Page 26 - 1955-04
P. 26
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI í!Ki iHATSiOf-M Hr. 472
Popularizarea fruntaşilor în întrecerea patriotică Sportivii regiunii noastre întîmpină însemnări cultural-sportive=
sarcina cu cinste ziua de 1 Mai Spirit de „óriérítare“ -. Ia vreun meci, ori competiţie sportivă.
-Cu uri .adevărat entuziasm -tineresc "spor- gătirea lor tehnică şi fizică, fiind ast -? ¦ 'V Totuşi- intr-o zi, nu de mult, mi s-a in-
- Mult s-au irămintat tovarăşii Petreauu,: m !„ cru neobişnuiL Eram pe la
In campania agricolă de primăvară, or . plan de acţiune Oare â, fost discutat atît„ . tivii şi sportivele^din colectivele de la sate fel capabili ca, iri întrecerile pe categorii
Teofil, preşeim tele sfatului popular m zlatna şi m,mai ce mă intimii Jafă în
ganizaţia de bază din combina Ouit, rár . în -activul» dfe jpiărtid;1ţâtlşi in ;activii!' fără j . '?i- .oraşe! întfmpiria .măreaţâ ’ z i . d ş; 1 _Mai la fotbal, să reprezinte" cu multă cinste
'Benic, raionul "Alba şi tovarăşul Crişan ^ vechi prieten pe care .nuA
ionul Sebeş, pime un deosebit accent pe de partid. Ou această ocazie, planului i-au cu noi/şi valoroase succese atât în sport cît muncitorii din Valea Jiului.
Eugen, secretarul acestui sfat, p in i au ^ vă2usem ge ani de ;Sile. De abia
urm ărirea şi popularizarea- zilnică a re fo st aduse îmbunătăţiri preţioase. ;In mod- ¦şi în' preducţiev Aproape că nu există co Cu aceeaşi preocupare. întîmpină astăzi
zultatelor întrecerii patriotice. special, s-a bucurat de multă aprobare din lectiv sportiv în regiunea noastră care să. şi sportivii complexului. CJT.R. Simeria... ajuns:'.să_-.dea ¦de rost pr.pblemaţ „care¦;î» dî(îu ocW, c!. cS ?0 ri -rreri. -
încă de la începutul campaniei agricole partea activu lui:de- partid şi-'af-ceîui fără ; nu fi pregătit încă de pe acum o compe ziua de 1 Măi. Cei .ce practică diferite ftruăşmi. îanutaTaj,udnars-xl,ea l po.'u.rţbeinzop,lvînarăe-la„su,trram.ş-nă,i.ctao-. ' ..—..' Sa trăieş9ti frate, --c-e--.7b7in“e' că te m-
de primăvară, au fost organizate pe cir- de partid, propunerea *tovarăşului Mun- tiţie sportivă sau un schimb de onoare în discipline sportive sîrit preocupaţi in pre
~cums'crip-ţii, * cub îndrumarea membrilor .rjteănu.liban,:-,care^prevede _Propnu-z"ţ;ş,- n- ecazul,., qe-p.apavsa. pe d, urii- tilnii. _ .........
producţie, cu -aportul sportivilor, în lo u is-t zent -de ridicarea nivelului lor profesional
de partid şi cu ajutorul unui larg activ turor lucrărilor de primăvară în ziua de tea lui 1 Mai. Unele colective sportive din şi de o pregătire tehnică sportivă supe ' nealor, venea de la raion. Tovarăşii de Ce bine, răspunsei eu.
fără de partid, adunări în oare s-au dez- . 29 aprilie. #se”‘?5r 'ŢŢ raioanele noastre' şi-au luat o serie de an rioară. In fruntea sportivilor colectivului acolo, tot cereau mereu, cînd tovarăşului Şi aşa începurăm discuţiile. Zice el
bătut lucrările consfătuirii pe ţară a După ce planul’ de a b ţin e ?«fost 'apro gajamente de :'a '?menaja' în cinstea a- „Locomotiva“ Simeria, oare participă la preşedinteŢciud-tovarăşului secretar, si- şti că te tngrăjaşi serios, se vede că nu
fruntaşilor din agricultură. Tot în aceste bat de. a<^vuL-.dbvpartidVşixel fătă de^pat- ceaiaii măreţ eveniment .bite., o bază spor întrecere în cinstea lui 1 Mai, se află mem tuaţia ins^mînţarilor, iar aceştia nu pu- fa c t sport. Zic —; ie înşeli — am devenit
consfătuiri, ţăranii muncitori şi-au luat tid, s-a tredut la mobilizarea ţăranilor tivă simplă, de a organiza oîte o excursie brii seoţiei de fotbal. tepu. ş-or dea. ,-liqrb^ ceea^ „cuin, sa dai?de ^ sportiv-, grozav (vroiam •să-l'\ impre-
angajamente 'individuale şi s-a u "chemat muncitori, pentru îitfăpţtidreă.JuL, Astfel,, în munţii noştri, sau .de a ..pregăti oît mai .-' Din unde n u -ii^ ta f pentru’ ca aă-fie, trebuia- z&u şl ce anume sport
la întrecere patriotică. Astfel, s-a reuşit deputatul 'Blaga "Perlele* carickdai fde ‘par colectivelor ^sportive şi ;a ca cineva de la sfat sa şe intereseze în
ca 180 de ţărani muncitori :să fie în în tid, Bine' secţiile pe'rairiufă de^spcirt, care au comitetelorIraioriaie’ti.F.sr, au mai fost or-- fiecare dimineaţă cum anume stau trebu- Praciici mai mu t
trecere ,pe bază de contract. Âu fost lan 'de a vezi ^c.e\
sate apoi chemări la întrecere între cele .sportivi de performanţă. P rin tre . acestea gandriate ,în ultima vreme în raioanele noa--:
19 circumscripţii ale comunii, precum şi către toate, cincurnscripţiţie. r.-din comună merită să "amintim numele ' colectivelor sire numeroase competiţii sportive cu c a rile cu "această .problemă, să meargă pe incepînd a mă încurca — practic m ute
-chem ărî'lâ întrecere patriotică către ţăna- pentru telrininăreâ ^tutordr îmăminţăriîor
m i!'muricitori din comunele Oîlnic şi Vin- de primăvară^ pînă -în zţua de 29 aprilie. .sportive--„-Metalul“ -Hunedoara, „,Minerul* racter local. In raioanele Hunedoara, Orăş-. la săteni"să vadă cît anume au însămîn- sporturi, în special... în 'special...- fotba-
Pen tru stim ularea^în trecerii patriotice P&troşiâni; „Mm'eruI“' Lu|5eni şi „.Looccoo:moti tie, Alba .şi oraşul Deva, cadrele tehnice- ‘ ţat şi cît mai au de însămînţat şi. cine iul. Da, frate, fotbalul îmi place grozav...
va“ Simeria. us <-.zo inii! î> ; sportive -au -programat diferLte-întreceri- anume să facă toate aceste. lucryri? Pre- _ Asta-i.-şi pasiunea mea, bravo -îmi
Toate aceste colective spprţiye,. şi* încă deP volei, bâsch9t, handbal, riotbal, dtem sr şedinţele nu putea. Oricum, era preşe- spune el Mergem atunci să vedem un
gard. Angajamentele individuală pe : Cir- •şi- a'-ţăianilor.'vmtincitori _’fruntaşi, organi multe.vşitele,.,au.ştiut să atragă cu price-- de iriăsăi-etc; b i? nlmoH sasio?:: .dinic ?i-apoî undo ir.aip u i că fM W a^ : - m eciă _ Ce meci ? -Vecia! dintre Mc-
jcumsoripţii cît şi cele pe comună,: reflectă' zaţia de bază, împreună ;cu corruteţul._.e- pere;:p_e.^toţi; sp.oriuvir-în întrecerea--sccia- In fiecare după-amiază pe stadionul-'- tia, mai au obiceiul sa plece la cîmp cu
„Metalul“-diri Hunedoara-'se-pot vedea tot-' noap.t.e..a... „m......c.a..p......Tmocmai cînd ..e......s.o..mnu’l talul Brad şi Metalul Zla^tna. Aşa îmi
;Kctarîrea- ţăranilor muncitori de a -îîide- -xecuţiic al sfatului popular, a^.înmînat. la, ; 1işţă;ilimproducţie. .^ : * 57pp -mai, d.ulce, s-o porneşti d,e -ila casa la trebu.i.e....—...---î-n- c-epui .ewu a ma...mustra. A--.
mai mulţi tineri şi tinere care-se pfegă- cas„a?„ Ei nu, asta era prea de tot. Tova---cum --descurcă-.te -dacă ..p..o..ţ.i...,..-rr-. F—rate—, s.»tai
plini’ întocmai sarcinile'' ridicate d e-con domiciliu, prin două delegaţii de pionieri, , i •:!îFliPă:^ttd-oi'ailă; .c| cea mai frumoasă pre- ¦tesc1, sub îndruniarea- antrenorilor,; la di-
ferite-* sporturi 'pentru ca la competiţiile în- -
sfătuirea .-pe ţară ? fruntaşilor-recoltelor un număr de 36" scrisori de, mulţumire ţă gătire;!a- -sporbivilor- -:în cinstea lui , 1. Mai. chinate .măreţei, zile ,de!li :M.ai,;şă .şeopoaiăE
prezenita . intr-o- form ă cît mai bună.
bogate. ranilor ¦)muncitori fruntaşi -Jla însamîiiţâ-' •pare; loc- ân raiionul •Petroşani. în. colectivele răşul secretar, avea şi e,l .pri.nci.pi.i..le sal,e, sa ue2i... — Nimic, pentru un jucător ca
^i.-.de rîndul- acesta — ca întotdeauna
Ca rezultat al organizării unei larg i’ -rile. *dep primăvară, ţ i,. sportiiye; din- acest-; raion zeci .şi ‘zeci de ţi- dea,ltfel — cea m ai. mare com petiţieşCpTVo>rr-_' -------tine nu se face. Nu zău, e oarecum...
--tivă organizata. în..regiunea-; n_o_astră ţ i
munci politice de masă cii ţăranii mrinci- Un aport deosebit în desfăşurarea între-,, v nerdj şi-ţinere au- luat-parte şi continuă"^, cinstea lui 1 ’Mai rămâne -tot tradiţionalul principii care se asemanau foarte ,mult
cros de mase „Şă întâmpinăm l_Mai”. In' ... - - - - -- ; prins la strîmtoare nu am avut inco
‘tori, al atragerii unui larg’ a c tiv : fără dé cerii patriotice - a.- -aduis şi căminui cui-1 participe la.:îdiferite competiţii 'sportive, anul .acesta .numărul parttoipsanţilor la cele en cele ale preşedintelui. A u început ei nr: ::z
tur-aiL Prin îndrumarea tovarăşului. Ailş- trei etaipe a crescut considerabil..faţă de • a-i lua atunci, pe n.nd,, pe t„oţ,,i act..ivi.şt.i..i tro...ş..i...o....p. omii după e l î
xoaie Gheorghe, — membrii ;,.de.,0,parţţd,f anii ..trecuţi.,.Sînt, henumărate saţe cdin ra-'
partid, al pregătirii temeinice a agitatori răspunzător din. partea organizaţiei’de ba-, n•o"rga"n"iz,avt;e ' pe .plan.raional, la volei, t:i¦r, ionul Haţeg şi Alba care deşi pentru pri-' „, --
lor, al antrenării în muncă a o rg an iz a ţi"1 \. tteivni.i.s..-v..do..el.u.-.mn*taasria-,,-a;pi,ornai i_cc_ees,1t.ue..itc.raAiocnti,v'iîşntdiiru,smpoarţ-i - , duda timpululi^ eSvb rkb il dW Pe arena, lume multa, peste 600 de
¦ilor Ú.T.M., a comisiei de femei, a cămi sfatului: Oricum i-au sucit însă, oricum
i,-au învirtit, nu au put,ut, guăsi. ,tot,uş,i nici sypect.atori, plus cele două echipe-?care'aş-
nului cultural,' a Â'.R.L.U.S;-ului-'îşi—‘a 'de . ză.pentru activitatea căminului c ylto ra l— : îndeaproape de , către; Com itetul'; raional unul., ,bun p en,tru .o asemenea .tre¦ab. a-. TTnofţji. tep‘ ta.u să intre pe teren. Ne aşezarăm şi
putaţilor sfatului popular, s - a : reuşit oa';la .căminul cultura! dki Cut prezintă Iii "fie-" C.F.S. Petroşani, .au d ovedit'o bună pri-
data de 15 •aprilie, lu cră rile agricole dé ,care duminică'conferinţe deşpre .metodele . cepexe şi dragoste faţă de muncă, reuşind erau „ocupaţi“ sau „f,oarte o .... c noui într-unp colţ şi aîncepurăţm ai aşte.pta.. ,
<prim ăvară la griii, orz, ovăz, cartofi, bor- agrotehnice înaintate. De i asemenea,' sub' , ..în felul acesta -ca toate acţiunile sportive,
céag!:şr legume să fie realizate1în propor- ’ îndrumarea directorului şcolii telementare, ” !Jint^em^kise, în !cinstea lui 1 Mai, să fie or- Aşa dar, lucrurile nu erau d,e loTc si.m.- Priet-enul m ă ghionti zicîndu-m- i. - r-d-o-u-m-
-prlelr rşiiu„echei dL?e \lazrrraion" faraw stoa ţină sea- ză'.te*- văd *frate ce *şti. .»Vreau: ş ă r i.n...i..^ u i
-ţie d é peste 82%. In fruntea acestor- lu tov. Trspdaf Vasdle — care face pSante diri! W e W bune * r » i , -Si- ma de „greutăţile „ pre-'şedintelui -şvi s„„e- . toate . greyşelile care se vor face-'-în,r^vDc.
crări, s-au situat circumscripţiile a 3-a activul fă ră de .partid — numeroşi" ‘înva-
^ d«ctw:ta-*w*a e şt ,totu ¦să organi2eze;:în ¦¦con()iţi4 i cretarul.ui, tode sf.at, dm Benic, cereau me- — Bine — îi zic eu ?şi în gînd m:ă :s'io.rc-ontvVii,
- w L ^ T ^ “r ^ ) 7 r i I T “( d ^ tător^po-mte îâie şi M&ou ,
, dm — eu noastră.: Nu: t r e - e tafa i - a a crosului' 1 Mai. reu Vla d. ate.. ou*:îînsa- m,inţanle de p_arcaw a„- Dacă în mine ţYi-ai adunat năde-jcC- eal .â-
Basca loan); a 18-a (deputat Romoşân dea Hprtenzia,1 'ĂHaţi Aria, Crarriăi mariă
Alexandit-u), a 14-a (deputat Bena Petal) .gbuaajaemseanttreecaeflme; cu vederea fsreuc.m.ţ.ioe.i.asea.lee^ a- n‘f- »t.l-Ie?nn-:r?fe?e-vg6l-uiulnaiic¦<ensotaa¦sîtn:r•eţ'esleaj g.î•.n-s;t:piimo• r;pbtiivniei-,Zş7i<iîu;s.-ap»-o;Itr;ntit.veer)--- •
şi a 17-a ‘imide a muncit to v .: Boca Iosif Ma™ . Ş ? răsŞpîndit în z g u r ile ..: membrulor o - ceşh..a d.o.i nu ar Lfi. +arvut. a,l,tceva, decit tu- nci slabă socoteală. r*.
ţăranilor muncitori'un număr de apfoópe' bal dj e la : colec*7tiviul „Minerunltt‘ : -Pr,ertiroşam•, T
numai treaba asta.' După vreo două zile, TimPul ^ c e a mereu, o ra ;.a n u n ţ ă
•din"1- colectivul.:'deputatului' de dircums- .200 broşuri cu .caracter'1agrotehnic, cărţi care s-au arigâjat ca pînă la-începutul lu - naţională a oamenilor muncii din urnea
'cripţieii ni sb.uăvam toi ha.':.>•>oi ss : .q . de literatură şi alible. Ifivăţătorid şcolii e- " n if mai' săl‘se‘ puriă'la’ punct cu 'toată;preT îriţreagă. tovarăşii P o tr ó n , preşedintele/intră in ™cepcrea medului Arecuse- şi ea
j:
biroul secretarului, .radiind. de mult, dar pe teren nu se arătă ^n^-
lemehtare duc de asemenea o muncă in
Mobilizaţi de deputaţii "sfatului popular, tensă de convingere ;a ţăranilor' muncitori'c
numeroşi ţărani muncitori din comuna. pentru aplicarea' ^metodelor agriotelinice“ CĂRŢI RQ I APARUTE — Tovarăşe Crişan, -felicitS-mă. . A m .- Ma ca să fiu sincer pot jpurtd'.şă
Cut, care au ascultat sfaturile inginerilor înaintate la cultura porutribrilui,- ^cfâ-rto- " găsit... erau vreo trei ţinci care .se zbengv^gni
şi tehnicienilor în consfătuirile de la casa • 'fu íu l^ ’a altor plante. n;:-^ •? Autor : Ş. A. Icifin6v,nB;. Tiirbin- şi A . A. Ţîrin — Şi eu — îirăspunse acesta sărind de colo pînă colo. După un tCmp, pubil-
agronomului, au reuşit să fie fruntaşi în întrecerea patriotică, bine organizată şi! »b 3 ’ • :! ;”528-p ag .+ 360 figuri - 39,70 'lei' spriniev. depe scaun. ' -* cui începu a da semne de'nerăbdare. Lu-
_ p e nne ?... crurile rămaseră insă neschimbate.
întrecerea patriotică. Astfel, ţăranii mun îndrumată de organizaţia de bază, a făcut MECANIZAREA ŞI ELECTRIFICAREA AGRICULTURII
citori Htabean Gheorghe, Bite a Iosif, Va- da c e i' mai mUÎţi-' ţărani muncitori ^să-şi;-
sîlca .Me, Dicu Vasile, Moise Ioan, Va- respecte angajamentele »luate, iar comuna:': Lucrarea este'o traducere din limbajrrisă elect-rificarea' proceselor de producţie în n : —-învăţătorii !frate, în v ăţătorii!... ln s/îrşit, după vreun ceas, cinara ieşi
silca .Vasile, Gala Vasile şi Boca Vasile, Gui să. fie fm ritaţă' îa însămînţări pe ra apăriită<'în Editura Agfo-Silvică d é Ştat. zootehnie — alimentarea cu apă, trans r — Ta uite zău, gînd la gînd. Asta se Pe arenă şi strigând !din 'toate puţcrHe.;«-
au semănat griul de primăvară în mustul ion. Pentru viito-r, organizaţia de bază’dnn •to* Cupriride.:drici'rpărţi 'principale oare’fra - portul :in ¦•iriteribrui ' gospodăriei,' mecani
:ni S & i S cSóH áSiféx-r'?acg lS w Í : : riunţă : Tovarăşi, meciul anunţat'trai
zăpezii, au tratat şi selecţionat bine semin .-colaborare cu comitetul exebutiv .:a l:’sfatu- ! fbază) despre :• Problemele genéralé ale me- zarea şi electrificarea proceselor de pre Aşa s-a făcut că' în comunei Benic, de , va ™ai
ţele pentru toate culturile de primăvară, lui popular şi cu c e le la lte’organizaţii'-de . "caaiizării'~şi.electrificării agricultorii' în gătire a ;furaj elorj mecanizarea şi blec- la întâmplarea pomenită aici, pofi vedea aici. .Sar'nn gu sorii a W ir ii: Zpi'p'ogra-
au însămânţat primii cartofii de toamnă şi
şi-ău •*pregătit terenurile’' ce vo t ''fi 'în-. masă din comuna 7Cut, vo r''contiriÜH'Lcunşin ;UJtiS;S., r— ţara agriculturii socialiste îna ţrifioarea mulsului vacilor’ şi prelucrarea in fiecare dimineaţă, p in i in zori, încă- m i ™ aziâzi brigada • Că-an,..rcs-
măi multă voinţă’’ antrenarea tuturor ţă- intate şi Înzestrată cu tehnica-'1' cea :iriai primară "a Llaptelui’, turisul' eleotromeoanţc
sămînţate'-coi tutun. ţătoril"cblindind "de Va ciisă V ă H ă i {n: ! ’ Pectivc tq v á m n .Gmia.-Avrelr e'oloţ-.Gri-
’rănilor muncitori în întrecerea-' patriotică > •nouă:;i Energetica:-în. agricultură — carac
Rerijltaiele ~întrecerii patriotice cît !!şi ' pentru terminarea' icampaniei agricole de teristica1ţ-generală şi construcţia 1ţracţoa- • ai oilor. teresîndu-se cît s-a însămînţat .şi'cit nui ' Şor^ Radu 'ntâniel!". "9
•fruntaşii': cbmunii, :-sîn t'ziilnic popularizaţi prim ăvară în ziua'de 29, aprilie şi pentru !relor şi: a!automobilelor ; Mecanizarea !pro- Lucra-rea este scrisă clar, coiriplectată cu După cum se ,ŞH e,.Benitonn:,e prea! mic “ .-f® ’ ** ^ îcSi;
'lă gazreta' de stradă' şi'’la graficul 'de între '"da majoritatea ţăranilor rmincitori.:să a-ji •i’cedelor.' d.e; producţie -în cultura !dîmpuiui. fig.u...r..i....e..x...p. lic‘ ative car' e¦“'v'i“n. aosJăb'aîunmtrefgeerasc1ă
şi pînă să-l colinzi:de- la-capăt, ta-capăt,;.'?^ -Í7,?.va
cerip atrio tice, d ef1care ’se îngrijeşte to- ¦ ’plibe’ metoda îrisămînţării.lîhoctiiburi - aşe- 3 — principalele- lucrări ale solului ; "I^fo- ’ conţinutul şi poate fi de un real’ folos e le - ..
varăşui referent' agricol, -Vasâlca -Mie. ¦ trece ceva tim p; iar.pînăs să mat rapor- ' - V e i !aşta. nu, se poate ^ Ş f ^ :
zate în pătrat la -plantele rădăciijDas.e.îTa .1 blemele generale' ale exploatării agregate-
Pentru a se pomi uri noii a v îrit;în îri- b toi <•v u MIDOTINE5CU ROIVIULT^S , vilor din şcolile medii tehnice agricole,
tfecbitea' •patriotică”' în‘^cinstea ' zilei.. •de ánstructof al Comittítwlui ’ raloffial.-: l—or'9Xdfet614m' aşini' 'şi tractoare ; Mecanizarea şi tehnicienilor şi: inginerilor. 'mai bine se apropie1 de ’amiază ' ' calopol, şi cu antrenorii, loachim Mvldo-
•1"M ai,: organizaţia de bază a întocmit •un • , ' P.M-R. Sebeş A u tor: M. N. Portnov 332 pag. -r- :217.‘ltfigi.;27,40 .le i.[ ' Acuma unii, oameni iscoditori şi ,,sicii- P ^ în g en a ru Spun că
COMBINA AUTOPROPULSATĂ tori", s-o fi.întrebind poate, ce anupie or ^ nu cDf-tgă nimic,
Cum in-?m folosit de banii păstraţi la C.E.C, fi făcînd C ^ m ^ e o a l ă pînă ae invâ- c W : * * W -'s ă plec,..ye.sel.că,,am. scăpat
ii •Lucrarea „Combina autopropulsată“ de De nivel tehnologic, lucrarea poate fi cu »coîkBitul'V k c a z u l-'* «penibila-!situaţie „ce m -a r fi. aşteptat
Până nu de mult, cînd cineva începea să luat' şi eu mal de mult un lib re t1de econo-'i 'iM;:N.:Portaicrv — apărută în Editura Agro- - . folosită cu succes aţît toe teţinicienii şi iri— isă le " W m oă, aceştia. «» « f «*.că s' ar A tinut m ecivl: tc é e a le
mă lămurească "în problema depunerii ba 'mü:!-^n? « "fac ce .pot ş i ce, ştiu ; şe joacă, zbiară, a- .«.,*» ^ p lîc a (ii'asupra unul joc de care
Silvică de Stat,- Quiprinde date cu privire ginerii din sectorul meoanizării agricultur-'
nilor la CB.C., îi rcpszeam cu-icuvinte »oa Din •ziua ?ceea, am început să depuh-'şr la descrierea combinei K.S.—4, piese si rii, cît şi de elevii şcolilor medii tehnice'
acestea : „Ei şi ce folose ?m; păstrând ba eu limar, sume mici la CEC; sume care ansamble, funcţionare şi exploatare. agricole — şi de mecanici combineri. ! ' leargă' pe coridoare, intr-u- cuvtnt, t o t - i t ^ \
« le «ine în minte numai şLnumdâ.pen- .tal} ^ h : a : desconspira fa p tu l. că .rn-am
nii la C.E.C. ? . . . Lasă-mă _în pace!". — s-au .ridicat lună de lună. Pe la sfârşitul
'tru fa lşi putea pierde vremea cu f?los. lăudaţi, Aşa .-.dar, eu am pleca: bucuros
fără să ţin seamă că cel care-mi spunea lui martie a c , am observat cu bucurie
«ţtfa toată această ch.est&né „ u l o a r e i e«dupí cum se ştie, aveam .mar
aceasta, nu-mi vroia altceva decît bine că ’suma economisită prin 'cEO^era'^estiÜ •
le. Aşa azi, aşa mîine şi banii îi-stricam de frumoasă. Am' rididat-K) 'şi mi'-am^ c m - ¦ ar..putea,.o şpune .decît. num.ai tot „cei de . » * • ^ fot aşa au plecat insă prieicrM.
pe cine ştie ce, fă ră să văd preâ^muitribă- parat un şifonier dublu, tip 7Predealrr,’l!iri’'
V raion", mai precis, tovarăful preşe- # c e f piste BOO de ‘spectatori ce vfc
dele muncii mele. Dar iată că intr-o bună pat dublu, o toaletă şi. alté lu'oru-ri casnice,
zi, mobilă'. iată deci ce .fdîoase ara 'avuf'îeu păstnrid' dinte şi tovarăşul secretare al: sfatului nadă meciul„şi3cm .^lătî,ş„ă
— Cum ai reuşit să-ţi cumperi? — am
banii la CEC. IjlîllQ Í 3 V St popular raional. !bUete pentru acest lucru. Aceştia aveau
întrebat-o. Eram oarecum invidioasă că
are mobilă nouă. Eu voi depune şi de acum înainte bani I FRÎNCU tc,ate motivele să fie indignaţi de sir
la CEC, convinsă fiind că am. multe avan
—Ara depus banii la CEC, dragă; în tuaţia întîmplată. Ei, dar dacă brigada
fiecare lună am depus cîte ceva. In casă Despre un meci de fotbal care tiu s-a ? - !?íl KU-a binevoit -searm'ie a-
n-am simţit lipsa acestor bani, întrucât taje, contribuind totodată l a :circulaţia b a
Jjucat
nilor şi finanţarea marilor' construcţii ?le cest lucru, ce poţi să-i faci ?
pentru cele necesare întotdeauna îmi re socialismului din patria ’noastră. Nu sint u n sportiv, nici măcar un ama- C.C.F.S. regional — respectiv comisio
zervam atît cît îmi trebuia... Dumitru Maria. tor nu şînt. Iată pentru ce nu poate .spu- regională de fotbal — trebuie totuşi să
Cît de rău mi-a părut atunci că nu am muncitoare,'.din oraşul Orăştie
ne nimeni că m -ar fi văzut pe undeva, facă ceva.
FOILETON idee. Mă duc să impulsionez însărrţinţă- " 1¦•r-V'-.-i rr-Q-j-H jL-4 Corespondenţii ne
rile. eroii noştri au porjiit către Vingard. Cel
mai obosit era, bine înţeles, Farcaş. El
In căldarea conştiinţei, pierdută Către seară Farcaş, Riiginescu şi secre impulsionase şi înşămîhţările, îşi căutase sezisenzâ
şi conştiinţa, pe care n-o găsise. De amă
tarul sfatului, au intrat în satul Ghirbom răciune, mergea pe drum tare abătut. Pi ® La Oficiul P.T.T.R. Haţeg, operatoa
să impulsioneze însămînţările. Farcaş n-a
ocazia unui spus la nimeni că-şi caută conştiinţa. „De cioarele i şe. îrnpl&tic.e.qu, ochii i se întor rele de serviciu d a u '"dovadă dé’'-süriéffi-
ceau pe dos, mîinile . îi atîrnau ca nişte
cîrpe Era obosit nu glumă. cialitote’ îri' muncă. Cînd vrei" "o ' convbr-
ce se mă demasc", şi-a zis el. Abia cînd au in trat în Vingard, cei b ireto u Deva sáü altă localitate,;ele-""?ii*- se
Au umblat prin sat un timp, apoi s-au
— Nu, aşa nu mai m erge! Prea am lua — Tovarăşul referent agricol sa viuă. la. 'mai obosesc să-ţi ia 'coiriandá, ’ servirea
t-o razn a! Unde-i oare conştiinţa m ea? oprit la casa unui cetăţean. Farcaş îl
Unde? Să mi-o fi pierdut? ...Nu, nu se m i_ne! Im ediat!' M — Am umblat p re a ; mult astăzi, se cunoştea bine. Aici îşi mai pierduse1el şi trei şi-au dai seama că-i ziuă şi că oame *ţi-o tócé:ia îritîiripldre, düpa- cum 'tot-'din
poate... mustră din nou preşedintele. Trebuie să altădată capul şi cetăţeanul, om cinstit, i
După un minut, aceeaşi voce zgudui pe m ă . măi gindesc la 'şănqtate. Dar un l-a dat înapoi. N-ar fi exclus ca tot aici nii se pregătesc de lucru. ^intimplare ’ te întrerupe (aceasta-¦'ttu'i'bin
$ i după o explozie violentă, care dură de-o fi conştiinţa m ea? Ş-o fi pierdut în să-şi fi pierdut şi conştiinţa... — La dracu cu amărăciunea asta, fra
cîtevă minute, Farcaş se lăsă moale pe reţii : ¦¦ afeţcerea pu ciobanii şi oile ?... Nu cred. cauză”că a exp irat' toripul' '"ccmvrirbiiii),
scaun. îşi simţea capul cît o baniţă şi greu Doar am dat chitanţă pentru amenda de Au intrat in casă şi s-au aşezat.lâ ma- ţilor ! Exclamă Farcaş.
ca de plumb. — Île i; nu se aude ?! Ce-i obrăznicia 300 lei. Numai că, lipsesc cele 6 oi. Un- să. Privirea lui Farcaş nu stătea o clipă — La dracu! Răspunseră „fraţii". d 'd m ’bbglijeriţa d e 1c a r e ‘dau IdovaSS.'^
de-or fi oile? Măi d a r uituc măi sînt.
— Uf, oare ce-am băut ăsta noapte ? Mi asta ? '-'I s l Jtoîti ¦ ' "Coresp.’ DÓBREI" MEARIA
se pare că ţuică... Ba nu, vin... Uf, ce greu
mi-e capul. Am băut şi ţuică şi vin, as- -, • De cuirind 'm- tomima^ Sarmtóégétüza
ţa-i. A ltfel nu m -ar fi durut, nu l-aşi fi
^i)rij\ţ! aştt’ âli‘ gr&u... Din biroul vecin şe auziră paşi, apoi — Venim de la impulsionare şi trebuie din raionul Haţeg, graţie bunăvolriţbi-ria-
¦Rezemat‘cu’ 'coatele pe. masă şi spri'ji- uşa s-a deschis şi o .VflPŞ s^ e ria ia . spy.se . s ă ‘ fim beseli. Chiar daca am impulsio 'turii "şl nepăsării ’ orcanelor' "de*~Stat, au
nindu'rşi ţapul în palme, Farcaş începu să
se gîhdea’scă serios la situaţia lui de pre- — Nu va supuraţi tovarăşe pre^ediTxte. Le-am mîncat la chefuri. ' Ce, parca se locului. Ba fugea la cuier, ba sub pat, ba nat ' toata noaptea... ' 'luat fidriţă "două „ştrăriduri ' acoperite” ;
’ şedinţe al sfatului popular.
Referentul e dus în sat, ştiţi, pentru im- pCate face chef fără mîncare ? Nu; nu se după uşă, ba prin farfurii... Unde-to fi? Şi din pieptul lui Farcaş izbucni o me unul’ în” subsolul clădirii sfatului^ popular,
’ Şint eu 'un adevărat preşedinte ? Nu lodie :
sint. ’^i 'de ce mă rog ? N-am statura po- pulsionarea însăminţărilor... . , poate. Atunci chestiunea-i justificata. Nu "Se "aştepta' să-şi ~vadă 'conştiinţă 'atîrnată ’iar •celălalt 'în: subsolul ’clădirii" şcolii-:Ele
tŢivită, n-am vocea destul de puternică,
. ri-am ¦privirea pătrunzătoare, n-am cap ? 'Cum> P^ecatif%iS? Î a*i?f VţŞT.dtUt conştiinţa. Să mi-o fi în cui, sau, din neglijenţa cetăţeanului, — Vâră, vară primăvară, mentare dé ciclul' II. Organele respective
Ba da, toate acestea le dm. N-am însă sa^ştie preşedintele ? Asta-i hem aipojţţ^U i , p\ţrdyit <^ qca^q^însamxiiţă^Rbr? tiic i as- măturată după ăşa. Dăr 'nicăieri nu se vei Toate plugurile "ară...
ce-i mai p rincipal: conştiinţă. Ei, dar as- stau pasive "în" faţa” acestei- situaţii.-'Poate
ta-i prea dş tot. Cum se •poate să n-am Cîhtecul prinse' repede ' şi toţi trei il
conştiinţă? Ipca-aşa, bine. Nu am, pen Sa aduceţi imediat^gici, înţeles? ..ţpft-o.cţed. Doar n-am ieşit niciodată pe detf ¦nicUurVnă [de' cdnştiinfă. '¦ strigară în gura. mare. Oamenii ieşiseră pe se gîndesc că ar fi potrivit să forméze o
tru că am pierdut-'o!
Uşa s-a închis sfioasă şi preşedintele a teţPn tcu^ problema asta. N^am vorbit cu Deodată, Spre'surprinderea generală, îşi 'crescătorie piscicolă cu perspective de vi
°blscuţia lui Farcaş cu el însuşi conti-
Wtih mitltă vreme. Orice argument pentru, rămas singur. nici un ţăran, n-am dat nici un sfat cum, trase o palmă peste frunte şi strigă en- la porţi şi îi priveau ca pe nişte arătări. itor' peritru preşedintele coniitetiilui' exe
iaăea sub lovitura unui' contra-argument. - D a oe-qm s t r i v i ' a ţ i ? ' S e îfttrhBă’ el ' ? ! ? î ce % ebilii': griiiyitc ‘îiiW m in m -^ ^ z ih sm it C' ' ¦ — Unde văd ăştia că toate plugurile cutiv, Fărcaşi-şi: pentru- directorul şcolii
Pîrig la urmă, Farcaş hotărî să plece în a.ră ? întrebă un ţăran. Din satu l<nostru
mustrător. De ce? ° »o nd noinIN-f, iu!îilci^oJ..iinvi*]-» .tjii tiî i; ia n b in i;:.) i? i.bcvrfli -. — Acolo trebuie să fie I Negreşit! Acplo Tetiíéánü. ' r.'rr^n •"-• Córesp. A.'BABA
căutarea conştiinţei pierdute. ' i .......................... rile.¦ Deci n-am pierdut-o la însămînţări.
—* .*t„o<—t. elP. eCr>netruvjeci.a-stsaoJiph1ri.\e,şseeduint,>ctec;auîşştiia'r,'ă,.sî,ipiruciaisp'_?e'r'r: Xîn„j;u,-r„act:uri.le; ,in' b:;:xeoţi;ha, ±¦ast"ea •n1u yţi.n.....d..e..’..c.•.’o•*n9şr în butoi. Cum de nu mi-am dat seama de n-a ieşit nimeni astăzi la arat sau la în- ’ '• Conductorul ,;'auto David Trai an ’ide. la
Cum să-mi păstrez alff? 1;!prestigiul fanai !rinstinnn'ţă. iiCjjră.i ivs.ibnlojtqîrzi1u la sfat, asta-i nor- Ia începui ? Ce s-d mai f i ' îfntiăind' sa- sămînţat...
. zC!ţitre amiaza zilei de 11 aprilie, Farcaş raca... întreprinderea' regională '”de combustibil
Sra- înfăţişat;: la sfatul popular. Şi-a luat
ca de olpicei figura sa impunătoare, a ire- — Taci măi, aşa-i cîntecul. Ce vrei ? '"nu-şi :âlime'ritează friaşinâ CU carburanţi şi
qUt bU paşi siguri în birou şi după ce s-a Ş i cîntecul s-a auzit 'pînă la şaşp, pre
aşezat: comod pe scaun a strigat de s-a au Ciiid rosti cuvîniul „prestigiu", un gust , r!}a}: P,°?r n ~p să vin cu capul plin de bău- '_ .C e , cum, cine?? Săriră Ruginescu 1şi şedintelui. Mergea pe trei cărări ca şi cei lubrefiariţi -în cantităţi corespurizătoare
nar i se strecurwă în gură>. ; ... j- ..•..I..b....l.v. tlubş«raA...diŞiui-itaipoini, icttusirilucrul_acesta-i de acord secretarul. . ' distanţelor 1dé parCürS'. Aşa s-au -'petrecut
Ce-o fi cu amăreala asta. în gură? Nu şi Ruginescu Constantin, instructoriţl şfar Farcaş şi-a dat seama că a făcut care-l cîntau. lucrurile1îri •răiortlil: Tîaţbg, cînd- dm .'negli
. cumva din pricina conştiinfei'? ^ rrtb u fe w ^ i P W ^ ţ S n a l . Şi totuţi, unde mi- 1 0 $pKru3deen ţfăL*#şic'‘c<aPsssăL^Wnu'\s 4e afle desipre ce L S|r , . jenţa sa,"pentru' -că rni vanavut? benzină,-:nu
Dar ’ce ne facem cu. Farcaş ? Qdfri ră-
s-o caut, s-o prind ş i‘§a n^,-.i.Im. .<ii:'dau,WTU- .‘ ‘coifLnÎş0t*iii-nţa? Şarmana meai mcon• ştiinţa... ..v..o..r..b. a, a .m...p..r..m...ă-it • c- eva n-eîn. ţr.eles.>xNumai 's^a- putut efectua transportarea-rieihriélor
proprietarul butoiului a ¦priceput ceva, şi,
mul. Trebuie ! Şi..voi'‘piecd‘ ch\tir'-'aaumrpe'i] 1 f liciTÎ-icn - ,- repede a dat fuga la pivniţă. Peste citev'q rgine cu conştiinţa lu i? Am o^propunere, ' pentrii 'foc •l a ' depozitul' combustibilului
clipe, în fa ţa celor trei musafiri, jm vin Să dăm un, anunţ la, z ia r ,’cam aşa : „Pier-
urmele ei.. .După un timp de gîndire, Farcaş se li limpede, ademenitor, scinteta în pqhare. dut conştiinţa la ch.ejuŢi. G,ăs]torii sînt ru- "'Haţeg. 1 el> • eoresp'.-..GH.-PAŞ.CA
Aşa a „ Ieca{ F arcfl^şfosi^cattfe , cp0nn~ ni şti. Farcaş a început să-şi egute conştiinţa Işi p re d au cotele
ştiinţa. în vin. Pahar după pahar era cercetat cu
' Şea, JştLii ycă- Vlai Ghirbom am pierdut-o. gaţi s-o trimită recomandata expres iova~ ;Un mare niimăr^fle^ţărani .^W ^ţfCjhdin
Innoltarmtni ’amănuntul şi apoi era dat pe gît dintr-o roşului Farcaş, preşedintele „sfătuiţii ,ppîju- •comuna ;Luncoiui de jos, . raionul. ,^ a d ,
. A ’căutat-o întâi in"'VingaÎd. ’A f a r ă ‘era Trebuie să mă duc s-o caut acolo. Pe se- înghiţitură. Pe senine Ci- era frică omu- Iar din Vingard, raionul Sebeş.. Recompen- şi-au predat pe acest an cotele de .„cşşne.
pri.mă. va.ră, soare, aşa ca. era o p.l.ă.hceurme osra «Miiicnroie;it.a(OIr TiDl ioi-ila^'ui?î cnui mi.ne, ,..R.•..u. gines_c._u.•v.in. e. .sin- lui 'ca m i cumva din greşeală, să-şi mă-
ieşi la aer. Umblă tot^Satui^’îSşi '‘^T^pe hînce conştiinţa. sg bună". d:o‘ -m 1 lin i-b ;: ? P rin tre, primii care .şiryau predat „Qţtele
gur ca-i place în Ghirbom, numai ăstora sînt ţăranii muncitori Tod Andrpn, „^ră-
''air.olăprilvni i 7 gan Ţrofin, .M.ihoc ,Lazăr-,şi. alţii...Pe/inţijea-
cîmp, dar:nu găsi nici urmă de conştiinţă. de la sfat trebuie sa le spun ce fac acolo. Ba nu, de -ce- să.gflg aţîta lume.-de ne- ;ga comună sau predat in ţotal ,s'caţului
»peste. 2300 kg carne. .,F. BENÉA J
Frînt de oboseală se jîfttqqşşp !\ţţ sfaţ şi şe norocirea lui, Farcaş. Mai (bine şă';iase dea
trînti cu zgomot pe spauu,..Cgpiil pi{rl:.mcţl Nu că trebuie să le dau socoteală, dar, .. corespondpnt p
omuluhun go.gcediUAieliMiţ.dt‘§kŞărŞi caute
durea;~"dar simţea la stomac leşin şi şla- s-ar "putea să-i :întrebe cineva : de la ra- Cercetările du 'durai pînă iri zori. F.ririţi sirigur conştiinţa,)vR hiai bineuaşa. De a-
zit: în 1toată clădirea sfatului popular: •'?{ciţme îh tot corpul.1 ” tonh'Ve să le spun?... Am găsit; Minunată de atifa impulsionare a însăminţărilor, ’co rd ?. o iş o!.oi GH PAVEL
i>i -r. ! u \ \ , i . c Q ! 'lofionum ijt'sOQ