Page 2 - 1955-04

Pag. 2 DRUMUL SO C IA L ISM U LU I Mr. 466

Închiderea anului şcolar în Invăţămîntul Au ieşit la însămînţat

de partid Sa sate — te atenţia Nu de mult ţăranii muncitori din Sebeş 'W *
au ieşit la oîmp să însămânţeze. Prin hăr­

comitetului raional da partid nicia muncii lor, ei au însămânţat până Muncă entuziastă tate peste 60 de persoane. Cel mai greu roadele muncii îi răsplătesc pe deplin.
acum o suprafaţă de 22 hectare cu orz, lucru, mi-a fost să aflu care anume din Oricine va întreba de clubul „Gh. Apos­
încă de cum ai făcut primii păţi în
Creşterea nivelului de cunoştinţe po­ zulte totodată şi sarcinile ce trebuiesc în­ 12,80 hectare cu ovăz şi 0,29 hectare cu clubul „Gh. Apostol“ din Cugir, te în­ toţi aceşti corişti sînt mai harnici. Şi aceas­ tol" din Cugir, nu poate auzi despre el
grâu. tâmpină un aspect plăcut, atrăgător. Să­ ta pentru singurul fapt că toţi erau buni, decît numai lucruri frumoase. Şl desi­
litice a membrilor şi candidaţilor de par­ deplinite de către cursanţi în perioada lile curate, te îmbie parcă să pătrunzi toţi activează cu dragoste şi tragere de gur că aceasta e intr-adevăr o mîndrie.
Fruntaşi în această muncă, sânt ţăranii în ele, iar pe oameni, îi caracterizează inimă. Descoperii totuşi pînă la urmă
tid, a constituit în ultimul timp o preo­ muncilor de primăvară şi vară. muncitori Besotu Ioan, Bojiţă Avram, entuziasmul, înflăcărarea, setea de mun­ că cei mai harnici dintre harnici, sînt
Sirbu Avram, Ordean Ioan şi alţii. că ce se poate citi în ochii fiecăruia din­ tovarăşii Crişan Maria şi Popa Simion,
cupare importantă pentru comitetul ra­ Paralei cu pregătirea propagandiştilor tre ei. Peste tot acelaşi elan, aceiaşi amîndoi fruntaşi în producţie, fruntaşi D. VAS1LICĂ
însufleţire. şi în muncă culturală: Tot aici, mai
ional de partid Ilia,, ştiut fiind că nive­ în cadrul seminarului permanent ou pro­ aflai că, nu de mult a luat fiinţă în ca­ —- 0 0 ° —
NeîncreAzător cum sînt din fire, mă drul clubului o fanfară. Aceasta era de
lul politic şl ideologic al membrilor de blemele donvorbirilor recapitulative, au apucai să scotocesc, să întreb, să mă in­ multă vreme plănuită, dar lucrurile s-au Atitudine nejustă 1
teresez. „Cine ştie", mă gîndeam în si­ tot amînat. Tovarăşul Birta, a deschis
partid din raion hotăreşte în mare mă­ fost pregătiţi şi lucrătorii de partid şi Se pregătesc nea mea. „A.parenţele înşeală de cele atunci un curs cu tinerii care doreau
mai multe ori. Am mal păţit-o eu şi să înveţe a cînta la instrumente şl as­
sură soarta aplicării saroinilor izvorâte din membrii comitetului raional de partid, să însămînţeze porumbul altă dată. Realitatea nu se poate judeca tăzi, fanfara numără peste 21 de tineri, Nu sînt prea depărtate timpurile în
după suprafaţă, ci după adîncime..." care au pregătit un repertoriu de 16 bu­ care colectivul sportiv „Avîntul" din
hotărârile partidului şi guvernului. care au fost repartizaţi să răspundă per­ După ce au terminat la 27 martie în- căţi muzicale. Merită în mod deosebit cadrul raionului Sebeş, desfăşura o ac­
sămiînţarea culturilor din urgenţa I-a, Mă legai mai întâi de planificare. A- să fie remarcaţi dintre aceştia, tovarăşii tivitate demnă de toată lauda. Avea
Analizele ce aiu avut loc, hotărârile sonal pentru buna desfăşurare a con­ colectiviştii din Şibot, raionul Orăştie, ceasta e unul din pilonii de seamă a Fabricius Mihai, Gabor Fritz, Albricht echipă de volei, fotbal, handbal, popice,
au început pregătirile pentru îmsămînţa- muncii şi de aceea vroiam să văd cum Hansz şl Dicu Tralan, care, deşi la în­ atletism şi altele. Aceste echipe, mai
luate şi controlul efectuat de membrii co­ vorbirilor de sfârşit de an, reuşind a se rea porumbului. Fină acum ei au discuit stau cu ea. Oricît aşi fi vrut însă ca ceput nici nu ştiau măcar cum arată un sînt de fapt şi acuma, numai că ele mai
şi grăpat cele 23,30 ha. pământ ce va fii să găsesc, cum s-ar zice „nod în papură", portativ, acum au ajuns să cînte cu mul­ mult stau decît se antrenează.
mitetului raional de partid, au avut ca cuprinde cu ajutorul acestor tovarăşi însămânţat cu porumb şi şi-au procurat nu am putut. Clară, precisă, împărţită tă uşurinţă pe note.
pentru sămânţă 730 kg. porumb hibrid din pe oameni, planificarea era întocmită Trebuie spus că, înainte, acest colec­
urmare întărirea simţului de răspundere toate cercurile şi cursurile din raion. soiurile oimoantin şi dinte de cal. înain­ frumos, mai întâi pe trimestru, apoi de­ Activitate rodnică am găsit şi la ci­ tiv sportiv, era sub oblăduirea comite­
te de însămînţare, colectiviştii au hotărât falcată pe luni şi săptămîni. Chiar la nematograful acestui club. Planul aces­ tului de întreprindere a fabricii de hîr-
în munca multor organizaţii de bază şi a Indicaţia comitetului raional de partid să mai grăpeze odată întreaga suprafaţă intrare, scris cu litere mari un afiş a- tuia, la spectatori şi venituri e depăşit tie „1 Mai" Petreşti, dar din pricină că
de teren destinată porumbului. nunţa oricui era interesat, zilele cînd cu 1120/0. Iar ca o mărturie a faptului acesta s-a dovedit a fi cît se poate de
lucrătorilor de partid faţă de problema a fost aceea, ca din problemele ce au fost se ţin repetiţiile pe ramuri de activi­ că intr-adevăr munca acestui cinemato­ vitreg cu el, a fost mutat sub patronajul
In afară de aceste lucrări colectiviştii tate. graf este de nivel ridicat, se poate ve­ comitetului de întreprindere I.F.I.L Se­
propagandei de partid. Astfel în urma mă­ dezbătute la raion, să se aleagă în fie­ din Şibot au transportat 30 tone gunoi dea fluturînd imediat după intrare în beş. Acest lucru s-a petrecut prin luna
surilor luate s-a reuşit ca, spre deosebire care cerb şi curs acele probleme care sânt de grajd la grădina de zarvoturi, au gră­ „Bun, îmi făcui eu socoteala, cu asta cabina operatorului drapelul de fruntaş mai 1954. Dar, deşi de atunci şi pînă
de situaţia care era în raion la sfârşitul cele mai semnificative în satul respectiv. pat pentru menţinerea umezelii în pă­ stau bine, dar să vedem în ce măsură pe ţară, drapel cîşiigat la concursul acum au trecut cca. 10 luni, totuşi co­
anului 1954 oînd cca. 40% din cursanţi Urmând aceste îndrumări ,1a cursul seral mânt 30 ha, grâu de toamnă, 16 ha. lu- sînt înfăptuite toate cele planificate dintre cinematografele sindicale. Situa­ mitetul de întreprindere a fabricii „1
nu se prezentau la convorbiri, acum, în din Dobra de pildă (propagandist tov. cernă şi 15 ha. trifoi, şi au săpat 360 aici”. ţii ca cele arătate pînă aici, pol fi găsite Mai" Petreşti (secretar tov. Bîscă) încă
preajma închiderii anului de învăţământ Modsin Ioan) s-a pus în centrul dezba­ gropi pentru plantarea unei livezi. şi la bibliotecă şi la echipa de dansuri nu a binevoit să predea comitetului de
Intrai în sala de repetiţie pentru cor. şi la echipa de teatru, intr-un cuvînt întreprindere I.F.I.L., echipamentul spor­
să avem în medie pe raion o frecvenţă terilor problemele schimbului de mărfuri La toate aceste munci, s-au evidenţiat Mă întâmpină încă de la uşă tovarăşul peste tot. tiv pe care-l deţine. Iată pentru ce dar,
de 85%, observlndu-se în acelaşi timp şi dintre oraş şi sat, iar la cursul seral din în mod deosebit colectiviştii Şincu Gheor- Blrta Anton, dirijorul. Acesta, tocmai sportivii colectivului „Avîntul", stau şi
ghe, brigadier, Popa Tema, Ionaş Gheor­ îşi aranja partiturile şt aştepta să-i vie Directorul clubului, tovarăşul Balînt, nu se antrenează, stau şi aşteaptă doar,
o creştere simţitoare a calităţii discuţiilor. Bretdin (propagandist tovarăşul Oncoş ghe, Duşa Zaharia şi alţii. coriştii, care, începuseră deja a apare alături de tovarăşii Popescu Ilie, Jirca doar vor primi cumva echipamentul ne­
unul cîte unul. Din cele vorbite cu el Ioan, Matruşl şi alţii, depune o neo­ cesar ce pînă una alta se odihneşte în
S-a putut constata că unele organizaţii Viiorel) s-a pus în discuţie aplicarea sar­ cît şi cu ceilalţi care mai erau acolo, bosită activitate. Si pe drept cuvînt că pace, prin dulapurile comitetului de in-
aflai că la cor frecventau cu regulari­ reprindere al fabricii „1 Mai" Petreşti.
de bază se preocupă mai îndeaproape de cinilor prevăzute în Hotărârea plenarei
Aplică practic ce-au învăţat In sfîrşit, organele competente, credem
învăţământul de partid, controlează ac­ C.C. ai P.M.R. din august 1953. că se vor îngriji de acest lucru.
La gospodăria agricolă colectivă din co­
tivitatea propagandiştilor şl a cursanţilor. Pentru a veni mai mult în ajutorul pro­ Predau cotele de carne J ¦ POPA TUDOR
Drept rezultat s-a văzut ridicarea Cali- pagandiştilor au fost organizate de că­ şi lapte muna Miercurea, raionul Sebeş, colecti­
tăţil discuţiilor şi a frecvenţei la cercuri tre membrii biroului raional consultaţii corespondent voluntar
şl cursuri. De exem plu: organizaţia de pe teme. Propagandiştii au primit ca ma­ Până acum, în raionul Haţeg planul viştii, în decursul iernii, au frecventat
bază din Gurasada analizează periodic, terial ajutător şi câteva planşe şi foto­
în afară de frecvenţă, felul cum propa­ montaje referitoare la realizările regimu­ trimestrului I la predarea cotelor de car­ cu regularitate lecţiile predate de tehni­
gandistul Dupaş Teofid leagă problemele lui democrat-popular.
teoretice de situaţia din comună şi felul ne vacă a fost realizat în prooentaj de cianul agronom La cercul agrotehnic din
cum cursanţii, însuşindu-şi cele predate Aju fost însă şi cazuri în care unii in­ gospodărie.
la cursul seral, aplică în practică cele în­ structori ai comitetului raional de partid 109%, la came de porc 94% şi la lapte
văţate. Majoritatea dintre cei 18 cursanţi au privit fără răspundere sarcina încre­ Din lecţiile predate el au învăţat multe
!şd-au însuşit problemele de bază din dinţată. Tovarăşul Miunteanu Liviu, a lă­ 95%. La obţinerea acestor realizări au
program. Cursanţii din Guirasada au dez­ sat ca la cursul seral anul I. de la Hia metode noi de lucrare a pământului, din­
bătut pe larg tema „Dupta partidului (propagandist tov. Furdui Emil) să se contribuit în mare măsură colectorii co­ TE BIBLIOGRAF
pentru colectivizarea agriculturii, posibili­ treacă la convorbirile recapitulative, fără tre oare unele au şi început să le pună
tăţile trecerii de la întovărăşirea agricolă ca să fi organizat vreo consultaţie, fără munali cum ar fi, tovarăşii Opîrâescu materială a. ţăranilor muncitori la spori­
la gospodăria agricolă c'oiectivă. In urma ca tovarăşii să fi studiat problemele sta­ în practică. Printre metodele pe oare le- rea producţiei agricole vegetale şi ani­
discuţiilor ce au avut loc, cursanţii au bilite. Dânsul nici nu a participat măcar Petru, colector în comuna Răohitova, to­ male. De asemenea, se subliniază sarci­
discutat această problemă şl cu ţăranii la convorbiri. La fel au procedat şi in­ au pus în practică se enumeră şi metoda nile ce revin organizaţiilor de partid şi
!muncitori din întovărăşire şi chiar cu cei structorii Drăguiş Nicolae, Oprea Ioan, varăşul Matesoi Iosif, colector în comuna organelor de stat în vederea mobilizării
dinafara întovărăşirii agricole. Bottdur Petru oare evită să ia parte la iaravizărli griului de pimăvară, orzului de ţărănimii muncitoare pentru realizarea
discuţii deoarece ei înşişi nu sînt în d a r Râu Alb şi alţii, care s-ou străduit să primăvară şi ovăzului. acestui sc'cp. Din broşură se desprinde
In mold asemănător au decurs discu­ cu problemele. olar ideea că o adevărată bunăstare, o via­
lămurească oîţi mial mulţi ţărani mun­ Golectiviştii având dorinţa să vadă re­ ţă omenească pentru ţărănimea munci­
toare, o agricultură înaintată pot fi asi­
citori pentru a-şi preda cotele la timp, în­ zultatele bogate pe care le vor obţine gurate numai pe oalea trasformării socia­
prin metoda iarovizărid seminţelor la re­ liste a aigriiculturii.
ţiile şi în cursurile serale din întovără­ deplinind astfel planul colectărilor de car­
şirile din comuna Dobra, Săloiva şi Pojoga, Punerea in cultură a terenurilor
unde în urma dezbaterii acestei probleme Comitetul raional de partid, pe baza in­ ne şi lapte pe comunele lor în procentaj necultivate şi a celor supuse
în cursul seral din Brâzmic şi Lăpuşnio, dicaţiilor primite ,a luat măsuri ca în degradării
cursanţii au depus cereri pentru crea­ satele unde lucrările de primăvară nu pot de 100%.
rea de întovărăişiri agricole de tip T.O.Z. încă începe şi unde anumite lecţii au ră­ Broşura expune pe scurt lucrările teh­
Printre aceştia sînt tovarăşii Costea Lu- mas nepredate, să le continuăm, urmând Nu acelaşi lucru au făcut colectorii nice ce trebuie efectuate în vederea pu­
oreţia, Dama Maria, Negrilă loan din a se trece la convorbirile recapitulative nerii în valoare a terenurilor necultivate
Lăpuişnic precum şi Josan Gheorghe, Pâ­ mai tîrziu, asdgurîndu-se o cît mai bună Piîrvu Ştefan din comuna Sălaş şi Qpruţ
rău Rozalia din Brâznic oare au contribuit desfăşurare a acestora şi terminarea lor Moise, care au dus o muncă birocratică
aotiv la lămurirea cetăţenilor şi la con­ înainte de începerea lucrărilor de pri­
stituirea întovărăşirilor agric'ole din satele măvară. şi nu s-au străduit să ducă la îndeplinire
lor. sarcinile ce le aveau. Astfel, planul în
Ţiniîmd cont de faptul că în pregătirea
Asemenea exemple de aplicare în prac­ şi desfăşurarea Convorbirilor recapitula­ aceste Comune a fost realizat numai în
tive s-a observat o lipsă gravă, că o bună
parte a birourilor organizaţiilor de bază procent de 60%.

BRÂDEAN OANDIN

corespondent

t»-----

tică de către cursanţi în mod creator a Noi contractări de animale coltarea produselor, au chemat pe ingi­ şi a celor supuse degradării, arată măsu­
celor învăţate, sînt mult© în raionul lila. r nerul agronom Albu I., de La secţiunea a- rile de prevenire, combatere a eroziunii
Dar este adevărat şi faptul că din cauza nu s-au simţit mobilizate, lăsînd aceas­ Zi de zi, tot mai mulţi ţărani munci­ gricolă raională, să facă împreună cu el „In ajutorul celor ce studiază solului, precum şi pentru punerea în
tă muncă exclusiv pe seama propagan­ în învăfămîntul de partid"
diştilor, comitetul raional de partid va tori din regiunea noastră văzînd avanta­
slabului ajutor al unor activişti ai co­
mitetului raional de partid, precum şl din trebui să ia măsuri urgente pentru antre­ jele pe oare le acordă hotărârea parti­ iarovizarea griului, orzului de primăvară Ajutorul tehnic-materla! dat de statul cultură a solurilor nisipoase (zburătoare).
cauza slabei conduceri a învăţământului narea lor la asigurarea mobilizării cursan­ dului şi guvernului contractanţilor de a- şi a ovăzului şi apoi să-l samene în oîmp. democrat-popular ţărănimii munci­ însuşirea de către activiştii de partid,
de către unele organizaţii de bază săteşti, ţilor, la participarea lor la convorbiri, ndimale, încheie oontraote ou statul.
în multe cerduri şi cursuri materialul a iar mai tîrziu să facă analiza felului cum Bogată activitate culturală toare în vederea ridicării ca şi de către toţi oamenii muncii de pe
s-a desfăşurat închiderea învăţământului Astfel, colectiviştii din gospodăria a- producţiei agricole ogoare a cunoştinţelor tehnice cuprinse
în această broşură îi va ajuta în lupta

fost studiat formal, studiul n-a fost le­ de partid. griicolă colectivă din comuna Benid ra­ In ziua de 27 martie, cu ocazia alegerii Broşura arată pe larg formele prin care pe oare ei o duic pentru valorificarea ra­
gat de viaţa practică şi existenţa cursu­ De asemenea, biroul comitetului raional ionul Alba, au contractat în anul acesta organelor conducătoare regionale ARLUS, statul sprijină gospodăriile agricole ale ţională a terenurilor slab cultivate şi ne­
lui n-a dus la o schimbare în viaţa sa­ cu statul 2 perechi boi, 9 porci şi 100 formaţiile artistice ale căminului cultu­ ţăranilor muncitori pentru ca ele să ob­ cultivate, în aşa fel înaît pînă la finele
telor. Asemenea exemple avem în Bu­ de partid va trebui să lichideze şi cu med. ral din satul Tîmpa, au dat un frumos ţină recolte din ce în ce mai mari, pre­ anului 1956 suprafaţa arabilă a ţării să
ruiene, propagandist tovarăşul Faur Pe­ lipsa ce a mamifestat-o în direcţia asi­ cum şi măsurile privind cointeresarea crească pînă la 10.000.000 ha.
gurării unui studiu temeinic a Cadrelor
tru, Bejan, propagandist Fărăian Aron, de partid şi de stat, lipsă care s->a re­ La fel şi ţăranii muncitori au încheiat uni program artistic în sala clubului „23 Au­

Chlmindia, propagandista Voicu Deonitdna marcat şi ou ocazia conferinţei raionale număr de 165 contracte ou statui. Prin­ gust“ din Deva. In program, c'onul, sub Moîe criiice
şi altele.
de partid. tre animalele contractate au fost 6 pe­ condricerea dirijorului Pătruţescu Traian
Acum, oînd în faţa noastră se pune
sarcina de a încheia cercurile şi oursu- Pentru comitetul raional de partid Hia rechi boi, 10 bucăţi mânzaţi, 72 viţei, 23 a executat printre alte bucăţi: „Noi nu Cu carnetul de reporter printre sportivi

rile învăţământului de partid de la sate rămîne ca o sarcină de a avea grijă de porci şi un număr însemnat de mei şi cerşim, pacea, o cucerim“, „La fiîntîna sub Cei de al doilea raid al ziarului nos­ lii medii de fete din Alba-Iulia. In anii
odată cu începerea muncilor agricole de pregătirea în continuare a propagandiş­ capre. tru, pe temă sportivă, l-am făcut zilele treciuţi, cînd vizitasem aceste baze spor­
primăvară, ne-am propus să luăm unele tilor, de selecţionarea de nod propagan­ răzor“, „Sîrba“, iar echipa de dansuri din trecute în colectivele sportive din oraşul tive, am rămas plăcut impresionaţi de cu­
măsuri pentru a asigura ca distiuţiile re­ dişti din rândul celor mai buni cursanţi, Printre cei care au fost primii la în­ Alba-Iuida. răţenia şi ordinea ce se găsea în aceste
capitulative să se desfăşoare la un nivel ou ajutorul cărora noul an şelar să-l pu­ cheierea contractelor, se află ţăranii mun­ oare s-au evidenţiat tinerele Manioara Şo- săli. De data aceasta lucrurile s-au pre­
cit mai înalt posibil. Ne-am îngrijit ca tem organiza în condiţii mult mai bune. citori Dărămiuş Nicolae, Goronea Spiri- Vom reda mai jos câteva aspecte din zentat tocmai pe dos. In sălile de sport
pentru discuţiile recapitulative să stabi­ don, Bulgărea Iosif şi alţii. lea, Basa Boboţi, Simu Leii şi altele, a cele mai negative activităţi sportive din ne-au întâmpinat grămezi de gunoaie şi
lim cele mal importante probleme, care PALCĂU OCTAVIAN colectivele oraşului Alba-Iulia, aspecte un praf „clasa întîi“. Tovarăşa profesoa­
frământă viaţa satelor, din care să re- sedretar al comitetului raional de FRlNOU IOSIF executat cu multă măiestrie dansurile: care contribuie la frânarea dezvoltării ră Ana Pali a căutat să justifice prezenţa
corespondent sportului de masă şi de performanţă din
partid Hia „Alunelui“, „Mărioara“, „Ca la Tâmpa“

şi altele.

N. MAROU

acest oraş. murdăriei în cele două săli care, după

Familiile puternice de albine sînt ga­ în g rijirea albinelor prim ăvara faguri de culoare deschisă şi faguri ar­ Din preocupările „sportive“ ale dînsa, dăinuie numai de două săptămâni,
ranţia realizării producţiilor mari de tificiali. înainte de a fi introduşi în cuib instructorului L. Crişan prin aceea că în aceste săli curăţenia se
!miere şi ceară. Familiile puternice au strîmtoreze cuibul. Se execută ou alte cu­ aşează între ultimul fagure ou puiet şi este bine ca fagurii să fie stropiţi cu apă fac'e numai la dispoziţia direcţiunii.
un număr mare de albine culegătoare oare vinte reducerea cuibului. Scopul strâmtoră­ fagurele cu provizii (Fig. 2). La familiile îndulcită cu miere, albinele luîndu-1 mai In colectivul sportiv „Progresul“ Alha-
strâng multă miere. rii de primăvară a cuibului este asigurarea puternice şi cu matcă bună ouătoare se repede în lucru. Iulia. există numeroşi tineri şi tinere ca­ Ce părere are direcţiunea acestei şcoli
păstrării căldurii, prin aglomerarea albi­ pot introduce 2 faguri, unul în mijlocul re doresc din tot sufletul să practice di­ şi profesoarele de educaţie fizică, sub a
Toată atenţia apicultorilor trebuie să nelor şi puietului într-un spaţiu restrâns. Lărgirea cuibului se face ţinînd seama ferite discipline sportive. Pentru a fi re­ căror ochi binevoitori zt de zi elevele a-
se îndrepte deci către măsurile de în­ Strâmtorarea se face asitfel ca să rămână m2 de ritmul de dezvoltare al fiecărei fa­ zolvată această problemă importantă 0 cestei şcoli sînt nevoite a face sport în
grijire oare dud la obţinerea de familii pu- în cuib numai atâţia faguri eîţi pot fi bine cuibului şi al doilea după ulimiui fagure milii. Odată cu lărgirea cuibului şi încăl­ fost nevoie de încadrarea unui instructor aceste condiţii de neadmis.
temice. acoperiţi de albine. Lângă peretele dinspre ou puiet. La începutul primăverii se vor zirea cuibului se măreşte şi urdinişul. sportiv permanent în acest colectiv, oare
sud ai stupului se aşează un fagure cu da faguri de culoare mai închisă, adică să răspundă numai şi numai de proble­ In audienţă la „campionul m ondial“
Imediat după ce albinele au efectuat provizii, apoi fagurii clu puiet şi din nou din aceea în oare a moi fost crescut puiet. Hrămirea stimulentă are oa scop să for­ mele tehnice sportive. Şi iată că într-o
zborul de curăţire, într-o zi caldă, atunci un fagure cu provizii. Se aşează diafragma Odată cu încălzirea timpului se pot da ţeze matca l-a depunerea mai multor ouă. zi cu soare, la colectivul „Progresul“ din Sîntem siguri că !mulţi dintre dvs. n-aţi
oînd temperatura la soare a atins 12° se şi o salteluţă. Peste podiişor se pune de Ea se poate face cu sirop de zahăr, sirop Alba-Iuiia a fost mare sărbătoare. Se ştiut că La Alba-Iulia există un campion
face revizia de primăvară. In timpul a- asemenea o salteluţă, la fel oa la împa- de miere sau prin descărcarea fagurilor sărbătorea încadrarea tovarăşului Liviu mondial. De altfel, drept să vă spunem
cestei revizii se observă starea familiei, chetajul pentru iamare. (Fig. 1) Familiile cu miere după diafragmă. Crişan în mult dorita sa funcţie de in­ nici noi nu am avut Cinstea să aflăm pînă
se stabileşte cantitatea proviziilor de hra­ puternice vor fi strîmtorate la 5—6 fa­ structor sportiv. Dar de atunci a trecut astăzi despre acest eveniment. La Alba-
nă, existenţa mătoii şi a puietului, se scot guri, cele mijlocii şi slabe la 2—4 fa­ Cel mai bun procedeu este ultimul. In vreme îndelungată. Iulia există un campion mondial şi unde
fagurii de prisos, se curăţă fundul stu­ guri (după cantitatea de albine pe care o acest scop se folosesc fagurii du miere mai pui că tocmai la... atletism. Oa să nu
pilor, etc. au). Urdinişul se micşorează la 3—5 cm. de la rezervă, sau scoşi din cuiib la strâm­ In această perioadă, lucrurile în loc să lungim vorba să trecem la prezentarea
toare, şi se introduc între diafragmă şi se îmbunătăţească au început să dea îna­ noului nostru „campion mondial“.
Pentru creşterea puietului şi buna dez­ Flamilia cu cuibul strîmtorat poate sta salteluţă sau între două diafragme (Fdg. 2). poi. Tovarăşul Liviu Crişan în loc să se
voltare a familiei este necesar oa în cuib astfel timp de 10—15 zile, după puterea Se descăpăceşte la 3—4 zile câte 1—3 ocupe numai de problemele tehnice spor­ Să tot fi fost ora 18. cînd ne aflam în
să se găsească în permanenţă 4—6 kg. ei, după oare e nevoie să se lărgească cui­ drn.p, după puterea familiei. Prin hrăni- tive, a preferat să se îndeletnicească ou audienţă la tovarăşul Nicolae Moraru, in­
miere. Familiilor Care nu au această can­ bul. Cuibul va fi lărgit prin introducerea rea stimulentă se înlocuieşte cules-ul na­ tot felul de fleacuri, lată pe scurt care structorul sportiv al asociaţiei „Recolta“
titate li se va da miere de la rezervă, treptată a Câte unui fagure. Acesta se tural, oreinldu-se albinelor un cules arti­ sânt astăzi, în general, preocupările tova­ pentru raionul Alba. Din vorbă în vorbă,
preferabil faguri eu miere căpăcită. In ficial, matca fiind bine hrănită intensifi­ răşului Liviu Crişan. Dimineaţa, cînd vi­ afilarăm de la suisnumitul că în faţa noa­
lipsa acestora se va da sirop de miere, că ouatul. ne La Lucru, îşi aşterne pe biroul său un stră nu stă un simplu- activist sportiv, ci
sau zahăr. Existenţa mătoii se constată maldăr de hârtii, pe oare începe să le că avem onoarea să discutăm chiar ou un
Măsurile arătate mal sus au oa sdop „veritabil campion mondial“, la spectacu*
loasa probă de 100 metri plat. Cu multă

prin prezenţa de ouă şi larve în celule. pregătirea familiilor î-n vederea valorifi­ răvăşească, să Le citească şi încet, încet mândrie tovarăşul Nicolae Moraru ne de­

Unele mătei încep ouatul mai tîrziu. De cării culesului mare de primăvară sau să le aşeze La loc. Tocmai tîrziu, oînd ci­ monstrează că într-un concurs de afle-«

aceea nu totdeauna primăvara timpuriu vară. Ele au un efect şi mal puternic dacă neva îl deranjează, îşi continuă munca cu tism, pentru clasificare sportivă, a termi­

lipsa de puiet arată şi lipsa mătoii. La familiile pot beneficia de un cules natu­ o „şuietă“ şi o duce aşa numai bine pînă nat cursa de 100 metri plat în nici mai

aceste familii trebuie căutată matca pen­ ral de întreţinere, de nectar şi polen. In ia ora prânzului. După masă, de obicei, mult şi nici mai puţin de exact 10 se­

tru a i se stabili existenţa. acest caz este nevoie să se facă hrănirea se apucă de număratul membrilor colec­ cunde. Ştim foarte bine că această per­

Familiilor puternice găsite fără matcă li stimulentă. Culesul de întreţinere de pri­ tivului sportiv, de întocmirea diferitelor formanţă ar trebui să întreacă vechiul

se va da una din cele de rezervă păstrate măvară îl dau alunul, arinul, sălciile, po­ liste cu aspiranţi siau sportivi clasificaţi, record mondial al acestei probe cu două

peste iarnă. In Cazul cînd o familie slabă rumbarul, păducelui etc. In cazul cînd în uneori chiar cu strângerea cotizaţiilor de zecimi de secunde. Desigur că am rămas

este găsită fără matcă atunci această fa­ apropierea stupăriilor nu se găsesc astfel la membrii colectivului sportiv. Niciodată foarte surprinşi cînd am auzit toate a-

milie se uneşte ou alta ou matcă. Cuibul de plante se vor deplasa familie de al­ însă nu termină ziua de muncă fără o cestea, ohiiar din gura unuii instructor

familiilor care au iernat prost este mur­ bine în regiunile unde există. Prin depla­ discuţie cu subiect sportiv, în dare, de sportiv, salariat.

dărit de pete de diaree. Fagurii murdari sarea la culesuri de întreţinere a familiilor cele mai multe ori, în loc să-şi arate pri­ Acum rămâne de văzut dacă consiliul

de diaree trebuie scoşi din cuib şi înlo­ se abţine în scurt timp dezvoltarea ma­ ceperea în sport, dovedeşte, celor cu oare sportiv regional „Recolta“ va omologa

cuiţi cu faguri curaţi. De asemenea, fa­ ximă a acestora şi se înlătură consumul de întreţine Conversaţia că nu cunoaşte nici de performanţa activistului lor sau îl va sfă­

gurii cari nu sînt acoperiţi de albine sau miere din rezervele din stup, făctodu-se „doi bani“ problemele tehnice sportive. tui să înceapă antrenamentele cu seriozi­

cei necorespunzători se scot. importante economii. Numai daca nu Prin sălile de sport tate... la însuşirea cît mai bine a profesiei

După verificarea familiei şi îndrepta­ există cules de întreţinere de primăvară Cu multă nerăbdare am ţinut să vizi­ pe care şi-a ales-o.

rea defectelor găsite este necesar să ee t o t tăm de <^ţa aceasta sşliţe de sjpţosit ale ş.co- k. Teodor şi L. Viorica