Page 20 - 1955-04

Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 4 7 0 at

Principiile leniniste ale coexistenţei celor două sisteme Declaraţia comună a lui Primirea de către K. E. Voroşilov

Marele Lenin, generalized experien­ de I. M. JUKOV dintre formele de guvernămînt n-a U Nu şi Fam Van Qong a delegaţiei guvernamentale a Austriei

ţa mişcării, revoluţionare ruse şi in­ membru corespondent al Academiei împiedicat cele două ţări ale noastre RANGOON (Agerpres). — După MOSCOVA (Argerpres). —TASS timpul războiului. „Chiar dacă ei au
La 13 aprilie K. E. Voroşilov, preşe­ vreo vină pe care au trebuit s-o ispă­
ternaţionale a fundamentat în mod de Ştiinţe al U.R.S.S. să se unească şi să-şi învingă duş­ cum relatează corespondentul agen­ dintele Prezidiului Sovietului Suprem şească conform legilor sovietice —
al U.R.S.S., a primit pe J. Raab, can­ se spune în mesaj — după mai mult
genial posibilitatea victoriei socialis­ manii. Menţinerea acestor relaţii este ţie Reuter, primul ministru al Bir- celarul federal al Austriei, şeful dele­ de zece ani de prizonierat şi despăr­
mului într-o singură ţară, respectiv în ţiuni poate îndepărta terenul pentru maniei, U Nu, şi vicepreşedintele gaţiei guvernamentale a Austriei, şi ţire de patrie şi familie, ei au devenit
Rusia şi a colaborat din punct de ve­ conflicte, îndepărta neîncrederea re- posibilă într-o măsură mai mare încă Consiliului de Miniştri al Republicii pe membrii delegaţiei : vice-cancel a- demni de o asemenea graţiere”. In
dere teoretic problema privitoare la ' ciprocă, îndepărta teama de intrigi, Democrate Vietnam, Fam Van Dong, mesaj se spune în continuare :
condiţiile acestei victorii şi perspec­ ore$ndu-se aceea încredere mai ales în timp de pace”. au încheiat tratativele privind pro­ rul A. Schaerf, L. Figl, ministrul A-
din partea muncitorilor şi a ţărani­ In 'convorbirile ou Roy Howard în blemele Indochinei şi Asiei de sud-est. facerilor Externe, şi B. Kreisky, se­ „Un act mărinimos de clemenţă al
tivele ei. cretar de stat la Ministerul Afacerilor Uniunii Sovietice înfăptuit în numele
Acest lucru stă de altfel la baza recu- lor... fără de care nici relaţiile paşnice anul 1936 şi cu Stassen în anul 1947, In declaraţia comună se arată că Externe. Delegaţia era însoţită^le N. omeniei ar constitui cel mai frumos
' noaşterii necesităţii şi a inevitabilită­ între popoare, nici o oarecare dezvol­ U Nu şi Fam Van Dong sprijină a- Bischoff, ambasadorul extraordinar şi dar pe care l-ar putea oferi Uniunea
ţii coexistenţei îndelungate a celor tare cu succes a tot ceea ce este va­ I. V. Stalin s-a referit în mod special cordurile de la Geneva şi se sublinia­ plenipotenţiar al Austriei în U.R.S.S. Sovietică Republicii Austriace cu pri­
două sisteme sociale — socialismul şi loros în civilizaţia din zileie noastre, la problema necesităţii de a se res­ ză că aceste acorduri trebuie să fie lejul celei de-a 10-a aniversări a re­
sînt absolut imposibile“. pecta sistemele alese de popoare. îndeplinite cu stricteţe. La întrevedere au fost de fată V. M. constituirii ei, la care U.R.S.S. a avut
capitalismul. Prin coexistenţa celor Aceste principii leniniste stau la „Democraţia americană şi sistemul so­ Molotov, ministrul Afacerilor Exter­ o deosebită contribuţie. Poporul so­
două sisteme, Lenin înţelegea întot­ vietic pot coexista paşnic şi să se în­ U Nu şi Fam Van Dong au decla­ ne al U.R.S.S., precum şi I. I. Ilicev, vietic poate fi convins de recunoştin­
deauna stabilirea unor relaţii paşnice baza politicii externe a guvernului so­ rat că trebuie să fie depuse toate efor­ ambasador extraordinar şi plenipo­ ţa cinstită şi profundă a tuturor aus-
treacă... Noi putem să ducem o coe­ turile pentru traducerea în fapt a ce­ tenţiar şi înalt comisar al U.R.S.S. în
între ele, a unei colaborări bazate pe vietic, îndrumată de Partidul Comu­ lor cinci principii ale coexistenţei paş­ Austria. Cu acest prilej, J. Raab a re­ triacilor pentru un asemenea act de
avantaj reciproc. nist, fiind traduse cu consecvenţă în xistenţă paşnică dacă nu ne vom face nice care asigură temelia păcii şi a mis lui K. E. Voroşilov un mesaj din
şicane unii altora pentru orice nimi­ relaţiilor de bună vecinătate între ţă­ partea lui Theodor Korner, preşedin­ generozitate”.
Prin însăşi structura sa, statului so­ viaţă de discipolii lui Lenin. curi”. (convorbirea cu Roy Howard). rile din Asia de sud-est. In comuni­ tele Republicii Austriace. Mesajul cu­ K. E. Voroşilov a declarat lui J.
vietic socialist îi este străin orice fel într-o convorbire cu Harold Sta- „Fiecare popor adoptă acel sistem pe cat se spune că U Nu şi Fam Van prinde rugămintea de a se gratia aus-
de agresiune, tendinţa de a impune Dong au căzut de acord că relaţiile triacii care ispăşesc pedepse în Uniu­ Raab că, după cum speră, Prezidiul
altei ţări idealurile sale politice, „de a ssen în 1947, I. V. Stalin sublinia că care-1 doreşte şi pe oare îl poate urma. de prietenie dintre Birmania şi Re­ nea Sovietică pentru crimele săvîrşite Sovietului Suprem al U.R.S.S. va a-
exporta“ revoluţie. „ideia colaborării între cele două sis­ publica Democrată Vietnam trebuie de ei împotriva poporului sovietic în vea o atitudine binevoitoare faţă de
teme a fost exprimată pentru prima Care sistem este mai bun o va dovedi să se întărească în interesele popoa­ această rugăminte a preşedintelui
Marea Revoluţie Socialistă din Oc­ istoria. Trebuie respectate sistemele relor celor două ţări. Republicii Austriace.
tombrie a ridicat sus steagul păcii în­ dată de Lenin. Lenin este învăţătorul care au fost alese şi aprobate de po­
nostru, iar noi, oamenii sovietici, sîn­ •k Răspunsul guvernului finlandez distribuit deputaţilor
tre popoare. poare... Pentru colaborare nu se cere
Decretul -leninist asupra păcii,, pu­ tem discipolii lui Lenin. Noi nu ne-am ca popoarele să aibe sisteme identice“, RANGOON (Agerpres). — După în Seim în legătură cu declaraţia
cum anunţă agenţia China nouă, ore-
blicat a doua zi după revoluţie, a che­ îndepărtat niciodată şi nici nu ne vom (convorbirea cu Harold Stassen). şedintele Birmaniei, Ba U, a oferit la Sovietului Suprem al 0. R. S. S.
mat în cuvinte înflăcărate popoarele şi îndepărta de la îndrumările lui Le­ Coexistenţa şi colaborarea paşnică 13 aprilie o recepţie în cinstea lui
guvernele tuturor ţărilor să înceteze nin”. Fam Van Dong, vicepreşedinte al HELSINKI (Agerpres). — TASS fie distribuită deputaţilor şi ziarişti­
războiul. „Guvernul muncitoresc şi între cele două sisteme diferite nece­ Consiliului de Miniştri şi ministru ai La 13 aprilie deputaţilor în Seim lor. In continuare în răspuns se spu­
ţărănesc creat de revoluţia din 24-25 Partidul Comunist al Uniunii So­ Afacerilor Externe al Republicii De­ le-a fost distribuit răspunsul guver­ ne :
octombrie şi care se sprijină pe So­ sită neamestecul absolut în treburile mocrate Vietnam. nului, semnaUde ministrul Afacerilor
vietele de deputaţi ai muncitorilor, vietice a acordat întotdeauna cea mai Externe, Virciainen, la interpelarea „Guvernul consideră că deputaţii
soldaţilor şi ţăranilor, se spune în a- mare atenţie problemei relaţiilor din­ interne ale altor popoare, respectarea C e re re a Com itetului naţional deputaţilor în Seim din partea Uniu­ în Seim, studiind declaraţia în mo­
cest document istoric, propune tuturor drepturilor lor suverane. nii democrate a poporului finlandez, dul mai sus-menţionat, îi vor acorda,
popoarelor beligerante şi guvernelor tre statul socialist şi ţările capitaliste. al Partidului din S.U. A. adresată asupra măsurilor pe care guvernul din proprie iniţiativă o atenţie serioa­
lor începerea imediată a tratativelor Statul sovietic duce cu fermitate şi intenţionează să le ia pentru ca depu­ să, după cum prevăd relaţiile bazate
în vederea încheierii unei păci demo­ In activitatea Partidului Comunist consecvenţă politica neamestecului in Curţii Suprem e a S.U.A. taţii în Seim să aibă posibilitatea să pe încredere dintre ţara noastră şi
cratice drepte...” această problemă a avut întotdeauna treburile interne ale altor state, legată sprijine şi-să aducă la îndeplinirea în Uniunea Sovietică şi poziţia impor­
un caracter deosebit de pratic. Primul WASHINGTON (Agerpres). — Co­ mod practic declaraţia Sovietului Su­ tantă a U.R.S.S. în politica interna­
Decretul sovietic asupra păcii ex­ stat sovietic socialist din lume era ne­ indisolubil de principiile leniniste ale mitetul naţional al Partidului Comu­ prem al U.R.S.S., îndreptată spre dez­ ţională. Toţi ştiu afară de asta că po­
nist din Statele Unite a cerut Curţii voltarea păcii şi prieteniei între po­
voit să rezolve concret sarcina coe­ coexistenţei paşnice şi colaborării sis­ Supreme a S.U.A. să declare ilegale poare. porul finlandez şi Seimul nostru sînt
xistenţei cu statele care îl înconjurau
temelor sor.iai-economice diferite. In răspuns se arată că declaraţia gata să sprijine sincer şi să înfăptu­
şi care făceau parte din alt sistem so‘- După cel de al doilea război1mon­ Sovietului Suprem al U.R.S.S. a fost
predată preşedintelui Seimului, care iască în. măsura posibilităţilor lor
cial-economic. Rezolvarea acestei sar­ dial, raportul forţelor dintre aceste a luat măsuri pentru ca aceasta să
cini s-a lovit de serioase piedici, în sisteme — socialismul şi capitalis­ toate năzuinţele îndreptate spre dez­
prima nu numai gfndurile şi aspira­ primul rînd, de încercările îndîrjite ale
ţiile popoarelor din Rusia, ci şi ale statelor capitaliste de a distruge -tî- mul — s-a schimbai considerabil -în voltarea păcii şi prieteniei între po­
majorităţii covîrşitoare a întregii o- nărul stat sovietic cu ajutorul inter­ favoarea socalismului.
meniri. legile fasciste care obligă pe membrii poare”.
Politicienii reacţionari şi pseudo- venţiei armate, a foametei şi blocadei. „In prezent, a spus V. M. Molofov partidului să se înregistreze la Mini­
sterului Justiţiei ca „persoane subver­
teoreticienii din .ţările capitaliste, au Zdrobirea intervenţioniştidor a des­ în raportul prezentat la sesiunea So­ sive".
răspîndit şi răspîndesc „teoria“ des­ chis calea spre dezvoltarea comerţului
şi a altor forme de colaborare paşni­ vietului Suprem al U.R.S.S. din 8 fe­ . O cerere identică adresată în tre­
pre imposibilitatea coexistenţei paş­ că între statul sovietic şi lumea capi­ cut tribunalului de apel a fost respin­
talistă. In cursul celui de al treilea bruarie 1955, nu se mai poate vorbi să.
nice a statelor cu sisteme sociale di­ deceniu al veacului nostru au început despre U.R.S.S. şi despre încercuirea
ferite, caută să inducă în eroare opinia să se stabilească relaţii normale între
publică mondială, afirmîrid în mod fals capitalistă în sensul în care s-a vor­
bit desore acest fuoru înainte de răz­
că U.R.S.S. nu ar dori să colaboreze U.R.S.S.. şi ţările capitaliste.
boi... Cel mai important rezultat al

celui de al doilea război mondial a fost
constituirea, alături de lagărul mon­

dial capitalist, a lagărului mondial

al socialismului şi democraţiei, în
frunte cu U.R.S.S., mai bine zis în

frunte cu Uniunea Sovietică şi Re­ Răspunsul Prezidiului Scupşcinei Populare Federale
cu alte ţări. Aceasta constituie însă un Adversari influenţi ai colaborării publica Populară Chineză. a Iugoslaviei la declaraţia Sovietului Suprem
paravan al politicii agresive dusă de paşnice cu statul sovietic din lumea In timpurile noastre, Uniunea So­ Declaraţia Ministerului al U. R. S. S. din 9 februarie a. c.
cercurile imperialiste oare pregătesc capitalistă au născocit tot soiul de vietică nu se mai află în acea situa­
un nou război mondial. pretexte pentru a limita cadrul colabo­ ţie internaţională care a existat îna­ Afacerilor Externe al R. P. BELGRAD (Agerpres). — TASS belice în lume a arătat că problemele
rării ou Uniunea Sovietică sau. a o inte de război. In prezent, U.R.S.S. Polone adresată ambasadei După cum anunţă agenţia Iugo- internaţionale nu pot fi rezolvate prir.
Istoria .relaţiilor internaţionale din press, Prezidiul Scupşcinei Populare împărţirea şi scindarea lumii în blo­
Marii Britanii Federale a Iugoslaviei a adresat So­ curi opuse de puteri, prin cursa peri­
vietului Suprem al U.R.S.S. răspun­ culoasă a înarmărilor şi prin crearea
ultimii 37 de ani convinge popoarele torpila. Una din metodele cele mai în­ nu mai este singurul stat socialist din VARŞOVIA (Agerpres). — P.A.P. sul la declaraţia Sovietului Suprem al de grupări militare ale unor state în­
drăgite ale propagandei duşmănoase lume. Izolarda internaţională a U.R.S.S. din 9 februarife a. c. In răs­ dreptate împotriva altor state. Expe­
că guvernul sovietic, exprimînd vo­ Uniunii Sovietice, îndreptată spre tor­ U.R.S.S. este de domeniul trecutului“. La 13 aprilie, Ministerul Afacerilor Ex­ punsul semnat de M. Pijade, preşe­ rienţa a arătat că politica războiului
inţa ţării socialiste, este un neobosit pilarea legăturilor reciproce normale terne al R. P. Polone a adresat ambasadei dintele Scupşcinei Populare Federale, rece, politica de forţă şi ameninţare
luptător pentru pace şi colaborare in­ Uniunea Sovietică. Renublîoa Popu­ Marii Britanii la Varşovia următoarea de­ se spune; cu forţa n-ăir rezolvat şi nu vor rezol­
ternaţională. Acest lucru este ilustrat dintre state cu. diferite sisteme sooial- lară Chineză şi ţările de democraţie „Prezidiul Scupşcinei Populare Fe­ va nici o problemă internaţională.
derale a examinat cu atenţie şi inte­
în mod grăitor de propunerile cons­ economice, este versiunea oum că populară reprezintă o puternică alian­ claraţie : res declaraţia Sovietului Suprem ai In ciuda tuturor deosebirilor care
U.R.S.S. ar tinde ca prin măsuri vio­ ţă a statelor iubitoare de pace, care U.R.S.S. din 9 februarie a. c. al cărei există între ţări, am pornit de la punc­
tructive prezentate de Uniunea Sovie­ lente să înfăptuiască „revoluţia comu­ întruneşte 900.000.000 oameni. Este La 11 aprilie, pe bordul unud avion apar­ tul de vedere că interesul principal şi
tică la toate conferinţele şi consfătui­ nistă“ în ţările capitaliste,- să .răs­ ţinând societăţii indiene de navigaţie text i-a fost remis prin ambasadorul
rile internaţionale în problemele de­ toarne orîndu'irea socială existentă-în cu totul firesc că această împrejurare aeriană, care a decolat de la Hongkong Iugoslaviei la Moscova. Atenţia pre­ comun tuturor popoarelor şi statelor
zarmării sau creării unui sistem "de acele ţări. face-problema coexistentei şi mai vi­ pleoînd la Djakarta, s-a produs o explozie zidiului a fost atrasă în mod deose­ este dezvoltarea ideii şi practicii cola­
securitate colectivă. din cauza căreia avionul s-a prăbuşit în bit de ideea Sovietului Suprem cu pri­ borării dintre ele în scopul reglemen­
V. I. Lenin şi continuatorul operei tală, iar orice planuri şi încercări de a mare. vire la utilitatea schimbului de dele­ tării paşnice a problemelor şi litigii­
Măreaţa sarcină a construirii co­ lui. I. V. Stalin, au arătat în nenu­ restabili capitalismul ca sistem unic gaţii parlamentare între parlamentele
munismului, pe care o traduce în mărate rînduri netemeinicia acestui si atotcuprinzător sînt neîntemeiate şi Printre pasagerii de pe bordul avionului din diferite ţări şi a cuvîntărilor ros­ lor internaţionale care există în pre­
viaţă statul sovietic, cerc menţinerea raţionament absurd, demascînd igno­ lipsite de speranţă. era şi ziaristul polonez Jeremi Starec oare tite de membrii delegaţiilor parlamen­ zent în lume, dezvoltarea şi întărirea
unor relaţii paşnice cu celelalte state, ranţa autorilor săi rău intenţionaţi. pleoa spre conferinţa ţărilor africano- tare ale unei ţări în parlamentul al­ politicii de pace care este în măsură
una din cele mai importante condiţii Politica externă sovietică, care plea­ asiatice de la Bandung. tei ţări. Considerînd că schimbul de să asigure existenţa şi progresul con­
care favorizează realizarea acestui Intr-o convorbire cu ziaristul ame­ că de ta principiul coexistentei paş­ delegaţii parlamentare este un mijloc tinuu al omenirii. De aceea, popoare­
măreţ ţel. rican Roy Howard în anul 1936, I. V. nice a celor două sisteme, se bucură îm prejurările în dare s-a produs acest important de cunoaştere reciprocă, le Iugoslaviei şi guvernul lor au de­
Stalin preciza : „Dacă dumneavoastră de sprijinul larg al oamenilor intere­ dezastru şi la care se referă declaraţia Mi­ de apropiere şi colaborare prietenea­ pus şi depun permanent toate efortu­
lată dece Vladimir Ilici Lenin, în­ credeţi că oamenii sovietici doresc, şi nisterului Afacerilor Externe al R.P. Chi­ scă între popoare şi guvernele lor. rile pentru a realiza coexistenţa paş­
temeietorul primului stat sovietic din încă prin forţă, să schimbe înfăţişarea saţi în menţinerea păcii şi neadmite- neze din 12 aprilie arată limpede că acea­ Scupşcina Populară Federală a sta­ nică între popoare, o coexistenţă ac­
lume, a amintit în repetate rînduri că statelor vecine, greşiţi amarnic. Oa­ rea unui nou război mondial. Se ştie stă catastrofă a fost rezultatul activităţii bilit în ultimii ani contacte folositoa­ tivă, îndreptată spre dezvoltarea co­
guvernul sovietic este de părere nu menii sovietici vor, fireşte, ca înfăţi­ că ideea coexistenţei constituie o parte criminale desfăşurate în scopuri de diver­ re cu parlamentele unei serii de ţări. laborării sub toate aspectele şi a rela­
numai că coexistenţa celor două sis­ integrantă a celor cinci principii ale siune de către agenţi ai Statelor Unite şi ţiilor de prietenie între toate popoa­
teme sociale diferite este posibilă ci şarea statelor vecine să se schimbe colaborării paşnice dintre state, for­ Pînă în prezent am depus în această rele şi statele.
şi că este necesară o întrecere paşnică dar aceasta este o chestiune a state­ mulate de primul ministru al Indiei,
lor vecine... Exportul de revoluţie este Nehru, şi premierul Consiliului de direcţie eforturi menite să contribuie In spiritul celor expuse mai sus —
între socialism şi capitalism. „Noi o absurditate“. Stat al Republicii Populare Chineze, la dezvoltarea colaborării internaţio­ de care Scupşcina Populară Federală
nale, care reprezintă singura alterna­ s-a călăuzit permanent în activitatea
ministrul Afacerilor Externe, Ciu ai lui Cian Kai-şi. Avînd în vedere că tivă la primejdioasa politică a războ­ sa — prezidiul ei are onoarea să de­
sîntem pentru o alianţă cu toate ţă­ Dezvoitînd teoria leninistă cu pri­ En-lai. clare în numele Scupşcinei că ea este
rile fără nici o excepţie“, spunea V. I. printre pasagerii avionului se afla un ce­ iului rece şi de împărţire a lumii în gata să accepte propunerea Sovietu­
Lenin in anul 1922. blocuri opuse. lui Suprem cu privire la schimbul de
vire la posibilitatea şi oportunitatea Guvernul sovietic apără şi va con­ tăţean polonez, Ministerul Afacerilor Ex­ delegaţii parlamentare”.
Statul sovietic a apărat întotdeauna tinua să apere şi pe viitor principiul terne al R. P. Polone sprijină declaraţia Experienţa evoluţiei situaţiei post­
principiul egalităţii în drepturi a tu­ coexistenţei paşnice a statelor cu sis­ Ministerului Afacerilor Externe al R. P.
teme sociale economice diferite, I. V. leninist al coexistenţei celor două sis­
turor statelor, mari sau mici. Stalin într-o convorbire cu Elliot
teme. Acest lucru a fost din nou con­
Roosevelt în anul 1946 s-a pronunţat firmat cu tărie în cuvîntarea şefului Chineze din 12 aprilie şi cere luarea de
„Experienţa noastră, ne învaţă V. I. în favoarea temeiniciei şi posibilităţii guvernului sovietic, N. A. Bulganin : măsuri energice pentru prinderea şi pe­
Lenin, ne-a creat convingerea fermă coexistenţei paşnice între S. U. A. şi „Uniunea Sovietică este o ţară paş­ depsirea vinovaţilor de acest atentat cri­
că numai manifestarea unei uriaşe a- U.R.S.S. „In perioada cea mai încor­ nică. Ba nu ameninţă pe nimeni şi nu minal. Guvernul polonez cere să fie in­
fenţii faţă de interesele diferitelor na- dată din timpul războiului deosebirea intenţionează să atace pe cineva“. format asupra rezultatelor acestor măsuri.

La 10 aprilie şi-a încheiat la Delhi lu­ NOTE EXTERNE Printre principalele hotărîri ale confe­ De îa comisia regională de fotbal
crările conferinţei ţărilor Asiei pentru slă­ rinţei se numără cererea de a se interzice

birea încordării în relaţiile internaţionale. ,Popoarele Asiei cer pace44 arma nucleară, bacteriologică şi chimică, In cadrul campionatului regional de re gravă de la disciplina sportivă
In curs de câteva zile, 200 de delegaţi,
cererea realizării unei dezarmări generale, fotbal, una din etapele interesante dispu­ a fost sancţionat cu avertisment. Tot
care reprezintă pe larg opinia publică a
a distrugerii stocurilor de arme nucleare tate a fost cea din 10 aprilie 1955. In ur­ cu avertisment a fost pedepsit şi jucă­
ţărilor Asiei, au discutat probleme oare naţională creşte tot mai mult şi consti­ cearcă de asemenea să transforme cîteva şi folosirea materialelor atomice în sco­ ma jocurilor disputate, subcomisia. de torul Uie H. Petru tot de la Metalul II 103
frământă milioanele de oameni ale acestui tuie un nou factor important în cauza ţări ale Asiei în baze ale lor de bombe puri paşnice. Conferinţa a cerut retrage­ omologări şi competiţii, a stabilit urmă­ pentru vociferare contra deciziilor arbi­
continent — problemele războiului şi pă­ consolidării păcii şi prieteniei între po­ atomice şi cu hidrogen.
cii, unităţii şi înţelegerii, luptei pentru eli­ poare. Şi-a.u scuturat jugul colonial In­ rea tuturor forţelor armate ale S.U.A. din toarele rezultate: trului. Jucătorul Man Iosif, de la Metalul

Cercurile imperialiste ale S.U.A. şi An­ Taivan, Penhuledao şi insulele de coastă Metalul Brad—Metalul Căi an 2-2 II 108 a fost suspendat pe una etapă (17
berarea naţională deplină, pentru renaş­ donezia şi Birmania, creşte şi se întăreşte gliei văd însă că le vine pe zd ce trece şi restituirea imediată a acestor teritorii Avântul Sebeş—Metalul Zlatna
2-0 aprilie 1955), penitru indisciplină pe te­
terea economică a Asiei. In numele popoa­ lupta de eliberare naţională în alte ţări tot mai greu să impună Asiei politica lor către China. Ea s-a pronunţat pentru Con­ Metalul Ghelar—Locomotiva Simeria 1-0 ren, protesbind la deciziile arbitrului şi
relor lor, delegaţii au declarat ou hotă­ ale Asiei, oare se mai află în dependenţă agresivă. De aceea, ei camuflează aceste vocarea unei conferinţe internaţionale ou Fi. roşie Lupeni—Locomotiva Alba 5-1 practicând un joc dur, periclitând în fe­
râre că resping calea agresiunii şi a pro­ străină. Toate aceste fapte arată că po­ planuri de război şi Cotropire printr-o pă­ participarea a zece ţări pentru rezovlarea Flacăra Orăştie—Progresul Deva
3-0 lul acesta integritatea corporală a jucă­
vocărilor războinice, calea luptei interne poarele Asiei, oare constituie peste jumă­ lăvrăgeală fariseică despre aşa-numitul paşnică a problemei Taivanului. Conferinţa Constr. Hunedoara—Minerul Lonea 1-1 torilor adverşi.
pe oare imperialiştii străini împing ţările de la Dalhi a cerut îndeplinirea strictă şi
asiatice. Conferinţa de La Deliii, a arătat tate din populaţia globului pământesc, s-au „ajutor“ acordat uneia sau altei ţări asia­ cinstită a acordurilor de la Geneva cu FI. roşie Alba—Metalul II 108 1-0 Se atrage atenţia pentru ultima dată co­
cu o mare forţă convingătoare că popoa­ trezit la o viaţă nouă. tice, despre o oarecare „alianţă“ cu aceste privire la Iridochina, precum şi a prevede­ lectivului sportiv FI. roşie Alba să organi­
rele Asiei vor pace, unitate, independenţă ţări. Nu este oare clar că aceasta este o rilor acordului de armistiţiu din Coreea. In urma acestei etape clasamentul se zeze o securitate mai eficace a terenului
naţională, colaborare mutuală pe bază de In decurs de veacuri, imperialiştii au „alianţă“ între cal şi călăreţ ? Sub para­ Conferinţa cere Convocarea grabnică a de sport, evitînd prin aceasta o serie în­
egalitate cu toate ţările. construit sistemul lor colonial pe baza vanul „ajutorului“ şi „asigurării securi­ unei conferinţe internaţionale pentru re­ prezintă după cum urmează : treagă de incidente.
scindării ţărilor asiatice, străduindu-se să tăţii reciproce“, imperialiştii americani şi glementarea paşnică a problemei coreene.
Imperialiştii, care tot mai încearcă să le înrobească una cîte una. Popoarele au ceilalţi vor să menţină în mâinile lor bo­ Conferinţa şi-a exprimat sprijinul deplin Avântul Sebeş 5 4 0 1 14: 4-8 In meciul Metalul Ghelar şi Locomotiva
considere ţările asiatice ca posesiuni ale tras învăţăminte din trecut şi în prezent găţiile naturale ale Asiei şi să-şi menţină faţă de lupta pentru independenţa naţio­ Simeria, jucătorul Călinescu Nicolae de la
lor şi speră să folosească popoarele aces­ ele luptă pentru unitatea şi solidaritatea profiturile de miliarde pe Care le-au stors nală a popoarelor Orientului arab şi A fri­ Flacăra Orăştie 5 3 2 0 11: 4-8 colectivul Metalul Ghelar a fost pedeipsit
tor ţări în interesele politicii războiului şi lor. Imperialiştii americani construiesc în pînă în prezent din ţările acestui conti­ cii de nord. prin suspendare pe două etape (17 şi 24 a-
agresiunii, străine acestei ţări, nu văd sau Asia mereu baze militare noi îndreptate nent. In numeroasele cuvântări rostite la Metalul Ghelar 5 3 2 0 7: 3-8 prilie 1955) pentru lovirea intenţionată a
nu vor să vadă ac’ele- uriaşe transformări împotriva Republicii Populare Chineze şi şedinţele conferinţei, delegaţii au condam­ Toate aceste hotărîri şi celelalte ale con­ adversarului.
intr-adevăr istorice care au avut loc în a celorlalte ţări de democraţie populară. nat cu mânie politica agresivă a cercurilor ferinţei de la Delhi pornesc de la intere­ Metalul Brad 5 1 4 0 6: 2-6
cursul ultim ilor'ani şi care au loc în pre­ Ei au creat o atmosferă insuportabilă de reacţionare ale S.U.A. şi Angliei, au de­ sele vitale ale popoarelor Asiei, de la in­ De asemenea, jucătorul Chifor Ludovic
zent în Asia. In aceste schimbări este şantaj şi teroare în regiunea strim torii clarat că sînt absolut gata să apere ou teresele păcii generale şi securităţii. Ele Locomotiva Simeria 5 2 2 1 11: 5-6 de la colectivul sportiv Metalul Ghelar se
hotărîtor faptul că în prezent aproape ju­ Taivanului, bazîndu-se pe şleahta cian- hotărire şi neolintit pacea in Asia şi în lu­ arată în mod concret cit de hotărîte sînt sancţionează du ultim avertisment pentru
mătate din întreaga populaţie asiatică tră­ kaişiştilor oare a dat faliment. In Coreea mea întreagă. popoarele asiatice să apere pacea şi să-şi FI. roşie Alba 5 2 2 1 4: 3-6 injurii aduse arbitrului.
ieşte în ţări de democraţie populară. Ma­ de sud ei creează ou ajutorul marionetei hotărască singure soarta.
rele popor chinez de 600 milioane şi-a lor Li Sîn Man aşa-numitul „front co­ Reprezentanta Indiei, Rameshwari Neh­ FI. roşie Lupeni 5 2 1 2 11:11-5 Jucătorul Muntsanu Romulus de la co­
transformat ţara oare a fost în trecut semi­ reean“ împotriva R. P. Chineze. In Viet­ ru, deschizînd Conferinţa a spus : „Pacea Este neîndoielnic faptul că hotărîrile lectivul sportiv Metalul Călan, care după
colonială, într-un stat unit, liber şi demo­ namul de sud, ei încalcă cu impertinenţă este tot atlt de necesară pentru viaţa po­ conferinţei de la Delhi vor constitui un Progresul Deva 5 2 1 2 6: 8-3 terminarea meciului dintre echipa sa şi
crat, dare păşeşte ferm pe calea avîntului acordurile de la Geneva. Pe teritoriul Re­ poarelor noastre ca hrana şi apa pentru mou aport important al ţărilor asiatice la Metalul Brad, a avut o atitudine huliga­
m ultilateral al economiei şi culturii' na­ publicii Indoneziene imperialiştii sprijină viaţa omului“. Delegaţii la conferinţă au cauza păcii generale. Ele sădesc în ini­ Metalul II 108 5 2 0 3 10: 8-4 nică faţă de tovarăşii săi de echipă, a
ţionale. Transformări profunde au înce­ şi înarmează bandele naţionaliste reacţio­ subliniat cu deosebită tărie că nici un po­ fost sancţionat de conducerea colectivului
put în Coreea şi Vietnam. mile milioanelor de oameni noi speranţe şi Constr. Hunedoara 5 1 2 2 6: 6-4 cu suspendarea pe 6 luni.
nare „Dar IR Islam“, iar în Birmania por nu poate să ducă în prezent o luptă
O uriaşă importanţă o are faptul că în încredere în soluţionarea paşnică a tuturor Metalul Călan 5 1 2 2 5: 9-4 Comisia de disciplină este întru-totul de
locul Indiei coloniale s-a creat în prezent creează o atmosferă de încordare şi îngri­ izolată pentru pace. Pacea fiecărei ţări acord cu măsura luată de colectivul spor­
Republica Indiei, a cărei autoritate' inter­ problemelor internaţionale. Aceste hotărîri Metalul Zlatna 5 1 1 3 6:13-3 tiv Metalul Călan şi recomandă şi altor
jorare, sprijinind bandele de gomindanişti este inseparabilă de pacea generală; şi co­ colective sportive din regiunea noastră să
vor contribui la destinderea încordării în Locomotiva Alba 5 1 0 4 4:18-2 procedeze cu toată energia la sancţionarea
oare au pătruns în această ţară. Ei în­ laborarea din Asia şi din lumea întreagă. unor asemenea abateri.
relaţiile internaţionale. Minerul Lonea 5 0 1 4 3:10-1

Cu toate rezultatele bune obţinute,
unele echipe de fotbal lasă încă de dorit
în ceea ce priveşte educaţia sportivă. Unii
jucători se mai dedau la acte de indisci­
plină şi brutalităţi în timpul jocurilor, acte
ce au atras după sine următoarele sanc­
ţiuni :

— In meciul FI. roşie Alba şi Metalul II
108, jucătorul Cbrmoş Ovidiu de la colec­
tivu l sportiv Metalul I I -108 pentru abate­

».aHeâaoţi« ţi Adm. zjgMiuj S\ţ. 6 Majţje, nj\ 9. ggşfeg-; 1SS-1§9. Taxa plătită în numerar cont aprobării Direcţiunii Gejiepaje P.ŞT, ar, 28 20 Ş n 6 noiembrie 1949 Tiparul Intrepr. Poligrafică de Stat DEVA,