
dezvoltă funcţia economiico-organizatorică.
El întăreşte şi dezvoltă neîncetat forma­
ţiunea socialistă, conduce în mod planifi­
cat industria şi transportul, finanţele, sec­
torul socialist al agriculturii, comerţul so­
cialist, sprijină pe toate căile ridicarea
agriculturii, dezvoltarea schimbului între
oraş şi sat. Funcţia economico-organizato-
rică a statului se împleteşte cu cea cultu­
ral-educativă. înfăptuitor al revoluţiei
culturale, statui desfăşoară o uriaşă acti­
vitate pentru ridicarea nivelului cultural
al maselor şi educarea conştiinţei lor so­
cialiste, pentru înflorirea artei şi culturii
Redacţia şi Adm. ziarului Str. 6 Martie, nr. 9. Tele^op: 188-189. Taxa plătită în numerar conf. aprobării Direoţiunii Generale P.T.T. nr. 236.320 din 6 noiembrie 1949 —: Tiparul Intrepr. Poligrafică de Stat DEVA.
torită nepăsării şi leneviei, au ajuns ca la străduinţă şi mai mare asupra muncii cu
sfîrşitul acestui pătrar, să albe rezultate
mult mai slabe decît la sfîrşitul celui de
al doilea pătrar. Bunăoară, elevii Meru-
ţan Eugenia, GLamancsec Olga şi Burusin-
schi E. din clasa V-a, Trifan Traian, Bă-
dău Minerva şi Bălei Mihai din clasa VT-a,
Avram Gh.. Ciorea Constantin şi Birău
C. din dasa V il-a precum şi alţii, dato­
juns pentru pregătirea lecţiilor, la sfîr­
şitul acestui pătrar, au rămas corigenţi la
cîte 2-3 materii.
In munca pe oare trebuie s-o desfăşurăm
în viitor, cadrele didactice, elevii mai
buni la învăţătură, cît şi părinţii, au da­
toria să-şi îndrepte toată atenţia asupra
elementelor rămase în urmă la învăţă­
tură, pentru ca prinitr-o muncă stăruitoare
şi calitativă să poată ajunge acolo, încît
la sfîrşitul anului şcolar în curs, în ora­
şul Lupeni, situaţia la învăţătură a elevi­
lor să fie cît se poate de bună.
k faţă de această problemă.
Pentru a în tă ri1şi mai mult munca de
lichidare a neştiinţei de carte, Comisia
culturală a sfatului popular al oraşului
Lupeni, a ţinut zilele trecute o şedinţă cu
toţi responsabilii culturali ai instituţii­
lor şi întreprinderilor din localitate, pen­
tru ca astfel, împreună, să poată lua mă­
surile cele mai concrete şi mai eficace în
această privinţă. In urma acestei şedinţe,
pe fiecare oadru didactic au fost reparti­
zaţi un anumit număr de muncitori anal­
fabeţi cu oare, acesta, să ducă munca de
alfabetizare la domiciliu sau pe centre de
străzi. Pentru întărirea mobilizării ne­
ştiutorilor de carte, s-a hotărît să fie fo­ dus-o tovarăşii Mihali A. de la exploata­
losite echipe de pionieri.
In urma acestor lucruri, munca de alfa­
betizare s-a îmbunătăţit simţitor. Aşa de
pildă, profesori oa tovarăşii Bălan Gri-
gorie, Popescu Felicia şi Murgu Maria,
care au luat legătură cu deputaţii stră­
zilor şi delegatelor de femei, au reuşit
să-şi asigure o bună participare a analfa­
beţilor la curs.
In munca de viitor, trebuie depusă o
Cum înţeleg unii tehnicieni să
muncească
In timp ce majoritatea cadrelor tehnice
din colectivele sportive ale raionului Pe­
troşani se străduiesc să muncească zi de
zi, cît mai bine, cu zeci şi zeci de tdner
şi tinere în diferite discipline sportive,
unii dintre aceştia — din fericire puţini
la număr — n.u fac altceva decît pierd
vremea de pomană. Un astfel de exemplu
negativ ni-1 oferă chiar antrenorul de box
al colectivului sportiv „Minerul“ Petro­
şani, tovarăşul Vasile Pop. Acesta, cu toate dorite, pe care, fără îndoială, cei doi teh­
că este salariat pentru munca ce ar tre­
bui s-o desfăşoare în secţia de box, nu
..munceşti“ decît cu exact numai cu... 2
boxeri. Nimeni însă nu s-a găsit din con­
ducerea ac'estui colectiv sportiv să-l „fe­
licite” pentru „neobosita-i“ strădanie ce
o depune în cadrul acestei secţii, unde
sîntem siguri că ar participa cu regula­
ritate numeroşi tineri dornici să înveţe
acest frumos şi util sport.
Tot la acest colectiv sportiv mai există
un tehnician salariat de către asociaţia
„Minerul“ pentru problemele tehnice ale
tuturor disciplinelor sportive. Numele lui
este bine cunoscut de către sportivii tu­
turor colectivelor „Minerul“ din Valea
Jiului. Acest lucru nu ne împiedică însă
pe calea realismului socialist, pentru for­
marea de noi cadre de intelectuali devotaţi
poporului. Sprijinit cu devotament' de
oamenii muncii, statul democrat-popular
zdrobeşte fără cruţare uneltirile duşmanu­
lui de dasă, ale spionilor şi agenţilor im­
perialişti. Aşa cum ne-a învăţat Lenin,
trebuie să întărim vigilenţa de masă,
pentru a zădărnici orice acţiuni criminale
d e duşmanului de clasă. Statul asigură
întărirea capacităţii de apărare a ţării
împotriva agresiunii din afară.
Lenin ne-a învăţat că problema apara­
tului de stat este una din cele mai impor­
tante probleme ale construcţiei socialiste.
Nu putem înainta ou succes spre socialism
fără a întări şi perfecţiona mereu aparatul
de stat. Călăuzindu-se după principiile
Leniniste cu privire la aparatul de stat.
partidul întăreşte neobosit conducerea şi
controlul tuturor verigilor aparatului de
stat, le cere să întărească pe toate căile
legătura cu masele populare, cheamă pe
oamenii muncii să ducă o luptă- de zi cu
zi pentru stîrpdrea birocratismului. Par­
tidul luptă pentru realizarea unui aparat
de stat cit mai ieftin, mai economicos,
pentru perfecţionarea necontenită a meto­
delor lui de muncă.
'k
V. I. Lenin a proclamat politica de pace
a Uniunii Sovietice, a subliniat posibili­
tatea coexistenţei şi a întrecerii paşnice
între sistemul socialist şi cel capitalist.
Conducîndu-se după învăţătura leninis­
tă, statul nostru democrat-popular duce o
politică externă de pace şi colaborare in­
ternaţională.
Principiul fundamental al politicii ex­
terne a ţării noastre este prietenia şi co­
laborarea frăţească du Uniunea Sovietică,
elibenatoarea şi prietena noastră neclinti­
tă. Ţara noastră are strînse legături de
prietenie şi colaborare cu R. P. Chineză
şi celelalte ţări democrat populare, ea tin- socialismului, poporul nostru îşi va da şi
DRUMUL SOCIALISMULUI
Oare sînt adevăraţii duşmani ai păşii
In oraşul Londra, capitala Angliei, de
mai bine de o lună şi jumătate se conti­
guă lucrările Subcomitetului Comisiei ONU
pentru dezarmare, la care participă repre­
analfabeţii de la Filatura Lupeni. Aici, nu zentanţi ai Angliei, Franţei, U. R. S. S.,
S.UjA. şi Canadei. Cu toate că aceste lu­
se acordă atenţia cuvenită problemei al­ crări, 1q propunerea puterilor occidentale,
sînt secrete, totuşi ele sînt urmărite cu
fabetizării neştiutorilor de carte. Din a- atenţie de opinia publică mondială pen­
tru că în cadrul lor se discută realizarea
ceastă cauză, din cei 51 analfabeţi exis­ unui acord internaţional în problema re­
ducerii armamentelor şi forţelor armate,
tenţi, numai 15 frecventează regulat precum’ şi interzicerea armelor atomice.
oursuri-le. Conducerea fabricii, are datoria Deşi, după cum am miri arătat, desfă­
şurarea acestor lucrări este secretă, pute­
să privească cu mai multă seriozitate a- rile occidentale nu se dau în lături de a
trâmbiţa fără temei că U.R.S.S. este aceea
ceastă. problemă. E un lucru cunoscut cS. care nu doreşte în mod sincer ca aceste
lucrări să se soldeze cu succes.
Filatura Lupeni în anii trecuţi, a fost frun­
Opinia publică mondială însă nu poate
taşă în munca de alfabetizare. Dispune de fi înşelată. Ei îi sînt cunoscute atlt efor­
turile pe oare le-a depus şi le depune
toate posibilităţile pentru ca din nou să Uniunea Sovietică în vederea rezolvării
cu succes a problemei dezarmării, cît şi
ajungă fruntaşă. Pentru aceasta însă, con­ atitudinea ostilă a puterilor imperialiste
ducerea trebuie să nu mai stea nici o
Uneltirile duşmănoase ale puterilor oc­
clipă pe gînduri şi să se apuce de mun­ cidentale, prin Care încearcă să defăimeze
U.R.S.S. în faţa popoarelor, au fost de­
că hotărît. k mascate cu claritate de către A. A. Gro-
mâko, reprezentant al U.R.S.S. în Subco­
mitetul Comisiei ONU pentru dezarmare,
în interviul pe care l-a acordat corespon­
In cursul ultimei perioade de timp, în dentului din Londra al agenţiei TASS.
întreprinderile şi instituţiile oraşului Lu­
peni, au fost ţinute de către lectorii Astfel, A. A. Gromâko arată că U.R.S.S.
S.R.S.C. un număr de 17 conferinţe. O a fost aceea oare a prezentat spre exa­
serioasă contribuţie în obţinerea unei minare Subcomitetului propuneri cu pri­
bune mobilizări, cu această ocazie, au a- vire la distrugerea în întregime a stocu­
rilor de arme atomice şi Cu hidrogen, iar
rea I.F.E.T., precum şi tovarăşa Popescu materialele atomice să fie folosite numai
Felicia de la şcoala medie de 10 ani. O în scopuri paşnice. De asemenea, în pro­
muncă de calitate, pe linie de S.R.S.C.. punerile Uniunii Sovietice se arată olar că
desfăşoară şi tovarăşul Ardeleanu Au- efectivul forţelor armate si armamentelor
guistin oare, avînd o preocupare perma­ precum şi alocările militare din buget să
nentă în acest sens, a reuşit să organi­ fie reduse în proporţie de 50% din nor­
zeze ţinerea mai multor conferinţe în faţa mele convenite. Reducerea armamentelor
minerilor, chiar la ieşirea acestora din şut. şi a- forţelor armate trebuie’ să se efec­
tueze în raport cu nivelul lor existent la
Nu tot aşa, a înţeles să muncească însă, 1 ianuarie 1955, iar reducerea alocărilor
tov. Popescu C. de la Şcoala medie tehnică
de cărbune. Deşi aici, ar fi extrem de ne­ — în raport cu nivelul alocărilor pentru
cesară ţinerea unor conferinţe în legătură nevoile militare pe anul 1955.
ou exploatarea cărbunelui, în legătură cu
metodele de extragere a acestuia ou apa­ U.R.S.S., în propounerile sale referitoare
rate modeme, din cele 20 cîte au fost pro­ la dezarmare, acordă o mare atenţie pro­
gramate, nu s-a ţinut nici una •pînă a- blemei controlului internaţional asupra în­
cum. 1Desigur că asemenea atitudini faţă deplinirii de către state a obligaţiilor lor lor să le fie clar oare sînt adevăraţii duş­
de muncă nu pot fi deloc lăudabile. Tov. decurgând din convenţie. Astfel. U.R.S.S.
Popesou C. trebuie să se străduiască a propune oa pe lingă Consiliul de securi­
depune mai multă silinţă, pentru ca în tate al ONU să se creeze o comisie inter­
acest fel, să se situeze în rîndul celor naţională provizorie de control, care să
care sânt fruntaşi în munca pentru răs­
pândirea ştiinţei şi culturii. aibă dreptul să ceară statelor informaţii
cu privire la aplicarea măsurilor de re­
ducere a armamentelor şi a forţelor ar­
mate. Această Comisie de asemenea tre­
buie să ia măsuri pentru supravegherea în­
deplinirii de către state a obligaţiilor pe
care şi le-au luat cu privire la reducerea
E. TETILEANU
cu nimic să-i popularizăm şi noi numele
şi metodele de lucru ale tovarăşului Ro-
mulus Murateli, absolvent al Institutului
de Cultură Fizică din Bucureşti. Intr-uns
din zilele trecute un sportiv ne spunea
că preocupările permanente ale tovară­
şului Romulus Murateli ar fi cam acestea:
se plimbă dimineaţa să fie liber după-a-
miaza.
Cu astfel de atitudini faţă de muncă noi
nu vom putea avea niciodată rezultatele
nicieni amintiţi mai sus le pot obţine.
Se feresc de... aer liber
De mai multă vreme sportivii din Valea
Jiului au ieşit la antrenamente pe tere­ Vizita lui Harry Poîlitt în R. P. Chineză
nurile de sport din aer liber. Mai există
însă chiar în oraşul Petroşani o şcoală PEKIN (Agerpres). — China nouă
La 10 aprilie Harry Pollitt, secretar ge­ Van Tzia-sian, membri ai Comitetului
sportivă de tineret la atletism, condusă neral al Partidului Comunist al Marii Bri­
tanii, şi Robert Stewart, preşedintele co­
de profesoara Maria Văoaru. care nici misiei de revizie a partidului, au vizitat
pe Liu Şao-ţi, Ciu Ds şi Cen Iun, secretari
pînă astăzi nu a binevoit să iasă cu elevii ai Comitetului Central al Partidului Co­
munist Chinez. Au fost de faţă Pin De-
săi la antrenamente în aer liber. Se pare huei, Lim Bo-ciud, Dun Bi-u, Pin Oijen,
Cian Ven-tian şi Ten Siao-pin, membri ai
că tovarăşei Maria Văoaru îi este teamă
de soarele binefăcător de primăvară.
A r fi timpul oa tovarăşa M. Văoaru să
lase la o parte comoditatea şi să treacă
neîntârziat la o muncă planificată cu în­
treaga secţie de atletism pe care o con­
duce. L. VIORICA şi Biroului Politic al Comitetului Central al wart.
R. TEODORU
în viitor contribuţia sa activă la lupta
pentru apărarea păcii. Nu este încă prea
tîrziu să fie oprită traducerea în fapt a
de spre realizarea unor legături normale acordurilor de la Paris, să fie împiedicată
de colaborare cu ţările capitaliste, în ve­ refacerea militarismului german, cel mai
derea dezvoltării relaţiilor comerciale şi periculos factor de dezlănţuire a unui nou
culturale şi a păstrării păcii în lume. război mondial.
Dezvoltarea relaţiilor normale între sta­ Forţele păcii, în necontenită oreştere,
te, pacea popoarelor, sînt ameninţate de sînt mai puternice decît forţele războiu­
cercurile agresive imperialiste care, urmă­ lui şi ale agresiunii.
rind restabilirea dominaţiei mondiale a
imperialismului, au dezlănţuit cursa înar­ Dacă totuşi imperialiştii se vor aventura
mărilor, orează blocuri militare agresive, intr-o agresiune, atunci va pieri nu ci­
tind să facă din militarismul german forţa vilizaţia mondială, ci sistemul social pu­
de şoc a agresiunii în curs de pregătire. tred şi sîngeros al imperialismului.
Ratificarea acordurilor de la Paris, împo­
triva voinţei popoarelor, a făcut să crească *
încordarea în relaţiile internaţionale. Ţi-
nînd seama de primejdia sporită pentru se­ Lenin a învăţat clasa muncitoare că
curitatea lor, popoarele ţărilor lagărului partidul trebuie să fie detaşamentul ei
democrat se văd -silite să ia măsurile ne­ de avangardă, înarmat cu teoria revo­
cesare în vederea întăririi apărării lor, luţionară ; că el trebuie să fie par­
pentru a putea opune forţelor agresive tidul de clasă ăl proletariatului, să fie
puterea lor unită. La conferinţa de la Mos­ strîns legat de masele la r g i; că partidul lui, de a întări zi de zi legătura cu oame­
cova, reprezentanţii celor 8 state europene, este puternic nu numai prin teoria ştiin­
printre Care şi ţara noastră, au căzut de ţifică revoluţionară după care se conduce,
acord asupra încheierii unui tratat de ci şi prin organizarea sa, prin unitatea sa
prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală de voinţă şi de acţiune, prin disciplina sa
între ele, asupra măsurilor necesare pentru conştientă, de fier. Lenin a arătat că par­
tidul este forma cea mai înaltă de orga­
organizarea forţelor lor armate şi a co­ nizare a proletariatului, oare trebuie să
mandamentului unic al acestora. Poporul conducă toate celelalte organizaţii ele oa­
nostru este hotărît ca, alături de celelalte menilor muncii, iar după cucerirea pu­
popoare libere, să dea o ripostă nimicitoare terii să devină forţa conducătoare în
oricărui agresor care ar atenta la cuceriri­ stat.
le sale revoluţionare, la independenţa sta­
tului nostru demoorat-popular. Aşa cum a Aceste principii leniniste stau la baza
9pus V. I. Lenin : „Nu va fi biruit nici­ partidului nostru, care s-a plămădit în fo­
odată un popor ai Cărui muncitori şi ţă­ cul m arilor lupte de clasă din România
rani, în majoritatea lor, au aflat, au simţit anilor 1918-1920, în focul avântului revo­
şi au văzut că apără puterea lor..., pute­ luţionar produs în ţara noastră de victo­
rea celor ce muncesc, că apără o cauză a ria Miarii Revoluţii Socialiste din Octom­
cărei victorie le va asigura lor şi copiilor brie. Crearea Partidului Comunist Romîn
lor posibilitatea de a se bucura de toate e constituit o victorie istorică a leninis­
binefacerile culturii, de tot ce creează mului împotriva oportunismului şi refor­
munca omului“. mismului în mişcarea muncitorească din
România.
împreună cu toate celelalte popoare ale
P.C.R., unind în jurul său forţele pa­
puternicului lagăr al păcii, democraţiei şi triotice populare, a pregătit şi înfăptuit
actul istoric de la 23 August, a condus
oamenii muncii din ţara noastră, în con­
diţiile favorabile create de victoria Uniu­
nii Sovietice asupra fascismului, la izgo­
nirea de la putere a claselor exploatatoare
şi la făurirea statului democrat-popular.
armamentelor, a forţelor armate şi a alo­
cărilor militare.
In vederea participării tuituror statelor
La discutarea problemei dezarmării, pe
lingă celelalte propuneri, reprezentantul
U:R.S.S. în Subcomitetul Comisiei O.N.U.
pentru dezarmare, a propus ca în cursul
anului 1955 să aibă loc o conferinţă mon­
dială de dezarmare şi de interzicere a ar­
melor de exterminare în masă.
Aceste propuneri ale Uniunii Sovietice,
făcute ţărilor occidentale în cadrul lucră­
rilor Subcomitetului Comisiei ONU pen­
tru dezarmare, sînt o dovadă grăitoare că
U.R.S.S. este aceea, care. ori de câte ori
axe ocazia, aduce importante contribuţii
la lupta pentru reducerea armamentelor şi
pentru interzicerea folosirii armelor de
exterminare în masă, oare să asigure pa­
cea şi securitatea tuturor popoarelor.
Ou totul alta este _poziţia pe care au
adoptat-o puterile occidentale în cadrul a-
c'estor lucrări, puteri oare în' vorbe sînt
pentru dezarmare generală iar în fapte se
pregătesc intens pentru dezlănţuirea unui
nou război mondial, care duoă socotelile
lor le va aduce în mod necondiţionat spo­
rirea profitorilor fabuloase. Goliciunea
vorbelor lor devine ou atât mai evidentă cu
oît refuză examinarea măsurilor în vede­
rea dezarmării şi a interzicerii folosirii
armelor de exterminare în masă, admi-
ţînd o discuţie doar în jurul creării unui
control internaţional, intenţionând ca de
sub acest control să fie scoase tocmai cele
mai primejdioase arme — armele atomice
şi cu hidrogen.
O dovadă că puterile ocoidentale sânt
acelea care doresc ca lucrările Subcomi­
tetului Comisiei ONU pentru dezarmare
să ajungă la un impas, şi că ele nu sînt
nici pe departe de aCord du luarea de mă­
suri în vederea dezarmării, este faptul că
Anglia şl S.U.A., chiar în timpul dezba­
terilor de la Londra, adoptă noi programe
pentru înarmare, depunînd nenumărate
eforturi pentru înarmarea Germaniei oc­
cidentale cu cele mai noi tipuri de arma­
ment, printre care şi arma atomică şi cu
hidrogen.
Această poziţie duşmănoasă a puterilor
imperialiste faţă de reducerea cursei înar­
mărilor, este un nou prilej ca popoare­
mani ai păcii şi ai progresului. Cunoscân-
du-le astfel toate intenţiile criminale, po­
poarele vor avea tot timpul vigilenţa trea­
ză şi nu vor întârzia să pună la punct pe
oricare agresor.
In lupta lor pentru înlăturarea primej­
diei unui nou război, popoarele iubitoare
de pace au un apărător ferm şi hotărît.
U.R.S.S., oare nu precupeţeşte nici un
efort pentru asigurarea unei păci trainice
între popoare.
V. POPESCU
Partidului Comunist Chinez, Vu Iu-clan şi
Central, Jan Şan-kun, şeful secretariatului
C.C. al Partidului Comunist Chinez.
PEKIN (Agerpres). — China nouă
La 10 aprilie Comitetul Central al Parti­
dului Comunist Chinez a oferit o masă în
cinstea lud Harry Pollitt şi Robert Ste­
Făurirea Partidului Muncitoresc Romîn
prin unificarea partidelor comunist şi so­
cial-democrat la congresul din februarie
1948, asigurând lichidarea sciziunii din
rînduriie mişcării muncitoreşti, pe baza
ideologiei marxist-leniniste, a ridicat ro­
lul conducător al clasei muncitoare în
lupta poporului pentru construirea socia­
lismului. Partidul şi-a consolidat necon­
tenit unitatea prin zdrobirea devierilor
oportuniste de dreapta şi de stânga.
întărirea continuă a partidului, ridicarea
la un nivel mai înalt a activităţii orga­
nizaţiilor de partid constituie chezăşia în­
deplinirii Cu succes a sarcinilor măreţe
ce ne stau în faţă.
Lenin arată că trebuie să ne străduim
să ridicăm mai sus titlul de membru
de partid. Aceasta înseamnă pentru fie­
care membru de partid datoria de a fi
un luptător activ pentru realizarea în
practică a politicii şi hotărârilor partidu­
nii mvneii, a-i mobiliza prin propriul său
exemplu pe cei fără de partid la îndeplini­
rea sarcinilor puse de partid.
O mare însemnătate pentru întărirea
partidului are îmbunătăţirea muncii orga­
nizaţiilor de bază. Comitetele regionale,
raionale şi orăşeneşti de partid trebuie să
depună eforturi pentru sporirea continuă
a capacităţii ‘organizaţiilor de bază de a
mobiliza masele la traducerea în viaţă a
politicii partidului, pentru întărirea rân­
durilor partidului prin atragerea în partid
a celor mai devotaţi şi mai cinstiţi fii ai
poporului munlcitor. ¦
Partidul cere tuturor organelor şi orga­
nizaţiilor de partid să traducă ferm în
viaţă principiile conducerii de partid şi
normele vieţii de partid elaborate de Le­
nin, să aplice consecvent principiul leni­
nist al conducerii colective. Trebuie să în­
tărim disciplina de partid, obligatorie deo­
potrivă pentru toţi membrii de partid, să
asigurăm înfăptuirea în întreaga activitate
a organizaţiilor de partid a democraţiei
interne de partid.
Să nu uităm indicaţia lui Lenin că prin­
cipalul în munca organizatorică este ale­
gerea justă a oamenilor şi controlul exe­
cutării hotărârilor.
Nr. 4 ä 9
Pregăliri în vederea Adunării
m ondiale de la H elsinki a
reprezenlanfilor forjelor
, iubitoare de pace
VIENA (Agerpres). — Nu este departe
ziua când în oraşul Helsinki se va des­
chide Adunarea mondială a reprezentan­
ţilor forţelor iubitoare de pace. La Viena,
la secretariatul Consiliului Mondidl ai
Păcii, sosesc ştiri despre pregătiri în ve­
derea acestei adunări.
Buletinul secretariatului Consiliului
' Mondial al Păcii anunţă că în prezent în
numeroase ţări se desfăşoară întâlniri na­
ţionale. Astfel, la sfîrşitul lunii martie, în-
tâflnM naţionale au avut loc în Birmania,
Columbia şi Mexic. La începutul lunii
aprilie, întâlniri naţionale s-au desfăşurat
tn {Franţa şi Polonia. In decursul acestei
lunii, forţele iubitoare de pace se întâl­
nesc în Islanda, Germania occidentală şl
Republica Democrată Germană, Bulgaria
şl Cehoslovacia, Costa-Rida, Cuba şi în
TunisiaL
De pelţacum, 61 de ţări au comunicat ho­
tărârea lor de a-şi trimite reprezentanţi
la Helsinki. Intr-o serie de ţări s-a şl fixat
numărul membrilor delegaţiilor. Astfel,
Anglia, India şi Suedia vor fi reprezen­
tate de cîte 100 de delegaţi, 150 de dele­
gaţi ai forţelor păcii vor sosi din Franţa,
60 — din Japonia, 50 — din Canada.
La lucrările Adunării mondiale a forţe­
lor iubitoare de pace vor participa peste
2.000 de soli din !toate ţările globului pă­
mântesc. \
M in istru l R. P„R. la N e w D e lh i
şi-a prezentat scrisorile
de acreditare
La 7 aprilie a.c., tov. Mihail Magheru,
trimis extraordinari' şi- ministru plenipo­
tenţiar al R.P.R. la^New Delhi, a prezen­
tat scrisorile sale djb acreditare preşedin­
telui Republicii Injdia, dr. Rajendra P ra-
sad. i
PE S C U R T
• Preşedintele Mîao Ţze-dun a numit
pe Cian Lin-ţâ în funcţia de ministru al
Ministerului nr. 3? al Construcţiei de Ma­
şini. Acest minister nou are sarcina de a
conduce industriile constructoare de ma­
şini şi aparate electrice, întreprinderile
de stat locale, întreprinderile mixte (de
tat-particulare), întreprinderile coopera­
tiste; şi particulare.
• Tn legătură cu închiderea legaţiei
U.RjS.S. de la Bagdad, guvernul elveţian,
la rugămintea guvernului sovietic, a ac­
ceptat să reprezinte interesele U.R.S.S. în
Ira&
• După cum anunţă agenţia Press
Association, la conferinţa partidului labu­
rist independent englez, oare a avut loc
la 10 aprilie la Harrogate, a fost adoptată
o rezoluţie care condamnă puterile occi­
dentale pentru contribuţia adusă la înar­
marea Germaniei occidentale. In rezolu­
ţie se cere retragerea trupelor engleze din
Kenya, Cipru şi Mialaya.
• După Cum anunţă agenţia United
Press, la 9 aprilie, la o mină în apropierea
oraşului Concepcion (S.U.A.), s-a produs
o explozie de gaze în urma căreia au fost
1 omorîte 10 persoane şi rănite 12.
Atitudinea intransigentă faţă de lipsuri
şi greşeli, stimularea autocriticii şi criticii
de jos este datoria fiecărei organizaţii jjd
a fiecărui membru de partid.
Lenin a subliniat cu o deosebită forţă
necesitatea educării marxiste a comunişti­
lor, pregătirii ideologiei socialiste în
masele largi, a combaterii oricăror in­
fluenţe ale ideologiei burgheze. „Chestiu­
nea nu se poate pune decît a stfe l: — a
scris Lenin — ori ideologie burgheză, ori
ideologie socialistă. Gale de mijloc nu
există... încât orice diminuare a ideolo­
giei socialiste, orice îndepărtare de la
principiile ei, înseamnă implicit întărirea
ideologiei burgheze“.
Partidul acordă o atenţie deosebită în­
suşirii de către toţi membrii şi candidaţii
de partid a învăţăturii atotbiruitoare a lui
Marx-Engels-Lenin-Stalin, răspândirii . ei
în masele largi.
Este de datoria fiecărui membru şi can­
didat de partid să studieze învăţătura
marxist-leninistă în mod aprofundat, să
muncească necontenit pentru a-şi ridica
nivelul de conştiinţă. Pornind de la fap­
tul că teoria marxiât-leninistă nu este o
dogmă, ci o călăuză în acţiune, partidul
cere comuniştilor să înţeleagă caracterul
creator al marxism-leninismului, să-şi în­
suşească nu citate şi formulări răzleţe, ci
.adevărata esenţă a învăţăturii atotbirui­
toare a lui Marx-Engels-Lenin-Stalin.
?
Sub conducerea partidului, poporul nos­
tru muncitor construieşte socialismul.
Chezăşia succesului în opera de cons­
truire a socialismului în ţara noastră stă
în înfăptuirea liniei şi politicii partidului,
Care păşeşte ferm pe drumul trasat de
Lenin, în activitatea creatoare a maselor
largi, în strângerea rândurilor poporului
în juirul partidului, în unitatea de nez­
druncinat dintre partid, guvern şi popor.
Sub steagul lui Lenin, sub conducerea
Partidului Muncitoresc Romîn, înainte
spre trium ful socialismului în scumpa
noastră patrie — Republioa Populară
Română !
*) Articol apărut în „Scînteia“ nr. 3255