Page 25 - 1955-04

PROLETAR] DIN TOATE TARILE UNIŢI-VAI

mullociilismului Muncitori, tehnicieni şi ingineri ! Să desfăşurăm larg întrecerea
socialistă în cinstea zilei de 1 Mai pentru îndeplinirea planului de
. producţie la toţi indicii ! Să luptăm pentru creşterea producţiei şi
productivităţii muncii, pentru folosirea deplină a tehnicii noi, pen­
QRGAN AL.CflM.ITETULlItREGlDHAL PM.R.HUMEDOARA SI Ât SFAtULUI PPPULÎIIiRVREGIONĂL tru un regim strict de economii, pentru reducerea preţului de cost,

A n u l VII. nr. 4 7 2 Dum inică 2 4 aprilie 1955 | 4 pagini 2 0 bani pentru îmbunătăţirea calităţii produselor!

Să însămînţăm porumbul HOŢĂRÎ REA
după regúlele agrotehnice
ConsiHoSui de H m lşlri al R. P. R. cu privire la re d u ce re a de prefuri
Porumbul, alături de griul de toamnă, măsură şi de alegerea seminţei. Pentru să­

este una din cele mai importante Cereale mânţă se aleg ştiuleţii cei mai mari oare eu amănuntul a unor mărfuri alimentare şi industriale
care se cultivă ia noi. Bl ocupă o întin­ să aibă formă cilindrică, să fie bine îm­

dere de aproape jumătate din suprafaţa brăcaţi în boabe, rindurile lor să fíe drepte şi a tarifelor de spectacole

regiunii noastre. şi dese şi să nu aibă boabe de altă cu­

Clima şi solul regiunii noastre sânt loare. Pentru sămânţă se aleg numai boa­ Dezvoltarea economiei naţionale in cele 4 luni care au Procentul de Procentul de
prielnice culturii porumbului, iar ţăranii bele de ia mijlocul ştiuleţilor ; cele de la trecut de la Hotărîrea Comitetului Central al Partidului reducere
noştri muncitori L1 cultivă cu drag, de­ capete se dau la o parte. înainte de se­ Muncitoresc Romîn şi a Consiliului de Miniştri cu pri­ reducere
oarece el aduce m ari şi diferite foloase. mănat se face şi proba de încolţire. Dacă vire la desfiinţarea sistemului, de aprovizionare pe
Porumbul prezintă un valoros aliment pen­ porumbul are un procent de încolţire de bază de carteje şi. raţii, arată efectele pozitive ale aces­ tăeţei, steluţe, etc.) in medie cu 22 o/q Corpuri de iluminat (lămpi, lustre, candela­
tru om ; în industrie se foloseşte la fa ­ ced puţin 95-06%, înseamnă că e bun de tei măsuri. .
bricarea spirtului, amidonului, glucozei, sămânţă. Conserve de legume în ulei — în borcane şi bre, armături etc). „ 10 o/o
etc. O mare însemnătate are porumbul ca Desfiinţarea cartelelor a. stimulat creşterea producţiei Ceasornice de mină. . , 10 o/0
nutreţ pentru animale. Boabele de porumb Pregătirea, alegerea terenului şi timpul Industriale'şi agricole.-Vînzările sporite de mărfuri prin cutii (ardei umpluţi cu orez, bame în
constituie unul din concentratele de bază executării însămânţărilor, au de asemenea comerţul ‘ socialist,1creşterea continuă a cantităţilor de
necesare creşterii şi îngrăşării animalelor, o mare însemnătate in sporirea produc­ produse ágro-aiimentáre aduse de producători pe piaţă, ulei, dovlecei în ulei, etc.) ti 15 iCo Paturi metalice — pentru copil „ 13 o/Q
îndeosebi a celor producătoare de carne, ţiei de porumb. Cele mai bune terenuri au îmbunătăţit simţitor aprovizionarea oraşâlor cu pro­
lapte, oa şi a păsărilor. pentru porumb sânt terenurile lutoase. In duse agro-alimentare şi a satelor cu produse industriale. Conserve de carne de vită, porc, pasăre, vî- 15 «li Cărucioare, landouri —. pentru copii „ 15 o/?
aceste terenuri porumbul merge bine după
Una din cele mal însemnate însuşiri ale cerealele de toamnă, dacă locul a fost arat Rolul regulator-al:statului pe piaţă s-a întărit, fapt ce nat, (în suc propriu, în aspic, pateuri, 15 •/, Cărucioare sport — pentru copii „ 15 %
porumbului este aceea că — dacă este în­ adînc la 20-25 cm. Sămânţa de porumb se reflectă-şi în scăderea preţurilor produselor agro-ali­
sămânţat după cele mai înaintate reguli încolţeşte bine într-un pământ afinat. De mentare, faţă de anii trecuţi în perioada februarie-aprilie, hacheuri, etc.) în cutii sau borcane ” 20 «/o Caete şcolare şi maculatoare , - . „ lO.o/o
ele ştiinţei şi dacă este bine îngrijit — dă aceea, se recomandă tuturor oamenilor care se caracteriza în trecut prin dificultăţi de aprovizio­ 23 »/o
recolte foarte mari. Puţine plante răsplă­ muncii de pe ogoare, ca pe terenurile a- nare. Conserve de carne cu legume -— in cutii sau Ghiozdane şi serviete şcolare din ţesături
tesc munca, aşa cum o răsplăteşte po- nate adînc din toamnă şi destinate cultu­ 25 »/,
Buonbul. rii porumbului, înainte de însămînţare, a- Puterea de cumpărare a leului a crescut. borcane " 15 «Io textile, carton, piele artificială , „ •10 %
cesite terenuri să fie afínate prin lucrarea 25 »/,
I>a consfătuirea pe ţară, ţinută cu du cultivatorul, la o adâncime de 8-10 cm. Planul producţiei globale al industriei a fost îndepiinit Peşte afumat (scrumbii de Dunăre — întregi 20 »/, Rechizite şcolare din lemn (echere, penare,
fruntaşii recoltelor bogate de porumb Se recomandă de asemenea că, acolo unde în trimestrul 1/1955, în proporţie de 106,20/0. Numeroase 9,3«/,
şl alte culturi, numeroşi ţărani muncitori pământurile sînt bătătorite din oauza ploi­ întreprinderi au îndeplinit de pe acum planul cincinal. şi felii, scrumbii de mare, heringi, rl- 10,2«/, teuri, rigle diferite, planşete şcplare de
cu gospodării individuale, colectivişti şi lor, aceste terenuri să fie arate cu plugul
întovărăşiţi, au arătat că recoltele bogate la o adîncime de 10-12 om. pentru afina- In agricultură sectorul socialist a crescut şl s-a întărit. zeafeă mare, pălămidă) •> desen, etc). . „ „ 15 o/?
pe care le-au obţinut, se datorase faptului rea terenului. La sfîrşitul trimestrului I, numărul gospodăriilor agricole
că au muncit pământul du hărnicie şi pri­ colective şi a întovărăşirilor este de 5.145. Numărul aso­ Peşte sărat (scrumbii de Dunăre şl peşte Creioane şcolare, de desen, culorate şi chimice „ 12 o/0
cepere, folosind metodele agrotehnice îna­ In obţinerea unor sporuri însemnate de ciaţiilor simple de ţărani muncitori a crescut în trimes­
intate. Astfel, ţăranul muncitor — cu gos­ recolte, o foarte mare însemnătate are trul I cu 1.150. S-a continuat trimiterea de cadre califi­ mărunt) >» Jucării din lemn, carton, metal, material plas­
podărie individuală — Preoup Nicolae din data la oare semănăm porumbul. Unii ţă­ cate şi înzestrarea tehnică a S.M.T.-urîior, gospodăriilor
comuna Blandiana, raionul Orăştie, Însă­ rani muncitori seamănă şi astăzi porumbul agricole de stat şi gospodăriilor agricole Colective. Semiconserve de peşte In ulei rizeafeă, sta­ tic, celuloid —¦ simple şi mecanice —
mânţând porumbul după noua metodă în aşa cum au apucat din bătrini. Aşteaptă
cuiburi aşezate în pătrat, a arătat la con­ să „cânte cucul" sau să „înflorească po­ In comparaţie cu trimestrul I al anului 1954 s-au des­ vrizi, chefal mîc, scrumbii albastre mari (inclusiv triciclete, trotinete, etc). „ 18 %
sfătuire, că a obţinut o producţie de 4.500 rumbarul". Ţăranii muncitori, trebuie să făcut prin comerţul socialist cu \\°!o mai multe mărfuri
kg. boabe la hectar. Asemenea recolte au ştie că nu dau bune rezultate semănatu­ alimentare şi industriale. Reţeaua comerţului de stat a j, şi mici, sardele tip Lisa, fieluri şi rulouri 2. Preţurile de desfacere în unităţile de alimentaţie pu­
obţinut şi alţi ţărani muncitori din regiu­ rile care se fac prea timpuriu, dar nici crescut în cursul trimestrului I cu peste 300 unităţi. Volu­
nea noastră, dare au aplicat metodele îna­ acelea oare se fac prea târziu. Porumbul, mul realizat la contracte, achiziţii şi cote obligatorii de­ r? din riseafeă mare, din scrumbii de Du­ blică se vor recalcula în mod corespunzător noilor pre­
intate în cultivarea porumbului. dacă e semănat prea timpuriu, când pă­ păşeşte simţitor atît la produsele vegetale cît şi la cele a-
mântul este rece, sămânţa mucegăieşte, iar nimale, cantităţile realizate în trimestrul I al anului 1954, năre, heringi, etc.) ti ţuri reduse. ,
Gospodăria agricolă colectivă „Drumul dacă e semănat prea târziu, până răsare
Iul Benin" din Geoagiu, radonul Orăştie, sămânţa, vine vremea secetoasă, iar po­ Aceste realizări au creat condiţii pentru înfăptuirea unei Siropuri (de smeură, vişine şi alte fructe) tt 3. Preţurile de intrare la spectacole se reduc cu înce­
însămînţînd porumbul în cuiburi aşezate rumbul se dezvoltă slab. De aceea data în­ reduceri de preţuri cu amănuntul Ia unele mărfuri ali­ Surogat de cafea „
în pătrat şi făcînd trei praşile, a obţinut ceperii însămînţării porumbului, trebuie mentare şi industriale, precum şi a tarifelor de specta­ pere de la 1 Mai 1055, după cum urmează:
o re c d tă de 4.600 kg. boabe la h e c ta r; stabilită în fiecare raion sau comună în cole, ceea ce va duce la creşterea puterii de cumpărare a
gospodăria colectivă din Apoldul de Sus, parte, de către tehnicienii şi inginerii a- Fulgi de ovăz — vărsaţi şi in cutii ti — la spectacole, artistice în medie cu lOp/JJ
raionul Sebeş — deşi are un teren mai de- gronomi. Avînd In vedere aşezarea geo­ salariiilor, la ridicarea nivelului de trai material şi cul­
luros — aplicând "metoda însămînţării po­ grafică a regiunii noastre, cel mai po­ Săpun de rufe tt — la spectacolele cinematografice „ 12o/0 ,. ~
rumbului în cuiburi aşezate în pătrat a trivit timp pentru însămânţarea porumbu­ tural al oamenilor muncii.
obţinut 4.200 kg. boabe la hectar. Pe lin ­ lui, este între 20 aprilie şi 5 mai. In a- Săpun semitoaletă „Cheia“ tt. 4. Se. însărcinează Ministerul Comerţului Interior să
gă faptul că au obţinut producţii ¦-sporite ceastă perioadă fiecare ţăran muncitor tre­ In scopul creşterii mai departe a salariului real al cla­
la hectar, prin această metodă, colectiviş­ sei muncitoare şi al ridicării nivelului de trai material şl Confecţii de lînă : stabilească, pe baza reducerilor prevăzute în prezenta

cultural al oamenilor muncii, Consiliul de Miniştri al Re­ costume şi paltoane pentru bărbaţi tt 6-30»/, hotărîre noile preţuri cu amănuntul.
4 —30»/,
publicii Populare Romîne raglane şi pardesie pentru bărbaţi , tt 5—30»/, 5. Ministerul Comerţului Interior va lua toate măsurile
organizatorice necesare pentru aplicarea cu începere de la
Hotărăşte: jachete, pardesie şi raglane pentru femei data de 25 aprilie 1955 a prezentei hotăriri.

Pălării pentru bărbaţi, femei şi copii (din ” 6. Ministerul Culturii şi Ministerul Finanţelor vor sta­
cloş de lînă, păr de iepure, de lină in bili, pe baza reducerilor medii de preţuri de intrare la
spectacole, noile tarife de vizionare a spectacolelor.
amestec) tt 10 »/;

încălţăminte din piele lucrată manual tt 5 «/,

încălţăminte feţe pînză, combinate tt 7 - 1 2 «/o 7. Ministerul Culturii şi Comitetele executive ale sfa­
turilor populare vor amenaja noi săli şi grădini de vară
încălţăminte uşoară tt 7 - 1 2 «/o pentru spectacole, folosind în primul rînd acele săli şi
grădini de spectacole care au actualmente alte destinaţii.
Marochinărie din policlorură de vinii 25 «l„

Mobilă din lemn (studiouri, dormitoare, su­
fragerii, mese, scaune, dulapuri, mobilă ”

pentru copii, mobilă pentru bucătărie, etc. ti 7 •/, In faţa oamenilor muncii din ţara noastră stă sarcina
îndeplinirii şi depăşirii pianului de dezvoltare a economiei
Petrol lampant ” 7,7»/, naţionale pe anul 1955, ultimul an al planului cincinal.

Maşini de gătit din fontă şl tablă neagră Creşterea producţiei industriale, obţinerea de recolte
bogate, dezvoltarea circulaţiei mărfurilor şl schimbului
şl combinate tt 10 »/, între oraş şi sat, vor asigura un nou avint în dezvol­
tarea economiei naţionale şi satisfacerea tot mai largă a
Lămpi de gătit cu petrol tt 10 «h, nevoilor de consum ale populaţiei.

Vase din tablă de alumlnium (vase de bu­ Sporirea productivităţii muticii, scăderea preţului de

cătărie, articole pentru sport şl voiaj, etc). " 10 « li
Vase de menaj din fontă — emailate şl ne­

gre — (ceaune, crătiţl, tigăi, etc). tt 10 « li

Maşini de tocat carne — emailate şl vopsite tt 8 «Io

tii, la prăşit au economisit mai mult de buie să se simtă mobilizat, să folosească 1. De la data de 25 aprilie 1955, se efectuează urmă­ Fiare de călcat din fontă 10 «/, cost, întărirea regimului de economii prin reducerea nor­

50% din zilele muncă, faţă de numărul cu pricepere fiecare ceas, fiecare zi bună toarele reduceri de preţuri cu amănuntul: Tucerie comercială (piese de schimb din ” melor de consum de materii prime şi materiale şl scăde­
zilelor muncă pe care trebuiau să le pres­ de ludru la însămânţări. Procentul dé fontă pentru sobe şi maşini de gătit, pli­ rea cheltuielilor administrative este singura cale justă şi

teze, dacă însămânţau porumbul în rânduri Adâncimea la oare se însămânţează po­ reducere te, capace, Inele, rame, grătare, etc). ” 5 «io posibilă pentru crearea condiţiilor necesare creşterii an
simple. rumbul în regiunea noastră trebuie să s e . Aparate electrocasnice (fiare de călcat şi 10 « l i de an a salariului real şi a nivelului de trai material şi
facă astfel: pe terenurile mai umede po­ Paste făinoase — vărsate şi în cutii — sim­ cultural al oamenilor muncii din patria noastră.
Metoda însămînţării porumbului în cui­ rumbul se seamănă la 6-8 cm. adîncime, ple şi cu ou (macaroane, spaghete, fidea, reşouri)
buri dispuse în pătrat, în regiunea noa­ iar pe terenurile secetoase — la 8-10 cm,
stră, a fost aplicată anul trecut şi de că­ adîncime. Preşedintele Consiliului de Miniştri al R.P.R. Directorul Treburilor Consiliului de Miniştri
tre colectiviştii din Cistei, raionul Alba,
GH. GHEORGHIU-DEJ PETRE COSIACHE

de către ced diin Ilia, precum şi de o serie Sînt, din păcate, încă numeroşi ţărani

de întovărăşiri agricole, oa cea din Min­ muncitori care folosesc la semănat metode DIN CUPRINSUL REGIUNII NOASTRE
tia şi altele, cît şi,de un număr însemnat înapoiate şi dăunătoare. Astfel, unii sea­

de ţărani muncitori cu gospodării Indivi­ mănă porumbul în urma plugului pe talpa j

duale. brazdei, sau prin împrăştiere. Aceste me­ Aniversarea a 85 de ani de la

In fiecare comună şi sat din regiunea tode învechite de însămânţat trebuie pă­

noastră se găsesc asemenea fruntaşi care răsite. Ele duc la micşorarea producţiei, naşterea lui V. I. Lenin
au obţinut recolte m ari de ,porumb, prin aducînd pagube producătorilor şi econo­

lucrarea pământului după cele mai înain­ miei» ţării. • In seara zilei de 21 aprilie, în sala ci­
tate reguli ale ştiinţei agrotehnice. Ei sînt Aplicând ' cuceririle ştiinţei în cultiva­ nematografului „Maxim Gorki“ din Hune­
mândria satelor noastre şi deschizători de doara, furnalişti, oţelari, laminatori, cons­
drumuri în ce priveşte obţinerea recolte­ rea porumbului, numeroşi ţărani munci­ tructori, precum şi cadre ale economici şi
lor bogate. Pilda lor trebuie să fie urmată tori din regiunea noastră au reuşit în anii ale aparatului de stat, au ascultat conferinţa
de toţi ţăranii muncitori. trecuţi să obţină producţii sporite. Ţăranii tovarăşului Dumitrescu Petre, secretar al Co­
muncitori : Muntean Mihai din Sîntuhalm, mitetului regional de partid, intitulată „Din
Insămânţatul porumbului în cuiburi a- Suciu- loan din Ilia, Pcdelean Petru — viaţa şi activitatea lui Lenin“. La „Casa teh­
şezate în pătrat se face cu maşini spe­ membru al întovărăşirii agricole — din nicianului" a combinatului, tov. ing. Mari-
ciale, iar acolo unde nu sânt asemenea ma­ Mintia, raionul Ilia, Ilieş Tiberiu din sa­ nescu ioan a expus conferinţa „Lenin despre
şini, se marchează terenul în lung şi în tul Rişca, raionul Brad, Pătraşcu Iero-
lat cu ajutorul unui marcator, iar la în­ nim membru în întovărăşirea agricolă —

tretăierea liniilor se fac cuiburi cu sapa din Vinţ şi Juroa Silviu din Sîntimbru, ra­ productivitate“.

unde se pune sămânţa. Prin această me­ ionul Alba, şi alţi ţărani muncitori au ob­ Adunările festive au fost urmate de pro­

todă plantele sînt uniform repartizate pe ţinut o producţie de porumb cuprinsă în­ grame artistice sau de filme documentare.
suprafaţa de teren, avînd astfel posibilita­ tre 3.200-4.600 kg. boabe la hectar. Recolte • Ieri dupa-amiază a avut Ioc Ia Petroşani,
tea să folosească mai bine hrana, din pă­ asemănătoare au obţinut şi colectiviştii din

mânt, precum şi lumina. L/ucrul ced mai Berghin,' raionul Alba, cei din Sîntandrei, în sala clubului „Gheorghe Apostol“, aduna­

important este însă, că însanunţatul po­ raionul Hunedoara, precum şi întovărăşiţii Munca tricoterelor e .destul de migăloasă. Ea cere răbdare şi rea festivă închinată aniversării a 85 de ani In urma Hotărîrii C.C. al P.M.R. şl a Consiliului de Miniştri
rumbului , în cuiburi aşezate în pătrat a- din Pojoga şi Sălciva, raionul Ilia atenţie din partea celor ce o practică. din decembrie anul trecut, cu privire Ia desfiinţarea sistemului de
sigură da prăşitul să se poată face cu de la naşterea marelui Lenin. aprovizionare pe bază de cartele şi raţii, muncitorii fabricii „Teba"
mijloace mecanizate în două direcţii. Prin In bătălia pentru obţinerea unei recolte — Trebuie să dăm celor ce muncesc p.roduse de calitate şi în din Sebeş au pornit cu avint la o activitate entuziastă şi plină de
aceasta, prăşitul se poate face repede şi medii pe ţară de cel puţin 2.000 kg. po­ cantităţi tot mai mari — îşi spun. tricoterele. Şi vorbele lor-nu sînt In faţa a peste 400 de oameni al muncii roade.
în bune condiţiuui. In acelaşi timp, la pră­ rumb boabe la hectar, un rol de mare în­ aruncate Ia întîmplare. Rezultatele obţinute de muncitoarele sec­ din oraşul Petroşani, fruntaşi în producţie,
şit, se fac mari economii de braţe de semnătate îl are sprijinul pe care staţiu­ ţiei1tricotaj ale fabricii „Teba“ Sebeş, sînt o dovadă a hărniciei şi reprezentanţi ai organizaţiilor de partid şi Alături de ceilalţi muncitori şi muncitoare ai acestei fabrici, to­
muncă. nile de maşini şi tractoare trebuie să-l dea priceperii lor. Printre fruntaşele acestei secţii se numără şi tova­ ai organizaţiilor de masă din oraş, direc­ varăşa Radu Maria I de Ia cusut ciorapi, îşi aduce din plin contri­
gospodăriilor agricole colective şi întovă­ răşa Binder Maria, care în perioada 1—21 aprilie a dat 205 perechi tori de întreprinderi şi instituţii, ingineri şi buţia la depăşirea sarcinilor de plan. In primele trei săptămini din
Experienţa fruntaşilor recoltelor bogate răşirilor agricole. Agronomii de sectoare şosete de copii peste plan. tehnicieni, tovarăşul Furdui Petru, prim-se- luna aprilie, ea a cusut 79 duzini ciorapi peste prevederile planului.
de porumb, ne-a dovedit că un rol de şi şefii de brigăzi de la S.M.T., au datoria cretar al Comitetului raional de partid Petro­
mare însemnătate pentru sporirea recoltei să popularizeze în rândul colectiviştilor şi In clişeu : tovarăşa Binder Alaria Ia maşina de tricotat. şani, a expus conferinţa intitulată „V. I. Le­ In clişeu : tovarăşa Radu Maria I la locul său de muncă.
de porumb, îl au încă şi o serie de alte a membrilor întovărăşirilor agricole, me­ nin, marele geniu al omenirii progresiste“.
măsuri agrotehnice care trebuie luate toda însămînţării porumbului în cuiburi Conferinţa a fost urmată de un bogat pro­
şi aplicate încă din perioada însămînţă- aşezate în pătrat, antrenându-i, totodată, gram artistic, prezentat de elevii Şcolii de
rilor. să extindă suprafeţele însămânţate astfel, artă populară din Petroşani.
pentru a putea executa prăşitul mecanic
Pentru, obţinerea unei producţii mari de pe suprafeţe cît mai mari. Adunări asemănătoare au avut loc şi în
porumb, o m are însemnătate o are să­
mânţa şi soiul pe care-1 folosim la se­ In sporirea producţiei agricole de po­ localităţile Petrila, Lonea şi Anînoasa.
mănat. Se ştie că pământul şi clima în rumb la hectar, o Contribuţie de scamă
regiunea noastră se deosebesc de la un trebuie s-o dea tehnicienii şi inginerii a- • In seara zilei de 22 aprilie a avut ioc
raion la altui gar solul se deosebeşte de gronomi de la punctele agricole. Fiind în
la o comună la alta şi chiar în cadrul continuu pe teren, în mijlocul ţăranilor în sala cinematografului „Filimon Sîrbu" o
aceleiaşi comune. Tocmai de ac'eea, este muncitori — acolo unde se hotăreşte soarta
bine ca în fiecare raion şi comună, să se recoltei — ei trebuie să le arate practic adunare festivă consacrată împlinirii a 85

de ani de Ia naşterea marelui conducător al

proletariatului internaţional V. I. Lenin. La

această adunare au participat numeroşi oa­

cultive soiul cel mai potrivit, care să dea cum să lucreze pământul, la ce dată şi de meni ai muncii, activişti de partid şi ai or­ Minerii clin Ghelar clau mai mult
recoltele cele mai bogate. Sarcina împăr­ ganizaţiilor de masă din oraşul Deva.
ţirii soiurilor pe raioane şi comune revine ce trebuie lăcuită fiecare lucrare. O nouă secţie minereu pentru furnale
tehnicienilor agricoli de da sfaturile popu­ Avînd în vedere ploile abundente că­ Tovarăşul Cotoţ Ioan, prim-secretar al Co­
lare raionale şi'delor de la punctele agri­ mitetului regional de partid, a vorbit celor
cole de la comune. Prin repartizarea justă zute în ultimul timp, ei trebuie să îndru­ In angajamentul luat în cin­ cestei cooperative s-a mai an­ prezenţi despre importanţa uriaşă a operei In cele două decade ale a- Drăgan Ioviţă, care au înde­
a soiurilor, se face şi raionarea culturii cestei luni colectivul minei de plinit, pînă la 19 aprilie a.c.,
de porumb. Ţinînd cont de specificul de- me ţăranii munoitori, ca pe terenurile un­ stea zilei de 1 Mai, colectivul gajat să construiască două fier Ghelar-Hunedoara, a rea­ planul pe întreaga lună şi mi­
luros şi muntos e l regiunii noastre se -re­
comandă să se cultive porumbul de de bălteşte apa, să execute de urgenţă şan­ cooperativei „Munca Nouă", chioşcuri pentru desfacerea
„Arieş" şi porumbul „galben timpuriu",
iar pe Valea Mureşului şi pe Valea Straiu­ ţuri şi alte lucrări pentru scurgerea apei, ’ diii Âlba-Iuîia, şi-a propus ca produselor zaharoase; chioş­ Iui V. I. Leni* pentru mişcarea muncitorea­ lizat planul global, în propor­ nerii din grupa lui Toma Moi-
lui, se poate cultiva porumbul în 8 rînduri
„Lăpmşneac“. Aceste soiuri pot da, prin- ' creînd posibilitatea efectuării cît mai grab­ să deschidă o secţie de tapi­ curile sînt aproape gata. scă internaţională şi pentru construirea so­ ţie de 101,19%. In' frunte se se Zale, care, în perioada 1-20
tr-o bună îngrijire, o recoltă de 4.500—
5.000 kg. boabe la hectar. nice a însămânţărilor pe aceste terenuri. ţerie: In cursul acestei Tuni' Muncitorii din secţiile: ti- cialismului şi comunismului. situează orizontul tineretului, aprilie, au dat peste plan 230
In încheiere, a rulat filmul sovietic „Ge­ condus de inginerul Voina tone de minereu de fier.
Recolta de porumb depinde însă în mare Oameni ai muncii din agricultură ! Fo­ secţia 'de''tapiţerie a fost des­ nichigerie, tîmplărie, confec­ Varoşim, cu o depăşire de
neraţia învingătoare“. 4°/o, urmat de orizontul II ca­ Din sectorul II, în mod deo­
losiţi din *plin metodele agrotehnice îna­ chisă.'! **Astfel, * cooperativa ţionat site şi mecanică, cum sebit se evidenţiază brigăzile

intate, pentru a obţine în medie, pe ţară, ,'.Munca 'Nouă“ începînd cu sînt tovarăşii : Roşea Petru,

Cel puţin 2.000 kg. porumb boabe la hec­ ziua de 20 aprilie,’ produce în- Goadă Aurel, Lorincz Emeric, • Asemenea adunări festive au avut loc re are o depăşire de 3%. conduse de tovarăşii Dura

tar, contribuind astfel la ridicarea propriu­ această secţie ' -pentru" popu- - Munteanu Constantin, Groza şl în întreprinderile, instituţiile, comunele şi Din 03druil sectorului de ti­ Remus şi Gostian Petru Fiuc'ă,
gospodăriile agricole colective din raionul neret cea mai frumoasă rea­ care în aceeaşi perioadă au
lui vostru nivel de trai, îa ridicarea bimei * •’ laţie mai multe bunuri de larg Nicolae şi alţii, în perioada Haţeg şi din întreaga regiune. lizare a fost obţinută de mi­ dat peste plan 136 şi respec­
nerii din grupa condusă de tiv 118 tone de minereu.
stări materiale şl culturale a poporului 1 consiun tapiţate. 1-20 aprilie au obţinut depă­

nostru muncitor 1 De asemenea, colectivul a- şiri de normă de 50 100%.