Page 18 - 1955-04
P. 18

Pag. 2                                                                                                                  DRUMUL SOCIALISMULUI                                                                                                          fc!r. 4 7 0

Ideile leniniste eu privire îa electrificarea ţării                                                                                                   Fruntaşii satului -vorbesc la consfătuire

    Industria grea este baza puterii Staitu-                                                     tui puternic al productivităţii muncii, la           Zilele trecute, a avut loc în comuna              Primăvara, după ce .terenul se zvîniase        noi — spunea ţ&ărraanu l muncitor Laza Io-
 lui'l'Sovtietio, a avântului conţinură al eco­                                                                                                                                                       puţin, l-am grăpat bine,.’apoi prin luna         sif — am .învăţat această metodă pe care
 nomiei socialiste, a capacităţii de apărare                 de A. MARTIN                        reducerea preţului de cost al producţiei Baia de Criş, raionul Brad, o consfătuire                                                                    m-am, hotărît s-o aplic încă de anul tre­
 de neînfrânt a ţării. Ea asigură dezvolta­                                                                                                                                                                                                            cui.
 rea continuă a tuturor ramurilor econo­         comunist a apărat linia dezvoltării ou pre­     industriale.                                         cu ţăranii muncitori, unde s-au prelucrat       aprilie l-am mai arat odată, mai la :
 miei naţionale şi prin aceasta serveşte         cădere a industriei grele şi a mobilizat pe       Peste 80% din,maşinile pentru construc­            măsurile ce trebuiesc luate în vederea          faţă, 'şi pe urmă ’ iar l-'am g-răpat.                    făcut o greşeală însă ; m-am luat
 drept sursă pentru creşterea continuă a                                                                                                              grăbirii însâmînţăriior de primăvară.           asta cu un marcator din lemn, făcut de           după cum munceau înainte bătrânii pă­
 bunăstării poporului sovietic.                                                                  ţii sînf aoţion^'e cu ajutorul motoarelor
                                                                                                                                                                                                                                                       mântul, şi nu am făcut din toamnă ară­
    In lupte sa pentru crearea şi dezvolta­      toţi oamenii muncii la îndeplinirea pro­ electrice. In industriile carboniferă, me­                  La consfătuire, au luat parte numeroşi          am trasat rândurile,' şl La întretă-             tură adâncă. Totuşi pot să spun că apli-
 rea cu precădere a industriei grele, par­                                                                                                                                                                                                             oîn-d această"metodă, am obţinut o pro­
 tidul comunist s-a călăuzit întotdeauna         gramului leninist de electrificare.             talurgică, chimică, constructoare de ma­ ţărani muncitori fruntaşi ai recoltelor bo­                 .erea lor răceam cuiburile cu sapa.              ducţie de porumb oum nu am mai avut
 da învăţăturile marelui Lente.                                                                                                                                                                                                                        în nici un an pînă astă toamnă.
                                                   De la cel de al IX-lea Congres al par­ şini şi în alte ramuri ale industriei, coefi­ gate, precum şi reprezentanţi ai organi­                      un cuib, am pus câte 2-3 boabe de po-
   Dezvoltarea industriei grele, progresul       tidului, care a trasat căile concrete de cientul de electrificare (raportul între zaţiilor de partid şi de stat din comună.                          * • ,*     ,                                       Acum, însămânţez cu porumb în cui­
 tehnic şi creşterea permanentă a produc­                                                                                                                                                             rumb. Porumlbul a crescut frumos. La            buri dispuse în pătrat o suprafaţă de 1
 tivităţii sânt indisolubil legate de folosi­                                                                                                                                                                                                         hectar şi chem La întrecere pe ţăranii
 rea pe scară largă a electricităţii. „Ce în­    dezvoltare industrială a ţării pe baza elec­ puterea motoarelor electrice şi puterea tu­             Inginerul agronom Cazan Virgii, şeful           prima praşilă l-am rărit, lăsînd la un Cuib     muncitori fruntaşi Ilieş Tiberiu şi Blăgă-
 seamnă marea industrie modernă ? — spu­                                                                                                                                                                                                              ilă Ioan în obţinerea unei producţii oît
 nea Vtedimir Ilici Lente. Aceasta însem­        trificării, au trecut 35 de ani. Ca ur­ turor celorlalte tipuri de motoare) se şi secţiunii agricole raionale, a arătat, în                          numai cîte un fir de porumb ca să se            mai mari.
 nă electrificarea întregii Rusii“. Prin elec­
 trificarea ţării, Lente înţelegea nu constru­   mare a înfăptuirii cu succes a politicii apropie de 100%. Electrificarea este un Cuviîntul său, cum trebuiesc' executate lu­                         dezvolte oît mai bine. I-am mai făcut încă                                                •k
 irea izolată a unor centrale, ci trecerea
 treptată a întregii economii naţionale, in­     partidului, Uniunea Sovietică a devenit o mijloc important de ridicare a transpor­ crările de primăvară şi, printre altele, re­                      două praşile după aceea ; una ou prăşi-            In cadrul consfătuirii a mai vorbit to­
 clusiv agricultura la o nouă bază tehnică                                                                                                                                                                                                            varăşul Indrieş Nicolae, preşedintele în­
 — baza tehnică a marii producţii moderne        mare putere socialistă tedustriai-colhoznd-     tului feroviar. Tracţiunea electrică este            zultatele obţinute în anul trecut de ţăra­      toarea trasă de animale şi o praşilă ou         tovărăşirii agricole din satul Rişca, Care
 legată într-un fel sau altul, direct sau in­    că. In ce priveşte producţia de energie         Moşită în prezent pe 16 linii de oale fe­            nii muncitori fruntaşi ai recoltelor bogate                                                     a spus că întovărăşiţii au hotărît să în­
 direct de elecfitifidare.                       electrică, Uniunea Sovietică a trecut de        rată ale ţării.                                      care au efectuat 1a timp însămînţările de       sapa.                                           sămânţeze în aoest an întreaga suprafaţă
                                                                                                                                                                                                        Am recoltat porumbul cînd boabele în­         cu porumb şi cartofi în cuiburi aşezate
   Electrificarea este cea mai bună formă        pa locul ai 15-lea pe locul al 2-lea în lu­ Energia electrică este Moşită în nume­ primăvară şi oare au aplicat primii în co­                                                                        în pătrat.
 de folosire a tuturor resurselor energe­                                                                                                                                                             cepuseră să se întărească pe ştiuleţi. De pe
 tice naturale. Electricitatea învinge na­       me şi pe locul 1 în Europa.                     roase procese ale producţiei agricole. Agri­ mună metoda însămînţării porumbului în                  suprafaţa de 0,30 hectare, am recoltat             Ţăranul muncitor Belei Zaharie, s-a
tura, pătrunde în cele mai îndepărtate                                                                                                                                                                cantitatea de 960 kg. porumb-taoabe, ceea       angajat că în acest an şi el va însămânţa
colţuri ale ţării, dă posibilitate să se rea­       In 1953 centralele electrice din Uniunea     cultura sovietică foloseşte peste 2 miliar­          cuiburi aşezate în pătrat.                                                                      în cuiburi dispuse în pătrat suprafaţa de
lizeze un ritm fără precedent al creşte­          Sovietică au produs 133 miliarde kw.           de kw. oră energie electrică. A fost elec­              La discuţii, au luat cuvîntul ţăranii        ce ar fi însemnat 3.200 kg. la hectar.          un heatar şi totodată, va face poleniza­
 rii producţiei.                                 oră energie electrică. Anul trecut produc­      trificată o cincime din Colhozuri, 90% din                                                              Fiindcă anul trecut am cules o recoltă       rea artificială suplimentară la porumbul
                                                 ţia de energie electrică a crescut cu încă      sovhozuri şi 95% din S.M.T.-uri. Perspec­            muncitori fruntaşi ai recoltelor bogate, ca­                                                    semănat în ouiburi aşezate în pătrat.
   însemnătatea electrificării ( în donstrui-    11%.. In prezent ea este aproape de 300         tive şi mal mari se deschid în legătură              re au vorbit despre metodele ce le-au a-        mare de porumb, m-am hotărît ca în acest
rea societăţii comuniste a fost definită în      ori mai mare faţă de perioada cînd oame­        cu îndeplinirea sarcinei trasată întregului          plkSat anul trecut în lucrarea pământu­         an să însămânţez porumb în ouibuiri aşe­          De asemenea, au mai luat cuvântul şi
mod genial de V. I. Lente în cunoscute           nii sovietici au început electrificarea ţării.  popor de Plenara din ianuarie a.c., a C.C.           lui. Ţăranul muncitor ILieş Tiberiu din         zate în pătrat pe o suprafaţă de un hec­        ţăranii muncitori Stana Ion Oismaş, Zeriu
lud form ulă: „Comunismul — înseamnă             In prezent în fiecare 36 de ore se produce      al P.C.U.S. de a realiza în următorii 5-6            satul Rişca a spus printre a lte le : „Mie îmi  tar, Am tot terenul pregătit din toamnă.        Petru, Belei Petru şi alţii, oare şi-au luat
puterea sovietică plus electrificarea între­     mai multă energie decît au produs toate         ani o recoltă anuală de cereale de cel               place să mă sfătuiesc ou tehnicienii şi in­     Cred că o să obţin o producţie mai bo­          angajamentul să cultive porumbul în cui­
gii ţări". Partidul comunist s-a călăuzit        centralele electrice în anul 1921. Statul       puţin 10 miliarde puduri şi de a spori               ginerii agronomi, deoarece de la ei am în­      gată 1-a hectar deoît anul trecut, deoarece     buri aşezate în pătrat.
întotdeauna de această învăţătură a ma­          sovietic învesteşte fonduri uriaşe în con­      produoţia principalelor produse animale              văţat midie lucruri folositoare. Şi anul        mi-am propus să fac şi polenizarea arti­
relui Lente.                                     strucţia şi lărgirea centralelor de produc­     de peste două ori.                                   trecut, m-am sfătuit cu inginerul agronom       ficială suplimentară, care de asemeni a-                                                 S. EU«"'-
                                                 ţie a energiei electrice. Anul trecut se a-                                                          Cazan Virgii şi el m-a învăţat cum se a-        duce sporuri mari de recoltă la hectar“.
   In toiul războiului civil, când ţara se       fiau în c'urs de construcţie şi extindere          Folosirea motoarelor electrice în agri­           plică metoda însămînţării porumbului în
zbătea în ghiarele foametei îngrozitoare,        711 centrale electrice. A început să func­      cultură fade să crească productivitatea              ouiburi dispuse în pătrat. Aşa m-am ho­                 *
la 29 martie 1920 s-a întrunit cel de al         ţioneze prima centrală electrică din lume       muncii de 10 ori iar în unele cazuri (ali­           tărî! să însămânţez anul trecut o supra­
IX-lea c'ongres al partidului. Congresul a       pe bază de energie atomică ou o capaci­         mentare cu apă) de peste 100 ori. Are o              faţă de 0,30 hectare în ouiburi dispuse în      Ţăranul muncitor Laza Iosif din satul
adoptat cu un avtet uriaş hotărârea ou           tate de 5.000 kw. In cursul celor patra ani     importanţă deosebit de mare electrificarea           pătrat.
privire la elaborarea unui program de            ai celui de al 5-lea cincinal au intrat în      lucrărilor la arie. Racordarea consuma­                                                              Lunca, a vorbit tot despre felul cum a
luptă pentru industrializarea ţării — pia­       funcţiune aîteva hidrocentrale şi termo­        torilor la sate la sistemele energetice ra­             Şi aCum să vă povestesc cum am luiorat       muncit porumbul anul trecut, cînd a în­
                                                 centrale puternice.                             ionale deschide perspective uriaşe electri­          această suprafaţă. Toamna, am dus pe te­        sămânţat în ouiburi aşezate în pătrat, şi
nul de electrificare a Rusiei. Lenin a de­                                                       ficării complexe a agriculturii.                     ren 15 care de gunoi, pe oare l-am îm-          cum a recoltat cantitatea de 2.500 kg. po-
                                                    In prezent în ţară se construiesc peste                                                           prăşti" apoi l-am arat adîno, lăsin-
numit acest plan al 2-lea program al par­        40 hidrocentrale cu o putere totală de trei       Anul atesta vor fi electrificate 2.600             /*»• ’ dă crud= peste iarnă.                    rumb-boabe la hectar.
                                                 ori mai mare de oît aceea a tuturor hi­         colhozuri, din oare aproximativ 1.000 col­                                                             „Eu, la cercul agrotehnic din sat de la
tidului.                                         dro centralelor existente la 1 ianuarie         hozuri vor fi racordate la sistemele ener­
                                                 1954. Anul acesta va intra în funcţiune         getice de stat. In raioanele rurale se con­
   Potrivit planului GOELRO, calculat pen­       una din Cele mai mari hidrocentrale din         struiesc linii de transport de energie elec­
                                                 lume — hidrocentrala de la Kuibîşev, vor        trică de înalt voltaj şi substaţii de trans­
tru 10-20 ani, se prevedea construirea a         începe să producă curent industrial hi­         formare.

30 centrale electrice cu o putere totală de      drocentralele de la Kahovka şi Gorki. Se          In anul 1955 puterea centralelor elec- j
1,5 milioane kw. Planul prevedea crea­                                                           trice din Uniunea Sovietică se va dubla,
                                                 desfăşoară rapid construcţia puternicelor       iar producţia de energie electrică va c'reşte
rea unei trainice baze de combustibil şi                                                         cu 80% în comparaţie cu anul 1950. înde- 1
                                                 hidrocentrale de pe Volga, Irtîş, Obi, An­      plinirea cu succes a celui de al 5-lea cin­
energetică, metalurgică şi de construcţii de
                                                 gara.                                           cinal în ce priveşte electrificarea depinde
maşini, avîntul transportului feroviar şi
                                                 Economia naţională a Uniunii Sovie­ într-o măsură considerabilă de întreprin­
pe apă. Industria grea trebuia să sporea­
scă produoţia cu 80-100% în comparaţie cu        tice foloseşte pe scară largă superioritatea derile Care furnizează materiale şi utilaj.

nivelul anului 1913.                             producţiei combinate de energie electrică Anul trecut ca urmare a întrecerii ener-

   Lenin a elaborat un program ştiinţific        şi de căldură cu ajutorul puternicelor gaticienilcr de la întreprinderile industriale ‘
bine fundamentat de transformare a Ru­
                                                 termocentrale. Prin aceasta se folosesc din Moscova şi regi-unea Moscova s-a eco­
siei rămasă în urmă din punct de vedere
economic într-un stat puternic înaintat so­      60-70% din caloriile existente în com­ nomisit 358 milioane kw oră energie elec­

cialist. Strategia leninistă a avut drept        bustibil,                                       trică. Aceasta este egal ou producţia a-

scop menţinerea rodului conducător al cla­       Concomitent cu construcţia de centrale nuală a unei centrale cu o putere de

sei muncitoare, să asigure restabilirea şi       electrice şi de linii electrice are loc oreş- 75.000 kw. Această cantitate de energie este

dezvoltarea marii industrii de maşini, să        terea uriaşă a electrificării industriei, se suficientă, pentru a extrage 24 milioane

transpună în viaţă planul de electrificare       creează noi ramuri — ca electrometalur­ tone cărbune, sau pentru producţie a peste

a ţării şi pe această bază să realizeze          gia şi eleotroohimia. Electricitatea permite 2,3 milioane tenie oţel.

transformarea socialistă a agriculturii. Nu­     să se perfecţioneze în mod radical proce­ In faţa energeticienilor sovietici stau

mai atunci când ţara va fi electrificată,        sele tehnologice. Răspândirea sudurii elec­ sarcini uriaşe în legătură cu planurile

arăta Lente, cînd industria, agricultura şi      trice, călini cu curenţi de înaltă frecven­ construcţiei comuniste. In următoarele 2-3

transportul vor avea baza tehnică a marii        ţă etc., sporeşte simţitor productivitatea cincinale producţia de energie electrică

industrii moderne, numai atunci victoria         muncii.                                         a U.R.S.S. trebuie să sporească de 3-4 ori.

va fi definitivă. Luiînd Cuvântul la cel de      In prezent industria sovietică care dis­ Pentru aceasta Uniunea Sovietică dispune

al VUI-lea Congres al sovietelor pe în­          pune de un uriaş parc de maşini electri­ de toate posibilităţile. Uniunea Sovietică

treaga Rusie, Lenin a chemat poporul la          ce, foloseşte aproape 70% din întreaga e- ccupă primul loc în lume în ce priveşte

înfăptuirea planului de electrificare în-        nergie electrică produsă în ţară. Se folo­ rezervele de resurse energetice. Industria

tr-un timp scurt.                                sesc' cele mai diferite puteri ale dispozi­ energetică a U.R.S.S, este capabilă să a-
   In lupte aprigă împotriva duşmanului
                                                 tivelor electrice de acţionare — de la a sigure noile centrale electrice ou întregul >
de clasă şi a agenturii acestuia, partidul
                                                 zecea mie parte de kilowat pînă la utilaj modem. Cadrele de energeticieni

                                                 100.000 kw şi mai mult. La fel de variate sovietici întrec pe energeticienii din ori­

                                                 sânt şi vitezele de rotaţie ale axului mo­ care altă ţară în ce priveşte experienţa

                                                 torului electric, de la o rotaţie pe an şi calificarea. In U.R.S.S. există toate po­

                                                 (ceasornice eleotrice speciale) pînă la vi­ sibilităţile pentru a folosi marile avanta­

                                                 teza maximă de peste 160.000 turaţii pe je ale sistemului socialist al economiei în

                                                 minut (La şlefuire). Dispozitivul electric de scopul îndeplinirii depline a indicaţiilor

                                                 acţionare automatizat cucereşte noi şi noi lui Lenin cu privire la electrificarea în­

                                                 ramuri ale producţiei, contribuind la avîn- tregii ţări.

                                               >0 <L>0 <8 >                           s . • * $ > • < $ > - O- O «ÎV- O '$><L>¦•<L>                   0 «*2> < L > 0 <:$><&-<%>¦- O

                                         SFAT A G R I C O L                                                                                           tru sămânţă. Puietul provine de la o plan­      citor, să-şi asigure o oarecare cantitate de       La plantarea de vară, cartofii nu se tra­
                                                                                                                                                      tă atacată ani de-a rândul de boala numită      sămânţă în plus, faţă de necesarul pentru       tează cu formalină şi nu se iarovizează în­
Alegerea cu atenţie a cartofilor pentru sămlnfă                                                                                                       viroze, (cartoful din fig. nr. 3).              însămînţările de primăvară, aceasta pen­        şiraţi pe sîrmă sau pe sfoară, aşa cum se
        garanţie sigură a unei recolte bogate                                                                                                                                                         tru a putea face însămânţarea de vară a         procedează la cartofii ce se însămânţează
                                                                                                                                                         In cazul cînd se întâlnesc ia cartofii       cartofului.                                     primăvara.
   Printre principalele culturi agricole, a-      produsă de „ciupercă“ (colletothriicum an-     aceea, numai tuberculii Care îndeplinesc             păstraţi în pivniţă sau în siloz colţi groşi
lăituri de grîu şi porumb, un valoros pro­        tramentarium) produce vestejirea cartofi­      aceste condiţiuni trebuiesc aleşi pentru             de o lungime mai mare de 0,5—1 cm.,                DesCoperindu-se cauzele degenerării car­        Deoarece în fiecare gospodărie la înce­
dus alimentar îl constituie cartoful.             lor, etc.                                      sămânţă, (cartoful prezentat în fig. nr. 1           colţii mari se vor rupe cu mâna, lăsînd         tofului, pentru reîmprospătarea seminţei        putul lumii iunie se găseşte un teren do
                                                                                                 din desen).                                          numai colţii mici, iar tuberculii sînt buni     se recomandă a se face plantarea de vară        grădină eliberat de ceapă verde, salată,
   Valoarea alimentară a cartofului este            Pentru a preveni pericolul de degene­                                                             pentru sămânţă, (oartof-ul din fig. 4).         a cartofului, asigurîndu-se astfel produce­     spanac, ridichi de lună,- sau se întîmplă
determinată de conţinutul bogat al tu­            rare a Cartofului şi pentru a înlătura toate      Privind însă cu atenţie fiecare cartof în parte,                                                  rea cartofilor de sămânţă sănătoşi, revita-     că pe terenul de luncă se găseşte o cultu­
berculilor în substanţe nutritive, în spe­        aceste boli, este necesar ca acum în pe­       se vor găsi tuberculi care la prima vedere, par         Numai alegînd cu atenţie cartofii buni       lizaţi.                                         ră compromisă din cauza gerului sau din
cial hidraţi de carbon şi vitamina B, C,          rioada însămânţărilor, să se pună mare         a fi sănătoşi, sânt întregi, au mărimea              pentru sămânţă se va reuşi ca fieoare gos­                                                      cauza inundaţiilor^ şi chiar după ce se re­
şi A. Cartoful produce la unitatea de su­                                                        prescrisă, dar punîmdu-i la încolţire pre­           podar să mărească producţia la unitatea            Rezultatele experimentale la cultura         coltează orzul de toamnă, etc., este bine
prafaţă, un număr de calorii de 3 ori mai        .bază pe alegerea tuberculilor buni pentru                                                           de suprafaţă şi aceasta odată ou aplica­        cartofului de vară, ne dovedesc că în           ca aceste terenuri să fie destinate pentru
mare deoît griul.                                sămânţă.                                        zintă colţi filoşi (subţiri), (cartoful din fig.     rea tuturor mijloacelor agrotehnice raţio­      timpul vegetaţiei tuberculii se dez­            plantarea de vară a cartofului. Insămîn-
                                                                                                 nr. 2). Aceşbi tuberculi nu sînt buni pen­           nale.                                           voltă în condiţii normale, acumulând            ţarea se face după ce în prealabil tere­
   Ca produs furajer, cartoful poate fi fo­         Rezultatele experienţei făcute de mai        tru sămânţă, deoarece sânt lipsiţi de vita­                                                          substanţe de rezervă în cantităţi sufici­       nul a fost îngrăşat cu 150-300 kg. super-
losit pentru hrănirea tuturor animalelor         mulţi ani, ne-au dovedit că numai un tu­        litate, sînt degeneraţi,                                Din cantitatea de cartofi aleşi pentru       ente, atunci oînd solul are temperatură         fosfat la hectar, şi bine lucrat (arat şi gră­
şi mai ales a porcilor şi vacilor cu lapte.      bercul întreg, sănătos, care are o mărime                                                            sămânţă, oantitate destinată pentru însă­                                                       pat imediat). La plantare se recomandă
Fiecare 20 kg. cartofi produc 1 kg. carne        normală de 70-120 grame şi care la în­            De asemenea la alegerea seminţei, vom              mînţările de primăvară, în mod obligato­        medie de 17-19 grade-căldură. Pentru ca         a se pune în fiecare ouib 1-2 tuberculi
de porc, iar 250 kg. cartofi daţi în alimen­     colţire prezintă colţi groşi, poate să ne       găsi tuberculi care în timpul păstrării în           riu trebuiieşte tratată cu soluţie de forma-    dezvoltarea tuberculilor să se întîmple în      (cartofi), un pumn de mramiţă (gunoi bine
taţia unei vaci, produc 200 litri lapte sau      asigure o producţie bogată de cartofi. De       pivniţă, sau siloz, prezintă puiet (cartofi          lină, socotind la 80 litri apă, 1 litru for-    această perioadă, care este pe la sfîrşlţul     putrezit) sau o lingură obişnuită de Ce­
9 kg. unt.                                                                                       noi), aceşti cartofi la fel nu sînt buni pen­        raalină, de concentraţie 40%.                   lunii august ¦şi sfârşitul lunii octombrie,     nuşă (provenienţă vegetală). Cultura de
                                                                                                                                                                                                      cartofii trebuiesc plantaţi vara între 20       vară se va întreţine prin praşilele repe­
  Cartoful constituie şi o materie primă                                                                                                                 Tratarea se face a stfe l: cartofii se pun   iunie şl 20 iulie.                              tate, pentru a se menţine umiditatea în
importantă pentru industria spirtului, a-                                                                                                             în saci sau în coşuri de nuiele şi se scu­                                                      sol şi pentru a distruge buruienile.
midonului, dextrinei, glucozei, cauciucului                                                                                                           fundă în hîrdăul ou soluţie, iar după 5            Sistemul de cultură prin plantări de
sintetic şi la extragerea unui ulei vegetal                                                                                                           minute se scot, se pun apoi în grămezi şi       vară a cartofului prezintă un interes deo­         Prin plantarea de vară a cartofului nu
special pentru aparate de precizie.                                                                                                                   se acoperă cu rogojini ţinîndu-se ast­          sebit pentru regiunea noastră, deoarece         se urmăreşte numai obţinerea unei recolte
                                                                                                                                                      fel 2 ore. Cartofii trataţi şi după ce          recoltele anuale de cartofi pot fi asigurate    bogate, ci şi o producţie de sămînţă să­
  Rolul cartofului într-o gospodărie, este                                                                                                            s-au zvîntat, se pun pe rafturi, sau pe         prin schimbarea repetată a cartofilor de        nătoasă (adică cartofi cu colţi neîmbătri-
mare în tot timpul anului, dar mai ales                                                                                                               podea la o temperatură de 10-12 grade           sămânţă, Cu sămânţă revitalizată.               niţi din cauza căldurilor mari din timipul
în lunile de iarnă şi primăvară Cînd com­                                                                                                             (Celsiuş) căldură. Cartofii trataţi se pun                                                      verii, etc.) Cartofii recoltaţi din plantă­
pensează lipsa celorlalte legume.                                                                                                                     într-un strat de 1-2 rânduri, astfel ca fie­      Plusul de cartofi, de oare s-a amintit        rile de vară, păstraţi pentru sămînţă, pen­
                                                                                                                                                      care tubercul să aibă lumină suficientă         mai sus destinat pentru plantări de vară,       tru anul viitor sau cei rezervaţi pentru
  Văzînd importanţa culturii cartofului,                                                                                                              pînă la data însămînţării oînd solul are        se va păstra într-o pivniţă rece, uscată şi     plantările de vară, vor da în anii urmă­
este necesar ca în perioada actuală fiecare                                                                                                           7-10 grade (Calsios) căldură.                   întunecoasă, unde se vor ţine pînă La data      tori o producţie sporită.
gospodar să-şi rezerve cei mai buni car­                                                                                                                                                              de 15-25 mai. La această dată, cartofii se
tofi pentru sămânţă. Aceasta, pentru fap­                                                                                                               întrucât în regiunea noastră în mare          sortează, alegînd numai cartofi sănătoşi cu       Recoltarea Cartofilor proveniţi din plan­
tul că, s-a constatat că ân decursul mai                                                                                                              parte cartoful este expus degenerării, în       colţi buni, groşi, viguroşi pentru sămînţă.     tările de vară se face la complecta matu­
                                                                                                                                                      mod practic pentru ameliorarea acestei          Apoi, se scot din pivniţă toţi cartofii buni    ritate a plantelor, de regulă în a doua ju­
multor ani de cultură, cartoful, ca şi alte                                                                                                           plante, în vederea obţinerii de produc­                                                         mătate a lunii octombrie. Recoltarea so­
                                                                                                                                                      ţii mari La hectar, se recomandă, oa fie­       de sămînţă şi se pun la iarovizat în strat      iurilor semi-tardive (mai tîrzii) se face
plante agricole, este atacat de unele boli                                                                                                            care gospodar să procedeze de urgenţă la        subţire de un rînd, într-o încăpere răco­       de obicei ou 10-15 zile în urmă după pri­
cum sîn t: „virozele“ care se manifestă sub                                                                                                           alegerea cartofilor buni pentru sămânţă.        roasă, luminoasă şi bine aerisită, expusă       mul îngheţ, pentru că numai atunci tu­
formă de răsucire, îngălbenire şi zbîr-                                                                                                               In cazul oînd un gospodar nu are cartofi                                                        berculii ajung să-şi îngroaşe mai bine
c’irea frunzelor, cît şi boala „mana cartofu­                                                                                                         pentru sămânţă şi trebuie să-i cumpere de       spre nord, sau,.oînd nu avem asemenea           coaja.
lui“ numită (phytophtora infenstans), ce se                                                                                                           la o altă gospodărie din localitate sau din     încăperi, cartofii pot fi puşi la iarovizat şi
                                                                                                                                                      alte localităţi, se recomandă de asemenea       într-un şopron, însă acesta să fie cu ex­         Respectarea întodmai a indicaţiunilor a-
manifestă prin apariţia pe frunze a petelor                                                                                                           să se cumpere numai cartofi aleşi, con­         poziţie nordică.                                ratate mai sus, garantează în mod sigur
                                                                                                                                                      form indicaţiilor de mai sus.                                                                   fiecărui ţăran muncitor o producţie sim­
de culoare gălbuie, care mai târziu se bru-                                                                                                                                                             Cartofii puşi La iarovizat (încolţit), din    ţitor mărită de cartofi.
                                                                                                                                                        In vederea măririi producţiei de Cartofi,     trei în trei zile se stropesc cu apă pentru
nifică, iar frunzele se usucă complect.                                                                                                               cît şi pentru revitalizarea cartofului de       a nu se veşteji, iar după a şaptea zi, oar-                     Ing. agronom IOHOM EUGEN
                                                                                                                                                      sămânţă, se recoman.dă fiecărui ţăran mun­      tofii trebuiesc întorşi pentru ca şi restul
Această boală atacă şi tuberculii, oare apoi                                                                                                                                                          de colţi să fie expuşi la lumină.

devin albăstrui iar pe urmă bruni. Boala
   13   14   15   16   17   18   19   20   21   22   23