Page 19 - 1955-04
P. 19
Nr 470 DRUMUL SOCIALISMULUI Pao. 3
Cadrele de propagandişti im raionul Hunedoara le urma unei critici DISCUŢI!
muncesc pentru însuşirea tezelor leniniste După apariţia în coloanele ziarului „Dru „C@ propuneţi pentru redueerea preţului de sos!
despre industrializarea' socialistă mul Socialismului“ nr. 452 a articolului
critic, intitulat „Despre caravana ce a fost
Pentru propagandiştii, elevii din cursu vac, de la complexul C.F.R. Simeria, Fur- în satu l. nostru“, am aşteptat nerăbdător In nr. 468 din 10 aprilie a.c., în ziarul nostru a fost publi La redacţia ziarului au şi sosit ştiri, ceea ce înseamnă că
rile de partid, cadrele den economie şi a- dui Toma, de la minele de fier din Ghe- să văd urmările. Mă gîndeam că-tovarăşii cat un articol redacţional, care a format subiectul unei discuţii această chemare n-a rămas fără ecou şi că oamenii muncii din
par&tul de stat din raionul Hunedoara, Lar, Sînbu Iosif, de la minele de fier din de la întreprinderea cinematografică regio asupra reducerii preţului de cost al cărbunelui şi al minereului. cuprinsul regiunii noastre sint gata să discute problemele ce sc
una din problemele de bază în studiul mar- Teliuc, cu ocazia discuţiilor s-a scos în nală Hunedoara-Deva, vor analiza profund pun în faţa lor pentru ridicarea productivităţii muncii şi redu
xism-leminisimiiui este însuşirea creatoare evidenţă faptul că marele Lenin în te relatările materialului, trăgând la răspun In cadrul acestor discuţii se vor analiza posibilităţile exis cerea preţului de cost.
a indicaţiilor nemuritoare ale marelui Le- zele despre industrializarea socialistă a dere, aşa cum se cuvine, pe cei d o i: şo tente în minele de cărbuni şi fier pentru reducerea preţului de
nin cu privire la industrializare— pro pus un accent deosebit pe dezvoltarea du ferul Ignat şi operatorul Dobre, de felul cost al cărbunelui şi minereului.
blema fundamentală a construirii socia precădere a industriei grele. Aceşti pro defectuos în care el şi-au desfăşurat mun
lismului. pagandişti au explicat cursanţilor felul ca, şi oa urmare a acestor măsuri, cre Toată grija pentru sporirea productivităţii muncii
cum partidul nostru aplică învăţăturile deam că în activitatea pe care aceştia o
îndrumaţi de comitetul raional de par leniniste la condiţiile ţării noastre, exem desfăşoară pe caravana cinematografică, Am primit Cu multă bucurie iniţiativa derii. Preţul de cost a scăzut, pentru că la sistemul defectuos al întrebuinţării maşi
tid, colectivul cabinetului nostru de par plificând cu realizările din raionul Hune care deserveşte raionul Haţeg, se va ob ziarului „Drumul Socialismului“, de a des baza producţiei de cărbune a stat oreşte- nilor de încărcat, care ştim, că folosite în
tid se străduieşte să ajute în permanenţă doara c a : creşterea producţiei de oţel, serva o îmbunătăţire. chide în coloanele sale discuţii cu privire rea productivităţii muncii. Productivitatea modul cel mai just, pot aduce un aport
propagandiştii pentru a-şi însuşi cît mai fontă, laminate, creşterea volumului de la reducerea preţului de cost al cărbune muncii determină evoluţia producţiei şi foarte mare la sporirea productivităţii
profund politica .partidului nostru baza Aşa ar fi fost normal să fie. Iată însă lui şi minereului. implicit contribuie la reducerea preţului muncii. La Petrila, în momentul de faţă
tă pe învăţăturile leniniste, să fie în stare transporturi etc. Totodată s-au discutat şi că cei din conducerea I.C.R. au crezut alt de cost. funcţionează numai două maşini de încăr
să lege tezele teoretice ou problemele sarcinile ce revin membrilor de partid în fel. Ei au crezut că e „de datoria“ lor să Materialele publicate vor fi prelucrate cat şi acelea cu intermitenţă, iar alte
practice pe oare viaţa din întreprinderi continua sporire a producţiei 'industriale. ia „apărarea“ celor doi, care mai persistă în cadrul tuturor organizaţiilor de bază In determinarea măririi producţiei de două maşini stau nefolosite.
le ridică zi de zi. De aceea, pe lingă a- In aceste cercuri un număr însemnat de şi acum în astfel de lipsuri. de la mina noastră şi sânt sigur că mulţi cărbune, o contribuţie deosebită trebuie
sigurarea studiului propagandiştilor în cursanţi, fruntaşi în producţie, îndrăgind mineri, tehnicieni, ingineri şi funcţionari s-o acordăm justei folosiri a utilajului La mina Petrila sînt mineri vestiţi ca
cercurile unde ei sînt încadraţi, ne-am studiul marxism-leninismului au devenit Felul ac'esta de a crede şi de a privi lu de la mina Petrila, vor lua cuvântul pen miner. Colectivul minei Petrila deşi şi-a Reisz Ioan, Haidu Iuliu, Mihai Ştefan,
preocupat şi de studiul de către aceştia a şi fruntaşi în' învăţătură. Aşa sînt tova crurile, este cu atît' mai dăunător şi ne tru a-şi împărtăşi experienţa şi a face îndeplinit planul trimestrial pe anul 1955 Kibedy Adalbert, Androane Iosif, Ioaescu
problemelor tehnice şi economice. răşii Munteanu Ioan, Oprea Nicolae, Ţipai sănătos, cu cît conducerea întreprinderii, propuneri pentru scăderea preţului de cost în proporţie de 101,6 la sută, totuşi pro Constantin şi alţii, care ar putea foarte
Nicolae de La secţia laminoare a Combi s-a grăbit în stabilirea diagnosticului de al cărbunelui. ductivitatea muncii şi preţul de cost au bine să-şi exprime părerea în ziar cum
Cu toate că o bună parte a propagandiş natului metalurgic „Gh. Gheorghiu-D9j ”, „corespondent mincinos“, fără oa în prea rămas mult în urma posibilităţilor de care luptă ei pentru creşterea productivităţii
tilor din Hunedoara sînt cunoscători în- Icnescu Petru.Oleju Dumitru de la I.C.S.H., labil să fi întreprins o minuţioasă cerce Luîndu-mă după titlul acestei teme pusă dispune colectivul minei. Aceasta se da muncii şi reducerea preţului de cost al
br-o oarecare măsură, ai problemelor teh Petraru Vasile, Oprişa Ioan, Delamia Eu tare a faptelor, pe teren. Ceea ce este însă în discuţie, „Ce propuneţi pentru reduce torează în mare măsură, nefolosirii com cărbunelui.
nice şi economice, aproape 50% fiind in gen de la complexul C.F.R. Simeria şi alţii. mai trist în cazul de faţă, e faptul că. rea preţului de cost al cărbunelui şi mi plecte a utilajului.
gineri, tehnicieni şi maiştri, totuşi pen conduc'erea întreprinderii, pleoînd ure nereului“, voi propune şi eu ceva. Propun ca în cadrul organizaţiilor de
tru oa dânşii să fie în stare să dea ex Marele Lenin ne învaţă că productivi chea la „argumentările“ celor criticaţi, ca Pentru a ne putea respecta angajamentele bază, sau în cadrul comitetelor de partid
plicaţii ştiinţifice problemelor fundamen tatea muncii este în ultima analiză fac drept pedeapsă pentru cel oare făcuse se- Factorul determinant în scăderea preţu luate în cinstea zilei de 1 Mai şi pentru a ale minelor, să se ţină cît mai multe con
tale ale industrializări soacialiste, am cre torul cei mai important, cel mai de seamă zisarea, satul Băieşti a fost scos de pe iti lui de cost este creşterea productivităţii termina planul -anual înainte de vreme s-au sfătuiri pe tema reducerii preţului- de cost
zut necesar a se organiza în cadrul semi- a victoriei noii orânduiri sociale. Insuşin- nerarul pe care avea să-l deservească a- muncii, a sporirii producţiei de cărbune. luat măsuri pentru extinderea mecaniză al cărbunelui. La mina Petrila, în cursul
nariilor permanente ciclul de lecţii teh- du-şi aceste indicaţii unii propagandişti ceastă caravană în lunile februarie şi rii. Se vor introduce de pildă la orizontul săptămînii viitoare, va avea loc o aseme
nico-economice. In cadrul acestor lecţii ca tov. Vemichescu Iuliu. de la complexul martie ajc., lipsind astfel timp de două In direcţia reducerii preţului de cost, nea consfătuire, în oare se va discuta pe
s-a vorbit propagandiştilor despre: Or C.F.R. Simeria, expune referate în faţa a- luni ţăranii muncitori de aici de specta mina Petrila a obţinut rezultate frumoase. X. A., noi locomotive electrice cu troley larg toate căile ce duc La scăderea preţu
ganizarea conducerii industriei socialis gitatoriicr despre căile ridicării producti colele cinematografice. Astfel în cursul semestrului II al anului lui de cost şi se vor lua măsuri operative
te, conducerea întreprinderilor socialiste, vităţii muncii, ajutând prin aceasta pe agi 1954, îndeplinirea sarcinii de reducere a şi noi trolla pentru manevrare da mină. în direcţia aceasta, pentru ca mina Pe
planul tehnic, economic şi financiar al tatori în activitatea lor practică. Astfel de „răzbunări“ sânt condamna preţului de cost a fost realizată în propor trila, aşa cum a ştiut să fie fruntaşă în
întreprinderilor, etc. bile şi nu fac cinste celor care le prac ţie de 119,5 la sută. *In prezent se fac pregătirile pentru intro cursul anului 1954, să fie şi în cursul a-
Dar trebuie arătat că pe lîngă rezulta tică. nului 1955, păstrîndu-şi şi pe mai departe
Tot în scopul înţelegerii mai profunde a tele obţinute în munca cu propagandiştii, Acestui succes i-a corespuns mărirea ducerea graficului de transport pe trase drapelul de mină fruntaşă pe industria
problemelor, în perioada cînd s-au dezbă în raionul Hunedoara mai există şi multe Datoria întreprinderii cinematografice producţiei de cărbune. Midie de tone de căr extractivă a cărbunelui.
tut în cercurile de studiu a istoriei liipsuri.Sînt unii propagandiştii, ca de pil regionale Deva este Ca imediat să lichi bune date peste prevederile planului, au ele principale ale minei. Incepind cu luna
P.C.U.S. problema „Lupta P.C.U.S. pen dă Suciu Vdorel de la ICSMC Călan, Pui deze cu astfel de poziţii „vitrege“ prin contribuit direct la realizarea sarcinii re SOMOGY IULIU
tru industrializarea socialistă“ am orga că Mihai din Simeria, Dănescu Nicoliţa care a nedreptăţit masa de ţărani munci ducerii preţului de cost. Creşterea produc mai se va urmări respectarea graficului cu
nizat la cabinetul de partid o convorbire din Ghelar şi alţii, care rezumîndu-se să tori ai acestui sat. In această, ordine de ţiei de cărbune, a micşorat greutatea spe secretarul Comitetului de partid
model, pe care a condus-o tovarăşul Toa- studieze numai capitolele indicate din Is idei e bine să se ştie, că e necesară, nu cifică în preţul de cost al amortismente toată stricteţea. Se va extinde marea şi de la mina Petrila
tar Adam, propagandist la I.C.S.H., cu toria P.C.U.S. sau broşurile de popu înlăturarea intenţionată a satului Băieşti lor şi cheltuielilor generale ale întreprin-
participarea tuturor propagandiştilor de larizare, nu sînt în stare să adâncească în din itinerariud caravanei, oi înlăturarea mica mecanizare, astfel, .că .sa va putea
la istorie anul H, pentru ai ajuta în tra deajuns tezele principale. lipsurilor din activitatea celor vizaţi.
tarea tezelor leniniste ou privire la in rezolva problema reducerii posturilor ne
dustrializarea socialistă. Căiăuzindu-ne după indicaţiile marelui Este timpul ca cei de la I.C.R. Hunedoa
Lenin, că figura centrală în învăţămân ra-Deva, să-şi dea seama că apucăturile productive. De asemenea, vom înlătura
In raionul nostru există un număr în tul de partid este propagandistul, vom unite, a celor 'doi Lucrători ai caravanei
semnat de propagandişti oare se străduiesc reuşi ca în viitor să acordăm mai mult criticaţi nu mai pot fi tolerate şi cocolo Continua introducere a tehnicii noi
ca cele învăţate să le traducă în viaţă, ajutor cadrelor de propagandişti, ştiind şite, că faţă de astfel de abateri trebuie
care ajută cursanţii să înţeleagă mai bine că n iv e lu l. teoretic al discuţiilor, conţi luate măsuri, hctărîte. V. HAŢEGANU Exploatarea straturilor subţiri de căr Cu ce nu sînt eu împăcat ? 'Unele ma se poate face brusc şi mai ales la mina
principalele probleme studiate şi felul cum nutul de idei şi eficacitatea lor sînt de bune ou maşinile de havat a lăsat posibi
partidul nostru se călăuzeşte după expe terminate în primul rind de aceştia. Seară literară litatea să se întrevadă, că s-au descoperit şini nu sînt din plin utilizate. De exemplu, noastră, unde în această problemă ne pre
rienţa bogată a P.C.U.S. şi a tezelor leni noi rezerve interne de ridicarea producti
niste. In cercurile c'onduse de propagan MOZEŞ GEZA In seara zilei de 14 aprilie a.c., -la cer vităţii muncii. Pe lîngă acest fapt s-a con un transportor cu raclele (craţer) care are ocupăm prea puţin.
diştii Florea Teodor, din Combinatul me 'v ¦ directorul cabinetului de partid cul literar „Ioan Budai Deleanu“ din Alba- statat că introducerea havezelor uşurează
talurgic „Gh. Gheorghiu-Dej”, Oardea No- *1'- din raionul Hunedoara Iulda, s-a organizat o seară literară Cu foarte mult munca minerilor ce lucrează debitul de 60 tone cărbune pe oră. Dacă Realizări frumoase au fost obţinute de
ocazia împlinirii a 25 de ani de la moartea în abatajele subţiri de cărbune — stil
marelui poet sovietic Vladiimir Maoja- frontal. presupunem că lucrează numai 5 ore pe mineri prin introducerea perforatoarelor
kovsfci.
Pentru a mări capacitatea de lucru a schimb în plin, ar trebui să transporte electrice la abatajele frontale, perforajele
Cu acest prilej profesorul Ioan Lăncră- havezelor, un colectiv de muncitori şi teh
jan a vorbit.celor adunaţi despre viaţa şi nicieni de la mina noastră, au propus lun lunar peste 2.300 tone cărbune. Or, lu găurilor făoîndu-se acum într-o oră şi ju
opera lui Maiakovski. girea barei de lucru a havezelor de la 1,2
m. la 1,4 m. pînă la 1,6 m. In felul acesta crul acesta nu se realizează decit La unele mătate — două ore, pe cînd cu perfora
Membrii cercului literar au citit apoi se măreşte suprafaţa de havare cu 25%,
fragmente din poem ele: „VLadimir Ilici ceea ce reprezintă într-un oidu cel pu abataje frontale de mare capacitate. Tran toarele pneumatice sînt necesare 4-5 ore
Lenin”, „Ei bine“, (Poemul lui Octom ţin 47 tone cărbune extras în plus. sportoarele cu raelete nu realizează la şi aceasta cînd este aer comprimat în can
brie), „In gura mare" şi „Versuri despre
paşaportul sovietic". Totuşi în această direcţie trebuie să a- mina Lupeni, nici 10 tone pe oră în medie titate suficientă. Timpul economisit la ba
răt că, atît eu personal cît şi Conducerea
Contractează animale minei împreună cu şefii de sectoare, nu şi iată că aceste utilaje nu folosesc decît terea găurilor cu ajutorul perforatoarelor
au luptat îndeajuns pentru aplicarea tu
In preajma aniversării naşterii Marelui Lenin Văzînd că obţin avantaje mari de pe turor măsurilor tehnico-organizatorice, ca 66% din capacitatea lor. Iată deci cum electrice aduce o însemnată reducere a
urma încheierilor de contracte cu statul, re au menirea să garanteze funcţionarea
tot mai mulţi ţărani munoitori din co perfectă a maşinilor de havat. Astfel, ne- neuibilizarea raţională a acestor transpor preţului de cost pe tona de cărbune, toc
muna Pojoga, raionul Ilia, contraotează dîndu-se atenţia cuvenită acestor maşini,
Oamenii muncii din regiunea noastră riior despre viaţa şi activitatea Marelui animale. la patru din ele s-a ars bobinajul de la toare cu raclele, grevează asupra preţului mai datorită faptului că- se ridică foarte
se pregătesc pentru, aniversarea a 85 ani Lenin. La tcate librăriile şi bibliotecile din motoare, făcându-le indisponibile. In mo
de la naşterea Marelui Lenin, geniu al radonul Petroşani sînt organizate expo Până în prezent pe întreaga comună mentul de faţă la mina Lupeni din 9 ha- de cost. mult productivitatea muncii.
omenirii progresiste, conducătorul pro ziţii de cărţi din operele lui V. I. Lenin. s-au contractat un însemnat număr de veze lucrează numai 5 — ceea ce denotă,
letariatului din lumea întreagă. animale dintre care 30 boi, 11 viţei, 9 vaci, că nu ne-am preocupat îndeajuns de a- Locomotivele de tracţiune circulă cu -, •Se observă o îngrijire necorespunză
In raionul Hunedoara, în urma conferin 77 porci, 19 oi şi 14 mei. ceastă problemă. Pînă la 1 Mai 1955 se va mai puţine vagonete decît este prescris. De toare a uneltelor pneumatice ; ele se uzea
Zilele trecute, în oraşul Deva a avut ţelor ce s-au ţinut în faţa agitatorilor pe pregăti însă introducerea unei maşini de exemplu, locomotiva de 6 tone trebuie să ză prea repede. Ac'easta în deosebi din
loc o expunere pe te m a: „Lenin Marele întreprinderi, au loc numeroase convor Fruntaşi la contractări sînt ţăranii mun havat la abatajul III, stratul 9 şi apoi, pe transporte 40 de vagonete. Deseori ea însă cauza procedeului nejust al practicării a-
Geniu al omenirii progresiste“ în faţa pro biri la locul de producţie. La Trustul 4 citori Popescu Nicolae, care a contractat rînd le vom introduce pe toate. Din cele poartă cu mult mai puţine vagonete decît saltului de la sfârşit de lună, când se dă
pagandiştilor, agitatorilor şi lucrătorilor de Construcţii din Hunedoara în toate gru 2 boi, Duma Ioan, doi boi, Mariş Matei, două combine, în momentul de faţăj nu capacitatea pe Care o are. La maşina de zor cu recuperarea timpului pierdut fără
partid, care urmează a susţine convorbiri pele sindicale au avut loc în zilele de doi boi şi un porc, Delean Matei, 13 oi, lucrează decît una ; maşinile de încărcat extracţie, de asemenea, în loc să se tran rest — ceea ce duce inevitabil la mărirea
şi conferinţe în faţa oamenilor muncii din 14-15 aprilie convorbiri despre Marele Le Laz Ioan, trei porci. sporte 32 de persoane în colivie, cît este consumului de aer comprimat şi în mod
întreprinderi şi instituţii. nin şi operele sale nemuritoare. însă funcţionează toate. posibil, se transportă doar cîte 15.
Intre zilele 12—14 aprilie, expuneri pe La căminele culturale se •organizează Cea mai importantă problemă cu carac indirect grevează asupra preţului de cost.
aceeaşi temă, au fost ţinute de delegaţii conferinţe pentru ţăranii munoitori. La Aerul comprimat la mina Lupeni, în a-
secţiei de propagandă şi agitaţie a Comi conferinţa organizată de căminul cultural ter tehnico-economic este aceea a între
tetului regional de partid, la toate cen din comuna Out raionul, Sebeş în ziua de
trele de raioane pentru agitatorii, şi pro 10 aprilie a.c., au luat parte peste 300 de buinţării cu chibzuială a energiei elec parenţă insuficient, este în realitate prea
pagandiştii de la raioane. ţărani muncitori.
trice pentru a se putea înlocui energia mult. Remedierea dificienţelor nu constă
La minele de cărbuni din Valea Jiului Convorbirilie şi adunările festive, în
în zilele de 13-14 aprilie au avut loc chinate aniversării a 85 ani de la naş pneumatică. Maşinile pneumatice sînt cu în mărirea capacităţii comprescarelor, oi
adunări pe schimburi, unde membrii bi terea lui V.I.Lenin, continuă în întreaga mult mai costisitoare decît cele electrice, în funcţionarea lor perfectă, în dimensio
roului raional de partid au vorbit mine- regiune. fiindcă aerul comprimat ne costă de cca. narea, execuţia şi întreţinerea corectă a
9 ori mai scump decît curentul electric. reţelei. Economisind şi aerul Comprimat,
Tendinţa generală este de a se înlocui ma
şinile pneumatice cu cele electrice. S-a vom contribui la reducerea preţului de cost.
constatat de asemenea că o trecere radi ing. BACU ANTON
cală de la o stare de lucruri la alta, nu mecanic şef la mina Lupeni
>o o <»«•>o o - o o o o -«> <
Minunate sînt vrem urile în care trăim, Printre viitorii învăţători ţii de un nivel ridicat, desfăşurate într-o Veşti de la corespondenţii noştri
vremi sub soarele cărora cele mai îndrăz atmosferă de disciplină şi interes gene
neţe visuri ale tineretului devin fapte, ca vrea să muncesc, aş răspunde hotărît aşa: asemenea, mulţi sînt oare doresc' ca şi ele ral. Asemenea cazuri pot fi relatate Tot mal muiie contractări de animale Şi-au curăţit păşunea
pătă viaţă. Cît de măreţ e să şti că ai în „In oricare din satele patriei mele, acolo vii lor de mîine să ajungă să sorie tot atît încă multe la rînd. Ele nu sînt altceva de
faţa ta viaţa, o viaţă nouă şi minunată unde este nevoie, de mine. Şi acestea, nu de corect şi de frumos, oa elevii tovară cît expresia vie a faptului că viitorii în In urma muncii de lămurire depusă de In comunele Soimuş şi Hărău, comite
spre dare slobod şl pe deplin stăpîn pe sînt vorbe de paradă“... şei Grosu de la clasa Il-a şcoala de apli văţători de la Şcoala pedagogică__jnixtă comuniştii din comuna Berthelot, raionul
voinţa ta, te îndrepţi dornic de a o cuceri... caţie. Fără îndoială că şi acest lucru îl Deva se pregătesc fără întrerupere pentru Haţeg, oficiul raional de achiziţii şi con tele de îngrijire a loturilor zootehnice şi
Discuţiile urmează mai departe -aşa, le vor înfăptui. ca mîine, oînd vor păşi în lumea satelor păşunilor comunale desfăşoară o vie ac
Anul şcolar în curs, se apropie de sfîr- gate de acelaşi fir al încrederii ¦în viitor, noastre, să-şi pc-ată îndeplini cu cinste ma tractări - de animale, a reuşit -.să încheie
şit şi pe măsură ce ultimele lui zile încep al dragostei sincere de a munci din toate încă de acum au dovedit ce pot... rea lor sarcină de luptători neobosiţi îm un număr însemnat de contracte cu ţă tivitate. Sub îngrijirea şi supravegherea
a se scurge, pe coridoarele şcolilor, în puterile, pentru a da patriei generaţii de potriva întunericului şi a inculturii. ranii muncitori. comitetului de administrare a lotului zo-
pauze, discuţiile elevilor devin tot mai în oameni noi, culţi şi înzestraţi cu cele mai O vorbă veche spune că „ziua bună se zotehnic din comuna Şoimuş, ou ajutorul
flăcărate. Fiecare are de spus ceva, fie nobile sentimente. cunoaşte de dimineaţă“. Bine se potri Pentru o şi mai bună pregătire a lor Astfel, s-au contractat 83 de viţei, 55
care nutreşte un gînd al său, o năzuinţă veşte şi la Şcoala pedagogică mixtă din de porci, 7 capete bovine şi 10 oi. In frun ţăranilor muncitori s-a a r a t. întreaga su-
scumpă. Unii pun la cale felul în oare îşi După pilda celor care i-au îndrumat... Deva. încă de pe acum, din zorii viitoa Viitorii învăţători aşteaptă plini de ne tea muncii de contractare se găsesc ţăra prafaţă-.a lotului, însămînţîndu-se 5 hec
vor petrece zilele de vară, ori povestesc rei lor munci, elevii anului IV au dovedit răbdare clipa în care să poată arăta po nii muncitori ca Simedroni Aron din satul tare cu orz, ovăz şi borceag, .iar.-un hec
crîmpee din întâmplările vacanţelor tre Tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej, iubitul că acolo unde vor fi trimişi, vor şti să porului că ei sînt gata de a nu precupeţi Tuştea, Pârău Ioan, Părău Aron, deputat, tar ou trifoi în cultură ascunsă, \ •
cute. Alţii îşi fac planuri despre ce anume nostru conducător, la Congresul învăţăto muncească cu folos. Ei au arătat în dese nimic pentru răspândirea luminii. Acest şi mulţi alţi ţărani munoitori care în luna
cărţi vor citi. Cele mai interesante dis rilor a spus : „...pentru a-şi îndeplini cu ocazii că sînt înarmaţi pentru a trece cu timp care le-a mai rămas însă pînă La august a. c. vor preda vitele Contractate. Ţăranii fruntaşi din satele BăLata şi Şoi
cuţii însă, le poţi totuşi auzi de la acei Cinste misiunea, învăţătorul trebuie să fie bine greutăţile ce li s-ar ivi. Profesorii ce sfârşitul anului şcolar, fructificat în aşa
care, odată cu terminarea acestui an şco el însuşi bine pregătit, să aibe bune cunoş i-au pregătit panitru munca de mîine, au fel încit să nu mai existe nici un gol în PAŞCA GHEORGHE muş care au contribuit la aratul lotului
lar, vor plec'a pe poarta şcolii, fără a se tinţe ştiinţifice şi pedagogice“. ştiut să le dea multe luoruri necesare. To cunoştinţele lor. In vederea acestui scop,
mai întoarce pe ea ca elevi, ci ca oameni varăşul Oprea de pildă, profesor metodist viitorii absolvenţi au datoria să depună zootehnic şi însămînţarea lui sînt, Bodea
„întregi“, încadraţi în numeroasa armată ...In Şcoala pedagogică mixtă din Deva la limba română, i-a îndrumat necontenit întreaga lor silinţă pentru a câştiga cît
a celor ce munc'esc; şi aceştia sînt elevii s-a dus o luptă susţinută pentru ca în- să acţioneze mereu întru-un f ront comun mai multe cunoştinţe. Ei trebuie să dea Romulus, Paşca Emilian, Munteanu Emi-
tr-adevăr să se poată ajunge la înfăptui pentru a forma elevilor o scriere şi expri întreaga atenţie legării cunoştinţelor lor
anului IV de la Şcoala pedagogică mixtă rea acestui lucru. Viitorii învăţători au mare corectă. Ei nu' vor uita acest lucru. de practică. Nu trebuie să piardă nici o Fruntaşi la predarea cotelor lian şi alţii. *
din Deva. Fiecare din ei vorbeşte despre fost îndrumaţi şi ajutaţi pas cu pas. E Nu vor uita nici sfaturile tovarăşului pro clipă din vedere calitatea lecţiilor, contro
modul în care va munci acolo unde va fi demnă de remarcat aici munca însufleţită fesor Munteanu, care i-a îndrumat să dea lul temelor date copiilor pentru acasă. în Ţăranii muncitori din comuna Ţărăţel. Nu de mult cetăţenii din comuna Hărău,
trimis, acolo unde patria îi va cere con a învăţătorilor de la clasele I-IV, de pe elevilor noţiuni elementare de teoria mu totdeauna să-şi pună pe primul plan esen au curăţit peste 225 hectare de-păşune.
cursul. P rivirile tuturor strălucesc pline lîngă şcolile medii, care au dovedit un in zicii încă din primele clase şi nu vor uita ţialul, ferindu-se de a se pierde în amă raionul Brad, achitîndu-sa cu cinste de
parcă de bogăţia elanului pe care deabia teres deosebit în ‘buna pregătire a viitori nici străduinţa cu care tovarăşul Ţînlea, nunte de prisos. Ei trebuie să aibe grija
aşteaptă să-l folosească. Să ne oprim o lor lor colegi de muncă. In acest fel poate profesorul lor de pedagogie, i-a învăţat cele de a-şi sistematiza întotdeauna cunoştin predarea cotelor de came şi lapte, au fă TOMA IOSIF
clipă pe unul din coridoarele acestei şcoli fi amintit tovarăşul Voicu de la clasa FV-a mai juste procedee şi metode pe care să ţele în aşa fel, îneît să fie în măsură de
şi să ascultăm ce oare îşi spun viitorii în a Şcolii de aplicaţie, tovarăşa Grosu de le aplide la clasă, la fiecare lecţie în par a le prezenta pe timpul predării lecţiilor cut ca pe trimestrul I a. c., comuna lor
văţători Kobald Maria, Lai Ican, Bina şi La ol. Il-a tot de la această şcoală şi alţii. te. Acest lucru l-au dovedit cu prisosinţă limpede şi cît se poate de curgător.
alţii. Pe lîngă faptul că aceştia au fost sfătui încă de pe acum. Spre exemplu viitoarea să devină fruntaşă pe raion. Fruntaşi la
torii continui ai celor oare se străduiesc *
— Citeam nu de mult în „Scînteia ti învăţătoare Ştefănescu Minodora, în pre predarea cotelor pe comună sînt ţăranii Se repară drumurile satelor noastre
neretului" — vorbeşte plin de înflăcărare să înveţe astăzi greaua şi frumoasa me In curînd pe porţile şc'oiii pedagogice
Lai Ioan — o scrisoare deschisă către o darea pe care a făcut-o la lecţia de citire m uncitorii: Onuţă Ioan, Oprea Ioachim, Porţiunea de 3 km. ce desparte cătunul
tînără absolventă, care nu a voit să mear serie de luminători ai satului, ei au cons vor ieşi zeci de învăţători tineri, însufle Retişoara, de comuna Ghelar a fost ni
gă la sat. Şti cum o numea autorul scri „Lunca de aur“ pentru clasa Il-a, a reu Lungu Ioan, Grama Nicolae şi alţii care velată şi petruită prin muncă voluntară.
sorii ? Dezertoare aşa îi spunea. tituit in acelaşi timp şi un exemplu per ţiţi de cele mai înalte idealuri...
sonal de muncă ordonată şi neobosită. şit să facă o minunată asooiere între con şi-au predat în întregime cotele chiar pe La repararea drumului au participat
— Eu ored că a fost prea indulgent cu ...Să mergeţi cu bine, semănători ai cul mobilizaţi de comitetul executiv al sfatu
ea— se amestecă eleva Bina. A fugi de Bunăoară, mulţi elevi ai ultimului an vi ţinutul bucăţii şi Cunoştinţele pe care ele întreg anul. lui popular comunal şi comitetul de între
datorie e mai mult decît o dezertoare, e turii noi, socialiste. Satele patriei noastre prindere al minei Ghelar peste 300 de ce
pur şi simplu o crimă pe care o comiţi sează să-şi facă clasele lor, în oare vor vii le aveau deja de pe timpul excursiei LUCA MARIOARA tăţeni, mineri, tehnicieni, ingineri, func
faţă de societatea ce şi-a pus nădejdea în făcute de ei în Lunca Mureşului. Rezul dragi vă aşteaptă pline de nerăbdare. Să ţionari şi ţărani muncitori.
tine. lucra în viitoarea muncă, tot atât de fru Peste 450 de difuzoare
tate frumoase la lecţii a reuşit să ob staţi neclintiţi la datorie şi să nu vă spe FLORINOAŞ ILEANA
— Da, ai dreptate Bina — îi întăreşte moase, tot atît de înzestrate cu material ţină şi viitoarea absolventă Kobald Ma Comuna Jina — comună de munte din
spusele eleva Kobald Maria. Uite, mie dacă riaţi niciodată de greutăţi. Frumuseţea k
mi s-ar pune întrebarea, unde anume aşi didactic, tot atît de curate şi de atrăgă ria, ce, prin atitudinea ei hotărîtă şi si raionul Sebeş este în întregime radiofi-
unei biruinţi constă nu atît în faptul că cată. Cele 450 de difuzoare oare aduc O astfel de muncă voluntară s-a orga
toare oa a tovarăşului Voicu sau a celor gură, a reuşit să predea întotdeauna lec- nizat şi în satul Şesuri din raionul Brad.
ai obţinut-o, cît în faptul că ai ştiut în veşti de pe întreg cuprinsul patriei noas Pe Valea Balului pe care altădată.era doar
lalţi. Şi fără îndoială că ei nu se vor lăsa tre şi din afara hotarelor ei, au făcut să o cărare de puteai pătrunde numai cu pi
vinge tot ce a frînat munca ta. ciorul, astăzi s-a deschis un drum petrudt
pînă ce nu-şi vor îndeplini acest vis. De crească dorinţa ţăranilor muncitori din cu şanţuri pe ambele părţi pentru scurge
V, RADU comună de a-şi introduc'e şi lumină elec rea apei, pe unde se poate circula chiar
şi cu maşina.
trică. Astfel, ei au săpat 450 de gropi în
care s-au instalat stîlpii necesari reţelei In această muncă s-au .evidenţiat tov.
pentru electrificarea întregii comuni. Ţă Titu Cornel, Titu Ican, TebLaş Avram1,
Circo Avei şi Circo Maoaiie.
ranii muncitori din comuna Jina muncesc
MOŢ NICOLAE
ou abnegaţie pentru înfăptuirea acestei
acţiuni, fiind convinşi Că odată- cu pătrun
derea luminii electrice viaţa lor va fi mai
frumoasă.
BOGDĂNEL PAVEL
