Page 30 - 1955-04
P. 30
2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr 473
¦O SBÜ
Să folosim din plin timpul favorabil la însămînţări 3fU Lm tiar? c u ita ra i-? p o rtio n
încă de la începutul campaniei de fim— (preşedinte Luahine Garol), care a urmă este şi o treabă a tehnicienilor agronomi. O seară la clubul „A lexandru S a h ia “ film, ori asistînd la vreun spectacol pre
Inginerul agronom Buta Traian, Care răs zentat de echipa artistică a clubului.
săminţăni de primăvară, condiţiile atmos rit atât munca ţăranilor muncitori la eîmp punde de comuna Bretea Rornînă, nu a
ferice n-au fost cele mai potrivite pentru cît şi munca salariaţilor sfatului popular, fost însă la înălţimea răspunderii pe care De abia a început a se însera şl prin Regretabil este faptul că în momentul
desfăşurarea lucrărilor în cele mai bune a deputaţilor şi a fruntaşilor la însămîn- o are. El a dovedit că este comod şi că
preferă să stabilească din birou dacă pe cele două geamuri mari, deschise, ale faţă însă acest club este folosit mai
un anumit teren se poate sau nu se poate
condiţii. Totuşi, în unele comune din ra ţări. Acolo unde s-au manifestat lipsuri, însămânţa. clubului „Alexandru Sahia , se pot ve mun pentru şedinţe sau consfătuiri şi
dea deja adunaţi tinerii ansamblului de numa^ rare cazur\ pentru acţiuni cul-
ionul Haţeg, cum sînt de exemplu Sîmită- comitetul executiv al sfatului popular a Este timpul ca atât comitetul executiv
al sfatului popular, organizaţiile de bază cîntece şi dansuri populare care se pre- ?uraje_ Conducerea clubului „Filimon
mărdia Oriea, Clopotiva şi Piui, printr-o intervenit prompt şi, analizând situaţia, a cît şi inginerul agronom, să privească cu gătesc cu sîrgulnţă să înveţe noi şi noi sîrbu« a idsat toatd munca acestuia, în
mai mult simţ de răspundere ritmul în
bună organizare a muncii, ţăranii munci luat măsurile cele mai bune menite să oare se desfăşoară lucrările agricole de pri lucruri. Intr-o sală, imediat vecină, co- grija bibliotecarei, Emilia Pop, iar a-
măvară. Preşedintele sfatului popular, oît
tori au reuşit să însămânţeze însemnate lichideze rămânerea în urmă şi să se gră şi tov. Butnaru Ariania, secretarul sfa rul de peste 80 persoane, acompaniat de ceasta ori de cîte ori e căutată este „ocu-
tului popular, trebuie să exercite un con
suprafeţe cu orz, ovăz, grîu de primăvară, bească ritmul lucrărilor agricole. trol amănunţit asupra salariaţilor sfatu orchestra simfonică îşi face obişnuitele pată” cu jocul de ping-pong, sau cu alte
lui popular despre felul cum îşi îndepli
etd. In aceste comune, însăminţănile din Sînt însă în raionul Haţeg sfaturi popu nesc aceştia sarcinile legate de lucrările repetiţii. Pe feţele tinere ale celor care treburi personale.
epoca l-a, au fost executate până în ziua lare care n-au dat atenţie deosebită mo de însămînţări. Ei trebuie să, antreneze în
de 15 aprilie în procent de 90-95 %• Sânt bilizării ţăranilor muncitori pentru folosi munca de mobilizare a ţăranilor muncitori îl alcătuiesc e numai voioşie şi avînt. Spectacole se dau foarte rar, şi acea-
şi unele sate din aceste comune oa Cio- rea la maximum a timpului favorabil. pe toţi deputaţii sfatului popular. De a-
peia şi Săeei (comuna Sîntămănia Oriea), Din cauza aceasta, ele au rămas mult în semene®, tovarăşul Mlateiesou, instructor al Greu te poţi desprinde din mijlocul a- sta pentru că ansamblul artistic a înce-
care au terminat însămînţările culturilor urmă cu însămînţările de primăvară. In comitetului raional de partid pentru co
din epoca I-a. In aceste sate s-au putut această situaţie se află comunele Livadia, muna Bretea Română, trebuie să îndrume cestei plăcute atmosfere. Urci mai de- pUt să se destrame. Brigăzile artistice
obţine succesele arătate mai sus datorită Silvaşul Inferior., Bretea Română şi altele, cu mai multă competinţă organizaţiile de
faptului oă organizaţiile de bază şi depu care până în prezent au realizat din pla bază şi să tragă la răspundere atunci cînd parte cele cîteva trepte de piatră, des- ? e agitaţie care s-au dovedit mijloace
taţii sfatului popular au antrenat ţăranii nul de însămînţări abia 20-30%. Justifica unii secretari de organizaţii de bază sau
muncitori în acţiunea însămînţărilor, în- rea pe oare comitetele executive ale aces unii membri de partid,, nu dau dovadă de chizi uşa de la intrare, coteşti puţin spre eficace de educare a maselor de munci-
demnînduj-d să folosească din plin fiecare tor sfaturi populare caută s-o dea rămâ exemplu personal.
eră bună de lucru. Membri de partid şi nerii în urmă, nu este cea adevărată. Co nostru stînga şi dai peste o altă uşă deasupra tori, nu-şi mai trăiesc viaţa,
deputaţi ca Vaţionescu Cornel, Munteanu muna Bretea Română este în apropierea Folosirea din plin a f iecărei ore de timp
loan, Vuflic Dumitru şi Botoroagă Vioreâ comunii Sîntămăria Oriea şi deci în cea mai favorabil însămînţărilor, este în interesul Intre 27 aprilie—1 Mai, pe ecranele ci căreia scrie — sală de şah. Stai şi ascul- Toate aceste lipsuri serioase, manife-
din satele Oiopeia şi Săcel, au muncit cu mare parte, a avut aceleaşi condiţii at ţăranilor muncitori şi în interesul întregii nematografului „Filimon Sîrfou“ din Deva,
mult simţ de răspundere pentru convin mosferice. Atunci, dece comuna Sîntă- noastre economii naţionale. Antrenarea va ruda filmul românesc „Directorul nos ţi, dar nu auzi înăuntru nici un zgomot, state în munca clubului, se datoresc
gerea fiecărui ţăran muncitor, antremîn- mănia Oriea este fruntaşă la însămînţări ţăranilor muncitori pentru -grăbirea ritmu tru“. Această nouă realizare a studioului
du-i totodată în întrecerea patriotică. iar comuna Bretea Română a rămas în lui de însămînţări, convingerea lor de ne cinematografic Bucureşti, continuă genul nici o şoaptă. Deschizi uşa cu băgare de ţn primul rînd faptului că responsabi-
cesitatea însămânţârii cît mai grabnice a comediilor satirice începute de cineaştii
tuturor culturilor de primăvară, este o noştrii prin filmele „Cu Marincea... e seamă crezind că nu e nimeni înăuntru iul cultural, tovarăşul A. Dumitrescu,
trabă a comitetelor executive a sfaturilor ceva“ şi ....Şi Hie face sport“. De rîndul
populare, a organizaţiilor de bază şi a teh ae'esta însă, avem de-a face cu o produc şi spre marea ta surprindere, întîlneşti nu dă atenţia cuvenită muncii culturale,
nicienilor agronomi. Ei trebuie să-şi ţie de lung metraj, oare, nu sie mărgineşte
unească forţele, căci numai aşa se va pu numai la simpla satirizare a situaţiilor, ci o sumedenie de oameni de toate vîrstele, nu trage la răspundere colectivul de con-
tea asigura terminarea cît mai grabnică a merge în miezul problemelor. Filmul „Di
însămînţărilor de primăvară. rectorul nostru“ are, pe lângă valoarea sa care, adunaţi în jurul meselor de şah ducere al clubului şl se complace într-o
recreativă — datorită umorului sănătos şi
SIMION CONSTANTIN necruţător pe oare-1 provoacă — şi o va urmăresc în tăcere partidele disputate, atitudine de nepăsare şi comoditate.
loare educativă, deoarece el ne învaţă
cum să luptăm mai bine împotriva dăună Iată-l de pildă pe pionierul Pîntecan Ni- Pentru a se pune capfo şirului de lip-
toarei ratile pe care o constituie birocra-
tismuL c°lae care, (deşi are numai 11 primă- surţ ce există în activitatea acestui club
In această perioadă, în satele şi Comu urmă ? Cauza principală 1a rămânerii în Vizionând acest film, spectatorul rîde veri, e unul dintre cei mai activi şahişti rnuncitoresc, comitetul de întreprindere
Cu hohote, rîde cu satisfacţie şi se înver ai clubului) joacă extrem de concentrat al LCiS H. trebuie să tragă cu toată se_
şunează în acelaşi timp, împotriva ace
nele amintite măi sus, au avut un rol deo u-rmă a acestei comune, constă în aceea că lora care prin stilul lor de muncă, greoi cu „adversarul Silagy Eufemia. După tatea la răspundere pe tovarăşul
sebit şi gazetele de stradă, oare, au popu atât comitetul executiv al sfatului popu „o lungă şi grea luptă” el face o mişca- A Dumitrescu ce u-şi face datoria
re greşită şi se scoală apoi de la masă a?a cum trebuie_
larizat metodele de muncă înaintate şi pe lar, oît şi organizaţiile de bază, nu au dat
nu prea vesel. De rîndul acesta a pier- E necesar să SL pornească din nou la
fruntaşii la însămînţări. Un exemplu viu atenţia cuvenită mobilizării ţăranilor mun
dut. In ochii săi se citeşte însă hotărî- muncă harnicăj neobosită, muncă prin
31 constituie 'gazeta de stradă din comuna citori pentru folosirea fiec'ărei ore bune de
rea ca mîine, să se întîlnească din nou care s - se aj ungă, iar la rezultate bogate,
Sîntămăria Oriea, oare, de la începutul lucru. Membrii de partid şi deputaţii sfa cu învingătorul său. La o altă masă, deoarece este ştiut că acolo unde acM|H_
campaniei agricole de primăvară, a schim tului popular din această comună, nu şi- joacă muncitorii Ieşeanu Nicolae de la tatea M u r a lă se găseşte la loc de cin-
bat în mod regulat articolele, a popularizat au depus toate eforturile pentru a con secţia energetic şef şi Uţiu Vasîle amin- SL6) sarcinile de plan se realizează mult
doi fruntaşi în producţie, fruntaşi şi în mai u?or ?i mai bine
fruntaşii la însămînţări şi a vorbit despre vinge ţăranii muncitori să iasă la însă
metodele agrotehnice înaintate, aplicate mînţări ori de oîte ori timpul a fost fa activitatea culturală. Ieşind din sala de P. NIŢA
şah, dai în sala de lectură. Aici, poţi ve
de meşterii recoltelor bogate din comună. vorabil. In această comună n-a fost folo dea de asemenea zeci de muncitori citind Răspuns formal
Mîuncă susţinută pentru grăbirea termi sită cu pricepere nici gazeta de stradă, ale ziare, urmărind evenimentele interne şi Cu cîteva numere mai înainte, în-
nării însămînţărilor de primăvară a dus cărei articole n-au mai fost schimbate de
în mod deosebit şi Comitetul executiv al mult timp. internaţionale, sau studiind manuale teh tr-un articol publicat în ziarul „Drumul
sfatului popufliar din Sîntămăria Oriea Campania însămînţărilor de primăvară nice. Socialismului“, a fost criticat Comitetul
Mergînd şi mai departe, vel ajunge în executil3 al comuni{ Băcia> raionu[ Hu_
Ţaranii muncitori au primit cu drag sa lucreze şi birocrat, îngreunează avântul creator faţa bibliotecii. Aceasta cuprinde peste nedoam> pLntru ^ defectUQS ţn carL
terenurile desţelenite al celor harnici şi inimoşi
60.000 de volume, îngrijite şi aranjate cu .?. desfăşQară ceeo ce pri
Metoda graficului ciclic
multă atenţie de către responsabilul Voi- susţinerea activităţii culturale_ In acesf
asigură obţinerea de noi
eu Vaier. In faţa ghişeului un grup de arHcol fQst scoasă la {veală a
succese
Proiectul Directivelor Congresului al terenuri nefolosite, 136 hectare teren de de 46 ţăranii muncitori cu o suprafaţă de muncitori tocmai îşi i-au cărţile prefe- dăunătoare pL care tovară ul preşedinte
II-lea al P.M.R. cu privire la dezvoltarea fîneaţă, aparţinător gospodăriei anexe 23 hectare teren, şi alta în satul Băcia, în Metoda graficului ciclic aplicată în toate
agriculturii în următorii 2-3 ani, deschide „Minerul IV” din Călan, şl o suprafaţă de care au intrat 49 de ţărani muncitori, minele din Valea Jiului asigură un lucru rate. Pe ultima lu„na,’ num, ă„rul, cititorilor Şi. secretar o f,olTosesc î„n p,lani.f.i.carea
largi posibilităţi pentru punerea în va 292 hectare teren de fîneaţă, aparţină luând să lucreze o suprafaţă de 25 hec sistematic şi contribuie direct la reduce a crescut cu încă 20 fata de vceol dm munci¦i¦, -în repart,i.zarea sarci.n. i.lor pe om.
loare a terenurilor nefolosite până acum, tor ţăranilor muncitori ou gospodării indi tare pe care o cultivă în primăvara a- rea preţului de cost şi la mărirea produc lunile anterioare. In urma acestei cri.t..i.ci., com.i,tet,u,l exe-
în agricultură. viduale. oeasta ou porumb furajer. tivităţii muncii. Sub semnul întrecerii so
cialiste desfăşurată în cinstea zilei de Clubul „Alexandru Sahia", din Hune- cutiv, respectiv — tovarăşul preşedinte
In raionul Hunedoara, aproape în fiecare In urma identificării şi desţelenirii a- Acelaşi lucru se poate spune şi de ţăra 1 Mai, brigăzile de mineri ce aplică me
comună au existat terenuri de acest fel, cestor suprafeţe, comitetul raional de par nii muncitori din comuna Cristur unde, toda graficului ciclic, au obţinut fru doara, a devenit pentru mulţi munci- şi secretar -r~ au găsit cu cale să trimită
care, după apariţia proiectului de Direc tid împreună cu sfatul popular raional, şi- în satul Bîrcea Mare, s-a format o aso moase realizări în prima decadă a lunii
tive, au început să fie identificate şi puse au mobilizat instructorii raionali, trasîn- ciaţie, intrînd in ea 28 de ţărani munci aprilie. Brigăzile minerilor Tăian Nicolae, tori un loc de recreaţie, de îmbogăţire a redacţiei un răspuns scurt, sec şi de...
în valoare. du-le sarcini să îndrume organizaţiile de tori, luând să lucreze o suprafaţă de 16 Tătaru Petru şi Szabo Oarei de la mina
bază de la sate şi sfaturile populare co hectare teren desţelenit. De asemenea, în Petriâa au obţinut depăşiri de ciclu cu cunoştinţelor. Nedespărţiţii prieteni ai mîntuială... „Vă facem cunoscut — spun
Comitetul executiv al Sfatului popular munale, de a lămuri oît mai mulţi ţărani satul Bîrcea Mică, ţăranii muncitori în nu prinse între 15-18%.
raional (preşedinte Mihuţ Avram) împre muncitori să preia aceste terenuri pentru măr de 14, au luat să lucreze o suprafaţă cărţii, cum e utemistul Mehedinţi Dumi- ei — că în urma criticii aduse... am luat
ună cu secţiunea agric'olă a sfatului (in a le lucra în acest an. Mulţi ţărani mun de 10,20 hectare. Tot aşa şi în satele Peş- Brigăzile conduse de tovarăşii Ignătescu
giner Ranta Gheorghe) au analizat ou pri citori în urma îndrumărilor primite, au tişul Mare, Strei Sîngeorgiu, Ohaba şi al Vţohente, Gpreanu •loan şi Palotay Ilde de tru de la secţia C.FXJ., Atanasiu Gheor- măsuri de îndreptare în felul de a munci
cepere prevederile din capitolul I al pro format asociaţii, pentru a lucra aceste te tele, ţăranii muncitori s-au angajat cu la mina Aninoasa, Doboi Alexandru şi Ve-
iectului de Directive cu privire la identi renuri desţelenite în condiţiuni cît mai dragoste să lucreze terenurile care au fost reş Mihoi de la mina Urioani, au avut de ghe de la secţia O.S.M. şi alţii, vin cu pe linie culturală:'. Atît şi nimic mai
ficarea suprafeţelor de teren şi punerea bune. In fiecare comună din acest raion, păşiri ale sarcinilor de ciclu cuprinse în
lor în valoare. Secţiunea agricolă a sfa terenurile oare au fost desţelenite au fost _desţelenite. în satele lor. tre 6 şi 32%. regularitate să citească ultimele noutăţi mult. A spune cuiva, că „ai luat mă-
repartizate ţăranilor muncitori ca să le lu
tului popular raional, a trasat sarcini in creze», Toate aceste realizări, constituie o mare Frumoasă realizare are grupa tovarăşu ale literaturii. suri“, fără să arăţi ce anume măsuri ai
lui Cdurea loan de la mina Vulcan —
ginerilor şi tehnicienilor agronomi să iden Cu multă bucurie au primit să lucreze mândrie pentru ţăranii muncitori din a- grupă ce lucrează într-un suitor în căr Tîrzlu, după ce ai văzut toate acestea luat, înseamnă a fugi din faţa adevăru-
bune la sectorul III. Această grupă a ob
tifice aceste suprafeţe în orice sat şi Co pământurile desţelenite ţăranii muncitori cest raion, care s-au angajat să lupte pen ţinut o depăşire a sarcinilor de ciclu în şi cînd orice activitate încetează, te înseamnă a ascunde faptul că nu ai
prima decadă a lunii aprilie, în proporţie
mună din raion, urmând ca aceste tere din comuna Băda, care, au format două tru punerea în valoare a tuturor terenu de 47%. Depăşiri de ciclu cuprinse între desparţi de club impresionat de clipele făcut nimic, înseamnă a încerca să a-
asociaţii, de oultivaxe a sfeclei de zahăr în 10-17% au şi grupele conduse de tovară
nuri să fie desţelenite de tractorişti. satul Tâmpa, în care au intrat un număr rilor desţelenite, contribuind astfel la mă şii Ignat Nicolae, Ispas Aurel şi Ştuiler trăite în el şi urmărit de dorinţa de a-l măgeşti lumea plătind-o cu garanţii ief
loan.
In toamna anului trecut, în raionul Hu rirea suprafeţelor însămânţate, & ridica revedea cit de curind. tine, fără nici un suport material se
Grupele de mineri ce aplică metoda
nedoara, au fost desţelenite 128 hectare rea .producţiei agricole. graficului ciclic sînt hotărîte să întîmpi- GH MARINOVICI rios. Un asemenea răspuns ca acesta este
ne ziua de 1 Mai cu noi succese, dînd pa cît se poate de superficial, nesincer şi
triei mai mult cărbune. Clubul „Filimon Sirbu“ a rămas întocmit numai pentru a nu se putea
în urmă spiine că tovarăşul preşedinte şi tovară-
—O—
In oraşul Hunedoara însă, din păcate ?ul secretar al Comitetului executiv al
Rectificare Sfatului popular din Băcia nu sînt „auto
munca culturală nu se desfăşoară peste critici“.
In nr. 471 articolul, „Leninismul, stin tot cu aceeaşi intensitate. Deşi condiţiile
dardul luptei popoarelor pentru pace, de
mocraţie şi socialism, aliniatul 3 din co nu sînt întru-nimic mai inferioare, deşi Articolul apărut, în ziarul „Drumul
loana I-a, rîndul 3 se va citi a stfe l: ...dez
voltat în condiţiile intrării capitalis există forţe serioase care, antrenate fiind, Socialismului”, care vorbea despre acti-
mului...
ar putea desfăşura o activitate deosebit culturală din Băcia, a avut drept
—0 O0—
de preţioasă, totuşi la clubul „Filimon SC°P lichidarea lipsurilor ce încă mai e-
0 nouă asociaţia legumicolă
Creşte numărul Insămînjează porumbul Sîrbu“, activitatea culturală stagnează aici. Pentru acest lucru, cei criti-
In oimstea zilei de 1 Mai, ţăranii mun
citori din comuna Silvaşul Inferior, raio într-un mod nepermis. câţi aveau obligaţia de a lua cele mai
nul Haţeg, au format o asociaţie legumi
livezilor de pomi In cinstea zilei de 1 Mai, ţăranii mun Chiş Avram, care a însămânţat 0,50 hec colă unde au fost înscrişi un număr de 30 N»T-a„ t.recut, prea mult t..imp d.e cAînd, a- juste măsuri în această ^privinţ’ă,’ măsuri
citori din comuna Strei Sîngeorgiu, raio tare cu porumb, Ghener G. 0,30 hectare, ţărani muncitori cu o suprafaţă de teren • pe care sa le facă cunoscute redacţiei de-
Ţăranii muncitori din raionul Haţeg, au nul Hunedoara, au însămânţat pînă în Ocolişan Rovin 0,60 hectare şi D&ieloş Au de 7,33 hectare.
plantat în primăvara aceasta, ion număr seara zilei de 25 aprilie o suprafaţă de 5 gustin 0,20 hectare. cest club, desfăşura o activitate bogată. tailat şi nu teiegrajic> de iormă> a?a cum
de peste 9.200 pomi fructiferi de diferite hectare cu porumb. Primii înscrişi în asociaţie sînt ţăranii
varietăţi. POPA PASCU muncitori Săbău Gheorghe, Vasiu Gheor Muncitorii de toate vîrstele îl frecven- a făcut tovarăşul preşedinte şi tovarăşul
Printre primii care au ieşit la însămîn- corespondent ghe, Miaier Aurel, Coşei loan şi alţii. Ţă
Numai în gospodăriile agricole colective ţarea porumbului, sînt ţăranii muncitori ranii muncitori asociaţi, au hotărât ca aso tau cu regularitate, citind în cadrul lui secretar amintiţi mai sus. y. p>.
din acest raion, au fost plantaţi 1.133 porni, ciaţia lor să poarte denumirea de „1 Mai“. cărţi, jucînd şah, sau vizlonînd vreun
în gospodăriile anexe 2.897, iar ţăranii
muncitori cu gospodării individuale au Cîteva cifre Muncă voluntară închiderea învăţămîntului de partid
plantat 5.170 pomi fructiferi. în comuna Berthelot
Colectiviştii din comuna Răpăitul Ma hectare ou trifoi. Plus de asta, s-au grăpat Tinerii utemişti din satul Subcetate, ra
Fruntaşi în aceste munci, sînt gospodă re, raionul Hunedoara, muncesc cu zor la 24 heotar de grîu, s-au ourăţat şi văruit ionul Haţeg, au prestat, în cinstea zilei In zilele trecute, în comuna Berthelot, Nu la fel a înţeles însă tovarăşa Ken-
riile agricole colective din comunele Peş- lucrările agricole de primăvară. 2.000 bucăţi pomi fructiferi şi s-a mai de 1 Mai, un număr de peste 40 ore mun a luat sfîrşit cursul seral de partid anul dereş Maria, secretara organizaţiei de
teniţa, Rîu Bărbat şi ţăranii muncitori din .pregătit o suprafaţă de 2 hectare teren că voluntară pentru amenajarea terenului II din sistemul învăţămîntului de partid. bază din întovărăşire, oare, deşi a fost
Până acum ei au însămânţat 2 hectare de sport din satul lor. ajutată de propagandistul cursului, oît şi
comunele Rîu Alb, Demsoş şi oraşul Ha cu ovăz, 2 hectare cu orz, 1 hectar cu sfe pentru a-1 plianta Cu legume. Buna organizare şi mobilizare desfăşu de activişti ai comitetului raional de par
clă furajeră, 2 hectare cu cartofi şi 3,40 In această muncă s-au evidenţiat ute- rată în cadrul cursului a făcut oa majo tid, totuşi nu a înţeles să participe cu re
ţeg-' miştii Munteanu Trandafir, Mînja Pan ritatea cursanţilor participanţi să depună gularitate, prezentîndu-se numai odată pe
tele, Mîcija Ionescu, Crăciun Nicolae şi al mult interes în scopul însuşirii temeinice tot timpul duratei cursului.
oooooooooooooooooooooooo Ce a apărut nou <x>o<xxxxxx><x><><x><>o<><><x><x><> ţii. a materialului predat. In mod deosebit a-
mintim pe tovarăşii Vasiu Ionuţ, Ungur Pentru a putea desfăşura o muncă bună
IN EDITURA DE STAT în edituri tuţie al Republicii Populare Chineze CEKAN M. Samoilă, Balea Ladislau, Horvoth loan şi şi Cu rezultate, recomandăm tovarăşei
PENTRU LITERATURA POLITICA ° — 96 pag., lei 2,10. corespondent Palean Vasile. Unii dintre aceştia, oa Va Kendereş Maria să lupte mai mult pentru
siu, Păleau, Mureşan şi alţii au căutat oa a-şi ridica necontenit nivelul său politic
au apărut: NOUTĂŢI LITERARE APĂRUTE INFORMAŢIE cele învăţate în legătură cu schimbul de şi ideologic.
I. STALIN: Despre marele război al Uni mărfuri dintre oraş şi sat să le aplice în
şi politică a lumii — 64 pag., lei 0,55. IN EDITURA „CARTEA RUSĂ“ Direcţia regională C.E.C. Deva co practică. Ei au încheiat contracte Cu co P. GHEORGHE
unii Sovietice pentru Apărarea Patriei munică că Ia data de 30 aprilie 1955 corespondent
ediţia a IV-a — 188 pag., 2,90 lei. Lucrări financiare apărute în N. V. GOGOL : Opere voi. II — 324 pag., se ţine a 4-a tragere Ia sorţi la obli operativa „Ţara Haţegului“ pentru culti
gaţiuni C.E.C. 4% cu cîştiguri, Ia care
EDITURA DE STAT 14,55 lei. se atribuie cîştiguri în valoare de lei varea legumelor.
1.691.000.
General de armată PENTRU LITERATURĂ ECONOMICĂ A. S. PUŞKIN: Fata căpitanului — 188
Obligaţiunile C.E.C. 4n/0 cu cîşti
\y î. n rezervă^ ŞI JURIDICĂ pag., 1x ,j v8u0 ilveiii. \y guri se pol vinde pînă in seara zilei
M IH AIlTSScĂR de 29 aprilie 1955 orele 20.
8 : Planuri sorbite eşecu- 1 TOLSTOI : Opere vol. V. (Petru I). - <>
A ' DRĂGULBANU : îndreptar pentru apli- A
O _ ., carea sistemului premial iîn industrie 940 pag., 22,85 led. V
lud — 88 pag., 1,10 lei,
s.FiAVEL DAN: Munca istovitoare
sursă de M. — 128 pag., lei 5,25. — 120 pag., SCEDRIN : Domnii Goioviliov — 304 pag. S-a încheiat cercul de studiu
P lR V U : — Bugetele locale 6,38 lei.
profituri maxime.
Aspecte ale intensificării muncii în ţă lei 2,70. A. SERAFIMOVTCI: In cartierul Pres-
rile capitaliste — 96 pag., 1,20 lei. MIN. FINANŢELOR : Instrucţiuni pen- nda — 116 pag., 1,60 lei. In seara zilei de 14 aprilie a.c., a avut frecvenţă regulată şi datorită metodelor
loc în comuna Baia de Criş convorbirea bune folosite de propagandistul A. Ma-ri-
DUMITRU MIRCEA: Foloasele muncii tiu aplicarea planului de canturi în K. PAUSTOVSKI: Kara-Bugaz 208 pag. de închidere a cercului de studiu anul II nescu au reuşit să-şi însuşească satisfă
al Istoriei P.C.U.S. cător materialul predat.
unite. De vorbă cu colectiviştii cei har întreprinderile industriale — 376 pag., B. 2 led. Aria lui Lenski: 32 pag.,
lei 5,75. POLEVOI: La convorbirea de închidere au fost La încheierea convorbirii, cursanţii şi-au
nici — 56 pag., 75 bani prezenţi un număr de 8 tovarăşi dintre exprimat hotărîrea de a continua şi în
SEROŞTAN : Munca comitetului raional L. MAIZENBERG : Formarea preţurilor în 0,40 lei. cei 9 însorişi. anul ce vine studiul istoriei gloriosului
Partid Comunist al Uniunii Sovietice pe
cu cadrele de conducere din colhozuri economia naţională a U.R.S.S. V. IYANOV: Nuvele, povestiri, amintiri Toţi c'ei prezenţi au răspuns ou mult en bază de opere.
tuziasm la problemele ce s-au .pus în dis
(In colecţia „In ajutorul activistului A. 240 pag., lei 6,90. activităţii eco- V. — 504 pag., 8,10 lei. — 644 pag., cuţie. Majoritatea celor care au studiat T. MICLUŢIA
de partid“) — 120 pag., 1,50 lei. I. FAINBERG : Analiza KAVERIN : Carte deschisă în acest cerc, având tot timpul anului o corespondent
STETSON KENNEDY : Modul de viaţă nomiee a întreprinderilor comunale — M. 12,20 lei. Lumina noastră Verho-
american — 160 pag., 2,75 lei. TEVELIOV:
216 pag., lei 7,25.
him — 404 pag., 7,70 lei.
RADHAKAMAL MUKERDJI: Clasa mun- COLECTIV : Creditarea colhozurilor de V. G. KOROLENKO : Fără grai — 364
cotoare din India — 256 pag., 8,6C lei. Către Banca Agricolă — 188 pag.,
Lucrări economice apărute în led 4,55. pag., 2,40 lei. Se dezvoltă cooperaţia de consum din regiunea noastră
EDITURA DE STAT M. MOSKVIN : Povestiri fermecate — 32
Lucrări juridice apărute în
PENTRU LITERATURĂ ECONOMICĂ pag., 0,40 lei.
ŞI JURIDICĂ EDITURA DE STAT N. ŞUNDIK : Renul cel iute de picior —
P. BOCIKABEV : Afganistanul PENTRU LITERATURĂ ECONOMICĂ 526 pag., 11,65 lei. Avînd sprijinul zi de zi al organelor şi ca în lunile ianuarie- martie a anului 1954,
organizaţiilor de partid, cooperativele să In vederea unei mai bune deserviri a
7•2“ pag., lei -1r,5--5--. ŞI JURIDICĂ LIMBA MAGHIARA : teşti aparţinătoare Uniunii regionale a Co
operativelor de consum din Hunedoara- populaţiei muncitoare, în regiune au fost
L. M. VOLODARSKI: Dezvoltarea indus- I. D. KUDREAVŢEV: Lupta U.R.S.S. pen- L. SAMOILOV: Jaguar 13 — 72 pag., Deva au obţinut rezultate îmbucurătoare. deschise în cursul trimestrului I a.c., un
număr de 14 noi magazine săteşti şi 7 noi
triei U.R.S.S. în cel de al cincilea tru dezarmare — 64 pag., lei 1,40. 0,95 lei. In trimestrul I al anului 1955 s-au des- magazine universale.
plan cincinal — 124 pag., lei 3,40. a . E. PAŞERSTNIK : Soluţionarea litigii- B. BEDNlI: Ţînţarii — 100 pag., 1,30 lei. făout prin unităţile cooperatiste existente S-au obţinut succese şi în ceea ce pri
în regiune cu 4.380.000 lei mai multe măr veşte creşterea producţiei proprii a unită
P. I. LEAŞCENKO : Istoria economiei na- ior <je muncă — 140 pag., led 3,70. LIMBA GERMANĂ : furi decât în trimestrul I ai anului 1954. ţilor de consum. In trimestrul I al anu
De asemenea s-a reuşit a se achiziţiona lui 1955, faţă de perioada corespunzătoare
ţionale a U.R.S.S. — Capitalismul — y. 1, SEREBROVSKI: Studii de drept suc- . _ „ ....
c-e--s-o--r-a-l s—•ovi<e--*t¦ic«- — »24«8> -p-a--g.°, ™lei 6,70. L. TATIANIOEVA: Pe noile pămînturi — cu 68 tone de porumb mai mult ca în a- a anului trecut, producţia globală a unită
636 pag., leu 27,75. 32 pag., 0,40 lei.
ceeaşi perioadă a anului trecut, ou 519.445 ţilor cooperaţiei de consum a crescut cu
P. MILOV: Iranul — 100 pag., Iei 2,00. *** Noţiuni de drept — 256 pag., lei 6,70. K B zABORENKO : Radioactivitatea — 530/q.
bucăţi ouă şi cu 4.978 kg. păşări mai mult
M. R. EIDELMAN: Statistica aprovizio 96 pag., 1 leu.
nării tehnico-materiaie - 264 pag., Actele de n(>tiari;at 016 sovietelor să-
lei 6,65. teşti — 60 pag., lei 1,15. M ROSOVSKI: Pentru binele poporului
<>, S.R.S.C. (C. HERRBBSSTT)): Harta economică LIU--ŞŞAAOO--ŢŢII: Despre proiectul de conssittăa- — 6b4* pag., x1,0ik5> liei. $
a a a a a a a /v a A/V/> A A /
