Page 27 - 1955-04

Nr. 472 -DS KRUWM&Uí íL. « i .r - * - .» , .... Pag. 3

Pentru o Justă notare a elevilor fíS

prscuţ11

Ca într-adevăr munca desfăşurată în întreaga grijă în ceea ce priveşte justa „Ce propuneţi pentru redneerea preţului de cost
şcoli de Către cadrele didactice în vede­ aplicare a sistemului de notare, chestio­

rea înarmării elevilor cu cunoştinţele ne­ nând elevii în mod proporţional, în fiecare al cărbunelui şi m inereului?“
cesare, să se poată sóida cu rezultate sa- oră, evitînd îngrămădirile de către sfârşi­
----tdâfăcătbaire, © necesar-să existe în-această tul pătrarelor. In -stabilireamediilor tre­

L direcţie o permanentă, preocupare. Faptele buie să se ţină seama atît de'creşterea, ele­

1--.au- dCvedit ou prisosinţă că acolo unde,.s-a vului respectiv olt şi -de felul cum . acesta ^ lolinarneo » ilsr

-c.ţinut seama-.de, asemenea lucruri, unde a învăţat, in tot decursul anului Trebuie Reducerea prefului de co si — sarem/â de seam ă Folosind m aşina de
cadrele didactice au acţionat. înitr-un .’front ¦combătut cu tărie greşitul sistem do a da
a organizaţiilor de parF/d
?.-.comun d e. niuncăupentru o .exprimare co- elevilor la începutul pătrarelor note mici încărcat

«•.„reotă orală şi scrisă din partea, elevilor, ou gândul — chipurile — „de al.băga în In etapa actuală a luptei oamenilor FURDUI PETRU
muncii - pentru îndeplinirea cu succes a
-. .s-ari obţinut...rezultate;:bune. sperieţi”, oa apoi la .sfârşitul pătrarelor - primului plan oinicinial de dezvoltare a eco­ prim-secretar al Comitetului iplonal. , Rolul organizafiiior de partid Brigada pe c'are o conduc este o briga­
Au- fost.'însă şi cadre didactice care au nomiei naţionale, organizarea unei acţiuni
să-ţi schimbi brusc atitudinea, luînd-o perseverente şi permanente de reducere a de partid Petroşani \ /¦ în reducerea preţului de cosf dă de tineret. La locul nostru de muncă,
. acordat puţină atenţie acestei probleme. razna pe panta indulgenţelor. O asemenea preţului de cost în industrie, pe baza mă­ avem o maşină sovietică de încărcat. Ea
.Neînţelegînd ou destulă profunzime, noua ririi prodiuietiviiităţii muncii şi economisirii
. atitudine, noile relaţii ce trebuie să e- notare duce la muncă în asalt din partea materialelor şi energiei, capătă o impor­ r.. In organizarea unei largi acţiuni de mia- ne uşurează foarte mult munca.
xist-e între profesori şTşlevi, mulţi eduda- elevilor. tanţă deosebită. Hotărârile ¦plenarei C.C. canizări în taansporţul subteran, :|p© baza , să pentru reducerea preţuim de cost ai Nu-i totuna să încarci cite 20-25 „tan­
. tori nu s-au străduit să urmărească cu, a- al P.M.R.. din august l&53, hotărârea par­
. tenţie pe elevii lor, să-i studieze în par- Până la sfînşiiM acestui an şcolar mu tidului şi'guvernului cu privire la desfiin­ mecanizării lui în întregime şi a| folosirii cărbunelui, organizaţiile de partid au. ro­ curi“ de piatră pe şut cu lopata, în com­
„ imanenţ㦺i să-i ajute în acole, comparti­ mai e prea mult. Pentru acest lucru, a- ţarea sistemului de -aprovizionare pe bază lul de conducător politic şi iniţiator al a- paraţie cu manevrarea simplă a maşinii
mente unde se dovedeau a fi mai slabi. vem datoria să depunem toate puterile în de cartele şi naţii, precum şi alte docu­ din plin a fieoărui ubilaj. In ap.teistă di­ cestei acţiuni, de mobilizator activ al oa­ de încărcat. Timpul de încărcare se re­
Situîndu-se . pe. poziţii nepedagogice, ca­ vederea înarmării elevilor .ou oît. mai. multe mente elabarate de partid şl guvern, pun menilor muncii din mine la descoperirea duce foarte mult şi în acelaşi timp, ope­
racteristice profesorilor cu mentalitate ve­ cunoştinţe. Să dăm acestora deprinderi în faţa oamenilor muncii din industrié, recţie, la fiecare mină sînt marii;-rezerve şi folosirea tuturor rezervelor interne ale raţia cea mai grea — lopătatul la muncă
che, unii profesori, au tratat pe elevii lor practice agricole,, folosind, pentru acest lu­ sareiaîa patriotică de a descoperi şi- folosi producţiei. Unele organizaţii de partid dură — este înlăturată. Ortacii mei sînt
ca pe nişte obiecte oarecare, a căror viaţă toate rezervele interne ale producţiei in. interne, nefolosite;. încă. j' se preocupă ou simţ de răspun­ foarte mulţumiţi de introducerea la locul
interioară nu avea nici o legătură cu „ca­ scopul măririi productivităţii .muncii- şi al dere de problema creşterii productivităţii de muncă a maşinii de încărcat, In anul
litatea“ lor. Din această cauză, adeseori Scăderii" preţului de cost •— principale pâr­ Să lupiăm pentru ecor/Qmii muncii. Comitetul de partid al minei Pe­ trecut am realizat o viteză medie lunară
s-a întîmplat oa diferiţi profesori sau în­ ghii de ridicare a nivelului de trai al ce­ trila, folosindu-se de dreptul de control de înaintare de 60-70 metri liniari, obţi­
văţători să nu-şi .cunoască elevii decît de cru loturile şcolare, terenurile G. A. C., lor ce muncesc, 'In faţa muncitorilor mi­ Şi în direcţia organizării urn/p regim se­ asupra activităţii conducerii administrati­ nând o oreştere a productivităţii muncii de
la oră, să nu ştie în ce anume condiţii G.A.S. .şi ale întovărăşirilor. Munca educa­ neri din bazinul carbonifer •el Văii Jiu­ ver de economii există experienţă pozi­ ve, analizează periodic. felul cum condu­ 65-75% hi comparaţie cu tocurile de mun­
învaţă aceştia, care sînt frământările şi lui stă sarcina de a desfăşura o acţiune tivă la ¦,minele din Valea Jiu Aii. De pildă,
' cauzele ce fcinează munca lor. Se pot da tivă s ă . constitue drept una din preocu­ siisitemaitică de reducere a preţului de cost datorită isusţinutei munci pof/iftee desfăşu­
în această privinţă destule Cazuri de .pro- pările noastre continue. In acest sens, tre­ al cărbunelui extras. Conferinţa raională rată de comuniştii din c a d ril organizaţiei
’ 'fesori;páre, deşi. bine pregătiţi din punct d_e_p__a_rt_i_d_a__s_u_b_l_intirat necesitia.tea o^rganiză- de bază a sectorului IV al minei Ani-
de vedere profesional, au procedat totuşi buie organizate colective de elevi, conduse rii unei asemenea acţiuni de masă pentru noasa, colectivul acestui sf/otor, acordă o cerea administrativă se preocupă de crea­ că neutdlaite cu maşini de încărcat; o re­
la aprecieri injuste faţă de elevii lor, no- -şi îndrumate direct de către diriginţii ata­ scăderea preţului de cost al cărioumefluii, mare atenţie economisirii lemnului ’ şi ex-
tîndu-i .necorespunzător, închizîndu-se în şelor pe baza unui plan de muncă con­ -indicând organizaţiilor de partid şi de ma- ptozibilulţu. In luna martie, colectivul a- rea de condiţii mai bune de lucru pentru ducere lunară de 316 posturi, ceea ce re­
prea cunoscuta formulă tipicară şi şablo­ cret, stabilit în Colaborare, ou direcţia şco­ să, caniduceri'lor tehnico-administrative şi cestui sector a economisit !Vo m.c. de ma­
nardă — „şti, bine, nu şti, şezi jos, 2“ . lii, ou organizaţia U.T-M. şi pionieri, plan muncitorilor mineri, căile şi metodele terial lemţios şi 206 kg. exiploziibil, mate­ brigăzile de mineri. De asemenea, comi­ vine o scădere a preţului de cost pe fie­
De ce anume nu .ştie, aceasta pe ei îi conCrete oare să ducă La creşterea produc--
- interesa prea puţin. potrivit sarcinilor perioadei în cuns^Orele riale a căror valoare se ridică la peste tetul de partid a recomandat conducerii care metru cub esdavat cu coa. 9 lei. în ­
ţiei d e ,cărbune ş i.ţa iefânixea tei. Ce se 26.000 lei.
E fără îndoială adevărat că, mulţi elevi -de educaţie mu trebuie p rivite,..Javycuci; propune pentru scăderea preţului de cost? administrative, să repartizeze brigăzile de trebuinţând mijloacele tehnice, noi putem
' care au ajuns şi ajung la rezultate nesa­ un caz, aşa cum le priveşte tovarăşul
mineri, oare lucrează cu o productivitate .spori productivitatea muncii — calea cea
tisfăcătoare la unele 'materii, păţesc acest Du-ică, profesor... la. Şcoala elememtianjă .de
lucru în primul rînd din cauza neglijenţei 7 ani Haţeg, oa ore mai puţin importante, 111 trimestrul I aic., mai î®. toiate în- scăzută, în responsabilitatea celor mai ca­ mai eficace pentru reducerea preţului de
' cu care studiază, cu care îşi pregătesc şi de care trebuie să se. ocupe numai oa-
témele,- din cauza leneviei ce pune stăpî- ..drele de „specialitate". AM, nu este vorba, pabili şi mai pricepuţi tehnicieni, pentru cost a cărbunelui. Maşina de încărcat asi­
mire pe-'ei1.-?Trebuie' să' spunem' -însă-;că .de nici o altă „specialitate".decît de aceea
nepromovarea unora dintre ei copiştă şi treprinderile carbonifere, consumul spedi- a-i ajuta efectiv să sporească productivi­ gură grupei aplicarea şi pe mai .departe a
în aceea că unele cadre didactice, aşa
cum ăm arătat mai. sus, desfăşoară o.!mun­ fto ?de lemn de miin^ a fost însă peste tatea muncii. Şi biroul organizaţiei de metodei sovietice de înaintare rapidă, pre­
că defectuoasă în instruirea şi educarea bază din sectorul I A al minei Lupeni a cum şi aplicarea graficului ciclic. Aşa
¦elevilor, că ei nu acordă atenţia quvcnită de bum pedagog. \ ce^ pl'an’ificat. Unele ihrirepriolderi au fă- analizat recent, împreună ou conducerea cum am fost învăţat de alţii la început,
.misiunii.Înalte ce le-a fost încredinţată.^ sectorului şi comitetul de secţie sindicală, să conduc maşina de încărcat, fac şî eu
Desigur că. multe -din lipsurile .relatate' . OU1^ ,(^e*'a dueptiul. risipă de lemn. Aşa de problema sprijinirii brigăzilor care nu-şi ta rîndul meu. Ii învăţ pe toţi ortacii, cum
Sînt profesori oa de pildă tovarăşii. -Ein- îndeplinesc normele. să procedeze pentru da randamentul să
:.horu Eva, -Chiriţesou Maria?.de .la ..Şcoala ;exemplu, îri luna februprie consumul spe-
medie de fete Alba-Julia, Pop Porfirie,
Crişan loan de la. .Şcoala medie de băieţi . aici ar fi putut fi combătute la timp, dacă; dific de lemn la mina Lupani,, a fost ou
tot de la Alba-Iulia, Ouaţu :Aneţa de -la organele de îndrumare ar fi desfăşurat un 30 % mai mare decîţ celVplanificat, iar la
Şcoala medie mixtă Brad, Bocănici Lucia
. de la Acogía medi©. -din Sebeş, precum şi şi mai viu control, o şi. mai neobosită în­ Petrila cu 13%. '. Organizaţiile de partid au datoria — fie oît mai mare. Astfel, tovarăşii Azam-
alţii ca re;dovedesc in -munjqa.dcff o neîn-
drumare. Trebuie să,spunem însă că.a-j Creşterea productivităţii Se impune organizarea „unei acţiu- fără a substitui,organizaţiile sindicale, ci firii Dumitrii, Sava Vasile, Vîjdea Adal-
. cest lucru nu s-a întîm plat; el nu s-a în- : ni de meşă pentru' economisirea
.ţîmplat toomai pentru faptul.că ele !au fost1 muncii energiei electrice şi a acru'?ui comprimat, prin activizarea acestora. — de a ridica în­ ber.t — toţi ortacii-mei — ştiu a mânui cu
care este o problemă aotp a l ă . în Valea trecerea .socialistă la un nivel mal înalt. pricepere maşina de încărcat pe oaire o
nesatisfăcător sprijinite de către comite-; • 1C'â-—'teti tete j ,JiuiM- ;Asupra ,.acestui pup.ct a? propune O mare atenţie trebuie să se acorde extin­ întrebuinţăm încă din anul 1953. Au fost
tele executive ale sfaturilor populare ra-j Organului,do presă al Cognitetului regio- derii, graficului ciclic, a graficelor de tran­ perioade oînd n-am avut maşină, sau cea
Anul .acesta, colectivele minelor din -Va­ nal de partid să trateze mu|jt mai amănun­ sport, eşalonarea puşoării, oît şi studierea existentă a fost în reparaţie. Atunci, înain­
tonale,şi >regional. Unele ^sfaturi popularej ţit în Coloanele rezervate djişcuţiei, proble­ şi generalizarea experienţei înaintate a co­ tarea în piatră nu Sr-a făcut decât în pro­
.patomale,' în loc şă sprijine munca secţiilor: lea Jiului ;au desfăşurat o. susţinută luptă, lectivelor şi brigăzilor fruntaşe în .în tre- porţie de 25—40 metri liniari pe lună. CU
ma economişirii .energiei electrice' şi a ae- cere. Organizaţiile de partid, şi sindicale ajutorul maişiaii de încărcat, în mod nor­
de ‘ învăţământ, au folosit organele aces­ în cadrul întrecerii socialiste pentru con­ rului comprimat. mal înaintăm peste 60 metri liniari lu~
tora în tot felul de alte munci, străine de! trebuie în primul-rînd să cunoască pe noii
tinua sporire a producţiei de, cărbune. Da­ fruntaşi care, apar în întreceri,, ceea ce nar. liomsQ eoilduoafl
aduc ei nou îp procesul de producţie. La, Nu trebuie uitşt nici un moment, că
activitatea lor, munci ce puteau foarte bine. torită acestui fapt, planul producţiei de studierea competentă a metodelor frun­
fi înfăptuite de organele în a căroT com­ taşilor, trebuie atrase cercurile A.S.I.T, de odată cu înaintarea galeriei trebuite fă­
petenţă intrau. Şi oa să nu mergem preia cărbune pe trimestrul I a fost realizat pe la t,m_i.nele ,res.pe..qtive. .. . .. . cut şi canalul de scurgere. Apa necanali-
departe, trebuie să arătăm că pe acest zaiă inundă .linia- şi atunci se slăbeşte te-
întreg bazinul Carbonifer ,în proporţie, de Pentru introducerea! largă a ,-Pe.ntru a p_ute•ai ve.ni cu soluuţ»ii buuunnee adee rasamentuil, ceea ce face ad,eseori, oa maşina
eliminare a diferitelor cauze care duc la 'Ssoa^ădepelinie plerzîndu-se foartemult
101,2%. La minele Aninoaşa, Retrila .şi Lo-

drum injust de hîrţuire a lucrătorilor din nea, unde organizaţiile de partid şi de ma­ gospodăririi chibzuite
secţiile1de învăţământ, ău: apucat-o' şi to să şi-au îmbunătăţit munca politică de
Odată ou introducerea gospodăririi ohib-
varăşii Bodea Ioan, vicepreşedinte! al co­ mobilizare a maselor în producţie, .iar con-
mitetului executiv al’ steiului popular re­ ducerile minelor şi .şectoaredor au venit în zuite pe sectoare, preocuparea colectivelor
sprijinu—l m\•i’ n~' er¦milor•---cu. m'tă#‘s-' uri¦ t; eh• n.i¦c¦o-or- dAe mmimiariv®wrri> tehniciaemnii nşii 4i*vn>ginea rmi,1, penm a«* X,tru_
gional şi tovarăşul Pienem Nicolae, şe-
. găduită •superficialitate la stabilirea me- fril ieeţiei'organizatorice, care au luat fru­ g-anizatorice mai eficace şi mai operative, îndeplinirea planului la toţi indicii, a eres-, creşterea preţului de cost al cărbunelui, ti-mip.cu repunerea ei în funcţie. Deci pentru
. diilor .de .pătrar. Ei, ,nu văd în acest,lucru muşei a-tît pe majoritatea metodiştilor c'ît planul a fost îndeplinit lună'de lună. Co- out simţitor. Deşi în luna martie acea- organizaţiile de bază de la mine au dato- folosirea deplină a maşinii de încărcat
o obligaţie ce le intră în comipetinţă şi şi pe cei mai mulţi dintre inspectorii de lectivui minei Aninoaşa, a redus în luna metodă a fost .aplioaţă..numai experi- ria de a atrage în activul fără de partid trebuie să respectăm toate normele teh­
„ pentru acest.Iudeu comit greşeli, calculând ?teren ăl- secţiei de învăţămînt şi i-au tri­ februarie ă.c., preţul de cost al cărbunelui, mental în cadrul sectoarelor, nu au înţîr- partea cea mai ^vansată şi mai compe- nice de calitatea lucrului;, altfel, maşi­
situaţii nereale. Mai sîpt apoi şi profesori mis prin diferite comune, unde, săptămâni faţă de. preţul de' cost planificat, cu 4,31, ,zi®t .să se arate unele succese. La, mina . tentă a muncitorilor, inginerilor şi tehni- nile de înoărcait nu-şi aduc întregul lor
cum este tovarăşul- Munteanu Liyijr. de la ia rînd ş-am ocupat de problema impuneri­ lei la fiecare tonă, ca o consecinţă a depă- Lupeni de pildă, consumul de energie e- cicnilor cinstiţi. Membrii de partid din
aport în ridicarea productivităţii muncii
Şcoala 3nedie_din, Teiuş care- uIţind cu to­ lor. In loc sărişi vadă greşeala făcută, tovară­ şirii planului de produaţie şi a creşterii leotrică pe tonă de cărbune extras, a fost conducerile organizaţiilor de partid şi de şi nu contribuie în mod simţitor la re­
ducerea preţului de Cost a lucrărilor de
tul de tactul cíe care trebuie, şă ,d®a do­ şii ammtiţi:au:S^^ că. s-au gândit foarte: productivităţii,muncii. Cu toate âcestpa : redus; qu l .kwh, i^r colectivele secţoare- masă, activiştii, trebuie să studieze pro­
vadă un profesor în .comportare^ s a ,faţă ?bine şi că procedând aşa au ;,împuşcat doi’ pre&ătiri miniere.
de elevi, se .dedă la 'diferite ameninţări, iepţuri deodată", adică, inspectorul sau rne-; însă, produptivitatea muncii se menţine tor I. A, V sud şi altele, au .depăşit pro- blemele preţul/ui de cost pi cărbunelui IANCU OCTAVIAN
“ ce în nici un ..caz. nu. pot încuraja'pe cei todiştişl respectiv şt-a : dus ş i. munca de- 1 pentru a le cunoaşte temeinic. Cu sprijinul
că ro ra ^ eşîn t adresate. Bunăoară, Ce, cu­ „îndrumare" şi în acelaşi timp a executat încă la un nivel nesatiisîăcător, faţă de gra­ •ductiviitaţea planificată şi au redus con­ masei largi de oameni ai muncii, organi­ miner fruntaş mina.,,Vulcan
raj se poate, inspira, cuiva atunci când îi şi sarcina pe linie de impunere. Dacă ap dul înzestrării tehnice a minelor. Ş-ar pu­
‘ spui. că nu-1. vei promova „chiar de ar fi “fi văzut însă pe tovarăşul ’ Brânduşa, de tea produce Cu mult mai mult dacă s - a r ; sumul specific Oa lemn de mină.- La mina zaţiile de partid de la mine trebuie să Pentru econom ii la
să mănânce cartea", aşa cum obişnuieşte.' să pildă, care a fost trimis la Răpăitul Miare, curenfui electric
folosi din plin utilajul minier. Lonea consumul de energie electrică a scă­ creez® o puternică opinie muncitorească
!ci ut2m*!0tLnsTÎ lş !ulunisiiaiilim iiia’ vn!
Aplicarea metodei graficului zut în luna mantie cu 1,4 kwh,-la fiecare ^ripotoiva chiulangiilor, a Celor care fac E -drept -că economia;adusă prin înlocu­
irea forţei; pneumatice qu.Cea ..electrică, a -
.—r I —Z—r ¦¦: . v . —-—--T ——— "r~. i—; tona de cărbune extras, iar consumul spe- de ™3|t®rtote şi nu au grija de avu-

"'facă tovarăşul Munteanu. O atitudine'.cit ..j din .paionul Hunedoara, pe tov. Pogolşa, ci_c__l_i_c____ im j3?sT & rn a u q a s — o u i reivf,i.c. d.e exp-lyozj-.V;ipa'.,.-f.o.s•.t iluomu. o.naKprp. xiimia-htilv'q, 1:attuultuproorpocreuloluri,cgîimrepsocturimvapesbciropcreraţ.uti,lldd,re si a
se poate, de greşită o manifestă şi acei căiţe a fost trimis în,,Vinerea, din raiopuij cost

.4/o sub cel planificat. . , ;1 ' hai:cărbunelui. Organizaţiile de^palrtid''tre­
Orăştie, sau. pe alţii ;de la cabinetul pe-da-; Mult« brigăzi de mineri, cum simt cele
pui ‘pătra-ruilui nu pune . în catalog note, buie'; să; se .preoţupe mai îndeaproape de !duce; uh aport, desţul de serios -în minerit,
gogiic regional, cum toată ziua nu se puteau conduse de tovarăşii Haidu luliu, Muşzita Să folosim din plin tehnica Telui -cum organizaţiile U.'T.ÎvrreduAă tine- in-special la reducerea preţului de cost.

J 'ca''apoi spre sfârşitul, acestuia şă pornească desprinde de la masa Comisiei-şi nu' pu­ Alexacidm, Ştefan, Maxim Âdam, Dacă oroditctivitatea'’muncii ml te:idres- 'w tul ^ «M i««,' în spiritul unei lo t u ş i şi curentul electric costă b a n i; eco-
teau nici. „crâcni” din «ordinul“, preşedin-;
. telui sau secretarului de sfat, atunci ar fij Vizi Aindrei, Iâncu Obtawiăn şi alţii, ob­
„la âisăîf”"şi ÎMf-o stogtiră' oră'să no'teze înţeles, probabil, dît de nesocotit şi-au fă-i ţin o preductivitate înaltă a muncii, toc- m în- aceiaşi' rltim -cu înzestrarea'!teteleă- muncii, - de' felul'cum ^-.nomteirea: lui duce la scăderea preţului de
¦cuţ socoteala. A lua organele de îndrumare;
24 de elevi. ----------- * ale învăţământului şl a le înhăma în tot ¦mai datorită aplicării juste a metodei gra­ a minelor, aceâsta se' 'datoteşte; în primul-' t W " ! e?te- spate'5ridicarea :oalifi- dacă : bineînţeles se reduce-sjs.tqma-
felul de sarcini, înseamnă pur şi simplu a tic consumul specific al energiei ¦elaotriqe,
Oazuri de neglijenţă, iar uneori chiar de stingheri munca procesului de învăţământ,; ficului ciclic.- ;' rînd néfdosirii d!h plin á ;tehnicii noi.' La pg-rii, lui; .profesionale.
înseamnă a lipsi unităţile şcolare ¦de în—| ‘-'In minele, noastre- de- cărbuni datorită
nepăsare pot fi arătate şi la alte cadre 'druirrtere, a lăsa cadrele didactice să !per-l Ş-a neglijat .însă extinderea ei, în aba­ mina Vulcan, deşi productivitatea muncii O productivitate n muncii, pe măsura
slste în anumite greşeli ce dăunează'bu­ sprijinului: intens ;pe care .partidul şi gu-
didactice din regiunea noastră. De exem­ taje cu fronturi lungi şi oarţieră, iar la lu-! a. rămas în Urina posibilităţilor, ea a cres­ aotualului nivel de înzestrare tehnică a Viermii îl acordă miaerilor, mun^a .s-a
uşurat mult. Instalarea ventilatoarelor de
plu, tovarăşul Picu N., directorul ŞCoiii Crări de ‘ pregătire în cărbune şi piatră, 1 cut progresiv în primul trimiestBui,. ceea c'e minelor şi un; preţ de cost al cărbunelui m are¦capacitate .asigură pînă -la cele mai
îndepărtate loouri de - muncă din mină
mixte, din Lupani, nu a îndrU'mat diriginţii s-au Organizatoarea puţine Înaintări ra­ arată, că via. această plină a început să din ce în-ce mai redus, nu se poate ob- aerajul necesar. .Imediat dppă. ce se. puş­

'asupra felului cum să lucreze cu cataloa­ pide de cel puţin- 50 metri liniari, lunar, existe o preocupare mai susţinută pentru ţine ,decît', printr-o acţiune. de masă, ;or-
’j
gele, tovarăşa Avram Florica, directoarea jî^eplţirirpa<|pla^ ,Ha„toţâ; indirii, f.dâîlŢ. ...ganizată şi. conştientă, lă'‘câte Să {>aerticij>e •
in steril,‘şi;,7;0„metri ,^n,cărbune.'De ase-| d,u- Se o atenţie deosebită mecanizării pro- fiecare om a i . . muncii cinstit.. De a-
Şcolii medii de fete din Deva, a tărăgănat nei instruiri a elevilor noştri şi a face a-; că, se declanşează prin apăsarea unui sim­
cest lucru, înseamnă a greşi faţă de ge-{ menea organizaţiile de partid, şmdioaie şi: duoţiei. .Făcând o comparaţie între folosi- plu -buton aceste ventilatoare şi ele por-
în mod nepermis încheierea situaţiei de . neraţia de mâine, căreia, sântem. datori —| m—ai* ale--s--c--e-r--c-u--riAlec,TAm.S.I.JT-. de la mine, dJ o- - ’ . —rea capacităţii .compreşoaralor, anul tre- ceea, organizaţiile de partid trebuie !nesc acţiunea. de evacuarea fumului ,din
să lămurească oamenii munoii.asupra im-
învăţătură la finele pătrarelor, tovarăşii

Târlea Ntoblăe, Budiu Ioan, Savu Oiga, aşa cum ne. indică-! Hotărârile -partidului; şi! vedescînicăto slabă rareocupare pentru stu-: cut„1laA» minelemi.y>AllA AninoaşaA m .i'.m a a a a şoîl LT iuVp»aa»An.it,, ser.» da'aomn- portanţei .creşteriirVAIrifiQ.r» frxî r>rr*A,OifA-nî î prodiuAVAfiil’i c^viitaP^vn^nîiuMSAisir!if .„ -. . . .
¦T - '" ' "'j
' Avram Nădejdea şi alţii de la Şcoala pe­
dagogică Deva, în calitatea lor de diri- . guvernului nostru să-i creem toate cele diere, *Î rătotodirea exneriehtei'înăin-1- stetă că în timp ree la , A n in o ^ a :ipadipole şi reducerii .-preţ'uiul de cost. In această imnaj ****** « ^ ^
.ginţi, nu-şi cbmplectează situaţiile la timp, ? ra.pmdirea expenenţei » ¦ ; de uMiaare a campresoarelor' a fost de direcţie trebuie orientat conţinutul' mun- poata rovem m ediat la frontul de .lucru.
lucru ce duce la îngreunărea muncii direc- ..posibile, pentru a o creşte pe deplin !u-
ţiunii. în stabilirea rezultatelor definitive a fruntaşYilor novştri. ,8Q11%o/, cifra oare :'Lde*• a"ltXtf*evl ;n'-e .arata ba şi. crti.l.‘ d- o= agitaţie cm prod,ucţie. Agitatorii, - Studdind aceste ventilatoare, am obser-
, minată. ¦.- •
Reducerea personalului •V: ; : ai ici sînt rezerve interne, la mina','Lupeni,•' gazetele dVei »p--e--j-r-e---ite», lozincile şli', 1niiaQnOColu!: rile,::: >' ‘că4 lor li se a uce o. înovaţje,

Indroptîndu-ne întreaga' atenţie asupra B¦Ua9c?eLst Ein3d?ic:1e? aî fio,.s..t iin? .1«95i4, de LnAumTa~i!. 4,„0n%, , . «tr.e-•b«u.IieI sIăsurarr&atje__m__u_n_ctiutoi r:il-oîrn ;mş«innseur4i :©ncuonomisirn de. c, urent. el-e--c-tr«ic,.« 0 ^

pe clase. Asemenea cazuri mai pot fi încă procesului de învăţământ, asupra elevuluij neproductiv iar în trimestrul I . a.c., de 60%. In trir numai că şi-au ^îdeplinit planul sau nor- In aceS^ scop 9111 C UI1 % ®
asupra comportării.'pe oare trebuie, să. rie-oj \ -si înTv.fi nu uifasq ,9iaiiaboa siizson lonreubni -^ rupător comutator ou tensiunea de 3.300
'' date, însuşim faţă; de acesta, sprijinind în con­ Joxixjm eh »tis 000.006.S2 juro i
Din toate acestea rezultă că în şcolile din tinuu munca învăţătorilor şi profesorilor în Productivitatea scăzută în unele mine este i .jrnesţriiil I „ .aceslu> a» . « * * « * .* -^ " ? „ ' g , Z t li » d tl t e ;5.500 w oltil .odildna.-de
mod cu totul sigur,: oă, :vom reuşi să ob­ influenţată în mare măsură de proporţia transport a ciraţerelor. uşoare de la mina ......... ¦¦¦+¦'
regiunea noaştră, trebuie să se pornească . .....dJe- 2».«50«0«“m- î.c-.---a-e--r---p-e•- minut. Această in o-
spre o muncă mai hotărâtă. Cadrele di­
nej-uetă !totre -muneitorir-d-ireot -productivi Lupeni :a fost .'folosită numaii: în ; proporţie-. I’ >-nj ce^ u' Activităţii lor pro- aduce.o economie de curent electric

dactice, au datoria de a nu precupeţi nici ţinem rezultate cu care pe:drept cuvînt sa -şi cei ¦'an. Pentru

un efort pentru buna desfăşurare a proce­ ne putem mândri. a înc'eput a şi pus îri

sului de învăţământ. Ele trebuie să aibe V. D. m-a recom-

’ -1 . • -•' a j» 595 lei. ' ' - -1

Colectiv de dîfuzori voluntari — fruntaş pe raion continua să mai adu-c

ţire.¦esenţială a proporţiei dintre munci —* * * - « ——*. - - —-«¦- — — -nrm'nmeininnqD ijsiiijijcnoo -oilni ininwo u L i n i i n o ^ 11 iu-*u, vliv o raţionalizare sâu ino-

Să difuzezi ziarul, şă ştringi mai multe ,„Steagul Roşu”, precum şi la reviste so- torii direct productivi şi. cei dm.peryiciile -dx-lstă '-rn/uilte-:utilaje ca'; imaşini' de încăr- -.?'®jîucîp<î preţul de cost, al cărbunelui, vaţje, contribuind şi eu la lupta pentru
abonamente la ziar din partea tovarăşilor vietic'e şi romiîneşti.
mineri e o muncă nespus do ¦frumoasă. f' -In fruntea acestui harnic colectiv este auxiliare, nu poate' fi 'adusa numâa’ prin cat, haveze, -lbitoimdtiv®,-troiii şi altele,-de';'^:..i^uŢcdoyM vor contribui din plin cît mai multe, economii şi prin aceasta, la
Prin presă, cuvîntul partidului ,se fape tot ...ţînăpa; Moceomea Ana diin sectorul VI modifi¦ca. r!ea'• rsrcf hemelo-r.(’¦•E:’ a,-!>secrtpiacoMaterfi“Linfap- reducerea preţului de cost' âl-' cărbunelui1
mai auzit în masele largi •ale oamenilor şir-a ..depăşit norma la colectarea abonai la întărirea scumpei noastre patrii, la ri-
o ¦:,<! ; -v : !; j i j i : i: nu sq întrebuinţează, dar pentru oare, se dicarea bunei stări a' întregului nostru-pp- LOY REIMOND

tui pe baza extţndeni rogru şi piicii nşe- '¦prvllăíírTtiervrsi'Ac» aa>mwao/-,Írv>t4iiÍscm-wae/-vnvatTe/-v. * ‘ ' por muncit.or. tehniciart-energetic Vulcan

M ecanizarea ne-a asiguraf succesele Vr v Wv P i SC U RT

te tlfi • mo eb c u V ii' e V..''

V i J I W U C m m u u o i w u i . ?u u t i l l i 'J V, t o .l- 'U iy - .’ In lupta -pentru' ridicarea :productivităţii . tirnp .ou. reparaţia .lui,, Noi,.ain priiniţ;,un
ternă şi internă; în presă sînt trecute cele cu munca Culturala m.grupa sindicala, —ţ
mai semnificative fapte' în obţinerea suc- este difuzor voluntar în .acpaşţă(se.cţie. In muncii, un factor detetniinant 'iLcobStituie ajutor continuu din partea sectonpţp|,(;caje ic*: Dacă :;.ş-air.-reduce eujŞp% pierderile lowaţi. I-ar c u -.1000 kw. se pot ţese în­

respectarea angajamentelor luate în în­ -CndHee-acndaaţetreulen ..nmouearcssaptrnveio.cnCubeufinnv’l,Lr.e,lsoaăqu îMngsuarijMe,aasrcaăt de aer comprimat ce se fac ?înitr-un an tr-o întreprindere -textilă cca. 1000 m. ţe-
trecere. E uşor să-ţi iei un ianigajăment
, ceselor în producţje a. fruntaşilor noştri şi .ultimul timp,, el şi-a depăşit norma cu la -iminajii.Luperii,. srar realiza economii sătura.
. cite nu mai afli citind un ziar sau o re- ?20%. Tovarăşii Mircea Crişan din sec-
torul III şi Zoie Catană din sectorul IV dar e ’mai--greu ¦să-'l realizezi. E .destul-de aici ? Vreau sa^ arat! ,. cva" ; dacă t'oiit,u,-.şi nu ¦egale ou- valoarea a, l-OOO saci'de zahăr,-a ® Cu 1000 kw. se pot lamina 50 tone

vistă?! plăcut! Să primeşti aplauzele cu care !te am ,fi avut grija permahehtă faţă de ufi- 80ii kg.fisiaoul, sau.: 60 !vagoane, de cartofi de oţel, sau se pot extrage din mină 57‘
răsplătesc Ortacii-, cîhd îţi'.ei uh nou an­ Ii.i]laj.e. gruiip^m1e:a' r>-ar fJi, put.u''rtiil-uiclirîia 11e1i-e'e-
încă de la începutul acestui an, telecti- şi-au depăşit normele cu 80%. ; .1 deinldi tone J!vagonul. tone do ..cărbune.
yuil de difuzori volumţari d e'la mina Pe- Colectivul de difuzori volunţari dc
gajament, dar, nu-i plăcut pentru cei(ce-.şi . tiv numai' la,' cărbune, 1îritmiplt,de exem­ • Prin reducerea ( preţului de c’ost la • Cu 1.000.:Înv. produşi de o tonă de
'frila a obţinut rezultate frumoase în \ mina Petrila esţe'frppte?! p . raion. El
munca de .colectare a abonamentelor pen- depăşit pianul la . colectarea ,abonamente ia .angajamentul, cînd observă că nu- 1 plu, .reparaţia uriui crater ’ nbc^ită''1unbbri cărbuni cu 1% anual, s-or puitea realiza cărbune, so pot confecţiona coa. 2000 per

„triij,Pfesa. ,S-au făcut numeroase abona- lor ou.55 A. , sprijinit în lupta ce o duce pentru rea :;’Sîfe iiii! ş ' u t ' M g : : ' -‘!nf ii3ibu^ (i ,,-5Ub!; ec^nonţid egale cu valoarea a 105.000 m. rechi de încălţăminte,; se pot .coace 88.00Q
mente la 'ziArele;' ^'fecînteia", „Munca", . y q „ ; ._ MORARU MARIA _ jvbJ 3.3.H.U Sa B9iuq jr oBvoiaoriao ttnonoq mbp lio iisoii
ţ,Drumul ‘ Socialismului", ziarul local, lîzărea tói. Folosirea dm. plin a tnppulpi ? 0 , ^ , ţesături, sau14.200 pereohi bocanci. kg. piine, :şe ,pot fqiţuiica- 42.000 kg. za­
„!ţcorespondentă
^.spEriujin.pi.tu- i.nm¦dvaeaj.pponts.'pf ClLinoignîdeJu«,cc;pa"irenaunsff,euacmvtoruf_oi,u®; -i.infrTaimrprntau-jvldii«ceă kcnă„-rărbşausmonnels,ăinsîânauatbi,înntaeoaubdioaeutaTaji-î!1cn»icpofibţîa„îobJ.fru.lfoşafi.-,1 qmi sfsiqetbm eviaiovdoa inuiţas i.j hăo hăr', sau 1-3.5.000, kg. -salam. j
I de .la.plina Vulpan în Jirante'ou_tovară­ i)n[*¦¦iDa«#!!-Spar.;^întreto.uinţa. oraţprele. La
iPiiru) Lnipepj,0c^ .încsă lO% dtp,'Capacitatea ° Energia'electrică înseamnă lumină şi,
cultură. Un bec electric obişnuit (40 ,%y.)
A pri. mit dra. . j ; ; " pe¦ .lu«l-“ d‘Ve1 1 1rJaion tPruntte a'ş şul' irig. Boca Ootavian mi-a dat 'fot' con - au dus direct la ridicarea productivităţii lP'ri ; ' . sTW.''.r.eaiiz!a °11eşpnomie poate să ă-rdă, folosind curentul electric
” . y i! :!3 I S 8 9 lalsiiD/luluteM
qu;oqre^s-^r pute|a Piroauţa jU.OQO kg..pît
iţpi,.500.porci, a 150 kg. şi 1.000 kg. unt. produs de oi tonă de cărbune,.socotind•¦cî.te
'cursul''. Lucrul mai .important decît'brice, 1'/dan cii.! C o fa ip a ra ttv lîiii'a ' oWohibrife a-
Colectivul oiiciuluii raional ’ P^TR 'din V -în seCtbrtll'Comunicaţiii telpfOhifienCW ^P1^ este că conducerea, sectorului mi-a asigu- ' nul ’trecut,¦1îri luna martie '?{?J producti-
raionul Il.ia, 1a dbbîniiit frumoase reiali- \ -UB sută, Iîn ?sectorul radjoficajîe ?u,;115R ; 5 bite pe zi, ;apro'aipe 14 ani, iar.' un aparat
rat mecanizarea necesară abataj uliii îiji 1’ vifeifea muncii pe "fietare1membru1:din bri- • Pierderea în fiecare schimb,.pe timp de radio poate funcţioTte în acoleaşi con.
oare- lucrez.
zări. uJ sitei '.n !1 -M sutăOşt îin(Sectorul raidiobcualQ^ito'Aritâ. ' gadăi, a crescut îri xriédie cu 18 tone do do un an a dj>uLore-din^timpul de .lucru ?1^ , ^ de 10 ani.
r 11Din1abătaju-i0’!m- eu ’pornesc craţe re ce dup '•'c îta iite nîn-1pifi:to>!-!<v? ii
Cu ocazia analizei munCii’ pe trimestrul’. Del asemenea, în difuzarea 1presoi, IOi|- . carburiélé prin galeriile de' cap; pînă lă (•''/1"1Ali ¦cnej"]a"]*stă rprîrnordmuc’|Jtivltiă¦te*r 'ai'ti {m‘">pun<cii-,ji a -.jde­ de éátre :muncitorii de la 'mina Lupeni,
• Cantitatea de energie electrică' pro-
I, oare s-a făcut săptămîna ‘trecaJtă de -Ciul raional PTTR Ilia a obţinut:Cele. m a i' ar. e..éhivai,a...c..u valo.ar,.ea’ a-, Í0-.ca.rilida, ne a dusă de o tonă de cărbune, este suficientă
btrne rezultate, depăşind iplănui! nla' -,dîfu-l! ;iCîte cind tone camionul şi 40 de’-locuin- călcarea a goiOOO schimburi de
Direcţia regională PTTR, a reieşit că Ofi­ zarea presei ou 11,3%. suiitoa-re şi dé acolo’ pînă la.'galeria dp terminat' frumosul succes ăf •'grupei rriâe,
(iae miurnniMcit-tmorweicşrtfi ‘ cu ddouă apartamente. ^
ciul raion al PTTR din raionul1Ili'â, în­ MPentru!tf.fuînoasele realizări .obţinutel pe- „bază. Ş-au-întîmplat multe.-olqíeote le craţ- 'că Ta* 1! aprilie I955!isă' înicedem’ a da:'Clr- n mo ut, r f . )|
tr-adevăr, a obţinut cele mai bune rezul-;; trimestrul I ă.c., Oficiul poştal PTTR, .Iliai11 ţcr. S-a rupt lanţul,,s-au făcut .decuplări ¦' b,„no în c.oniu] anulllli 1958; •
!0 ^ărţ^uinele la Eştrase din materialele apărute

tate, după onm urhveiază ;, în sectorul: poş-ii ăi primit! drăţielul de raion'!irUtitaşi •de îagreumat :craţerul du .preţa IOVAN ANDRONIC <rj ii: ,P. tonă..de la gazeta .de perete Minerul“

tai a realizăt planul de venituri cu 124,5%,. GjHEQRGHIU MIHAI ' corespondent muit cŞybu^e 'Şi aştteT .s-a pterdut. xwM. miner frunteş La mina Vuleajn Cărbune poate, produce .între 500-1000 ki- Lupeni