Page 21 - 1955-04

PROLETARI DIN TOATE TARILE UNlŢi-VA!
Anul VII. nr. 471
LENIN — învăţătorul şi conducătorol
oamenilor muncii din lumea întreagă
Numele lud Lenin este simbolul celor
mai frumoase speranţe ale oamenilor mun­
cii din lumea întreagă. învăţătura'lui Le­
nin — leninismul — exprimă aapinaiţiils
maselor populare, constituie unica armă de
nădejde în lupta oamenilor muncii din în­
treaga lume împotriva jugului exploată­
rii, pentru un viitor luminos. învăţătura
lui Lenin a avut un rol măreţ în victoria
repurtată de clasa muncitoare din Rusia,
ea exercită o putarîiică influenţă asupra
mersului istoriei universale, uşurează dez­
voltarea progresistă a omenirii.
Sub Conducerea Partidului Comunist al
Uniunii Sovietice oreat de Lenin, partid
înarmat cu teoria marxist- leninistă, oa­
menii muncii din Rusia au făurit primul
stat socialist din lume ai muncitorilor şi
ţăranilor, în oare a fost nimicită pentru
totdeauna exploatarea omului de către om,
a fost lichidată asuprirea economică na­
ţională şi orice altă asuprire.
Sprijinindu-se pe teoria lui Marx şi En-
gels, pe experienţa luptei mondiale de eli­
berare a maselor, Lenin a dezvoltat m ar­
xismul, l-a îmbogăţit cu noi descoperiri,
l-a aplicat în mod creator în conducerea
luptei clasei muncitoare ruse.
Marx a descoperit legea economică de
dezvoltare a societăţii capitaliste, a stu­
diat relaţiile ei de producţie, a dovedit
în mod ştiinţific inevitabilitatea falimen­
tului capitalist şi a transformării pe cale
revoluţionară a societăţii capitaliste în so­ că inegalitatea dezvoltării capitalismului
cietate socialistă.
In noile condiţii istorice de la sfârşitul internaţională a proletariatului nu se dez­
secolului al XIX-Qea şi începutul seco­
lului XX, Lenin a analizat noul stadiu, cel
mai înalt, al dezvoltării capitalismului —
imperialismul. După ce a studiat un enorm
material faptic Lenin a făcut o analiză şti­
inţifică a esenţei economice şi politice a
imperialismului, a dovedit că imperia­
lismul este ultimul stadiu al capitalis­
mului şi ajunul revoluţiei socialiste. Stu­
diind legile obiective ale dezvoltării ca­
pitalismului în condiţiile imperialismului,
Lenin a arătat că înlăuntrul societăţii ca­
pitaliste se crează condiţiile pentru lupta
nemijlocită a maselor pentru socialism, se
creează premisele materiale ale socialis­
mului.
Lenin a arătat că majoritatea populaţiei
globului se încadrează ou o repeziciune
neobişnuită în lupta pentru eliberarea ei.
El urmărea ou o deosebită atenţie dezvol­
tarea mişcării muncitoreşti internaţionale,
formarea armatei de milioane a clasei
muncitoare, manifestările de solidaritate
ale oamenilor muncii din toate ţările, cu
acele detaşamente ale clasei muncitoare şi
ale maselor muncitoare, care s-au ridicat
Joi 21 aprilie 1955
lililÉ CINSTEA ~ MARII SĂRBĂTORI
Iii
primele la lupta împotriva robiei econo­
mice şi 'a arbitrariului politic. Lenin ur­
mărea cu bucurie dreşterea conştiinţei ma­
selor populare, oriunde şi sub orice formă
s-ar fi manifestat această conştiinţă: în
solidaritatea muncitorilor, care îşi spriji­ truchiparea a tot c'e este mai bun şi mai
neau tovarăşii aflaţi în grevă, în ajutorul
dat familiilor greviştilor etc.
Lenin arăta că epoca imperialismului
care a început la sfârşitul secolului al
XlX-lea şi începutul secolului al XX-lea,
se caracterizează prin intensificarea asu­
pririi colonialiste. Sistemul colonialist, pe Sovietice a devenit un model de tactică
care Lenin îl numea sistemul înrobirii,
jafului şi violenţei, va^ provoca în mod
inevitabil riposta popoarelor asuprite. Le­
nin urmărea cu deosebită simpatie lupta
dusă împotriva înrobirii imperialista de
către popoarele Indiei, Chinei şi din alte
ţări, se bucura pentru fiecare succes obţi­
nut de masele populare din aceste ţări pe
d a ta spre libertate şi independenţă na­
ţională. Lenin sublinia că în Orient miş­
carea naţională ia adeseori forma unu.i
război ntaţional de eliberare şi că mişcările influenţă asupra dezvoltării mişcării re­
naţionale din Orient au tendinţa de a crea
state naţionale.
Teoria lui Lenin cu privire la posibi­
litatea şi necesitatea victoriei socialismu­
lui intr-o singură ţară a constituit o armă
puternică în mâinile clasei muncitoare. A-
ceastă teorie este concluzia tezei dovedită
ou claritate de Lenin ou privire La faptul
devine lege în epoca imperialismului. In
mod corespunzător, mişcarea revoluţionară
voltă şi nu poate să se dezvolte în acelaşi
ritm şi în forme identice în diferite ţări... Lenin, întreaga lui activitate, sînt pătrun­
Teoria ou privire la posibilitatea vic­
toriei socialismului la început într-o sin­
gură ţară, traducerea în viaţă a acestei
teorii în Uniunea Sovietică a descătuşat
iniţiativa maselor, le-a dat imbold la ac­
ţiuni hotărâtoare.
Lenin sublima necontenit că aliatul cla­
sei muncitoare în lupta sa pentru elibe­
rare sînt masele de milioane ale popu­
laţiei exploatate de la oraşe şi sate. Pro­
letariatul în alianţă ou ţărănimea — ne-a
învăţat Lenin — constituie o forţă puter­
nică, capabilă să construiască o societate
nouă, o societate a oamenilor eliberaţi de
exploatare, cu adevărat egali, oare se
bucură de toate binefacerile culturii, de
tot ce a creat geniul uman, o societate în
care nu va exista forme, războaie distru­
gătoare, epidemii, o societate la dare
timp de multe secole visau cele mai lu­
minate minţi ale omenirii.
Lenin a creat o învăţătură precisă şi
unică ou privire Ia partidul clasei munci­
toare. El a fost organizatorul partidului
marxist de tip nou, intransigent faţă de
4 pagini 20 bani
mm
împăciuitorism, l-a pregătit pentru ma­
rea luptă care a dus în Rusia la victoria
socialismului.
Lenin a văzut în partidul comunist în­
cinstit în popor, înţelepciunea, onoarea şi
conştiinţa lui. Iată de ce el lupta ou în­
treaga pasiune a geniului lui revoluţio­
nar pentru puritatea rândurilor partidului
comunist, împotriva tuturor duşmanilor
clasei muncitoare şi ai oamenilor muncii.
Tactica Partidului Comunist al Uniunii
pentru luptătorii mişcării de eliberare din
întreaga lume. Pe baza învăţăturii lui Le­
nin şi folosind experienţa istorică de im­
portanţă mondială a Partidului Comunist
al Uniunii Sovietice, partidele comuniste
şi muncitoreşti au elaborat programe re­
voluţionare corespuinzînd sarcinilor actuale
ale mişcării din fiecare ţară, au făurit o
tactică revoluţionară.
învăţătura lud Lenin a exercitat o mare
voluţionare din ţările Euronei şi Asiei.
Operele lui Lenin se editează în prezent,
în 93 limbi. Ideile leninismului cuceresc ma­
se tot mai largi ale oamenilor muncii de
pe întregul glob. Sub steagul leninismului
au învins pe asupritorii lor externi şi interni,
marele popor chinez, precum şi popoarele
din toate ţările de democraţie populară.
Ideile leninismului însufleţesc pe oamenii
muncii din întreaga lume, în lupta lor
pentru un viitor mai bun.
Chipul lui Lenin este neţărmurit de
scump oamenilor muncii. învăţătura lui
se de dragostea adîncă pentru masele
populare, de încrederea în forţele lor
creatoare, de încrederea fermă în vic­
toria socialismului. Oamenii care au avut
prilejul să stea ou el de vorbă, spuneau că
el este simplu ca ,însă şi adevărul.
Muncitorii, ţăranii, oamenii simpli oare
l-au văzut, care au stat de vorbă cu Le­
nin, începeau imediat să-l considere oa
pe un om al lor. Lenin iubea masele, ştia
să vorbească cu ele, le ajuta să găsească
calea justă, considera orice chestiune im­
portantă, dacă aceasta era în folosul so­
cialismului. Acei care au avut prilejul să
se întâlnească cu Lenin erau fermecaţi de
modestia lui, de tactul, de solicitudinea şi
atenţia lui faţă de oameni.
Prin calităţile sale morale, Lenin re­
prezenta prototipul omului viitorului.
înţelepciunea lui Lenin, inima lui fier­
binte, voinţa lui de neînfrînt, energia
inepuizabilă a spiritului lui erau îndrep­
tate spre un singur ţel — fericirea ome­
nirii. De la leninism se inspiră şi sorb
forţe noi luptătorii pentru un viitor mai
bun al omenirii.
„Nu va fi biruit niciodată un popor ai cărui muncitori şi
fărani, în majoritatea lor, au aflat, au simfit şi au văzut că apără
puterea lor..., puterea celor ce muncesc, că apără o cauză a că­
rei victorie le va asigura lor şi copiilor lor posibilitatea de a se
bucura de toate binefacerile culturii, de tot ce creează munca omului
V. I LEWIN
nSBBSBBBBEZSa
ÎN ÎNTÎMPINAREA ZILEI DE 1 MAI
SPRE NOI SUCCESE IN
Fabrica de cherestea „// Iunie“ Orăştie Zi de producţie mărită
Gateristul Curteami Sa- cu angajamentele îndepli­ a fost redus cu 3%. In trenuţul ce ducea minerii spre mină,
moiiă, pemdiularistu! M ata In luna aceasta, muncito­ se încinse o discuţie aprinsă.
Aurel şi circulariştii Ser- nite.
deauu Ioan, Zagoni Elena rii fabricii „11 Iunie“ au — Aslăzi va fi zi de producţie mărită.
şi Masiu Valeria, ca toţi Astfel, angajamentul de căutat, in special, să dea — O să vedem mîine ce rezultate vom
muncitorii fabricii de che­ cherestea pentru export de obţine — spunea tovarăşul Burdea Nico­
mărirea productivităţii calitate, reuşind să îmbu­ lae, miner la sectorul I de la mina Lonea.
restea „11 Iunie“ din Orăş­ nătăţească calitatea aşa — Ba, eu cred că rezultatele tale o să
tie, întâmpină ziua de 1 Mai muncii cu 2% a fost în­ ţi le cunoşti, însă n-o să le cunoşti pe ale
cum s-au angajat ou 5%. altora, i-a răspuns Bratoveanu Gheorghe
trecut, realizindu-se pînă
la 20 aprilie a.c., indicele
de 4,5%, iar preţui de cost
----- * * * ------ de la sectorul III.
Cooperativa „Partizanul“ Petroşani începură cu toţii să rîdă.
— Apoi da, că aşa e tovarăşul Brato­
veanu — vorbi tînărul miner Puşcaş Mi-
In secţiile cooperativei planul a fost întrecut cu Angajamentul' de a redu­ hai din sectorul II. El se interesează de
meşteşugăreşti „Partizanul“ 28-68%. ce preţul de cost cu 2% alţii să nu care cumva să i-o ia înainte.
diin Petroşani, se desfăşoa­ Pînă la 20 aprilie a.c., ei şi da a ridioa productivita­ Din nou rîsete, voie bună. Gluma lui
ră o muncă entuziastă. Lu­ au reuşit să depăşească an­ tea cu 5% a fost îndeplinit Puşcaş îşi atinsese ţinta.
crătorii sînt hotărîţi să de­ gajamentul luat în cinstea pînă la 19 aprilie a.C.
păşească ou mult angaja­ „Zilei internaţionale a oa­ In fruntea întrecerii so­ ...In abatajul lui Puşcaş se munceşte cu
mentele luate în cinstea menilor muncii” eu 20% în cialiste pe cooperativă, sînt spor. O fâşie a fost deja terminată. Acuma
zilei de 1 Mai. Pe întreg loc de 8%, la sortimentul muncitorii Semeţi Iuliu, se armează sus, iar în partea de jos a fâ­
trimestrul I, ei au reuşit să bucătării, cu 25% în loc de Gheorghi Alexandru, din şiei a început din nou să se taie cărbunele.
depăşească planul cu 34%, 15%, la sortimentul lăzi de secţia finisaj, Filan Aladar,
să reducă preţul de cost cu fag, şi la plăci pentru Benedek Iuliu din secţia — Mai bine să armăm tot cîmpul şi
3,5% şi să mărească pro­ sobe de teracotă, angaja­ după aceea să trecem la perforat — a
ductivitatea muncii cu 5%. mentul de 10% a fost în­ timplăcrie şi alţii care îşi spus minerul Ratză Ernest.
La sortimentele lăzi şi plăci trecut, realizindu-se o de­ depăşesc normele cu 50—
pentru sobe de teracotă, păşire de 15%. 70%. — Nu e bine aşa, i-a răspuns Puşcaş.
In timp ce noi armăm sus, ceilalţi taie,
jos. Impărţinău-ne în două, vom asigura
în acelaşi timp şi abatajul şi vom da şi
cărbune.
I.F.E.T. Simeria — Vom da cărbune mereu l
Minerii s-au oprit o clipă. Toţi au în­
La sfârşitul lunii martie crescut cu 2%, iar salariul lunii curente. Astfel planul ceput să rîdă. (Pe un ortac al lor îl chea­
graficul întrecerii de la mediu al muncitorilor faţă lunar a şi fost îndeplinit mă Mereu Constantin).
I.F.E.T. Simeria a arătat că de luna anterioară cu 28%. la sortimentul buşteni de
j planul la producţia globa­ Datorită bunei organizări stejar. — Dece stai ? taie!
lă s-a realizat în proporţie a , întrecerii socialiste, pre­ , La obţinerea acestor suc­ — Dar mai staţi, niţeluş, le spuse Con­
de 146%, la producţia mar­ cum şi datorită faptului că cese s-au evidenţiat tova­ stantin...
fă cu 126%, la lemn de şi muncitorii de la cel mai răşii Vasilescu Petru, Ro­ — Ce să mai stăm ? Nu te cheamă pe
foc esenţă tare cu 357%, îndepărtat loc de muncă man Olan, Sligan Iosif şi tine „Mereu" ?
la. doage şi ambalaje 105%, au cunoscut obiectivele în­ alţi muncitori de Ia IFET — Şi ce dacă mă chiamă ?
la lemn de mină ou 355%, trecerii în cinstea zilei de Simeria. — Asta înseamnă că trebuie să tai me­
etc. In oursul lunii martie, 1 Mai, s-au obţinut rezul­ reu cărbune, tovarăşe Mereu !
productivitatea muncii a tate frumoase şi în cursul PRCSENIUC ŞTEFAN Jocul acesta de cuvinte, stîrneşte voia
corespondent voluntar bună în abatajul lui Puşcaş. Apoi, toţi
se aştern pe treabă.
* * * ---------- ?
Nici într-o zi mina Lonea n-a depăşit plă­
Fabrica de hîrtie „/ Mai“ Petreşti nui zilnic cu cit l-a depăşit în 15 aprilie !
— Cilii ?! se mira şi Burdea Nicolae.
La fabrica de hîrtie „1 Mai” Petreşti, rîrea muncitorilor de a cinsti ziua de — Cu 69,5% vorbi şi Bratoveanu.
din raionul Sebeş, în consfătuirea ţinută la 1 Mai este şi producerea de bunuri de larg — Dar tu ce depăşire ai ?
începutul lunii martie a.c., muncitorii s-au Consum, prin valorificarea deşeurilor, în — Eu, nu mare... 75°/o.
angajat să cinstească „Ziua internaţională valoare de 28.000 lei. — Mai întrecut cu cinci procente — i-a
a oamenilor muncii“ cu însemnate suc­ răspuns Burdea.
cese în muncă. Prin ridicarea continuă a nivelului pro­
fesional, colectivul acestei fabrici, a reu­ — Ia să vedem ce-au făcut şi ceilalţi,
In perioada 1 martie—18 aprilie, reali­ şit să reducă braoul tehnic în perioada continuă Bratoveanu.
zările care s-au obţinut la această fa­ 1 martie—18 aprilie a.c., cu 1% faţă de
brică, dovedesc că angajamentul luat a realizatul anului 1954. Totodată colectivul — Hai, că ştiu că asta te interesează
început să devină fapt. Mai mult, unele fabricii „1 Mai“ Petreşti, a dat în folo­ mai mult decît toate.
sarcini din angajament, au şi fost depă­ sinţă gospodăriei agricole colective „Ogor
şite. De pildă, planul producţiei de hîrtie In întrecerea dintre sectoare, in frunte
a fost depăşit Cu 48 de tone, în loc de 30 Nou“ din Petreşti, pe care o patronează, s-a situat sectorul I, cu o depăşire de plan
cit aveau angajamentul, iar productivita­ de 2550/o, apoi sectorul V cu 1230/0, sec­
tea muncii numai în luna martie a cres­ încă două marcatoare. torul III cu 58«/o', sectorul IV cu 5<1%, şi
cut cu 21,48%. sectorul II cu o depăşire de 45%. Pe pa­
In această perioadă, printre muncitorii noul de onoare, erau trecute grupele evi­
De asemenea, preţul de cost a fost redus oare au depus o muncă conştiincioasă, denţiate :
cu 0,80%, realizindu-se o economie de
16.000 lei. Un alt succes care arată hotă- plină de avînt se numără tovarăşii Voicu — Uită-ne şi pe noi — rosti Burdea.
— Da pe mine nu mă vezi, că sînt îna­
Nicolae, Stănuş Nicolae, Bîscă Maria II, intea ta, i-o tăie Bratoveanu.
Varga Anezia, Basarabă Gheorghe şi alţii. A. PĂDURARI]
•O <$><S>. <$» <L>o «2><c>4$>O <.$> <{> <j> «jj. «L>.jjj,<3
Cunoaşterea maşinii —datoria Calitatea produselor - mîndria
fiecărui muncitor colectivului nostru
Colectivul fabricii noastre pro­ Faima produselor fabricii „Si-
duce mărfuri de larg consum. Plă- mion Bărnuţiu" Sebeş a trecut de
pumile şi şepcile fabricate la „Ar­ mult graniţele regiunii noastre şi
deleana" Sebeş sînt apreciate de
cumpărători, atît pentru aspectul a- chiar ale ţării. La tîrgul internaţio­
trăgător, cit mai ales pentru calita­ nal de mostre de la Leipzig din a-
tea lor. nul trecut, vizitatorii din alte ţări
au putut admira — alături de alte
Hotărirea C.C. al P.M.R. şi gu­ mărfuri — şi produsele fabricate la
vernului nostru din decembrie anul „Simion Bărnuţiu".
trecut, a pus în faţa muncitorilor
din industria producătoare de bu­ Şi în acest an, fabrica noastră
nuri de larg consum sarcina de a trimite mărfuri la tîrgurile interna­
da mărfuri din ce în ce mai multe şi ţionale din străinătate. Am fericirea
mai bune.
să mă număr şi eu printre cei care
Fără îndoială că această sarcină
nu poate fi dusă la îndeplinire fără lucrează la uncie mărfuri din aces­
o permanentă preocupare din partea
tuturor colectivelor din întreprinderi şi a fiecărui om al muncii. tea şi anume la serviete de lip „di­
La secţia pîslă, unde lucrez eu se presează pîsla pentru plomat".
şepci. Normele stabilite pentru fiecare muncitor de la această
secţie, sînt în raport cu faza de producţie pe care o execută. Eu, Eu lucrez la fixarea căptuşelii, a „broaştelor" şi a mînere-
de pildă, trebuie să presez zilnic 204 bucăţi de pîslă, însă de lor. Deşi avem planificat un indice de calitate de 87,17 am reu­
obicei dau peste normă cu 240-360 mai multe bucăţi. Cum reu­ şit m ultimul timp să înregistrăm un indice de calitate de 96,
şesc să obţin asemenea rezultate ? dină totodată cu 45-50% mai multe produse peste plan.
In primul rină, controlez înainte de a începe lucrul, materia Acest lucru n-ar fi fost posibil dacă nu studiam cu atenţie
primă ce vine de la secţia carde. Cind observ ceva, nelalocul elul în care poate fi fixat tiparul pe piele, în scopul evitării
Lui, o înapoiez, fără supărare, secţiei care mi-a dat-o. oricărei nepotriviri sau defecţiuni de aspect. De asemenea, un
rol de seamă l-a jucat divizarea muncii. înainte, după ce ter­
Un lucru important şi de care trebuie să se ţină cont pen­ minam cu fixarea căptuşelii, a „broaştelor“ şi minerelor la o
tru a se dobîndi succese în muncă, este îngrijirea maşinilor şi partidă (o partidă este egal cu 25 serviete), le trimiteam la cu­
folosirea lor din plin. Pentru a îngriji, şi în special a folosi din sut de unde după un timp le primeam înapoi pentru lucrările de
plin maşina, trebuie însă ca aceasta să fie cunoscută in amă­ finisare. In perioada cind servietele erau la cusut, noi nu mai
nunţime de cel care o manipulează. Nu odată, dintr-o cauză sau făceam nimic, aşteptînd să terminăm partida respectivă, defi­
alta, maşina se defectează. Dacă muncitorul respectiv nu ştie nitiv. Acum însă, atît timp cit o partidă se găseşte la cusut,
ce anume s-a defectat, se învîrteşte pe lingă ea, desface ceea ce noi începem lucrul la o altă partidă, iar cind prima partidă a
nu-i stricat, sau în cel mai bun caz cheamă mecanicul fabricii ajuns la noi gata cusută, îi executăm lucrările respective. In
s-o repare. Procedînd aşa, maşina stă neutilizată, timpii morţi acest fel, am reuşit să dăm mai multe produse peste plan, iar
cresc, iar spor nu se prea vede. calitatea s-a îmbunătăţit.
La maşina de pîsluit, unde lucrez, se mai ivesc unele de­ Noi, cei ce muncim la marochinăria grea, ca de altfel toţi
fecţiuni, insă prin faptul că muncesc la ea de cîţiva ani, am muncitorii, ne străduim să găsim noi posibilităţi de îmbunătă­
reuşit s-o cunosc bine, iar defecţiunile mai mici ce se ivesc, ţire a calităţii produselor. Nu-l ruşine mai mare pentru oricare
le înlătur eu, fără să mai umblu cine ştie pe unde după me­ muncitor de la noi, cu aceea cînd s-ar spune că un produs dat
canic. de el nu e de calitate corespunzătoare. In momentul de faţă
nu i se poate adresa nimănui o asemenea afirmaţie. Ca do­
Unui muncitor i se cere să îngrijească şi să utilizeze ma­ vadă în acest sens stă faptul că, pînă în prezent, n-am primit
şina cu dragoste şi spirit de răspundere. Curăţind-o şi ungînd-o nici un fel de reclamaţii.
la timp, folosind raţional materia primă şi energia motrică, în-
lăturînd la timp orice defecţhme ivită, orice om al muncii poate întărind şi mai mult spiritul de răspundere faţă de pro­
să producă cu maşina ce o are, mărfuri mai multe, mai bune dusul fabricat, noi sînlem siguri că şi în viitor ne vom mindri
pe bună dreptate cu mărfurile ce le dăm consumatorilor.
şi mai ieftine. LUTSCH MARGARETA
WALMAN IOSIF
muncitoare fruntaşă, fabrica „Ardeleana" Sebeş muncitor, fabrica „Simion Bărnuţiu" Sebeş