Page 17 - 1955-04

Hunedoara-Deva
Anul VII. nr. 470
Să sporim producţia de fontă şi oţel
Patria noastră are nevoie de cît mai
muilt metal. Fără dezvoltarea continuă a
industriei grele, nici celelalte ramuiri ale
economiei naţionale nu se poate dezvolta.
Din fonta şi oţelul care se produc în pu­
ternicele centre industriale, cum sînt şi
cele din regiunea Hunedoara, constructorii
altor uzine din ţară făuresc strunguri,
raboteze, motoare, maşini şi unelte agri­
cole, utilaje renumite, care mînudte de oa­
meni pricepuţi, duc la realizarea măreţei
opere de construcţie socialistă a ţării.
In marea bătălie pentru sporirea pro­
ducţiei de metal sînt antrenaţi şi fumaliş-
tii de ia Hunedoara şi Călan, oţelarii şi la-
minatorii marelui combinat din vestita ce­
tate hunedoreană a fontei şi oţelului, toţi
cei ce deservesc direct sau indirect fur­
nalele, cuptoarele, laminoarele şi celelalte
agregate. Munca entuziastă a metaluirgiş-
tiior de la Hunedoara şi Călan a dat fru­
moase roade în primul trimestru al aces­
tui an. Producţia de fontă şi oţel a Cres­
cut şi continuă să crească, întreoînd re­
zultatele bune obţinute în lunile anteri­
oare. Indicii de utilizare ai furnalelor de
la Hunedoara au crescut în perioada pri­
mului trimestru al acestui an cu 62,2%
ta+ă de aceeaşi perioadă a anului trecut,
'<• '-rio r Siemens Martin ou 15% a
i — formă nouă de întrecere, Ea trecu«. în­
tnaue puternice — ?rent-acara ş, cautui —
s-a îmbunătăţit mult, mai ales în urma
alegerii de către comunişti a noilor or­
gane conducătoare de partid. Atît comite­
tele de partid din întreprinderi, cît şi co­
mitetul raional de partid s-au preocupat
şi se preocupă în continuu de instruirea
birourilor organizaţiilor de bază, îndru-
mîndu-le practic cum să conducă — din
punct de vedere politic — problemele pro­
ducţiei. La rândul lor, birourile organiza­
ţiilor de bază noi alese folosesc colectivele cantitativă, întărirea de către conducerile
de specialişti din care fac parte cei mal
buni ingineri, maiştri şi fruntaşi în pro­
ducţie, la întocmirea de planuri de mă­
suri concrete, menite să ducă în primul
rînd la îndeplinirea planului de produc^
ţie, atît din punct de vedere cantitativ,
cît şi calitativ.
Roadele îmbunătăţirii muncii politice în
rîndul maselor au început să se vadă.
Noi ediţii din Juerările lui V. I. Lenin
Operele lui Vladimir Ilici Lenin, marele
învăţător al oamenilor muncii de pretu­
tindeni, întemeietorul Partidului Comu­
nist al Uniunii Sovietice, sînt larg răspân­
dite în ţara noastră, In marile biblioteci
ale ţării ca şi în bibliotecile săteşti, pe
masa de lucru a activistului de partid sau
a cercetătorului în domeniul ştiinţei, în
casa muncitorului, a ţăranului muncitor,
a intelectualului, operele lui Lenin ooupă
un loc de cinste.
Pînă în februarie 1955, Editura de stat
pentru literatură politică a publicat 105
titluiri din lucrările lui Lenin într-un ti­
raj de 4.304.400 de exemplare, dintre care
150.000 de exemplare în limbile minorită­
ţilor naţionale.
Din operele lui V. I- Lenin au fost pu­
blicate 16 volume într-un tira j. total de
1.235.000 de exemplare. S-au publicat de
asemenea în două ediţii Operele alese
voi. I şi II, în aproape 250.000 de exem­
plare.
Lucrarea lui V. I: Lenin, „Imperialismul,
stadiul cel mai-înalt ai capitalismului”, a
apărut în patru ediţii,' într-un' tiraj de
200.000 de exem plare; „Stângismul“ —
boala copilăriei comunismului” — în patru
PROLETARI DIN TOATE TARILE UNiŢI-VA!
Duminică 17 aprilie 1955
Dacă mai înainte, la oţelăria combinatului
— oa şi în alte sectoare — întrecerea so­
cialistă se desfăşura sub semnul unor lo­
zinci generale, în prezent oţelarii sînt
antrenaţi în întrecere pe bază de obiecti­
ve precise, cum ar fi de p ild ă: elabora­
rea şarjelor de oţel de bună calitate în
cel mult 7 ore, asigurarea de către cei ce
lucrează la fierul vechi, pentru fiecare
şarjă de oţel, cantitatea de 24 tone de
material curat, etc.
Producţia de metal oare pleacă în dife­
rite părţi ale ţării din întreprinderile me­
talurgice hunedorene, poate şi trebuie
sporită. Nu s-au valorificat încă toate po­
sibilităţile existente. Mai sînt în unele lo­
curi lipsuri care frînează creşterea pro­
ducţiei. O asemenea lipsă poate fi obser­
vată la secţia furnale vechi de ia Hune­
doara, unde se observă subaprecierea de
către conducere a rolului măsurilor tehni-
eo-organizatorice. Din cele şapte măsuri
tehnico-organizatorice prevăzute în pla­
nul serviciului tehnic al combinatului — şi
a căror termen de executare a expirat
deja — nu s-a pus în practică deoît una
singură. Neaplicaxea acestora se datoreşte
faptului că unii şefi de unităţi, nu pre­
tind Celor ce execută lucrările prevăzute,
respectarea eu sfuk,4-<lfa p 1~ ¦*•
ţeleasă însă nu prin acordarea de către
unele comitete de secţii sindicale, la sfâr­
şit de lună, a titlului de „cel mai bun" fur-
naliat, oţedar, turnător, ete., care obţine o
depăşire mai mare de plan, ci, atragerea
în acest sistem de întrecere a unul oît mai
mare număr dfe muncitori, tehnicieni şi in­
gineri, la îndeplinirea, timp de trei luni
consecutiv, a tuturor obiectivelor prevă­
zute în întrecerea pe profesii.
O aprovizionare continuă, calitativă şi
fiecărud sectar a responsabilităţii ingineri­
lor, tehnicienilor şi muncitorilor în direc­
ţia unei mai atente folosiri şi întreţineri
a agregatelor, îmbunătăţirea muncii poli­
tice în rîndul maselor — iată calea spre
obţinerea unei producţii din ce în ce mai
mare de metal .necesar dezvoltării econo­
miei ţării noastre.
ediţia, în 190.000 de exem plare; „Revolu­
ţia proletară şi renegatul Kaiutsky“ in trei
ediţii, în 127.000 de exemplare; „Despre
cooperaţie” — în două ediţii, în 170.000
de exem plare; „Marea iniţiativă". „Cum
trebuie organizată întrecerea ?“ — în două
ediţii, în 200.00 de exem plare; „Despre
impozitul în natură” — în patru ediţii, to-
talizînd 195.000 de exemplare.
Cu prilejul împlinirii a 85 de ani de la
naşterea lui Vladimir Ilici Lenin, Editura
de stat pentru literatură politică pregă­
teşte tipărirea în limba română a unor cu­
legeri de lucrări ale marelui Lenin. Ast­
fel va fi editat volumul „Despre alianţa
dintre clasa muncitoare şi ţărănime“, oare
înmănunchiază în cele 716 pagini ale sale
principalele lucrări ale lui Lenin despre
alianţa dintre clasa muncitoare şi ţărăni­
me. Vor mai fi editate în broşuri şi unele
culegeri.
In afară de aceste'lucrări Editura de
stat pentru literatură politică va edita în
cursul acestui an noi titluri. Vor fi pu­
blicate volumele 8, 9, 28, 29 ale Operelor
*¦ î ¦$. -. r:
•lui V. I .Lenin, culegerile „Despre cultura
proletară“, „Marxismul şi insurecţia". •
(Agerpres)
4 pagini 20 bani Oameni ai muncii din industrie! In fiecare ramură de producfie, în fiecare
întreprindere şi loc de muncă în parte, există imense rezerve interne de creştere a
producţiei şi productivităţii muncii, de reducere a preţului de cost. In întrecerea
socialistă în cinstea zilei de 1 Mai, să luptăm pentru punerea în valoare a acestor
rezerve prin folosirea maşinilor la întreaga lor capacitate de producţie, prin răs-
pîndirea metodelor înaintate de lucru, în vederea îndeplinirii planului la toţi in­
dicii, pentru realizarea cu succes a sarcinilor primului nostru cincinal.
ÎN ÎNTÎMP1NAREA ZILEI DE t MAI
Sa îndeplinim angajamentele
luate in întrecere
Colectivul fabricii „Ceramica“ Baru Mare
____ şi-a îndeplinit pianul cincinal _______
De curind, muncitorii şi tehnicienii fabricii „Ceram ica“ Baru Mare
au sărbătorit marea lor realizare — îndeplinirea sarcinilor ce le reveneau
în primul plan cincinal. In ziua de 12 aprilie a. c„ colectivul acestei fa­
brici avea o depăşire peste prevederile planului cincinal de 5,8%> la pro­
ducţia de m arfă în unităţi naturale şi de 25,5°/o Ia producţia globală.
Pentru harnicii muncitori şi tehnicieni de la fabrica „Ceramica“ —
primii din regiunea noastră care şi-au îndeplinit in acest an planul cinci­
nal — ca pentru toţi oamenii muncii din patria noastră, baza succesului
îndeplinirii planului cincinal a fost neprejuitui ajutor sovietic, şi utilajele
noi şi moderne cu care sint înzestrate azi întreprinderile şi fabricile noastre,
Ca rezultat al măsurilor tehnico-organizatorice luate de conducerea fabricii
şi al ridicării calificării cadrelor, productivitatea muncii a crescut in anii
cincinalului cu 23,3'°/o. In acest timp, preţul de cost a fost redus cu 2°/c
faţă de cel planificat, reuşindu-se totodată să se facă o economie in va­
loare de 1.876.000 lei.
Colectivul fabricii „Ceramica“ Baru-Mare, care in prezent lucrează in
contul anului 1958, este hotărît să intensifice şi mai mult întrecerea so­
cialistă, să extindă pe scară tot mai largă metodele înaintate de muncă,
pentru a obţine şi de acum înainte realizări din ce în ce mai mari.
Muncitori ca fruntaşii întrecerii socialiste Dăncişor Lascu, Gali Ioan
şi Kiss losif, s-au angajat să muncească cu mai multă îndirjire, pentru
ca la sfirşitul acestui an, să îndeplinească sarcinile ce le au prevăzute •
în planul de producţie pe anul 1956.
TANKO VILMA
Turnătoare in brigada U.T.M.. con­
dusă de tinăra Sebeşten Reghina, de
la uzina „Victoria” Căian, brigadă
care, iucrind Ia diferite sortimente de
bunuri de larg consum, îşi depăşeşte
norma cu 50-70 ia sută. Tov. Tanko
Vilma in ultimele 5 zile a produs peste
plan 25 bucăţi diferite vase.
Pentru titlul de sector frun taş
tru victoria abţinută. Cu mult avînt au pornit întrecerea în cu drag. Prin munca lor ca şi a celorlalte Pe prima decadă
LOGOFÄTU PETRE cinstea zilei de 1 Mai minerii din Valea brigăzi, conduse de tovarăşii Gavriluţiu
Jiului. Ei sânt hotărâţi să-şi respecte an­ Gheorghe, Hosna Silvestru, Butnaru Ior- Muncitorii de la cooperativa „16 Fe­
corespondent voluntar gajamentele luate în întrecere, să contri­ dache şi alţii, planul lunar pe aprilie, a bruarie“ din Haţeg s-au angajat — ală­
buie din plin la realizarea obiectivelor sectorului I, în oinstea zilei de 1 Mai, turi de ceilalţi muncitori din regiune —
puse în întrecerea socialistă o a : ridica­ trebuie să fie terminat cu cel puţin 10 zile să întimpine marea sărbătoare „1 Mai“
rea productivităţii muncii, sporirea pro­ înainte de termen, conform angajamentu­ cu realizări în producţie sporite. Angaja­
ducţiei de cărbune, reducerea preţului de lui luat. Pentru aceasta minerii din ca­ mentele lor au început să devină fapte.
cost al cărbunelui, etc drul acestui sector de la mina Lonea, dau Pe prima decadă a lunii aprilie a.c. mun­
zilnic zeci de tone cărbune peste plan, fă- citorii de la secţia încălţăminte comandă,
La Vulcan de pildă, minerii sectorului I cînd astfel oa sectorul lor să posede titlul au realizat planul cu 122%, iar cei din
şi IV producţie, se întrec pentru ob­ de sector fruntaş pe Valea Jiului. La ex­ secţia reparaţii cu 137 %.
ţinerea drapelului de sector fruntaş pe tragerea cărbunelui în periada 1—15 apri­
mină. In perioada 1-15 aprilie a.c. sectorul lie ei au o realizare de plan 129,1%. La obţinerea acestor rezultate şu con­
I, de sub conducerea inginerului Boca tribuit din plin muncitorii fruntaşi: Sza-
Octavian, are o realizare de plan de Frumoase rezultate au obţinut în aceeaşi kacs Koloman, Szekely Ludovic, Gustav
113,5%, iar sectorul IV, o realizare de perioadă, şi minerii de la mina Lupeni. Samoilă şi alţii.
Aci, în fruntea întrecerii între sectoare se
! găseşte sectorul V, cu o realizare de plan E xem plu în munca
de 114%, după oare vin sectoarele I A.,
plan de 111,3%). La înfăptuirea acestor I B., III şi sectorul IV A. cu realizări de Un loc însemnat în întrecerea socialistă,
succese au contribuit deopotrivă grupele plan cuprinse între 101,3 % şi 108,2%. îl ooupă lupta pentru buna îngrijire a uti­
conduse de tovarăşii: Iovan Andronic, Is­ lajului şi creşterea de noi cadre. Comuniş­
pas Aurel, Comeanu Petru, Fizeşj Fran- întrecerea oonrtinuă. Angajamentele luate tii din Ghelar sînt în fruntea acestei lupte.
disc şi. alţii, oare au avut depăşiri în pri­ in oinstea zilei de 1 Mai trebuiesc înde­ Prin munca politică pe care o desfăşoară
ma decadă a lunii aprilie cuprinse între plinite şi depăşite! Şi vor f i ! Aşa vor­ în rîndul muncitorilor, cît şi prin exem­
27—88%. besc graficele întrecerii între sectoare în plul personal, ei conving pe muncitori că
care se spune că în cinstea zilei de 1 un utilaj bine întreţinut şi ridicarea de
k Mai sectoarele au pornit în întrecere pen­ noi cadre, contribuie din plin la înde­
In abatajul oameră, abataj în oare lu­ tru titlul de sector fruntaş în Valea Jiului. plinirea sarcinilor' de plan, la reducerea
crează brigada condusă de tînărul miner preţului de cost şi la îmbunătăţirea con­
Hugoş Mihai, munca se desfăşoară însu­ diţiilor de trai.
fleţit. Ortacii lui Hogoş, tovarăşii Cloşca
Vaier, Străruţu Ştefan şi alţii, lucrează
b<x><x><xvxto<x><xxx><x>oo<>oo<> c  s t lr e s ia ţ i u t m a n e a x>ooooooooo<x>ooooooooooo<x Un astfel de exemplu, este tovarăşul
Spărios Ioan, mecanic pe locomotiva elec­
Cînd am intrat în biroul său, tovară- de întreprinderi, care vor să plece cît gului popor muncitor pentru înflorirea trică de la orizontul „Lucaci“. Pe lingă
faptul că locomotiva ce o conduce tova­
şui Groza Simion, directorul fabricii mai repede dintr-o secţie pentru a se to- şi întărirea patriei noastre dragi. răşul Spărios Ioan, este întreţinută-în bune
condiţiuni, ea nu a suferit nici cea mai
„Teba" Sebeş, tocmai examina răspunsul lăni comod în fotoliul din birou, ci din Oamenii, de obicei, nu dau prea mare mică defecţiune timp de doi and, iar în
momentul de faţă este una din cele mai
dat de colectivul întreprinderii „Simion grija permanentă pe care o poartă bu- atenţie cifrelor ce arată realizările unui bune locomotive' ale întreprinderii. Ocu-
pîndu-se de calificarea cadrelor el a in­
Bămuţiu" din localitate, privitor la în- nex desfăşurări a producţiei. Frămînta- colectiv, pentru faptul că ele, aşa cum struit la locul de muncă doi tovarăşi cu-
plători care în momentul de faţă pot fi
tîlnirea amicală de fotbal între echipele rea, aşa cum m-am convins apoi, nu-i sînt redate, au un caracter obişnuit. Dar, folosiţi oa mecanici.
celor două întreprinderi, ce trebuia să era caracteristică numai directorului; în- privind nu cifrele obişnuite ce se pot Pentru cele arătate mai sus, colectivul
de conducere al minei Ghelar a înmînat
aibă loc cu cîteva zile înainte. Răspun­ tregul colectiv se afla într-o continuă auzi zilnic, ci activitatea ce se desfăşoa­ tovarăşului Spărios Ioan, o scrisoare de
mulţumire.
sul însă — bazat pe motive bine concre- activitate în vederea îmbunătăţirii suc- ră în toate compartimentele, gîndurile,
PELMUŞ NICOLAE
tizate — cerea ca-întîlnirea să aibă loc ceselor obţinute. preocupările lor îţi dai seama de hotărî- corespondent voluntar
cu o săptămînă mai tîrziu. Tovarăşul di­ Alături de ceilalţi muncitori fruntaşi rea cu care ei luptă pentru întărirea re­ — O—
O rector Groza, ca unul ce face parte din de la secţia ştric, tovarăşele Todor Leti- gimului nostru democrat-popular. Strîng fier vechi
O
echipă, consfătuindu-se cu ceilalţi co- ţia, Binder Maria şi Kelinger Magda îşi Colectivul fabricii „Teba", pe frontul E ora 7 dimineaţa. De după deal, soa­
rele îşi anunţă primele suliţi. Munca a
echiperi au căzut de acord asupra cererii îndeplinesc cu regularitate planul de său, îşi aduce din plin contribuţia in început. Cei 135 de tineri de la mina Vul­
can erau hotărâţi ca în ziua aceea (10 a-
colectivului fabricii „Simion Bărnuţiu”. producţie în proporţie de 130-154 la sută, lupta măreaţă de construire a unei socie­ prilie) să strîngă cît mal mult fier vechi.
..Ceasurile trecură pe nesimţite. Era tîr­
Stind de vorbă asupra muncii colecti- iar muncitoarele Nicula Ana şl Kuprih tăţi noi. In numai 11 zile din această ziu. Mulţi dintre tinerii noştri nu-şi dă­
duseră seama de trecerea fugară a tim­
vului fabricii „Teba“, directorul Groza Elsa de la secţia lingerie şi-l depăşesc lună muncitorii de aici au dat peste plan pului care a dat roade atît de frumoase.
a arătat că pe lîngă preocuparea cu 72-91 la sută, dînd produse de caii- 735 bucăţi lingerie de mătase, 1.046 tri­ — Azi să ştia că am strâns „fest“ —
¦¦ . j constată cu zîmbet tov. Logofătu Petru,
pentru sport, fiecare muncitor depune o tate superioară. cotaje de bumbac, 104 duzine de ciorapi secretarul organizaţiei U.T.M. al sectorului
VII. In general toţi au muncit bine. Mi-a
muncă asiduă pentru îndeplinirea anga­ Secţiile depănat şi cotton au în frun- şi 296 bucăţi tricotaje de lină. Desigur
plăcut însă străduinţele utamiştilor Badea
jamentelor luate în întrecerea socialistă tea lor muncitoare de nădejde, care prin că acestea sînt numai cîteva date care Iile, Drăgan Minerva, Popescu Virgil, Ni-
oulescu Constantin, Neacşu Vasile şi alţi
în cinstea zilei de 1 Mai. De altfel, rea­ exemplul lor atrag întreaga masă la in- vin să confirme străduinţa unui colectiv mulţi ca ei.
lizările obţinute lună de lună de acest deplinirea angajamentelor luate. Depă- harnic de a da oamenilor muncii pro­ ...Intr-o jumătate de zi utemiştii strân­
seseră peste 4.000 kg. fier vechi.
harnic colectiv, realizări ce cresc necon- şirile de plan de 30-58 la sută, înregis- duse de îmbrăcăminte în cantităţi tot
ROGOBETE AUREL
tenit, au dovedit hotărîrea tuturor mun­ trate de tovarăşii Moga Maria, Bogdan mai mari. corespondent voluntar
citorilor de aci de a da mai multe pro­ Letiţia, Bojiţă Ioan şi Besoiu Simion, k
duse şi de o calitate din ce în ce mai sau a muncitoarelor Radu Maria I şi Dă- Directorul Groza Simion s-a înapoiat
bună- răbanţ Elena de la apretură, sînt o măr­ în biroul său adîncit în gînduri. Tn minte
turie grăitoare a dragostei eu care colec- făcea cîteva calcule aproximative asupra
Dacă în biroul său, tovarăşul Groza tivele acestor secţii se pregătesc să în- rezultatelor ce se vor înregistra pînă la
Simion era ocupat de toate aspectele tîmpine ziua internaţională a oamenilor sfîrşitul lunii aprilie. S-a aşezat pe scaun
muncii fabricii pe care o conduce, cînd muncii. şi a început să răsfoiască situaţia rezul­
am trecut prin secţii el se interesa de ac- Fără îndoială că folosirea din plin a tatelor dobîndite. TJn zîmbet de bucurie
tivitatea fiecărei muncitoare, de modul maşinilor a dus la obţinerea rezultate- i se oglindea pe faţă.
cum funcţionează maşinile, dacă mate­ lor de pînă acum. Tov. Kaipăr Hein- — Vezi tovarăşe — spunea el — co­
ria primă soseşte la timp la locul de rieh de la atelierul mecanic, prin inova- lectivul nostru munceşte binişor în pro­
muncă, de greutăţile ce le întîmpină oa- ţiile pe care le-a pus în practică în ul- ducţie. Nu vreau să te tncînt cu vorbe,
menii in procesul de producţie Chipul tlmpul timp. a contribuit simţitor la ri- cred că ai văzut si singur prin secţiile
i-a devenit mai serios, ochii i se îndrep- dicarea productivităţii mxincii şi la redu- ne unde ai umblat. Aş avea o rugă-
tau în toate părţile, fie la firele de lină cerea preţului de cost. minte. Dacă vrei vino la 1 Mai să ne
de pe maşinile de tricotat, fie la produ- k cunoşti rezultatele. Poţi veni si la 19
sul finit ce se înălţa lîngă maşini. Fiecare zi aduce cu sine vesti din toate anrilie. Ştii atunci iucăm fotbal cu cei
NeastimpărvI său nu .pornea - din ne- sectoarele de activitate ale tării în care de la fabrica „Simion Bărnuţiu".
răbdarea caracteristică unor conducători se oglindeşte munca entuziastă a între- C. AUREL
OOOOOOOOOCOCCtaO^OCtaOOOCVOOOOOOOOOOQOQOQOOOVO^OQ <>00000000<>000000000<>0000<><>0<>0^0000000000