Page 24 - 1955-04
P. 24
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 471
NOTE EXTERNE De la Comitetul Central U.R.S.S. adevăratul apărător al
al P.C.U.S, şi Consiliu! rezolvării problemei austriace
Ce aguce remiiHaplzerea popuiajisi am la produsele alimentare şi articolele de clusiv cercurile cârmuitoare ale S.U.A., nu de Miniştri a! U.R.S.S.
larg consum ceea ce se resfrînge asupra pot să nu ţină seama de aceste cereri.
n--e--r-m---a-n--i-a-- --o--c-c--id--e--n-t--a-l-ă--r~ nivelului de trai al oamenilor muncii. In MOSCOVA (Agerpres). — TASS trans Cu toate că de la terminarea războiului striac se arată de asemenea, că Austria
1950-1954 preţurile la produsele alimentare In Franţa pînă şi acele organe ale pre mite : au trecut aproape 10 ani, în Europa în va duce faţă de toate statele o politică de
de HANS LOCH au crescut în medie cu 20% Oamenii mun sei Care apără acordurile de la Paris, sânt afară de problema germană, a rămas o independenţă, care trebuie să asigure res
vicepreşedinte al Consiliului de cii din republica de la Bonn plătesc pe an nevoite să recunoască de fapt că unifica In zilele de 15 şi 16 aprilie la Kremlin altă problemă de rezolvat şi anume proble- pectarea acestei declaraţii.
Miniştri şi ministru ai Finanţe ce trece impozite tot mai mari. In timp ce rea Germaniei este .imposibilă pe baza a- a avut loc o consfătuire a inginerilor con n a austriacă oare este sbrîns legată de prima.
în exerciţiul financiar 1949-1950 fiecare corduirilor de la Paris. structori, tehnologilor, inginerilor şefi şi Uniunea Sovietică care de la conferinţa
lo r a l R. D. Germane contribuabil a plătit în medie un impozit directorilor de uzină, colaboratorilor şi Atît pentru rezolvarea problemei germa de la Berlin a depus eforturi ca Austria
de 413,93 mărci, în 1953-1954 el a plătit Semnând acordurile de la Paris, cercu conducătorilor instituitelor de cercetări ne cît şi a celei austriace, Uniunea Sovie să-şi recapete drepturile sale legitime,
Autorul articolului demască falsitatea a- 707,03 mărci, adică cu 70% mai mult rile guvernante ale Franţei devin compli ştiinţifice şi ai laboratoarelor de pe lingă tică este acea putere care a depus şi de şi-a dat consimţământul ca trupele de ocu
firm aţiilor reprezentanţilor guvernului de Totodată, după cum relevă autorul arti ce la realizarea planurilor agresive îndrep uzine, convocată de Comitetul Central al pune nenumărate eforturi. Aşa cum se a- paţie ale celor patru puteri să fie retrase
la Bonn, precum şi a experţilor in pro colului, m arile comenzi m ilitare permit tate împotriva U.R.S.S. şi ţărilor de demo de pe teritoriul Austriei după intrarea in
bleme fiscale, care pretind că remilitari- monopoliştdlor să ridice şi mai m ult pre craţie populară. Ratificarea şi realizarea P.C.U.S. şi de Consiliul de Miniştri al rată şi în recenta declaraţie a Ministru vigoare a tratatului de stat cu Austria, nu
zarea nu va avea o influenţă nefastă a- ţurile, să realizeze supraprofituri şi mai acestor acorduri izolează Franţa de sta mai târziu de 31 decembrie 1955.
supra economiei Germaniei occidentale şi mari. Pentru toate acestea însă trebuie să tele iubitoare de pace din Europa, îi sub U. R.S.S. In cadrul consfătuirii au fost dis lui Afacerilor Externe al U.R.S.S., V. M.
că nu va contribui la scăderea nivelului plătească contribuabilul vest-german, oa minează posibilitatea de a Colabora cu a- O realizare a acestor tratative, care s-au
de trai al populaţiei. Pe bază de date con menii muncii vest-germani. ceste state în interesul securităţii şi inde cutate problemele progresului tehnic în Molotov, cu privire la tratatul de stat cu desfăşurat într-o atmosferă prietenească,
crete autorul articolului airată că odată cu pendenţei sale. In această ordine de idei, este şi aceea că s-a ajuns la o înţelegere
trecerea industriei pe picior de război, In felul acesta, politica reînvierii mili anularea tratatului franco-sovietic ar fi o industrie şi ale aplicării în producţie a Austria, declaraţie adresată guvernului în ceea ce priveşte clauzele economice ale
populaţia Germaniei occidentale va fi pri tarismului german aduce monopolurilor consecinţă logică a unei asemenea situaţii tratatului de stat şi în ceea ce priveşte
vată anual de m ărfuri de larg consum în .profituri maxime pe seama scăderii nive Ea nu a r înlătura decît vălul care ascunde realizărilor ştiinţei şi tehnicii noi. Marii Britanii, U.R.S.S. încă de la confe relaţiile economice între U.R.S.S. şi Au
sumă de 13-20 miliarde mărci vest-ger adevărata stare a lucrurilor. Opinia publi La lucrările consfătuirii au luat p a rte: rinţa de la Berlin care a avut loc la în stria. De asemenea, s-a ajuns la un acord
mane. In schimbul m ărfurilor de larg lului de trai ai populaţiei din Germania că largă a ţărilor vest-europene îşi dă bine ceputul anului trecut, a prezentat propu ca într-un viitor oît mai apropiat să se
seama că cercurile guvernante ale Fran N. A. Bulgenin, K. E. Voroşilov, L. M. K a- neri concrete cu privire la reglementarea înceapă tratative care să aibă drept scop
consum, pentru aceeaşi sumă de bani, şi odcidentală şi de acest luoru îşi dau seama ţei şi Angliei, anulînid prin politica lor ganovici, G. M. Malenkov, A. I. Mikoian, cât mai urgentă a problemei austriace, la normalizarea relaţiilor comerciale între
pe socoteala contribuabililor, se vor pro tratatele de alianţă cu U.R.S.S., submi V. M. Molotov, M. G. Pervuhin, M. Z. Sa- luarea de măsuri pentru evitarea unui nov Austria şi Uniunea Sovietică.
duce articole pentru scopuri militare. Horns tot mai bine germanii din occidentul ţării. nează securitatea în Europa şi în primul burov, N. S. Hruşc'iov, A. I. Kiricenko, Anschlluss al Austriei din partea Germa
Loch arată că daca această sumă s-ar fo rând securitatea ţărilor lor. P. N. Pospelov, M. A. Suslov. Consiliul de unei, precum şi cu privire la neadmiirerea Atitudinea sinceră pe care U.R.S.S. o
losi pentru ridicarea nivelului de trai al imiăiâifflnieiB [reculului si realllaiea Miniştri ai U.R.S.S. şi Comitetul Central intrării Austriei în vreo coaliţie militară are faţă de rezolvarea justă a problemei
populaţiei, în acest caz prin scăderea im Nu încape nici o îndoială că în cazul rea al P.C.U.S. au hotărît să organizeze în sau a creării de baze militare pe terito austriace reiese şi din consimţământul
pozitelor şi a preţuirilor, precum şi prin sa azi lizării acordurilor de ‘la Paris, situaţia imter- tre 16 şi 20 mai 1955, în marele palat al riul ei. Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S.
mărirea salariilor, venitul real al fiecărui naţională a Franţei s-ar schimba esenţial. Kremlinului, o consfătuire unională a lu oa la cererea preşedintelui federal al Au
om ?1 muncii din Germania occidentală ar In prezent cercurile guvernante ale crătorilor din industria Uniunii Sovietice Dacă aceste propuneri a U.R.S.S. ou striei, Dr. Koemer, să examineze în mod
putea fi sporit în decurs de un an în me S.U.A. îşi îndreaptă toate eforturile pen După crearea noului wehrmacht, în Uni !La oare vor participa muncitori inovatori privire la reglementarea problemei aus favorabil problema înapoierii în patrie a
die cu 1.000 mărci. tru traducerea în viaţă a acordurilor de unea Europei occidentale, în numele ţări în producţie, ingineri constructori, tehno triace nu au fost puse în aplicare, «e da- austriacilor care îşi ispăşesc pedepse în
la Paris cit mai curiînd posibil In stră lor Continentale ale Europei occidentale, logi, colaboratori ai organizaţiilor de cer toreşte poziţiei ostile pe care puterile oc baza sentinţelor pronunţate de organele
După cum se subliniază în articol, ex daniile lor ei încearcă să micşoreze rolul şi-ar spune punctul de vedere militariştii cetări ştiinţifice şi de proiectare, directori cidentale au luat-o în cadrul conferinţei judiciare sovietice.
ploatarea oamenilor muncii vest-germani Uniunii Sovietice în zdrobirea Germaniei de la Bonn oare dispun de cea mai mare de întreprinderi, activişti de partid, de de la Berlin faţă de această problemă.
a început să se intensifice încă de pe a- .hitleriste şi să denatureze faptele istoriei. putere în comparaţie cu ceilalţi partici comsomol şi de sindicat. In Comunicatul comun sovieto-austriac
cum, iar impozitele plătite de ei cresc tot panţi ai acestei uniuni agresive. Cercurile cu privire La încheierea tratativelor de la
man' mult. După ce guvernul de la Bonn Or, nu se poate să nu se vadă că poli guvernante ale Germaniei occidentale ar La această consfătuire va fi discutată Cu toate că aceste propuneri nu au fost Moscova, se arată că avînd în vedere de
va trece la realizarea Acordurilor de la tica remiliitairizăm Germaniei occidentale, pretinde acest rol conducător şi în cadrul problema măsurilor ce urmează a fi luate acceptate, U.R.S.S. nu a renunţat la poli claraţia guvernelor Statelor Unite ale A -
Paris, poverile suportate de oamenii mun oare atrage inevitabil după sine intensifi tratativelor intemajţionale. Astfel, în v ir în vederea asigurării unui nou avlnt al tica sa de a contribui şi pe mai departe la meiicdi, Franţei şi Angliei, publicată la
cii vor deveni şi mlai mari. carea continuă a primejdiei războiului, în tutea obligaţiilor asumate prin acordurile 5 aprilie a.c., cu privire la năzuinţa lor
tâmpină o rezistenţă crescândă în cele mai de la Paris, Franţa a r fi privată de situa industriei şi ridicării productivităţii mun încheierea tratatului de stat cu Austria, spre încheierea cît' mal grabnică a trata
Vorbind în continuare despre' metodele largi mase populare din toate ţările. Pre ţia pe oare o are azL tului de stat Cu Austria, delegaţia U.R.S.S.
ou ajutorul cărora mcnopoliştM vest-ger tutindeni răsună puternic glasuri cerând cii pe baza aplicării pe scară Largă în pro tratat care a r rezolva pe oale paşnică a- şi Austriei au toată speranţa că în pre
mani şi guvernul de la Bonn docil lor, să se împiedice realizarea unor asemenea Poporul francez începe să înţeleagă tot zent există posibilităţi favorabile pentru
intensifică exploatarea oamenilor muncii, măsuri care duc la agravarea relaţiilor în mai bine acest lucru. Patrioţii francezi ducţie a realizărilor ştiinţei şi a experi ceastă problemă. Astfel, în luna august a reglementarea problemei austriace prin
autorul articolului menţionează printre al tre state. In această ordine de idei sânt îşi dau bine seama că atât timp cît acor
tele intensificarea sistematică a ritmului cerute tot mai insistent tratative între durile de la Paris n-au intrat încă în vi enţei înaintate. anului trecut, U.R.S.S., a fost aceea dare realizarea unei înţelegeri corespunzătoare
infernal de muncă al muncitorilor vest- m arile puteri. Totodată se menţionează că goare şi atâta timp oît nu au fost traduse
germani, care în ultimii cinci ani a cres ţinerea acestor tratative ar contribui la în viaţă mal poate fi barată încă calea a prepus să se convoace la Viena o con între cele patru mori puteri cu Austria.
cut aproximativ cu 50%. In articol se slăbirea încordării internaţionale şi la mic războiului şi mai poate fi oprită pregăti Succesul tratativelor de la Moscova
constată de asemenea creşterea preţurilor şorarea primejdiei războiului. Cercurile rea lui. Dar ou cît v a trec'e timpul acest N um eroşi cetăţeni vest- ferinţă a ambasadorilor S.U.A., Angliei,
guvernante ale puterilor occidentale, in “Hicru va fi din ce în ce mai greu. Franţei şi U.R.S.S. la care să participe şi este o dovadă a străduinţelor pe care Uni
unea Sovietică le depune oa Austria să
germ ani au trecut un reprezentant al Austriei, în oadrul că
devină un stat liber şi iubitor de pace.
în R. D. G e rm a n ă reia să se discute problema încheierii tra Poporul austriac care în curând va sărbă
tatului de stat cu Austria. Din motive in
tori cea de a 10-a aniversare a eliberării
BERLIN (Agerpres). — Ziarele de dependente de U.R.S.S., după cum este şi
Vienei de către glorioasele armate sovie
mocrate germane relatează Că numeroşi cunoscut, această conferinţă nu a avut loc,
tice, priveşte cu multă încredere ajutorul
alţi cetăţeni vest-germani au trecut în problema austriacă rămânând pe mai de
R. D. Germană. Astfel numai în primele parte nerezolvată. permanent pe care îl oferă Uniunea So
trei luni ale anului curent, 1.796 de lo vietică în lupta sa pentru reglementarea
cuitori din Germania occidentală s-au Deoarece nici aceste propuneri sincere
problemei austriace.
stabilit în regiunea Dresda unde au găsit ale U.R.S.S. de a se ajunge la rezolvarea
Spre deosebire de U.R.S.S. care are o
Presa străină despre declaraţia din 16 aprilie imediat de lu c ru ; alţi 2.762 au sosit în paşnică a problemei austriace n-au fost atitudine justă faţă de rezolvarea dreptu
a Ministerului Afacerilor Externe al U. R. S. S. regiunea Halle, etc. In raionul Wismar, satisfăcute de către puterile occidentale,
printre cei 138 de cetăţeni vest-germani U.R.S.S. revine ou noi propuneri la înce rilor legitime ale poporului austriac, pu
sosiţi în R. D. G. se află muncitori din putul acestui an şi anum e: de a se con terile occidentale sânt cu totul potrivnice
Gelsenkirchen care s-au încadrat în coo
rezolvării acestei probleme. Ele care au
LONDRA (Ageipres). — TASS de frunte declaraţia Ministerului Afaceri vergenţele care despart diferitele ţări din perative agricole de producţie. voca în cursul acestui an o conferinţă a
Prima reacţie de la Londra la declara lor Externe al U.R.S.S. cu privire la secu această regiune. privit du duşmănie şi indignare bunul mers
ţia Ministerului Afacerilor Externe al ritatea în Orientul apropiat şi mijlociu. celor patru mari puteri la care să participe
U.R.S.S. cu privire la securitatea în Ziarele subliniază că guvernul U.R.S.S. * al tratativelor sovieto-austriace, nu conte
Orientul apropiat şi mijlociu dovedeşte consideră necesar ca această problemă să Declaraţia lui Dulles şi Austria, conferinţă unde problema tra
că anumite cercuri din capitala Angliei fie examinată în cadrul Organizaţiei Na NEW YORK (Agerpres). — TASS tatului de stat cu Austria să fie discu nesc să-şi dea pe faţa planurile duşmă
sînt neliniştite de influenţa pe care de ţiunilor Unite în cazul că politica de pre Ziarele „New York Times”, „New York WASHINGTON (Agerpres). — Secre tată în mod separat. Această propunere a noase faţă de rezolvarea problemelor liti
claraţia sus-menţionată o .poate avea siuni şi ameninţări împotriva ţărilor din Herald Tribune” şi „New York American U.R.S.S. a fost confirmată odată mai mult
Orientul apropiat şi mijlociu va continua. tarul Departamentului de Stat, Foster prin răspunsul pe care tovarăşul N. A. gioase internaţionale pe calea tratativelor.
asupra luptei duse de popoarele coloniale Agenţia France Presse subliniază în co Journal” au publicat informaţii cuprin Buiganin, Preşedintele Consiliului de Mi
pentru independenţa lor. mentariile sale că declaraţia guvernului zând expunerea declaraţiei Ministerului Dulles, a făcut presei declaraţii în legă niştri al U.R.S.S., l-a dat de curând co Poziţia duşmănoasă a puterilor imperia
sovietic cu privire la securitatea în Afacerilor Externe al U.R.S.S. du privire respondentului agenţiei TASS du privire
După cum reiese dintr-o informaţie a Orientul apropiat şi mijlociu făcută în la situaţia în Orientul apropiat şi mijlo tură cu întrevederea pe oare a avut-o la la rezolvarea problemei austriace, răspuns liste faţă de încheierea tratatului de stat
agenţiei Reuter, o deosebită nemulţumire ajunul oonferinţei de la Bandung, consti ciu. Ziarele relevă pasajul din declaraţie care s-a bucurat de un viu ecou în rân cu Austria, reiese de acolo că depun noi
stârneşte faptul că Ministerul Afaceri în oare se arată că în cazul că politica de 17 aprilie ou Eisenhower la Augusta, sta durile întregii opinii publice şi în special
lor Externe al U.R.S.S. a făCut această tuie o dovadă a interesului manifestat de presiuni şi ameninţări la adresa ţărilor în rândurile poporului austriac care vede eforturi ca Austria să fie printre primele
U.R.S.S. pentru această parte a lumii. Orientului apropiat şi mijlociu va fi con tul Georgia, unde preşedintele S.U.A. îşi în Uniunea Sovietică un adevărat apără
declaraţie în momentul convocării confe tinuată, această problemă va trebui tor al drepturilor sale. ţări ale Europei care să facă parte din
rinţei de la Bandung a ţărilor Asiei şi Manifestând o vădită nelinişte, agenţia examinată în cadrul Organizaţiei Naţiu petrece un scurt concediu. pactul agresiv al Atlanticului de Nord, lu
Africii. Această declaraţie, se spune în nilor Unite. Un alt fapt doveditor că U.R.S.S. este
¦informaţia agenţiei Reuter, sprijină po exprimă presupunerea că declaraţia gu Ocupîndu-se de tratativele sovieto-aus- aceea care urmăreşte în mod sincer re cru oare astăzi pentru nimeni nu mai con
litica tuturor statelor arabe oare se pro După cum reiese dintr-o telegramă a zolvarea cît mai grabnică a problemei au
nunţă cu hotărâre împotriva pactului vernului sovietic va fi discutată la confe corespondentului din Washington al agen triace de la Moscova, Dulles a spus că
tunco-drakian şi a celui tuirco-pakistanez. ţiei Associated Press care se referă la o
rinţa de la Bandung, că delegaţiile ţărilor informaţie apărută în ziarul „New York „trebuie să se dea dovadă do prudenţă”
? Times”, Departamentul de Stat a recurs
din Orientul apropiat şi mijlociu îşi vor la procedeul său favorit, calificînd decla faţă de acordurile realizate. Răspunzând
PARIS (Agerpres). — TASS preciza atitudinea faţă de această pro raţia Ministerului Afacerilor Externe al
U.R.S.S. drept „propagandă”. unei întrebări puse de un ziarist, Dulles
Da 17 aprilie, ziarele au publicat la Iod blemă şi că astfel vor ieşi la lumină di
a declarat totuşi că rezultatul acestor
tratative „va face să apară de dorit o
conferinţă a celor patru mari”, fie la
nivelul şefilor de stat fie la un nivel mai
puţin înalt. —O—
Situaţia striaca, este încheierea cu succes a tra
tativelor dintre delegaţia guvernamentală
din Vietnam ul de ssid sovietică şi delegaţia guvernamentală au
G r e v a ce lo r 7 0 0 electricieni şi m ecanici de la tip o g ra îiile zia re lo r din L o n d ra continuă PARIS (Agerpres). — striacă, care au avut loc între 12-15 apri stituie un secret. însuşi Kaiser, ministrul
După cum anunţă corespondentul din
La 16 aprilie greviştii au organizat un Hanoi al ziarului „THumanite”, în car lie a.c., la Moscova. vest-german pentru problemele întregii
miting de masă la oare s-a hotărît în una tierele mărginaşe ale Saigonuiui se des
LONDRA (Agerpras). — TASS Angliei, Moncton, a disoutat împreună cu nimitate să se continue greva. făşoară în prezent lupte violente între In urma acestor tratative de la Mosco- _ Germanii, a făout o declaraţie şi anume
primul ministru Eden situaţia creată. trupele guvernamentale şi cele ale secte
De 24 de zile continuă greva celor 700 Ziarul „Daily Worker” subliniază spiri lor Hoa-Hao şi Binh Xyuen. va, care au avut loc din iniţiativa Uniu că o Europă adevărată nu va fi decît a-
de electrioieni şi mecanici de la tipogra Tratativele care s-au purtat timp de oî- tul de solidaritate tot mai accentuat al
fiile ziarelor din Londra, în urma Căreia teva ore la Ministerul Muncii între repre muncitorilor din industria poligrafică. Corespondentul comunică de asemenea nii Sovietice, ambele părţi au ajuns la tunci cînd „blocul german“ va fi resta
nu apar vreo 30 de ziare centrale. Lipsa zentanţii muncitorilor grevişti şi proprie „Sindicatele afiliate Federaţiei Sindicate că deşi în principiu S.U.A. au hotărît să-l
de ziare stârneşte acum o deosebită neli tarii ziarelor n-au dus la nici un rezultat. lor tipografilor şi muncitorilor de profe înlocuiască pe Ngo Dinh Diem pentru inca constatarea, aşa cum se arată şi în comu bilit, bloc din oare după părerea lui Au
siuni înrudite, scrie ziarul, sprijină ferm pacitatea sa de a „restabili” ordinea, nu
nişte în cercurile partidelor burgheze în La 15 aprilie patronii au concediat peste nicatul dat publicităţii, că atît guvernul stria trebuie să facă parte în mod necon
legătură cu apropiatele alegeri parlamen 20.000 zeţari, ambaiatori şi alţi muncitori Uniunii Sovietice, cît şi guvernul Repu diţionat. Această afirmaţie nu înseamnă
blicii Austriace, consideră că este de do altceva decît că revanşarzii de la Bonn
tare. Aceasta o dovedeşte, în special, !fap de la tipografii, oare n-au participat di pe grevişti, ceea ce constituie un fenomen pot găsi o candidatură potrivită pentru rit încheierea oît mai grabnică a tratatu se străduiesc din răsputeri ca Austria să-
tul că la 15 aprilie ministrul Muncii al rect la conflict. re m a rc a b il”. ¦postul de prim-ministru. lui de stat privind restabilirea unei Au şi piardă pentru totdeauna independenţa
Leninismul, stindardul luptei popoarelor Redactorii ziarelor studenţeşti şi de tineret sovietice strii independente şi democrate, ceea ce sa de stat de sine stătător şi să devină ur.
au fost lipsiţi de posibilitatea de a pleca în S. U. A. trebuie să servească intereselor naţionale satelit al Germaniei occidentale.
ale poporului austriac şi întăririi păcii în
Fără îndoială că dorinţa poporului au
i partidele comuniste şi muncitoreşti, a păs MOSCOVA (Agerpres). — TASS ţeşti americane. Ou prilejul eliberării vi Europa. striac, ca Austria să devină din nou un
După cum s-a mai relatat în presă, în zelor de intrare în Uniunea Sovietică, nici Republica Austriacă dare este tot mai sbat liber, democratic şi iubitor de pace,
(Urmare din pagina 3-a) vara anului 1954 un grup de redactori ai unuia din redactorii ziarelor studenţeşti într-un viitor oît mai apropiat va fi sa
ziarelor studenţeşti şi de tineret din Uniu americane nu i s-a cerut amprentele di mult ameninţată de primejdia refacerii tisfăcută. In lupta sa dreaptă pentru o
militarismului german, prin delegaţia sa în
tra nepătată fidelitatea faţă de leninism, nea Sovietică s-a adresat ambasadei ame gitale, nici semnarea vreunui chestionar cadrul tratativelor de la Moscova, a dat viaţă nouă şi fericită, poporul austriac are
ropeme iubitoare de pace au subliniat în a urma neşovăitor poruncile leniniste, con ricane din Moscova pentru a li se acorda oare să conţină vreo declaraţie prin oare asigurări că nu intenţionează să adere la un apărător hotărît şi puternic, U.R.S.S.
declaraţia comună a Conferinţei de la stituite cea mai nobilă şi cea mai preţioasă vize de intrare în S.U.A. cel care o semnează să consimtă că ieşirea nici un fel de alianţe militare şi să nu precum şi toate celelalte ţări iubitoare de
sa din U.R.S.S. ar putea fi refuzată sau admită nici crearea de baze militare pe pace din lumea întreagă.
Moscova, că vor lua toate măsurile pen îndatorire. La 24 mantie ambasada S.U.A. a comu întârziată. Acest regim a fost aplicat în teritoriul ei. In Comunicatul sovieto-au-
tru întărirea capacităţii lor de apărare, Partidul nostru, urmînd calea leninis nicat Ministerului Afacerilor Externe ai mod invariabil de partea sovietică cu pri V. POPESCU
astfel înioît uneltirile agresive ale cercu Uniunii Sovietice că pentru îndeplinirea lejui eliberării vizelor redactorilor ziare
mului, conduce lupta maselor pentru vic form alităţilor legate de plecarea în S.U.A. lor studenţeşti americane, oare ceruseră PROGRAMUL FILMELOR
rilor războinice să primească riposta cu toria deplină a socialismului în patria noa a redactorilor ziarelor studenţeşti şi de ti vize de intrare în U.R.S.S.
venită. Monopoliştii nu vor reuşi să dis stră. Comitetul Central al partidului de neret, aceştia vor trebui să se prezinte In cea de a doua jumătate a lunii apri ORĂŞTIE : 18-20 Pumnul de fier (film
trugă civilizaţia milenară a om enirii; în fiecare dată a subliniat, că forţa partidu la ambasadă, unde li se vor lua ampren In concluzie, ambasadei S.U.A. i s-a de lie pe ecranele cinematografelor din re sovietic), 21-24 Bătălia din golful Galia-
asemenea împrejurări va pieri, fără drept lui nostru, chezăşia succeselor sale rezidă tele digitale de la ambele mâini şi vo r com clarat că redactorii ziarelor studenţeşti şi
de apel, însăşi sistemul capitalist trân plecta un chestionar american unde se de tineret sovietice aşteaptă ca, pe baza
dav şi muribund. în fidelitatea sa faţă de ideile leninismu spune că persoanele care pleacă în reciprocităţii, să li se aplice acelaşi regim giune vor rula următoarele film e : cra (film sovietic culorat), 25-27 Profesorul
? lui. De aceea, însuşirea leninismului, în S.U.A., „o fac pe propriul lor risc şi îşi în acordarea vizelor de intrare în S.U.A. DEVA: 21-26 Aventurile vasului Boga- Fabre (film francez), 28-1 V. Corăbiile a-
suşirea teoriei, a stilului şi metodei leni iau asupra lor răspunderea pentru pierde dare a fost aplicat redactorilor ziarelor tir (film sovietic culorat), 27-1 V Directorul tacă fortăreţele (film sovietic culorat).
Leninismul — ideile geniale şi faptele niste, constituie pentru fiecare comunist rile sau prejudiciile care pot rezulta în studenţeşti americane cu prilejul acordării nostru (film românesc).
lui V. I. Lemn — a devenit în vremurile una dintre principalele sale obligaţii, dacă cazul cînd ieşirea lor din S.U.A. n -ar fi vizelor de intrare sovietice. PETROŞANI: 19-25 De doi bani spera-
noastre stindardul luptei tuturor popoa vrea să slujească ou adevărat cauzei co autorizată sau ar fi întârziată”. ALBA-IULIA: 18-20 Petroliştii din Cas- ţă (film italian), 26-2 V. Jucătorul de re
relor pentru pace, democraţie şi socialism. munismului. La 9 aprilie ambasadorul S.U.A. în pida (film sovietic culorat), 21-24 Mai zervă (film sovietic culorat).
Nemuritoarea învăţătură făurită de Lemn, In legătură cu aceasta, la 7 aprilie a. c., U.R.S.S., dl. Bohlen, a făcut o viziiită lui tare oa noaptea (film german), 25-27 Sub
dă rezolvare justă tuturor problemelor pe însuşirea leninismului ne înarmează ou Ministerul Afacerilor Externe al U.R.S.S. A. A. Gromîko, prim-locţiitor al ministru vechea monarhie (film cehoslovac), 28-1 V. SIM ERIA: 18-20 Egor Buliciov (film
care lupta popoarelor împotriva asupririi cele mai complexe probleme ale luptei a comunicat ambasadei S.U.A. că redac lui Afacerilor Externe al U.R.S.S., şi răs Şcoala curajului (film sovietic culorat). sovietic), Stele vesele (film sovietic culo
şi exploatării le ridică. Făclia leninismu revoluţionare, ne sădeşte înc'rederea ne torii ziarelor studenţeşti şi de tineret so punzând declaraţiei Ministerului Afaceri rat), 25-27 Neastâmpăraţii (film german),
lui călăuzeşte paşii mişcării muncitoreşti clintită în victoria comunismului, ne dă vietice nu pot consimţi la îndeplinirea ce lor Externe al U.R.S.S., făcute la 7 APOLDUL DE SUS: 21-24 Furtuna (film 28-1 V. O scrisoare pierdută (film româ
şi revoluţionare mondiale. Şi cu cît eveni tărie şi siguranţă în luptă, ne sporeşte rinţelor prezentate, care sînt incompati aprilie ambasadei S.U.A. la Moscova, maghiar culorat), 28-1 V. Neuitatul an nesc.
mentele se succed ou atât rândurile luptă forţele. Ţelul cel mai nobil în activitatea bile ou situaţia socială şi cu sarcinile ac a comunicat că guvernul S.U.A. insistă 1919 (film sovietic).
torilor pentru cauza lui Lenin devin mai fiecărui comunist îl constituie munca neo tivităţii lor ziaristice. Totodată, Ministerul asupra îndeplinirii cerinţelor formulate SE BE Ş: 18-20 Descoperire misterioasă
puternice, cu atît victoriile dobândite de bosită pentru a munci şi lupta aşa precum Afacerilor Externe al U.R.S.S. a arătat redactorilor ziarelor studenţeşti şi de ti HAŢEG: 18-20 Grăuntele preţios (film (film sovietic), 21-24 Povestea micului co
popoare sînt mai mari, cu atât ne apare a făcut-o Lenin, — .pentru a însuşi leni că în anul 1954, când şahiştii sovietici au neret din Uniunea Sovietică. A. A. Gro- sovietic). 21-24 Prim ăvara pe ghiaţă (film coşat (film german culorat), 25-27 Septem-
plecat în S.U.A.. acestora nu li s-au pre miko a reafirm at poziţia guvernului so austriac culorat). 25-27 Republica Komi briştii (film bulgar), 28-1 V. Stele vesele
zentat asemenea cereri. După cum se ştie, vietic în această chestiune, exprimată în (film sovietic), 28-1 V. Poemul dragostei (fiilm sovietic culorat).
în anul 1953, Uniunea Sovietică a fost vi declaraţia sus-amintită din 7 aprilie a Mi (film sovietic).
TEIU Ş: 21-24 Septembriştii (film bul
I L I A : 21-24 Magazinul de stat (film gar), 28-1 V. Descoperire misterioasă (film
mai mult genialitatea marelui corifeu al nismul — tezaurul nepreţuit de învăţă zitată de două grupuri de redactori ai zia nisterului Afacerilor Externe al U.R.S.S. maghiar)), 28-1 V. Secerişul (film sovietic sovietic).
ştiinţei V. I. Lenin şi însemnătatea uriaşă Considerând că nu este posibil să con culorat).
a învăţăturilor sale pentru fericirea po minte în lupta pentru izbînda socialismu relor studenţeşti americane. In afară de ZLATNA: 18-20 G.M.A., Răzbunarea re
poarelor. lui şi comunismului, pentru bunăstarea aceasta un grup de redactori ai ziarelor simtă La îndeplinirea cerinţelor menţio BRAD : 18-20 Dincolo de Dunăre (film butului, daruri smulse naturii şi bolnavul
poporului, pentru apărarea păcii. studenţeşti americane a vizitat Uniunea nate, care nu fuseseră niciodată prezentate sovietic culorat), 21-24 Flăcări deasupra închipuit, 21-24 Sub oraş (film maghiar
Pentru proletariatul mondial, pentru a- Sovietică în anul 1954. Mai târziu în 1955 unor cetăţeni sovietici, redactorii ziarelor Asiei (film mongol), 25-27 Săbiile albastre culorat), 25-27 Primele zile (film polonez),
vangărzile încercate în luptă ale acestuia, ZITA BRÂNESCU Uniunea Sovietică a fost vizitată de un alt studenţeşti şi de tineret sovietice au fost (film german), 28-1 V. Un caz în taigă 28-1 V. Corăbiile atacă fortăreţele (film
nevoiţi să renunţe la vizita în S.U.A. (film sovietic culorat). sovietic culorat).
•i GRIGORIE CUZA I grup de redactori ai unor ziare studen
R e a c ţia şi Adm. ziarului St-r. 6 Martie, nr. 9. Telefon : 188-189. Taxa plătită în numerar cont aprobării Direcţiunii Geperale_P,Ţ.Ţ. nr. 236.320 gin 6 noiembrie 1949 — Tiparul Intrerr. Poli grafică d,e Stat r>EVL,
