Page 31 - 1955-04

Nr. 473
(Urmare din pag. l- a )
ducerea la bun sfîrşit şi în bune condi­
ţii agrotehnice a arăturilor şi însămîn-
ţărilor de prim ăvară şi a lucrărilor de în«
treţinere a culturilor. Toate traotoarele,
toate maşinile agricole şi atelajele să lu­
creze cu întreaga lor capacitate, zi şi
noapte, folosind fiecare zi, fiecare oră
bună de lucru la cîm p!
întreaga suprafaţă arabilă să fie lu­
crată şi însămânţată la tim p ' Nici o palmă
de teren arabii să nu ramină neînsămîn-
ţată !
In fiecare raion şi comună, ţăranii mun­
citori cu gospodării mici şi mijlocii, lu ­
crătorii din gospodăriile agricole de stat,
ţăranii colectivişti, întovărăşiţi şi aso­
ciaţi să aplice metodele agrotehnice îna­
intate, ţirimd seama de condiţiile locale
de sol şi de climă, să urmeze exemplul
fruntaşilor recoltelor bogate din comuna
respectivă sau din comunele învecinate,
să-i ajungă şi să-i întreacă.
Gospodăriile agricole Colective, întovă­
răşirile agricole, asociaţiile simple de pro­
ducători agricoli să ia ca exemplu gospo­
dăriile colective fruntaşe, întovărăşirile
fruntaşe şi asociaţiile fruntaşe care au
obţinut recolte mari la hectar la griu, la
porumb, la celelalte culturi, să-şi organi­
zeze munca şi să aplice măsurile agro­
tehnice după exemplul lor, să lupte pen­
tru a atinge şi a întrece producţia la
hectar realizată de aceste unităţi,fruntaşe.
In fiecare raion şi comună trebuie dusă
lupta pentru a se obţine de către fiecare
gospodărie agricolă producţia la hectar
cea mai mare realizată de fruntaşii re­
coltelor bogate din raion şi comună —
aplicîndu-se acele metode agrotehnice care
au fost folosite cu rezultate bune de frun­
taşii din agricultură din comuna respec­
tivă sau din comunele învecinate.
In anul agricol 1954, în multe raioane
s-a obţinut o recoltă medie de porumb pe
întreg raionul de peste 3.000 kg. boabe la
ha. Aceasta arată ce m ari posibilităţi sînt
în aceste raioane pentru sporirea produc­
ţiei agricole. In anul 1955, în aceste ra­
ioane trebuie dată bătălia pentru depăşi­
rea producţiei la hectar obţinută anul
tre c u t In raioanele şi cómamele unde în
anul 1954 s-au obţinut 2.000 kg. la hec­
ta r sau mai mult, să se ducă bătălia oa
aceste raioane şi comune să ajungă có­
mamele şi raioanele fruntaşe pe ţară.
Organele şi organizaţiile de partid,
sfaturile populare, au datoria să îndrume
pe oamenii muncii din agricultură ca
anul acesta în rîndurile ţărănimii munci­
toare să se desfăşoare o puternică între­
cere pentru însămînţatul la timp şi buna
îngrijire a Culturilor, pentru recoltarea la
timp şi obţinerea unei recolte bogate.
Ţărănimea muncitoare, inginerii agro­
nomi, organele de partid şi de stat să
dea, în aceste săptămâni, o atenţie deo­
sebită însămînţării şi îngrijirii culturilor
de sfecla de zahăr, de cartofi, de bumbac
şi mai ales de porumb. Cit mai mari
suprafeţe să fie însăminţate cu porumb,
să se folosească metode înaintate pentru
obţinerea unei recolte cât mai mari de po­
rumb, plantă care răsplăteşte din belşug
osteneala ţărănimii munoitoare I Comu­
niştii din sate trebuie să fie în fruntea
îndeplinirii la timp şi în bune condiţii
agrotehnice a muncilor agricole.
Ţărănimea muncitoare, care alături de
întreg poporul muncitor culege roadele
eforturilor clasei muncitoare şi ale pro-
Muncitorii Atelierelor C.F.R. Simeria
luptă pentru reducerea preţului de cost
Colectivul de muncă al Atelierelor C.F.R.
Simeria a primit cu bucurie şi încredere Ho­
tărârea Consiliului de Miniştri cu privire la
reducerea de preţuri cu amănuntul a unor
mărfuri alimentare şi industriale şi a tari­
felor de spectacole. Luni, în prima zi de lu­
cru după apariţia Hotărîrii, oamenii muncii
de la noi discutau despre noile reduceri de
preţuri, care reprezintă o nouă creştere a sa­
lariului real, o nouă îmbunătăţire a nivelu­
lui de trai al oamenilor muncii din ţara
noastră.
Muncitorii din cblectivul nostru, au
muncit cu elan pentru îndeplinirea şi depă­
şirea planului de stat. Astfel, tovarăşul Vlad
Onu, lăcătuş Ia secţia 2-a vagoane, şi-a de­
păşit planul cu 7o/0, tovarăşul Niţă Constan­
tin, a dat un cazan de locomotivă cu R. K.
peste plan, iar tovarăşul Pietraru Vasile a
terminat înainte de termen reparaţia capitală
a unei freze.
Şi muncitorii din sectorul de bunuri de
larg consum contribuie la reducerea preţului
[de cost al produselor. Tinichigiul Vinga
C ontribuţia noastră
Ca orice om al muncii din patria noastră,
am primit cu multă bucurie Hotărîrea gu­
vernului R.P.R. cu privire la reducerea de
preţuri. In marea luptă a poporului nostru,
colectivul fabricii de conserve şi mezeluri
I.A.R.T. Deva şi-a adus contribuţia sa la re­
ducerea preţului de cost la mărfurile alimen­
tare.
Numai la secţia mezeluri, unde lucrez,
împreună cu brigada U.T.M. nr. 3 am dat
în ultimul timp 1.793' kg. mezeluri peste
plan. Fără îndoială că, fără sprijinul între­
gului colectiv, nici brigada pe care o con­
duc n-ar fi putut obţine în luna aprilie o de­
păşire de plan de 4°/o- Secţiile „ales“ şi „fri- unele mărfuri alimentare şi industriale. In
gorifer", ne-au asigurat produse bine prelu­
crate, din care am putut da mărfuri de ca­
litate.
Rezultatele obţinute pînă acum nu ar fi
fost atît de frumoase, dacă nu aplicam iniţia­
tivele pornite în cadrul întrecerii socialiste-
In brigada noastră se aplică iniţiativa gru­
pei sindicale nr. 19. Personal m-am ocupat
priei ei contribuţii la dezvoltarea econo­
miei naţionale, are tot interesul şi dato­
ria să-şi îndeplinească conştiincios obliga­
ţiile către stat şi să sporească valorificarea
produselor ei pe calea achiziţiilor, a con­
tractărilor şi a desfacerii de produse pe
pieţele oraşelor şi centrelor muncitoreşti.
Organizaţiile de partid şi sindicale să
fie în fruntea acţiunii muncitorilor pentru
cultivarea de legume şi zarzavaturi pe lo­
turi individuale date în folosinţă de stat
Să fie antrenate în această acţiune fe­
meile momcâtoare, gospodinele, astfel oa
în oraşe şi în ju ru l oraşelor orice petec
de pământ pe care se pot cultiva legume
şi zarzavaturi să fie folosit la m axim um !
Ou multă grijă şi Competenţă organele
de partid şi de stat trebuie să se preocupe
de întărirea şi dezvoltarea sectorului so­
cialist din agricultură, de gospodăriile co­
lective şi întovărăşirile agricole. Ţăranii
muncitorii cu gospodării individuale tre­
buie sprijiniţi şi îndrumaţi să se într-aju -
toreze între ei cu unelte şi atelaje, cu
braţe de muncă, pentru a ara ’şi semăna
la timp.
Sarcini de mare răspundere stau în faţa
comerţului socialist L/ucrătorii din Comerţ
au datoria să asigure o bună aprovizio­
nare a magazinelor cu m ărfuri şi sorti­
mente variate, să lupte pentru reducerea
cheltuielilor de circulaţie a m ărfurilor şi
să organizeze desfacerea m ărfurilor la un
înalt nivel de deservire a consumatorilor.
Organizaţiile de partid — şi, sub îndru­
marea lor organizaţiile sindicale — tre­
buie să stea în fruntea luptei poporului
muncitor pentru creşterea productivităţii
muncii şi scăderea preţului de Cost, pen­
tru ridicarea continuă a nivelului de viaţă
al celor ce muncesc. Ele trebuie să popu­
larizeze prin toate mijloacele muncii po­
litice de masă măsurile de reducere a pre­
ţurilor, să arate clar fiecărui om al muncii
care sînt Căile de îmbunătăţire continuă
a nivelului de trai al celor ce muncesc şi
să mobilizeze masele largi ale poporului
muncitor, sub conducerea partidului, pen­
tru noi succese în creşterea producţiei şi
productivităţii muncii, în scăderea preţu­
lui de cost, pentru sporirea producţiei în
industrie şi agricultură.
Oamenii muncii din ţara noastră, stă­
pâni ai bogăţiilor ţării, ştiu că rezultatele
eforturilor lor în muncă sânt în folosul
lor propriu şi al fam iliilor lor şi în inte­
resul înfloririi patriei. Eforturile lor în
muncă sânt închinate dezvoltării econo­
miei naţionale şi construirii unei vieţi fe­
ricite pentru cei ce muncesc. Aceasta îi
umple de dragoste faţă de puterea popu­
lară, faţă de partid, le dă avânt în lupta
pentru întărirea patriei, pentru apărarea
păcii, pentru obţinerea de noi sudcese în
producţie.
Poporul nostru se pregăteşte să întâm­
pine ziua de 1 Mai — ziua solid arităţii,
internaţionale a oamenilor muncii, ziua
frăţiei muncitorilor din lumea întreagă —
plini de încredere pentru succesele .pe care
le-au obţinut şi le obţin sub conducerea
partidului. El este sigur că drumul pe oare
şi l-a ales este drumul cel' bun, drumul
vieţii libere şi îmbelşugate,. In aceste
zile, poporul muncitor îşi strânge şi mai
puternic rîndurile în jurul partidului şi
guvernului, în lupta pentru apărarea pă­
cii, pentru înflorirea patriei şi pentru
făurirea bunei stări a poporului, pentru
construirea socialismului.
*) Articol de fond apărut în „Sdnteia"
nr. 3268
Iosif, printr-o mai bună organizare a locului
de muncă a reuşit să micşoreze norma-timp
la executarea cazanelor de fiert rufe, cu 30%,
iar tovarăşul Ebert Nicolae a redus timpul
de lucru la strunjirea osiilor de căruţe cu
35o/o.
Peste puţin timp muncitorii atelierelor
triaj vor sărbători îndeplinirea sarcinilor
de plan din cadrul primului nostru cincinal.
Pentru a susţine iniţiativa muncitorilor în
ceea ce priveşte reducerea preţului de cost,
conducerea atelierelor a organizat un servi­
ciu de normatori de materiale, care con­
tribuie la stabilirea ştiinţifică a normei de
materiale pentru fiecare fel de produs în
parte.
In acest fel, colectivul Atelierelor C.F.R.
Simeria, participă activ la lupta întregului
popor muncitor pentru reducerea continuă
a preţului de cost,, pentru ridicarea nivelu­
lui de trai a celor ce muncesc.
VERNICHESCU IULIU
ing. şef Atelierele C.F.R. Simeria
de ridicarea calificării tovarăşilor Ursu Si-
mion şi Luţescu Sofia, ultima numărîndu-se
acum în rîndul fruntaşilor noştri. O altă
cauză care ne-a asigurat succesul în muncă,
a fost şi aceea că exemplul celor mai buni
muncitori ca tovarăşii Bucur Elena şl Toma
Petru, a constituit un factor mobilizator
pentru toţi ceilalţi membri ai brigăzii.
Munca plină de roade a brigăzii noastre
şi a întregului colectiv al fabricii de con­
serve şi mezeluri I.A.R.T. Deva, unde pre­
ţul de cost a fost redus în trimestrul I cu
0,46% faţă de anul trecut, a dus nemijlocit
la reducerea de preţuri cu amănuntul la
viitor, brigada U.T.M. nr. 3 este hotărîtă să
muncească mai bine, în scopul continuei
îmbunătăţiri a nivelului de trai al celor ce
muncesc.
ANDRAŞ IOAN
responsabilul-brigăzii U.T.M. nr. 3,
fabrica I.A .R .T . Deva
DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3
Ceferiştii luptă pentru reducerea P entru titlul de cabinet tehnic,
iris va« fruntaş pe regiune
Oamenii muncii din cadrul Serviciului creat posibilitatea ca la un parc de va­ Zilele trecute a avut loc o consfătuire Rezultatele nu puteau fi atît de fru ­
de exploatare căi ferate Simeria se achită goane constant, planul încărcărilor să cu responsabilii cabinetelor tehnice, a cer­ moase, dacă nu exista o preocupare con­
cu cinste de sarcinile ce le stau în faţă, poată fi depăşit cu 17,37%. Reducerea ru­ curilor A.S.I.T. din întreprinderi şi a fi­ tinuă a cabinetului tehnic pentru atrage­
mărind continuu capacitatea de transport, lajului a creat posibilitatea depăşirii pla­ lialelor A.S.I.T. din regiunea noastră, ca rea a cît mai mulţi muncitori fruntaşi în
prin sporirea încărcărilor. Această sporire nului de tone nete kilometrice de 8,57% a fost organizată de consiliul sindical re­ mişcarea inovatorilor. Cele opt brigăzi com­
s-a putu/t obţine acţionînd direct asupra şi reducerea preţuhid de cost cu 7,93%, gional plexe de inovatori din secţiile între­
rulajului vagoanelor. şi reducerea preţului de cost cu 7,93%. prinderii, studiază propunerile de inovaţii
Scopul urmărit de această consfătuire în Colectiv împreună cu organele A.S.I.T.
Rulajul (timpul dintre două încărcări Pentru a mări rulajul, este necesar a a fost acela de a se căuta posibilităţile de şi conducerile secţiilor.
consecutive ale vagoanelor) reprezintă mă­ spori la maximum numărul încărcărilor. îmbunătăţire a activităţii cabinetelor teh­
surătorul cei mai complect în care se o- Acest lucru nu este înţeles însă de toate nice oare, aşa cum a constatat prezidiul Participanţii la consfătuire ou arătat la
glindeşte toată activitatea tehnico-ecocio- întreprinderile cliente, care anulează va­ Consiliului sindical regional, nu îşi tră­ discuţii, greutăţile şi lipsurile ce s-au fă­
mică, organizatorică şi calitatea lucirului, iesc viaţa în toate întreprinderile. cut simţite în activitatea cabinetelor teh­
goanele din planul de încărcări nu numai nice din întreprinderile regiunii noastre.
In cadrul consfătuirii s-au prezentat In unele întreprinderi, brigăzile complexe
aproape a tuturor ram urilor de activitate La eşalonare sau programe, dar chiar şi în două referate asupra muncii cabinetelor de inovatori nu sînt îndrumate şi spriji­
tehnice de la U.R.U.M. Petroşani şi uzi­ nite în suficientă măsură de comitetele
c a : mişcare, tracţiune, vagoane, întreţi­ cadrul executării programului. Combinatul na „Victoria“ Căian. Referatele prezentate sindicale de secţii şi de cabinetele tehni­
şi discuţiile purtate pe marginea lor au ce, fapt ce face ca acestea să muncească
nere, telecomunicaţii, etc. De asemenea, el siderurgic din Hunedoara, I.F.E.T.-urile reuşit să oglindească în bonă măsură, atât fă ră un plan conaret de muncă, rezumân-
succesele obţinute de către colectivele de du-se la o activitate sporadică, dezlânată.
reflectă nivelul tehnic al muncitorilor fe­ şi întreprinderile carbonifere din Valea inovaţii din cadrul întreprinderilor res­ De asemenea, prin antrenarea colectivului
pective, oît şi lipsurile şi greutăţile în­ cabinetului tehnic în alte moinei decât
roviari, disciplina şi organizarea muncii Jiului angajează vagoanele din drum şi tâmpinate. cele care îi aparţin, acesta neglijează în
mod nepermis momea ou inovatorii, pre­
lor. creează astfel parcursuri neproductive. La U.R.U.M. Petroşani, anul trecut s-au cum şi rezolvarea în timpul cei mai scurt
înregistrat 74 propomeri de inovaţii, din a propunerilor făcute.
Sarcina principală a oamenilor muncii de In trim estrul I din acest an, anulările care au fost puse în aplicare 51, unele
sînt în studiu şi experimentare, iar altele Un punct negativ pentru toate cabine­
la S.E.C.F. Simeria este scurtarea ciclu­ din plan reprezintă 14,2%, SECF pierzând respinse. Economia realizată prin aplica­ tele tehnice din regiunea noastră îl con­
rea inovaţiilor din anul trecut se cifrea­ stituie faptul că s-a neglijat în mod ne-
lui de operaţii, reducerea timpului între astfel posibilitatea de a reduce rulajul cu ză La suma de 362.191 lei, plătindu-se oa psrmis atragerea femeilor muncitoare în
recompensă inovatorilor suma de 17.910 mişcarea de inovaţii. Dadă cercurile
încărcări pentru a se putea transporta mai încă 8,1% peste realizarea obţinută. Acea­ led. A.S.I.T. şi cabinetele tehnice a r fi insistat
mai mult în direcţia stimulării iniţiativei
multă m arfă ou acelaşi parc de vagoane şi sta dovedeşte că întreprinderile respective Cabinetul tehnic de la U.R.U.M.P. se femeilor, oricât de timidă ar fi părut pro­
mândreşte cu inovatori c a : ing. Băgăluţ punerea făcută, desigur se aprindea do­
îmtr-un timp mai scurt. In trim estrul I nu stăpânesc întocmai planificarea produc­ Florian, care a modificat racletele trans­ rinţa de a găsi rezolvări tot mai bune
portorului T. P.^l, Buşnischi Constantin, multiplelor probleme ce frămîntă viaţa
rulajul a fost îmbunătăţit cu 7,9%, iar faţă ţiei, fapt ce provoacă dezorganizarea şi care a propus oa pereţii frontali ai va-
goneţilor de mină, tip standard de 1.000 întreprinderilor.
de trim estrul IV 1954 cu 3,3%. frânarea producţiei feroviare. Colectivele litri, să se confecţioneze prin presare, etc.
Consfătuirea organizată de Consiliul
Analizând componentele rulajului, putem de conducere ale întreprinderilor nu în­ Prin convocarea lunară a tuturor res­
sindical regional a constituit un preţios
explica meniul de luoru şi greutăţile ivite ţeleg încă importanţa marşrutizării, ne- ponsabililor cabinetelor tehnice din Va­
schimb de experienţă între cabinetele teh­
în realizarea reducerii sale. luând din timp măsuri pentru a asigura lea Jiului s-a reuşit ca unele greutăţi din
nice, cercurile şi filialele A.S.I.T. din re­
Timpul cât vagonul circulă în trenuri planul de marşrutizare, provocând anulări activitatea acestora să fie înlăturate, pri­
giunea noastră, cu singura excepţie c'ă din
a fost redus cu 0,7%, datorită depăşirii de marşrute. Prin anularea marşruitelor, mind ajutor în acest sens din partea filia­
lei A. S. I. T. şi a Direcţiei Generale a raionali Hunedoara n-a participat decît cei
vitezii comerciale a trenurilor ou 3,9%. Vi­ întreprinderile Carbonifere din Valea Jlidud
Cărbunelui din Petroşani. Borna desfăşu­ de la uzina „Victoria“ Căian, deşi au fost
teza comercială a trenurilor a fost depă­ şi Combinatului din Hunedoara au cauzat
rare a activităţii acestui cabinet tehnic anunţate atât cabinetele tehnice, oît şi fi­
şită datorită încheierii contractelor socia­ frânarea reducerii rulajului cu 0,16%. în ­ liala A.S.I.T.
se datoreşte şi faptului că organizaţia de
liste între operatorii R. C. şi personalul de treprinderile nu şi-au organizat echipele In cadrul acestei consfătuiri s-a pornit
bază, comitetul de întreprindere şi Con­
locomotivă, tren şi staţie ; întrebuinţării de lucru pentru a asigura încărcarea şi o întrecere între toate cabinetele tehnice
ducerea uzinei au dat un sprijin efectiv
metodelor avansate de lucru Zacorco şi descărcarea vagoanelor în mod permanent, din regiune, pentru titlul de cabinet fru n ­
înlăturării unor deficienţe ivite în muncă.
Vodvaşco ; supravegherii permanente a având timpi morţi în timpul de rulare a taş. Obiectivele ce stau la baza întrece­
Rezultate de seamă în momea sa a ob­
Circulaţiei şi luarea de măsuri operative şi vagoanelor în zilele de sărbători, noaptea rii vor putea fi duse la îndeplinire, dacă
ţinut şi cabinetul tehnic de La uzina „Vic­
concrete pentru a evita compromiterea şi la unele chiar şi ziua. organele de partid şi sindicale, conduce­
toria“ Căian, De la înfiinţarea acestui ca­
graficului de circulaţie. In luna ianuarie, moara „Nicolae Băi- rile întreprinderilor, cercurile şi filialele
binet şi până în prezent au fost înregis­ A.S.I.T. vor sprijini mai mult activitatea
Procentul de reducere a staţionărilor cesou“ din Adba-Iuiia a avut 186 vagoane
trate un număr de 356 propuneri de ino­ cabinetelor tehnice, în scopul atragerii u-
a fost M nat de restricţiile de viteză de ore locaţie, O.C.L. Alimentara Petroşani
vaţii, din oare au fost rezolvate 327. Apor­ nui număr cît mai mare de oameni ad
pe raza SECE—ului, care reprezintă 16% 1.184 vagoane ore, întreprinderea de a -
tul deosebit pe oare l-au adus inovatorii muncii în mişcarea de inovaţii, asigurin-
din totalul întârzierilor, precum şi de eve­ provizionare „Valea Jiului" din Petroşani
la îmbunătăţirea procesului de producţie du-le condiţii de creare a prototipurilor.
nimentele de forţă majoră ca : deficienţe 10.258 vagoane ore, etc. In lama februarie
şi la realizarea de economii, se poate ve­ Respectând regulamentul de inovaţii şi
proprii, timpul nefavorabil, viscol, etc., Combinatul siderurgic Hunedoara a avut
dea prin aceea că de la începutul acti­ stimulând iniţiativa dreatoare a maselor
ce reprezintă 23% din totalul întârzierilor. 328.832 vagoane ore locaţie, I.C.C.F. Alba-
vităţii cabinetului tehnic şi pînă în pre­ de inovatori, întrecerea pornită penîru
Timpul cât vagoanele au aşteptat în Iodiia 176 vagoane ore, O.C.L. Alimentara
zent, valoarea economiilor realizate prin obţinerea titlului de cabinet fruntaş pe
staţiile tehnice a fost redus ou 4,25 %. Lupani 182 vagoane ore, etc.
aplicarea inovaţiilor, se ridică la suma de regiune va da, fără îndoială, roadele aş­
Această reducere se explică prin scăderea Totalul vagoanelor ore locaţii pe teptate.
3.549.191 led, din care s-au plătit recom­
cu 15% a coeficientului de marşrutizare, trim estru reprezintă o frânare a pla­
pense în valoare de 74.656 lei.
ce reprezintă 22,13 %, din totalul încărcărilor, nului de încărcări cu 11,5% şi a ru­
reducerea operaţiilor de lucru în procesul lajului cu 15,36% De aici se vede influ­
tehnologic, prin întrebuinţarea metodelor enţa pe care o au metodele şi organiza­
Krasnov-Kojuhari şi Katev. rea lucrului în întreprinderi asupra ru­
Timpul cât vagoanele au stat la încăr- lajului vagoanelor de marfă.
care-descărcare a fost redus cu 2,18% da­ Lupta pentru îmbunătăţirea rulajului
torită stimulentului acordat personalului vagoanelor cere din partea personalului de
prin sistemul premial, aplicării' m etodei' la căile ferate şi din partea întreprinde­
¦¦¦ •t . ¦' f
rilor o continuă perfecţionare şi organizare
Mamedov şi efectuarea operaţiilor duble
în proporţii de 36,7% din totalul încărcă­ a lucrului, o permanentă instruire şi edu­
rilor. care a cadrelor din transporturi şi indus­ O notă despre noile realizări
Da Combinatul siderurgic „Gh. Gheor- trie.
ghiu-Dej” Hunedoara, normele procesului însufleţiţi de dragostea fierbinte faţă de Zbîmăitul telefonului rupse tăcerea ceastă lună. Pe întreaga întreprindere a
care domnea în birou. De la capătul firu­ fost depăşit cu 3,19%.
tehnologic au fost însă depăşite, datorită patrie şi pătrunşi de marea importanţă a lui o voce de femeie cerea insistent re­
deficienţelor în activitatea Combinatului. muncii pe care o îndeplinesc, ceferiştii dini dacţia. ..J\llo ! Allo ! Redacţia ? !... Vai, ce rău
In staţia Peştiş, media de staţionare a fost raza SECF-uiud Simeria luptă ou ferm i­ se aude... Redacţia ? ! aţi înţeles ?
depăşită ou 7,9% lucru ce a dus la depă­ tate pentru realizarea şi depăşirea indi­ ...A reuşit.
şirea rulajului cu 1,4%. Abia în luna mar­ cilor de bază ai exploatării feroviare, ob­ — Aici fabrica de încălţăminte „Simion — Da ! Planul a fost depăşit cu 3,19%
tie s-a realizat la această staţie o redu­ ţinând nod şi noi victorii în munoa lor. Băm uţiu“ din Alba-Iulia, tovarăşa Keres- — i-am răspuns.
cere de 20,4% oare, de altfel, este prima Feroviarii sînt hotărâţi să ridice Căile fe­ teş Ioana la telefon. Vrem să v ă comuni­
şi cea mai mare reducere de staţionare, rate la nivelul dezvoltării economiei na­ căm rezultatul schimbului de onoare. Vă — Exact, e x a c t!... Dar... tovarăşe, dacă
realizată în această staţie. ţionale, urmând linia trasată de hotărârea rog să notaţi realizările... pe secţii... scrieţi, vă rog să amintiţi şi de tovară­
Comitetului Central al P.M.R. şi a Consi­ Secţia croi şi-a depăşit planul, în ziua şele Gligor Florica, Solomon Aurelia, Bă-
Prin reducerea staţionărilor vagoanelor, liului de Miniştri al R.P.R., luată în urma schimbului de onoare, cu 5,93%, secţiile dilă Teodora şi de ţovarăşii Livian Ma­
s-a realizat o economie pe întreg SECF consfătuirii pe ţară a ceferiştilor. finisaj şi tras pe calapod cu 2,7%, iar sec­
de 419,507 vagoane ore. ţia ştanţat Cu 5,9%. tei şi Drăgoi Ioan ; au muncit foarte bine,
OLIVIU MUNTEANU Acum vă comunic îndeplinirea planu­
Aceste recuperări de vagoane au lu i de producţie pe cele 21 de zile din a- şi-au depăşit normele cu 13 şi 42%.
¦— Vom scrie tovarăşe Keresteş, vom
s c rie !...
BARBU FLOREA
Minerii Văii Jiului în întrecerePretutindeni, oriunde nimereşti în Va­ că mai toate brigăzile de mineri din a-
lea Jiului, clocotul întrecerii te surprinde, nului şi pînă acum, a dat peste plan a- complectezi pînă la intîi ? Ajungi să-l cest sector au depăşit sarcinile de plan cu
te poartă în iureşul lui prin locurile un­ tîtea tone de cărbune îneît transformate dublezi ? peste 30O/o. Brigada lui Vizi Andrei se
de în adîncuri, minerii scot cărbunele; în energie electrică, acestea ar putea a- pregăteşte să întîmpine ziua de 1 Mai
în galeriile unde o maşină sovietică de juta la ţesutul a peste 2.000.000 metri ţe­ — Răspunzînd în numele grupei mele, cu un nou şi frumos succes.
încărcat se înfige în grămada de piatră sături. Totuşi acesta e un fapt real, re­ cred că pînă la 1 Mai vom face şi a-
rămasă după puşcătură, mînuită de o cunoscut. ceasta. Vrem ca pînă la 1 Mai, să înaintăm
mină viguroasă de miner. 100 metri liniari în piatră — spune el.
...Grupa minerului Nistor Petru, lu­ ?
Nici la suprafaţă nu-i linişte. Peste tot crează tot la mina Aninoasa. La secto­ Aşa-i în toate abatajele din Valea Jiu ­ — Cum veţi proceda ca să realizaţi a-
se munceşte cu spor şi. cu avînt creator. rul unde lucrează, ea aplică cu succes lui. In abatajele tovarăşilor Puşcaş Mi- ceastă înaintare 7
Maşinile electrice de tracţiune cară după hai şi Kopetin Geza de la Lonea, Zilahi
ele şiruri întregi de vagoneţi. De e ploa­ metoda graficului ciclic. Metodele sovie­ Ioan de la Petrila, lovan Andronic, Nach- — Lucrînd la două locuri de muncă şi
ie, vînt sau soare, munca tot continuă. tice de lucru fac să crească productivi­ bar Ioan de la Vulcan, Cotroază Ioan şi folosindu-ne cît mai mult de utilajul
Nici chiar prim ăvara aceasta, atît de ca­ tatea muncii foarte mult. ...Oare cîte tone Duli Ioan de la Lupeni, Vereş Martin ce-l avem. (s-a referit desigur şi la ma­
pricioasă, cu ploi, zăpezi şi cîte neajun­ de la Uricani şi la mulţi alţii, graficul şina de încărcat).
suri, n-a putut împiedica bunul mers al de cărbune să fi dat în anul acesta grupa întrecerii arată o depăşire a sarcinilor de
întrecerii, al muncii, al elanului cu care tovarăşului Nistor ?... plan de peste 42°!o. Pînă în momentul de faţă, cu realiză­
minerii Văii Jiului caută să întîmpine rile obţinute, grupa lui Vizi Andrei, din
măreaţa zi a oamenilor muncii — 2 Mai — Ştii cîte tone ai dat tovarăşe Nis­ Datorită acestui fapt, planul integral care fac parte tovarăşii Heibergher A n­
— sărbătoarea tuturor celor ce muncesc. tor ? — îl întrebarăm. pe Valea Jiului la extracţia cărbunelui, ton, Vîtcă Ioan, Ştefoi Nistor şi alţii au
pînă în ziua de 25 aprilie a.c., a fost în­ toate premisele să depăşească cu mult
In Valea Jiului, 1 Mai e întîmpinat — Numai la culbutor se poate şti ne-a deplinit în proporţie de 100,3°/o. Mina
sub semnul unei întreceri încordate, al răspuns el. Acolo la culbutor, se des­ Vulcan ocupă locul de frunte cu o rea­ angajamentul luat în cinstea zilei de
1 Mai. Foarte bine lucrează şi grupele
carcă vagoneţii de la toate grupele. Pen­ lizare de 104,20/0. Locurile următoare sînt tovarăşilor Cioară Alexandru, lancu Oc­
tavian, Săbău Vasile şi ale altora. Sec­
cărei rezultat se v a cunoaşte definitiv tru aceasta, de la fiecare grupă se iau ocupate în ordine de Lonea cu 103,5°/o, torul VIII investiţii de la mina Vulcan,
Uricani 101,5*/0, Petrila cu 100,8O/o şi are o depăşire de plan, raportat la 25
de abia la sfîrşitul lunii aprilie. Care mărcile. Cîte mărci sînt, atîţia vagoneţi Aninoasa cu 100,6Olo. aprilie, de 32,40/0.
mină va fi fruntaşă, care sector, care
înseamnă. In suitoare şi galerii . . . ?
grupă ? Deocamdată nu se ştie.
Ne coborîm în adîncul minei Petrila... Mai sînt doar cîteva zile pînă la 1 Mai.
Sîntem cu cîteva zile înainte de 1 Mai ...Atunci, să numărăm mărcile de la Iată-l şi pe minerul Mihai Ştefan de la Cîteva zile de întrecere încordată însă,
şi nu se poate anticipa; poate Vulcanul grupa lui Nistor I această mină. II găsim jos, coborît în cîteva zile în care se va hotărî ce mină
galerie. Agaţă de troliu, cîţiva popiei. El va cîştiga întrecerea. Recenta hotărîre
va ieşi, poate Aninoasa, poate Lupeniul ...Una, două, trei,... zece... treizeci... o lucrează în suitor, cu grupa sa. cu privire la reducerea de preţuri la unele
m ărfuri alimentare şi industriale, a con­
sau Petrila, poate Lonea sau Uricanii? sută... două sute... patru sute... — Bun noroc tovarăşe Mihai!
Mai ştii ? Dar ia să trecem pe la cîteva — Categoric, ne încurcăm aşa ! Ca să
grupe să vedem ce fac minerii în aceste facem socoteala cîte tone de cărbune a
clipe. dat această grupă de la începutul anu­
In abataje . . ¦ lui, trebuie să pierdem prea mult timp cu — Noroc şi bine l stituit un nou imbold în muncă.
— Cum mai merge treaba ? Ei sînt conştienţi şi ştiu că în faţa
numărul mărcilor. Să începem să socotim.
— Binişor, ne-a răspuns el modest. lor stă sarcina trasată de gu vern : să
Ciocanele de abataj duduiau fără în­ STfltă ce-am g ă sit: brigada lui Nistor Pe­ După cîteva clipe, am aflat că bri­ sporească producţia de cărbune ca prin
trerupere. Peste tot te întîmpină ace­ gada lui a înaintat peste prevederile pla­ aceasta să dezvolte cît mai mult econo­
laşi zgomot ritmic şi monoton. Minerii îm­ tru, a dat anul acesta 9 trenuri de căr­ nului, cu 10 metri liniari mai mult în
plântau „pikurile" tot mai cu sete în bune peste plan. O singuri grupă
stratul negru de cărbune. Bulgării mari, a făcut aceasta. Cealelalte, ale lui primele două decade ale lunii aprilie. A - mia noastră naţională. Sporind produc­
se desprind din stratul căutat cu atîta Bodo Francisc, P raţa Gheraslm, Dumi- cesta este un rezultat extrem de frumos, tivitatea muncii şi scăzînd preţul de cost,
sîrguinţă şi cărbunele, format aci în de­ traş Victor şi altele, de la aceeaşi mină, nicidecum „modest", aşa cum ne-a vor­ minerii pot cu acelaşi salariu să-şi cum­
cursul mileniilor, într-un singur şut îl au dat între 2-6 trenuri de cărbune peste bit tînărul Mihai Ştefan de la mina Pe­ pere mai multe produse, nivelul lor cul­
vezi cum se duce pe craţere şi scocuri, trila. tural şi de trai devenind din ce in ce
în buncăre şi vagoneţi. E poate de necre­ plan. Iar brigada lui Bereczky Francisc, mai ridicat.
?
zut că grupa tovarăşului Cristea Aurel a dat două trenuri de cărbune. ... — lată-ne şi la Vulcan. Ne găsim în
de la mina Aninoasa de la începutul a- — Ce zici tovarăşe Bereczky, cît mai sectorul VIII investiţii. Aflaserăm deja A. PĂDURARU
o»» < 3
<C» ^ vD» 'C *