Page 23 - 1955-04
P. 23
o
Nr, 471 DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3
Cum a ajuns comuna Hărău „Soacra cu trei 0 veste ce ne bucură Sectorul turnători! trebuie ajutat
fruntaşă la însămînţări nurori“
Multe veşti bune sosesc 1a redacţia noas să se dezvolte
Grăbeşte-te tovarăşe responsabil, alt tră de pe întinsul regiunii, veşti oe vorbesc
despre munca minunată şi plină de entu
Ţăranii muncitori din comuna Hărău, în această campanie, a urmărit îndea fel întîrziem — îi spuse Elisabeta soţu ziasm a muncitorimii şi ţărănimii noas Una din problemele importante ce se restrâns, este lipsit şi de o aprovizionare
desfăşoară cu elan lupta pentru terminarea proape realizarea vitezei zilnice de lucru lui său, prefăcîndu-se supărată. tre harnice. O asemenea veste am primit pun în faţa conducerii Combinatului si ritmică şi calitativă. Mangalul pe oare-1
însămîmţărilor, potrivit regulilor agroteh a atelajelor. Atunci cînd viteza zilnică de zilele acestea din comuna Cîrjiţi, raionul derurgic „Gh. Gheorghiu-Dej“ din Hune posedă sectorul în stoc, are un conţinut de
nice. In această perioadă, ei se găsesc în lucru nu a fost realizată, sfatul popular cu Acesta, făcu o mutră supărăcioasă, a- Hia. Cu îndreptăţită mândrie, ţăranii mun doara, pentru a se putea spori producţia de 80 % praf.
întrecere patriotică cu ţăranii muncitori sprijinul organizaţiilor de partid, a infor poi pufni în rîs. De abia după ce se opri citori de aici ne anunţă că în cele 5 sate fontă şi oţel, este şi dezvoltarea sectoru
din Şoimuş — comună învecinată, şi nu mat agitatorii şi deputaţii sfatului popu îi spuse: de pe raza comunii lor, aoţiunea de al lui turnătorii, sector care a fost complect Sectorul turnătorii este lipsit de depozi
vor să se dea bătuţi. lar despre mersul lucrărilor, iar aceştia la fabetizare a fost încheiată cai succes şi în neglijat de către vechea conducere a tele necesare pentru înmagazinarea fontei
rîndul lor, au trecut din nou pe la ţăranii — Măi, măi, după cîte văd ai început momentul de fa ţă în această parte a lo Combinatului. Sectoarele principale ale a- pe şarje, a fierului vechi, a mangalului,
Datorită faptului că Sfatul popular din muncitori lămurindu-i să iasă la muncă. să-ţi joci rolul de „soacră” şi acasă. To cului nu mai există nioi un neştiutor de cestui combinat s-au dezvoltat m u lt; au minereului, varului, argilei şi a altor ma
comuna Hărău, nu a organizat temeinic Astfel s-a reuşit ca a doua zi să se reali tuşi dacă spui să ne grăbim, eu sînt carte. intrat în funcţiune agregate noi, mari terii prime şi materiale, necesare procesu
munca pentru începerea însămînţărilor, zeze viteza de lucru. gata, deşi pînă la ora nouă cînd am pro consumatoare de piese, care nu se fac în lui de producţie. Posibilităţi de a avea a -
în prima săptămână de lucru, întrecerea gramat repetiţia mai e timp — îi spuse Anul oare a trecut, analfabetismul a fost altă parte, ci în sectorul turnătorii. Tre ceste depozite există. In planul conducerii
a fost condusă de şoimuşeni. Acest fapt Cele două tehniciene, Costinaş Viorica Ioan Bedea, (Tovarăşul Bedea Ioan este lichidat în două din satele acestei comune buie arătat că acest sector este aglome combinatului se prevede demolarea vechii
nu le-a convenit celor din Hărău. Da adu şi Papoi Elisabeta, de La punotul agricol, responsabil cultural în cadrul comitetu — în Almaşul Sec şi Popeşti — iar anul ra t cu comenzi pentru 7 luni înainte. clădiri a birourilor furnale, oare nu-şi mai
narea obştească, la oare s-a analizat des zilnic fac constatarea solului în diferite lui de întreprindere la mina Teliuc), so acesta, el a fost definitiv stîipit şi în ce au rostul acolo, iar în locul lor să se cre
făşurarea însămînţărilor, ei au criticat pen părţi ale hotarului comunii Hărău şi in ţiei sale Elisabeta. lelalte trei sate ce mai rămăseseră, Cîr Muncitorii, tehnicienii şi inginerii sec eze terenul prielnic pentru depozitele res
tru acest lucru pe membrii Comitetului formează comitetul executiv despre ce a- jiţi, Cozia şi Chergheş. torului turnătorii luptă cu abnegaţie să pective. Din păcate însă există numai pla
executiv şi s-au angajat să-şi sporească Cei doi soţi, s-au îndreptat grăbiţi spre facă faţă planului de producţie. Primul tri nul întocmit, dar nu şi dus la îndeplinire
eforturile în muncă, pentru ca drapelul de clubul minei. Poate în faţa acestei frumoase realizări mestru al acestui an a fost încheiat cu un
comună fruntaşă să fie cîştigat de ei pe unii s-ar gândi cum că în comuna Cîrjiţi bilanţ frumos. Colectivul turnătoriei de Greutăţi mari în crearea spaţiului ne
întreaga perioadă a muncilor agricole de nume lucrări se pot executa. Totodată, în ¦rir ar fi fost puţini analfabeţi. In acest caz, oţel şi-a depăşit planul cu 6,9%, iar cei al cesar depozitelor pentru sectorul turnăto
primăvară. zilele bune de lucru, ele sînt pe câmp, con e necesar să spunem că şi aici — ca peste turnătoriei de fontă — ou 5,3%; rebutu rii face şi conducerea I.C.S.H., (director
trolând felul cum ţăranii muncitori execută — Nici nu vrei să mă iei în seamă tot de altfel — burghezo-moşienimea a rile la piesele turnate din oţel şi fontă au tov. Cogan Alexandru) care începând ( in
Insuişindu-şi criticile aduse, sfatul popu lucrările, dîndu-le sfaturi cu privire La a- mamă soacră ? lăsat destul de apăsat urmele neştiinţei şi fost scăzute sub procentajul admis. struirea unui canal colector, Ce trece chiar
lar, cu sprijinul organizaţiilor de partid, a gromindm. inculturii. Peste 300 do analfabeţi a avut pe lîngă clădirea oare trebuie demolată, ă
luat măsuri şi a împărţit comuna în sec „Mama soacră" întoarse capul şi dădu această comună. Printr-o muncă răbdătoa La începutul acestui an s-a elaborat de abandonat lucrarea, lăsând terenul acci
toare ; în fiecare sector fiind repartizaţi Un sprijin preţios în această campanie cu ochii de Lidia Jucan „nora cea mică“, re şi sistematică însă, aceştia, au ajuns către Colectivul sectorului un pian de mă dentat şi risipind totodată însemnate can
cîte doi agitatori şi cîte un deputat al sfa îl dă şd gazeta de stradă. Comitetul de care îi ajunsese pe drum în timp ce mer oa astăzi să poată desprinde cu toţii cfu suri tehnico-organizatorice. Acesta se în tităţi de m aterial lemnos sub formă de
tului popular. redacţie al gazetei de stradă, în frunte ou gea şi ea la repetiţii. uşurinţă şi siguranţă litera cărţii. deplineşte cu succes. S-a realizat de pil cofraje. De fapt nu-i prima lucrare în
tovarăşul Vinczi Ladislau se ocupă în dă, dotarea turnătorilor ou scule confecţio incinta combinatului pe care I.C.SJI. o
Organizaţiile de partid din satele apar deaproape de schimbarea articolelor, de — Tu erai bată-te norocul. Tot glu Printre cei oare s-au remarcat în mod nate la sculăria centrală a Combinatului, începe şi apoi o lasă netermânată, încur
ţinătoare comunii Hărău, au sprijinit sfa popularizarea fruntaşilor şi a metodelor mind şi discutînd despre turneu, cei trei deosebit !prin munca stăruitoare Care au s-a dat în exploatare laboratorul sectoru când sectoarele să-şi desfăşoare activita
tul popular în organizarea întrecerii pa lor bune de lucru. Da gazetă sînt afişate au ajuns pe nesimţite în faţa clubului, depus-o se numără în special învăţătorii lui, unde se fac analizele curente pentru tea.
triotice între ţăranii muncitori şi în orga articole ou fruntaşii satului ca Josan Pe unde aşteptau cei trei fecio ri: Adalbert Faur Iaoob din Cîrjiţi, Mîţă Gheorghe de controlul fabricaţiei şi s-a montat o nouă
nizarea de consfătuiri pe sate, în oare teh tru, Endey Alexandru şi alţii. Biky, Cornel Zăvoianu şi Ioan Postola- la Popeşti, Anuţoi Valentina din Cozia şi macara în panoul nr. 3, la turnătoria de Actualul depozit de cutii pentru forma
nicienii agronomi şi fruntaşii recoltelor bo che. Toma Maria din Chergheş. Fără îndoială fontă. rea pieselor, pe care îl are sectorul tur
gate au vorbit despre metodele bune de Tot pentru stimularea fruntaşilor a fost însă că, numai cu forţele lor, aceştia nu nătorii, posedă o macara, oare deserveşte
muncă ce trebuie aplicate la toate mun folosit panoul de onoare din faţa sfatului După ce s-au adunat cu toţii, artiştii Cele 4 inovaţii realizate de comuniştii depozitul, cu totul improprie acestui scop.
cile de primăvară. popular. S-au confecţionat apoi fotomon amatori au început repetiţia generală. s-ar fi putut achita de sarcini în mă Păcurarii Ioan, maistru turnător, şi Spă- Ea trebuie neapărat înlocuită cu altă ma-
taje pentru popularizarea regulilor agro Fiecare a fost îmbrăcat şi machiat aşa sura arătată de noi. Ei au reuşit să facă riosu Ioachdm, turnător, şef de echipă, au dara corespunzătoare.
Pentru a putea antrena pe ţăranii mun tehnice, tratând aspecte din agricultura so cum cerea rolul, apoi au început inter acest lucru deoarece la baza muncii lor dus la schimbarea procesului tehnologic al
citori să folosească fiecare zi bună de lu vietică şi cea din ţara noastră. Fotomon pretarea piesei de teatru „Soacra cu trei a stat un serios sprijin din partea organi formării, turnării şi dezbaterii anumitor Se impune deci în mod Imperios, oa ac
cru şi pentru ai lămuri să aplice regulile tajele sînt puse la Ioduri vizibile şi în spe- j nurori” de Ion Creangă, aşa cum aveau zaţiilor P.M.R., a sfatului popular comu piese importante, ce se toarnă din fontă tuala conducere a combinatului să pună
agrotehnice, agitatorii, au fost instruiţi ciai acolo unde se adună şi stau de vorbă s-o prezinte în faţa ţăranilor muncitori nal şi a organizaţiilor U.T.M. sau oţel. capăt neregulilor oare există în sectorul
de către secretarii organizaţiilor de bază, din Nădăştia Superioară. turnătorii, sector de care depinde în mare
oa în zilele de sărbători şi în zilele ou Iată dar, cum, printr-o muncă unită şi In prezent însă, sectorul turnătorii este măsură normala funcţionare a sectoarelor
ploi, Când nu se poate lucra la câmp, să ţăranii muncitori, în timpul liber. desfăşurată cu elan, s-a putut ajunge la ameninţat să nu-şi îndeplinească planul principale ale combinatului.
desfăşoare munca de agitaţie de la om la obţinerea unui minunat succes pe drumul pe luna aprilie. Vina pentru aceasta o
om, în sectoarele de care răspund. Comitetul executiv al sfatului popu Şoferul, pomi motorul care începu să culturalizării maselor. poartă serviciul aprovizionării combinatu Comitetul raional de partid, Comitetul
lui, (şeful serviciului tov. Constantinescu de partid al combinatului şi organizaţia de
In zilele ou soare, când s-a putut lucra lar comunal, periodic analizează desfăşu duduie cu putere, apoi în treb ă: Constantin) care, în ciuda faptului că cu bază a I.C.S.H. trebuie să analizeze adînc
agitatorii au fost primii oare au ieşit la noaşte lipsa de mangal necesar uscării for problemele mai sus amintite, să ceară ce
oîmp, iar după ei au plecat şi ceilalţi ţă rarea lucrărilor, iar în zilele de dumi — Gata tovarăşi ? pornim ? m elor d9 turnare a pieselor, nu ia măsu lor competenţi să treacă la rezolvarea lor
rani muncitori. Exemplu în această direc rile cele mai energide. Aceasta de fapt grabnică şi în mod favorabil creşterii pro
ţie este agitatorul Josan Petru, fruntaş ăl nică ţine adunări cu ţăranii muncitori, în — Gata! pune v îr f la toate. Pe lîngă faptul că sec ducţiei, realizării de economii şi reducerii
recoltelor bogate, care atât el Cît şi Enedy torul îşi duce activitatea într-un spaţiu preţului de cost.
Alexandru, Bugnar Gheorghe şi alţii din care prezintă dări de seamă, asupra des — Dăi drum ul! Se auziră în cor vo
sectorul său de activitate, au însămânţat I. TUFARU
ciuturile de ovăz, orz, borceag, cartofi şi făşurării muncilor agricole în săptămâna , cile „artiştilor”, care aşteptau cu nerăb
altele, încă în luna martie. La fel de
bine a muncit şi agitatorul Trufaş Ernano- care s-a scurs. Secretarii organizaţiilor de dare să vadă maşina pornită.
il, care, în popularizarea metodelor înaintate
de muncă, a antrenat şi pe ţăranii munci bază P.M.R, fac periodic informări în Pînă la Nădăştia Superioară au cîntat
tori Lugoj an Ioan, K drojy Eugen şi Ban- faţa agitatorilor şi îi înarmează cu noile tot timpul.
ciu Ioan, fruntaşi ai recoltelor bogate. Nu
este duminică în care să nu-i găseşti pe sarcini ce le stau în faţă. ...In sala căminului cultural, lumea în Cum ferim liveiile de brumele şi gerurile tîriii din primăvară
ac'eşti ţărani muncitori adunaţi fie la Ma- cepuse să se adune cu mult înainte de
noilă, fie la Lugojan Ioan (de aurind pri Datorită măsurilor luate, până în pre începerea programului. In anul trecut, brumele şi gerurile tîr- put să crească şi s-a menţinut La plus 20- se recomandă a se face 200-250 grămezi
zent în comuna Hărău s-au însămânţat 20 zii din primăvară, au produs pagube des plus 22 grade pînă în 14 mai 1954. In de gunoi din cca. 80-100 căruţe de mate
mit în rîndul candidaţilor de partid), unde hectare cu orz, 80 hectare cu ovăz şi 10 Pe lîngă spectatorii din comună au ve tui de m ari în livezile din cuprinsul re noaptea de 14 spre 15 mai, după o zi no- rial. O grămadă cuprinde la bază un strat
ei să nu vorbească despre regulile agro hectare cu cartofi de vară. Astfel, la aces nit şi cei din satul vecin să participe la giunii noastre. Astfel, pe toată Valea Mu roasă, cerul s-a înseninat şi temperatura de paie uscate, bălegar umed, iarbă usca
te culturi, planul a fost realizat în între spectacolul prezentat de minerii din Te- reşului, a Streiuiuii, cît şi în raionul Ha a scăzut brusc pînă La minus 0,3 grade. tă, lujeri de cartofi uscaţi şi alte buruieni,
tehnice cât şi despre experienţa muncii gime. De asemenea, s-au mai însămânţat liuc.La ora începerii nu mai era nici un ţeg, unde sînt Cele mai m ari livezi, bru Acelaşi lucru s-a întâmplat şi în noaptea iar peste ele se pune un strat de pământ
35 hectare cu cartofi de toamnă. La însă- loc liber. Oamenii au început să se în mele căzute au distrus florile pomilor ro de 15 spre 16 mai, oînd a fost o temperatură de 5-10 cm grosime. In Centrul grămezii,
lor. Uneori, în sărbători, când e timp fru mfinţarea acestor culturi s-au respectat în ' grămădească pe lîngă pereţi. Cu toţii ur ditori şi produoţia de fructe a suferit în minimă de plus 0,2 grade. La aceste date, se bate un ţăruş oare se scoate în momen
mare măsură regulile agrotehnice. Astfel, măreau interesaţi minunata piesă de mod simţitor. fructele erau deja legate şi cu atât mai tul cînd se dă foc grămezii, iar dedesubt,
mos, la discuţiile lor se adună uliţa toată. sămânţa de ovăz şi cartofi, înainte de în- teatru „Soacra cu trei nurori". mari au fost pagubele întrucât le-au găsit în se introduc două bucăţi de lemn cu care
sămînţare a fost tratată cu soluţie de for- Ştiinţa şi practica ne pune la dispozi perioăda cînd sînt foarte sensibile. Cel mai se reglează arderea. înălţimea unei gră
Asemenea metode bune de muncă, folo ţie mijloace do lu p tă :contra efectelor bru mult a avut de suferit mărul şi părul. mezi poate ajunge pînă la o jumătate de
malină, păioasele în m ajoritate au fost melor şi gerurilor târzii din primăvară, pe Semnele Care au precedat apariţia brume metru. Grămezile fumigene se aprind în
sesc şi agitatorii din satele Bîrsău, Chi- care trebuie să le aplicăm întocmai pentru lor a fost scăderea temperaturii aeru momentul cînd temperatura scade la plus
însămânţate cu maşina, iar 15 hectare du Pun în valoare salvarea producţiei de fructe. Pentru a lui în mod brusc în seara din ajunul că 2 grade, şi fumigaţia încetează La 1-2 ore
mindia, Vărmaga şi Bampotoc, sate apar cartofi au fost însămânţate în cuiburi a- terenurile părăsite lămuri mai bine problema, trebuie să fa derii brumei, pînă La plus 4 şi plus 5 grade, după răsăritul soarelui. Este bine să se
şezate în pătrat. cem o analiză a felului cum s-au produs noapte liniştită cu cer senin şi eventual urmărească mersul temperaturii cu aju
ţinătoare comunei Hărău. aceste fenomene în anul 1954, în lunile a- ploaie în ajun, cum a fost Cazul în 15 mai. torul unui termometru sau din buletinele
Munca fiind, bine organizată, ţăranii Proiectul Directivelor Congresului âl priiie şi mai. Indicatorul cel mai precis meteorologice transmise prin radio.
In perioada ce s-a scurs de La ultima a- muncitori din Hărău conduc întrecerea II-lea el P.M.R. cu privire la dezvoltarea este felul cum variază temperatura ma Pentru protejarea livezilor contra bru
patriotică dintre ei, şoimuşeni şi locui agriculturii în următorii 2-3 ani, pune, în ximă şi minimă. Astfel, în luna aprilie 1954 melor, este folosită metoda acoperirii lor Sînt şi alte mijloace pentru a produce
naliză a muncilor ai/riCole, sfatul popular — lună în care se produce dezmugurirea la cu perdele de fum produse prin diferite fumigaţia, oa de exemplu folosirea de sobe
torii comunei Certej, Buruiene şi Cîrjiţi. faţa oamenilor muncii din agricultură sar toate speciile pomicole şi înfloritul — de mijloace. Fumul opreşte degajarea căldurii speciale unde se arde păcură sau căr
comunal, prin membrii comitetului execu la început şi pînă în data de 10, au fost din pământ, menţinîndu-se la suprafaţă un
Ţăranii muncitori din Hărău sînt hotărîţi cini importante. Ţăranii muncitori din sa temperaturi ridicate, maxima atingând plus strat de aer cald. Mijlocul cel mai simplu buni. Dar în regiunea noastră pentru că
tiv care răspund fiecare de cîte un sat 21,7 grade iar minima plus 16 grade. Aces şi mai uşor de întrebuinţat este arderea
să lupte pentru ctştigarea drapelului de tul Oarda de Sus, raionul Alba, conştienţi te temperaturi au fost favorabile deschide grămezilor de bălegar păios, turbă, gunoaie livezile sînt foarte răspândite, cel mai
comună fruntaşă pe raion 1a însămînţările de măreţia acestor sarcini, au început să rii mugurilor şi pornirii vegetaţiei. Insă şi altele. Condiţia principală este ca arde
de prim ăvară şi totodată să obţină recolte le aplice în practică, redând producţiei în zilele de 11, 13 şi 15 aprilie, tempera rea să fie înceată şi să nu producă flacără, simplu şi mai ieftin mijloc rămâne ace
bogate la toate culturile. unele terenuri ce erau părăsite pînă acum. tura a scăzut pînă la minus 4,6 grade şi care ar mic'şora cantitatea de fum. Grăme
In iam a acestui an, ei au desfundat o scăderea ei a fost însoţită de brume dare zile de gunoi sau alte materiale ce se vor la al arderii de grămezi fumigene. Luînd
FLOREA DUMITRU suprafaţă de 5 ha. teren degradat, pe oare au afectat în mare măsură vegetaţia.Du- arde, se aşează pe tot cuprinsul livezii
•-T secretarul org. de bază P.M.R. l-au plantat cu 7000 bucăţi viţă altoită. Tot pă data de 15 aprilie temperatura a înce în intervalele dintre pomi. La un hectar aceste măsuri, putem să salvăm produc
în acest sat, ţăranii muncitori au mai
din comuna Hărău raionul Ilia ţia de fructe şi mai mult, putem obţine
Au plantat peste 10.000 pomi .plantat 1.500 puieţi de nuc şi 200 puieţi recolte r it mai bogate.
de cireşi, într-un teren degradat, care nu Ing. CAŢAVELA STELIAN
Ţăranii muncitori din raionul Alba, au din livezi, un număr de 10.952 bucăţi pomi era bun nici pentru păşune.
căutat planteze în primăvara aceasta un de diferite varietăţi.
număr cît mai mare de porni fructiferi. La aceste ludrări s-au evidenţiat comu
Fruntaşi în aceste munci sînt ţăranii niştii Muntean Ioan, Jibotean Gheorghe,
PInă acum, ei au plantat pe marginea muncitori din comunele Vinţul de Jos, ţăranii miunoitori Berghian Simian, Puiu
drumurilor, în locurile virane, şi golurile Teiiuş şi oraşul Alba-Iulia. Pavel şi alţii.
narilor ruşi şi proletariatului din întreaga subjugate nu este cu putinţă fără o re creatoare a tuturor treburilor obşteşti şi portant în victoria noii orânduiri socia continuă a alianţei clasei muncitoare cu mai justă şi cea mai matură poziţie în
voluţie violentă şi fără nimicirea vechiu de stat. le“. Partidul şi guvernul R.P.R. acordă ţărănimea muncitoare şi la transformarea relaţiile dintre state. Ea este îmbrăţişată
Lume perspectiva d ară a victoriei. lui aparat de stat putred şi corupt. o atenţie deosebită.dezvoltării tehnice, ri socialistă a agriculturii. Partidul mobili de cercurile cele mai largi ale opiniei pu
? dicării pregătirii profesionale. a muncito zează masele ţărănimii muncitoare pen blice mondiale. Aceasta este dovedită în
Lenin a fundamentat bazele tactice ale El a subliniat faptul că numai sovie V. I. Lenin a elaborat principalele teze rilor, tehnicienilor şi inginerilor, organi tru dezvoltarea agriculturii, pentru dez primul rînd de relaţiile stabilite între
tele sînt în stare să sfarme dintr-o dată teoretice referitoare la construirea socia zării socialiste a muncii pe baza princi voltarea sectorului socialist al agricultu U.R.S.S., China Populară şi celelalte ţări
partidul marxist, dezvoltând idea hege şi să nimicească definitiv vechiul aparat lismului într-o singură ţară. El a elabo piului socialist de remunerare, întăririi rii. Partidul şi guvernul se ocupă îndea de democraţie populară, este dovedită de
de stai, burghez, birocratic şi judecătoresc. rat teoria construcţiei economice şi cultu disciipddnei în muncă, educării şi mobili proape de îmbunătăţirea activităţii S.M.T.- relaţiile stabilite de R. P. Chineză, India
moniei proletariatului în revoluţia burghe- rale a socialismului. zării maselor de oameni ai muncii pen urilor, de înzestrarea lor continuă du ma- şi Birmania, de succesele conferinţei de la
Pe baza învăţăturii leniniste P.C.U.S. a Calea indicată de Lenin şi verificată de tru folosirea maximă a rezervelor interne şini-unelte, de aprovizionarea ţărănimii Geneva din anul 1954, de valul tot mai
zo-democratică în condiţiile imperialismu făurit puternicul stat sovietic, care a sfă- practica construcţiei socialiste în U.R.S.S., şi reducerea continuă a preţului de cost. muncitoare cu toate cele necesare dez crescând al păturilor de oamenii ou di
lui şi demonstrând cu claritate că principala rîm at vechiul aparat de stat şi care a în este singura cale — în condiţiile date — voltării producţiei agricole. verse concepţii politice oare se pronunţă
făptuit în chip strălucit sarcinile formu pentru victoria socialismului. Vladimir Partidul mobilizează permanent masele pentru coexistenţa paşnică, pentru dezvol
cerinţă a victoriei revoluţiei este alianţa late de Lenin : zdrobirea împotrivirii cla Ilici Leodn vedea chezăşia victoriei noii de muncitori pentru lichidarea lipsurilor Vladimir Ilici Lenin a fondat bazele po tarea colaborării paşnice, economice şi cul
selor înlăturate de la putere, organizarea orânduiri în desfăşurarea largă a indus ce se manifestă în această privinţă într-o litice externe ale statului sovietic. In cen turale între state. Fără îndoială că în a-
proletariatului cu ţărănimea, alianţă în construcţiei socialiste pe toate fronturile, trializării socialiste, care înseamnă dez serie de sectoare unde creşterea produc tru l politicii externe a U.R.S.S. Lenin a ceastă ordine de idei nu poate fi trecută
apărarea revoluţiei împotriva oricăror în voltarea industriei în ansamblul ei pe ba tivităţii muncii nu este corespunzătoare stabilit politica de pace şi prietenie între cu vederea dezvoltarea tot moi largă a le
care rolul conducător îl are proletariatul. cercări a duşmanului dinafară. za dezvoltării cu precădere a industriei cerinţelor înzestrării tehnice, unde sarci popoare, ideia colaborării internaţionale, a găturilor economice a U.R.S.S., R. P. Chi
Lenin a înarmat partidul cu o nouă teo grele şi a pivotului ei de bază industria nile reduc'erii preţului de cost se îndepli respectării independenţei şi suveranităţii neză, şi ţărilor democrat-populare cu nu
rie a revoluţiei, formulînd teza transfor Subliniind superioritatea sovietelor ca constructoare de mijloace de producţie. nesc nesatisfăcător; sau unde nu se uti popoarelor şi a neamestecului în treburile meroase ţări capitaliste.
mării revoluţiei burghezo-democratice In forma politică cea mai corespunzătoare a Numai industrializarea socialistă, aşa lizează toate rezervele interne, iniţiativa şi interne ale altor state. In repetate ori Le
revoluţie socialistă. Teoria leninistă asu dictaturii proletariatului, Lenin a arătat cum ne învaţă Lenin este în stare să asi ingeniozitatea muncitorilor şi tehnicieni nin a subliniat dorinţa de colaborare eco Conferinţa ţărilor Asiei şi Africii ce se
pra revoluţiei — expusă cu claritate în lu în acelaşi timp că trecerea de la capita gure utilarea complectă a tuturor ram uri lor, în vederea sporirii continue a pro nomică a U.R.S.S. cu orice stat, indiferent desfăşoară în prezent -la Bandung consti
crarea „Tezele din aprilie“ — şi-a găsit lism la socialism poate avea o diversitate lor economiei, mecanizarea agriculturii şi ducţiei şi prodiuiotivităţii muncii. de orânduirea sa socială. Pe această linie tuie o nouă m ărturie a voinţei popoarelor
o vie confirmare în activitatea partidului de forme politice, dar că indiferent de a- dezvoltarea producţiei bunurilor de larg Lenin a formulat principiul posibilităţii de menţinerea unei păci durabile şi de co
ceste forme esenţa lor inevitabil nu poate consum, în scopul făuririi bunei stări a V. I. Lenin ne învaţă că socialismul nu coexistenţei paşnice a celor două sisteme: laborare internaţională.
pentru pregătirea şi înfăptuirea victori fi alta decît dictatura proletariatului. A - maselor. Urmând indicaţiile lui Lenin Co poate rămâne biruitor doar la oraş, că el capitalism şi socialism.
oasă a Marii Revoluţii Socialiste din Oc ceastă învăţătură leninistă a fost pe de mitetul Central al P.C.U.S., în frunte cu nu se poate bizui multă vreme pe două Politica de pace şi prietenie între po
tombrie. plin confirmată de istorie. In urma vic I. V. Stalm a condus înfăptuirea măreţu baze d iferite; socialismul la oraş, iar pro Ideia posibilităţii coexistenţei paşnice poare, promovată de o serie de state din
toriei istorice a Uniunii Sovietice în cel lui program de industrializare a ţării, ducţia !mică de m ărfuri oare generează derivă din însăşi teza leninistă cu privire Europa şi Asia în frunte cu U.R.S.S., ne
Lenin ne învaţă, că principalul în orice de al doilea război mondial, într-o serie transformând U.R.S.S. într-o ţară era o capitalism, la sat. Lenin a elaborat învă lâ victoria socialismului într-o singură linişteşte pe pregătitorii unui nou măcel
revoluţie este problema puterii, a menţi de ţări din Europa şi Asia a fcst înlătu mare putere industrială. P.C.U.S. urmează ţătura despre transformarea socialistă a ţară. Deci Lenin avea în vedere existenţa m ondial; cercurile agresive din S.U.A„
nerii puterii instaurate. Proletariatul bi rată puterea capitaliştilor şi moşierilor şi cu fermitate învăţătura lui Lenin asupra agriculturii prin unirea miicHor producători simultană a socialismului şi a capitalismu Anglia şi acoliţii lor din alte state occi
ruitor în revoluţie nu va rezolva nimic a fcst instaurată dictatura proletariatului necesităţii obiective de dezvoltare cu pre de bună voie pe baza experienţei şi con lui. dentale. Cercurile monopoliste, pentru ca
dacă nu va şti să-şi păstreze puterea şi sub forma regimului de democraţie popu cădere a industriei grele — în comparaţie vingerii în cooperative de producţie (col re cursa înarm ărilor şi pregătirile de răz
lară. Regimurile democraţiei populare în cu industria bunurilor de larg consum. hozul). Lenin a subliniat însă că victoria Lenin a apreciat în mod deosebit impor boi constituie sursa cea mai sigură pentru
să o consolideze permanent. De aceea, pro făptuiesc cu succes sarcinile dictaturii pro Partidul Muncitoresc Romîn urmează socialismului atât la sat cît şi la oraş nu tanţa stabilirii legăturilor comerciale între a face mai doldora sacii cu dolari, se îm
letariatul biruitor trebuie să-şi creeze a- letariatului. cu consecvenţă calea indicată de Lenin este posibilă fără întărirea continuă a a- state cu sisteme diferite, ca fiind una din potrivesc politioii de destindere a încor
nuime un instrument în stare să ducă re în privinţa industrializării. Ca urmare, lianţei clasei muncitoare cu • ţărănimea tre pîrghiile de bază ale coexistenţei paş dării internaţionale. Capetele înfierbîn-
voluţia pînă La oajpăt. Acest instrument Regimul democraţiei populare din ţara ţara noastră se dezvoltă cu paşi repezi pe muncitoare, întrucît alianţa constituie nice. tate ale monopolişfcilor agresivi, neputin
este dictatura proletariatului. noastră înfăptuieşte cu succes zdrobirea calea industrializării. încă în anul 1953 principala c'cndiţâe a victoriei socialismu cioase de a trage învăţăminte din lecţiile
împotrivirii duşmanului de clasă, organi producţia industrială a ţării noastre de lui, temelia dictaturii proletare. Dar Le Statul sovietic, întemeind politica sa istoriei, intensifică c'ursa înarm ărilor,
Lenin a formulat în mod genial sarci zează şi conduce opera construcţiei econo păşea de două ori şi jumătate producţia nin nu a fost pentru orice fel de alianţă, externă pe indicaţiile lui Lenin desfăşoară crează noi baze militare, acţionează pen
nile dictaturii proletariatului şi a desco mice şi culturale în spiritul socialismului, din anul 1938. Dezvoltarea industriei grele ci pentru o alianţă în care rolul conducă consecvent o politică de pace şi prietenie tru reînarm area Germaniei occidentale,
perit forma de organizare a statului .pro întăreşte continuu puterea de apărare a a făcut posibilă dezvoltarea în mai mare tor să aparţină proletariatului şi numai între popoare. Statul sovietic acţionează desfăşoară a politică de intimidare şi şan
letar „în stare să asigure o trecere cît statului democrat-popular. Partidul Mun măsură a celorlalte ram uri ale economiei lui. In privinţa aliatului Lenin a formu consecvent pentru coexistenţa paşnică a taj faţă de alte popoare ascuţind perma
mai puţin dureroasă spre socialism“. Le citoresc Romîn acordă o deosebită aten naţionale. lat geniala sa triplă lozincă : „Sprijină-te celor două sisteme, ca temelie a menţinerii nent isteria războinică.
nin a tras concluzia, a cărei justeţe a ţie întăririi statului democrat-popular, in Partidul nostru fidel învăţăturii lui pe ţărănimea săracă, organizează o alianţă păcii In lume. Guvernul sovietic pornind
fost pe deplin confirmată de practică, că strumentul construirii . socialismului în Lenin cu privire la construcţia economiei, trainică cu ţăranul mijlocaş, nu înceta de la principiul formulat de Lenin, pro Popoarele lumii acţionează însă cu calm
forma politică cea mai corespunzătoare a ţara noastră ; întăririi activităţii organe acordă o atenţie deosebită sporirii produc nici o clipă lupta împotriva chiaburimii". movează poziţia rezolvării tuturor pro faţă de încercările netrebnice ale cercu
lor statu lu i; educării lucrătorilor din apa tivităţii muncii,, care aşa cum arată Lenin, blemelor litigioase sau nerezolvate pe ca rilo r agresive ale imperialismului. Uniu
dictaturii proletare nu este republica de ratul de stat în spiritul disciplinei ferme este la urma urmei factorul cel mai im Partidul nostru, urmînd pilda glorioasă lea tratativelor. Politica externă de paCe nea Sovietică împreună cu alte state eu-
mocratică, aşa cum se credea pe atunci, faţă de respectarea legalităţii populare, în a P.C.U.S., înfăptuieşte Cu ferm itate în şi prieienie între popoare se dovedeşte
ci republica sovietelor. Republica sovie spiritul luptei necruţătoare împotriva bi văţătura leninistă cu privire la întărirea din zi în zi a fi cea mai echitabilă, cea (continuare în pag. 4-a)
telor constituie tipul cel mai superior de rocratismului şi rutinei pentru rezolvarea
democraţie, democraţia pentru masele
largi muncitoare, în opoziţie cu aşa-zisa
democraţie burgheză care reprezintă un
pumn de exploatatori ai căror interese
mîrşave le apără.
Lenin a subliniat că eliberarea clasei
