Page 32 - 1955-04

Pag. 4
Lypfa pentru pace,, sarcina fiecărui eefăfeart
Astăzi, mal mult ca oricând, imperialiştii giunea noastră, şi popularizarea Declara-
agresivi îşi pregătesc rînjind noile arme
de exterm inare în masă, înscriind pe hăr­
ţile Pentagonului „spaţiile vitale“ de cu­
cerit, fixînd cu cinism, pe ale lor „liste
negre“, oraşele, uzinele, porturile, măreţele
edificii ale culturii umane, pentru a fi
şterse de pe suprafaţa pămîntuluL
Sprijiniţi de guvernele dolarizate din
apusul Europei, imperialiştii americani re-
înormează Germania occidentală, îşi în­
mulţesc bazele militare pe teritoriul dife­
ritelor state, înjghebează blocuri agresive
şi chiar s© amestecă în afacerile interne
ale Chinei populare încercând să-i răpeas­
că vechiul său teritoriu — insula Taivan.
Odiosului plan al agresorilor i se opune
însă frontul organizat a l partizanilor pă­
cii din lumea întreagă, care numără suite
de milioane de luptători activi pentru no­
bila cauză a păcii. F arul călăuzitor şi co­
ordonator al luptei popoarelor pentru pace
este Consiliul Mondial al Păcii care, la în­
ceputul acestui an, prin apelul său de la
Viena, a chemat milioanele de oameni ai
muncii să semneze pentru interzicerea ar­
melor de exterm inare în mase, împotriva
războiului, pentru menţinerea păcii şi se­
curităţii popoarelor.
Acest apel de la Viena al Consiliulu i
Mondial al Păcii, a fost primit cu mult
entuziasm şi încredere în viitor de par­
tizanii păcii din întreaga lume ale căror
forţe sînt astăzi mai puternice ca oricând,
avînd o experienţă de luptă îndelungată,
care-i învaţă să se unească şi să obţină
succese însemnate în lupta pentru cuce­
rirea pas cu pas a păcii în Europa şi în
lumea întreagă.
Un exemplu viu pentru partizanii păcii
din lumea întreagă îl constituie lupta con­
secventă şi plină d.e avânt pentru pace a
ţărilor din lagărul păcii, democraţiei şi so­
cialismului în fruntea căreia se află ma­
rea Ţară a Socialismului, U.R.S.S., luptă­
toare activă şi consecventă pentru pa­
cea din întreaga lume. Alături de aceste
popoare iubitoare de pace se află şi po­
porul nostru muncitor, constructor al vie­
ţii noi, care îşi ridică cu vigoare glasul în tru liniştea bătrâneţii mele şi a soţului
apărarea păcii. ,?Poporul romîn după cum
se arată în declaraţia M arii Adunări Naţio­
nale a R.P.R. — nu ameninţă pe nimeni
şi nu se teme de ameninţări. El este ferm
hotărît să apere munca sa paşnică, liber­
tatea şi independenţa sa naţională. împo­
triva oricărui agresor. In lupta pentru pace
şi securitate, poporul romîn se bizuie pe
prietenia şi alianţa cu Uniunea Sovietică
şi cu celelalte state ale lagărului democra­
tic, care cuprinde 900 milioane de oameni,
pe simpatia şi solidaritatea tuturor popoa­
relor iubitoare de pace”.
P rin această sinceră dorinţă de pace se
explică uriaşa mişcare împotriva întrebu­
inţării arm elor de exterm inare în masă,
împotriva maşinaţiimilor războinice; prin
aceasta se explică de asemenea, amploa-
*rea pe care a luat-o în ţara noastră ac­
ţiunea strângerii de semnături pe apelul
de la Viena.
Ca în întreaga ţară, şi în regiunea noa­
stră oamenii muncii de diferite naţionali­
tăţi au primit şi semnat cu toată dragos­
tea şi hotărârea Apelul Consiliului Mon­
dial al Păcii. Comitetele de luptă pentru
pace din regiunea noastră, din care fac
parte cei mai cinstiţi şi mai devotaţi a-
părătoii ai păcii, au dus o muncă susţi­
nută pentru a lăm uri maselor de oameni
ai muncii probleme^ în legătură <3u creş­
terea lagărului păcii, ou energia atomică
precum şi în legătură cu planurile nebu­
neşti ale maniacilor imperialişti de a dez-
lănţui un nou război. De asemenea, o pre­
ocupare de mare importanţă a fost pentru
comitetele de luptă pentru pace din re-
Dincolo de sîrina ghim pată
Scriitorul american V em Snyder a so­
sit în Taivan într-o excelentă stare de
spirit. El îşi amintea desigur cît se poate
de bine cuvintele senatorului Knowiand
oare vorbea despre Taivan ca despre un
„avanpost ai libertăţii şi demooraţiei“, un
„bastion ai modului de viaţă american“...
După ce a petrecut o bună parte din
timp pe sălile birourilor pentru Orient ale
ziarelor şi revistelor americane, unde Kno­
wiand este considerat fără îndoială o au­
toritate de netăgăduit, Snyder nu s-a în­
doit nici o clipă că în Taivan va avea
m ulte lucruri plăoute de văzut.
Ceea ce însă scriitorul american a
avut curând ocazia să vadă pe aceasta
insulă, a spulberat toate presupunerile sale
optimiste, l-a făcut pe V em Snyder să se
cutremure de groază şi dezgust. In ţările
capitaliste există destui oameni cinstiţi pe
oare propaganda imperialistă i-a indus în
eroare. Un astfel de om este şi Snyder.
Lovindu-se în Taivan de fapte bare au
dezminţit tot ceea ce i se spusese în Ame­
rica, el n-a vru t să-i spună negrului alb,
nu a făcut compromisuri cu sine însuşi.
încă din primele pagini ale noului ro­
man al lui Vem Snyder, „Găleata cu stri­
dii“ — rezultat al impresiilor culese de au­
tor în timpul călătoriei sale în Taivan
în faţa ochilor cititorului apare tabloul si­
nistru al vieţii populaţiei insulei oare tră­
ieşte sub jugul Clicii de tîlhari ciankai-
şişti.
Găleata cu stridii pe care doi săteni o
strecoară cu mare greutate prin faţa sol­
daţilor — jefuitori ciankaişişti, iar apoi cu
risoui vieţii o schimbă pe patru chette
(N.R. o chettă unitate de măsură de 604,5
gr.) de crez — unica speranţă a unei fa­
milii flămânde care în cele din urmă a-
jung în mîna gomindaniştilor, simbolizen-
?!daoiia şi Adm. ziarului Ste." 6 Martie, nr. 9. Telefon : 188-189, Taxa plătită în numerar conf. aprobării D&SSgWfl
ţiei adoptată de Marea Adunare Naţională
a R.P.R. cu privire la politica externă a
statului nostru.
In cadrul a peste 1600 adunări publice
unde au participat mai mult de 250 de mii
oameni, aparţinînd diferitelor naţionalităţi
şi Categorii sociale, oamenii muncii din re­
giunea noastră au luat atitudine împotriva
provocărilor adepţilor războiului atomic,
exprim îndu-şi în acelaşi timp dorinţa ho­
tărâtă de a apăra, prin orice mijloace,
cauza păcii şi fericirii popoarelor.
O contribuţie de mare importanţă pen­
tru buna reuşită a campaniei strângerii de
semnături pe Apelul Păcii de la Viena, au
adus-o cele 2.600 echipe care s-au ocupat
cu strîngerea de semnături în regiunea
noastră. Ac'este echipe, formate din mem­
bri ai comitatelor de luptă pentru pace
precum şi din alţi cetăţeni iubitori de pa­
ce, au parcurs satele şi oraşele regiunii
noastre, fără să precupeţească n M un
efort, reuşind să strângă peste 400.000
semnături. Dretuitindeni ele au fost pri­
mite cu multă căldură, oamenii muncii
ţinând cu acest prilej să-şi manifeste în
cuvinte pline de avânt neţărmuirita lor
dragoste şi credinţă în victoria forţelor
păcii. Astfel, în oraşul Hunedoara, oînd
una din cele 250 echipe s-a prezentat la
locuinţa tovarăşului V oim din O.T. a-
cesta a declarat printre a lte le : „semnez
cu dragoste acest apel, pentru că sînt con­
vins că depunînd semnătura pe apei, con­
tribui la bunăstarea mea, a familiei mele
şi a întregului popor muncitor“.
De asemenea, tovarăşa Mihăiiesou So­
fia, munoitoare, din oraşul Deva, semnând
apelul a sp u s: „sînt mamă. Am crescut
din munca mea şi a soţului meu trei co­
pii, dintre care unul a m urit pe front. In
prezent am nepoţi, gineri, pe oare-i iu­
besc ca lumina soarelui şi pe oare nu
vreau să-i văd. nenorociţi. Pentru ei, pen­
meu, semnez Cu toată dragostea Apelul
pentru Pace“. 9
Depunîndu-şi semnăturile pe Apelul Pă­
cii, oamenii muncii din regiunea noastră
şi-au luat angajamentul ca aceste semnă­
tu ri să nu rămîmă pe h ârtie; ele să fie
un nou imbold în munca lor de zi ou zi.
Aceste angajamente n-au întârziat însă
să se transforme în fapte. Minerii Văii
Jiului, din dorinţa de a întări semnăturile
lor pentru pace, au muncit în uiitimul
timp şi cu mai m ult elan, reuşind să de­
păşească producţia de cărbune pe primul
trim estru al anului în curs. Tot pe acest
trim estru a Crescut de asemenea în Valea
Jiului şi productivitatea muncii pe cap de
muncitor. De exemplu, la L C. Aninoasa
productivitatea muncii a crescut cu 8,8%,
fa ţă de plan, iar la L C. Lupeni a crescut
cu 24% , faţă de plan. Nici muncitorii de
la uzinele „Victoria“ Călan n-au întârziat
să-şi întărească prin fapte semnăturile
lo r pentru paCe. P rin munca depusă de ei,
planul de producţie la fontă cenuşie a
fost depăşit cu 9,3% pe luna martie, şi
ou 3,3% pe trim estrul I al anului 1955.
Oa o contribuţie la cauza păcii şi la în­
tărirea capacităţii de apărare a patriei
noastre sînt şi succesele obţinute de mun­
citorii de la Atelierele CPR Simeria unde
producţia globală a crescut cu 7,5% pe
luna martie, iar pe întreg trim estrul I Cu
12,5%. Exemple de oameni ai muncii ca-
re-şi întăresc necontenit semnăturile lor
împotriva războiului şi pentru o viaţă li­
beră şi fericită, pot fi daţi ţăranii mun­
citori din gospodării agricole colective, ţă­
rani muncitori cu gospodării individuale
NOTE EXTERNE
de V. ZIMIN
Romanul unui scriitor american despre
Taivan
ză suferinţele insuportabile pe Care le în­
dură populaţia din Taivan în condiţiile
regimului de ja f ciankaişist.
Autorul înfăţişează tabloul vieţii popu­
laţiei din insulă, soarta tragică a eroilor
romanului, oameni simpli şi cinstiţi —
jertfe ale ordinei gomdndaniste.
Lată-1 pe tînărul Li Liu, a cărui fami­
lie a fost jefuită de soldaţii ciankaişişti.
Căutând o relicvă a familiei oare îi fu­
sese furată de gomindanişti, el nimereşte
în Taipe, ?capitala“ gomindanistă, unde îl
aşteaptă Sie foamea, fie gratiile închiso­
rii
Şi mai tristă încă este soarta altar jert­
fe ale oidinei gomindoniste — a fetei
Sun -Bao-iui şi a fratelui ei. încă din co­
pilărie ei au fost vânduţi de Către tatăl
lor care sărăcise, lui Van Ciun-cen, un a-
facerist obscur. Urind însă viaţa pe oare
le-o destinase stăpânul de sclavi, fata şi
fratele ei fug din casa stăpânului
Victoria oamenilor cinstiţi şi simpli a-
surpra forţelor răului în condiţiile regi­
mului gomindaniist de ja f este de scurta
d u ra tă ; din cauza unui renunţ fals al lui prezentanţilor regimului ciankaişist, ale a-
Van Ciun-Cen, fratele şi sora sânt prinşi
şi împuşcaţi. Afaceristul obscur din Tai­
van şi-a însuşit cât se poate de bine me­
todele confraţilor săi de peste ocean: Sun
Bao-iui şi fratele ei au fost învinuiţi de
„activitate comunistă“.
Pentru oamenii cinstiţi oricine a r fi
ei nu există loc în Taivan în condiţiile rea­ tecul. In cartiere întregi din Taipe se face
lităţii gomindaniste. Ralph Barton, un zia­
rist american cinstit, se grăbeşte şi el să
se zmulgă din această insulă blestemată.
El, Barton, v a arăta contribuabililor ame­
DRUMUL SOCIALISMULUI
care au obţinut succese în campania agri­
colă de primăvară, intelectuali, artişti, etC.
In întâmpinarea adunării reprezentanţi­
lor mişcării pentru apărarea păcii din
R.P.R. oare va avea loc la Bucureşti în
ziua de 9 mai, preduim şi a Adunării Mon­
diale a reprezentanţilor forţelor iubitoare
de pace ce se va desfăşura la 22 mai la
Helsinki, comitetele de luptă pentru pace
în colaborare cu organizaţiile de masă,
trebuie să întreprindă o serie de acţiuni
menite să sublinieze importanţa acestor
evenimente. In Cadrul a diferite adunări,
conferinţe, sfaturi ale păcii, convorbiri şi
discuţii cu cetăţenii, trebuie să se lămurea­
scă problemele privind situaţia interna­
ţională actuală. De asemenea, trebuie să
se arate lupta consecventă pentru apăra­
rea păcii, dusă de Uniunea Sovietică şi
ţările de democraţie populară, politica de
pace a ţării noastre, precum şi forţa u-
riaşă a lagărului păcii şi democraţiei şi
a mişcării mondiale pentru pace.
Comitetele de luptă pentru pace au de
asemenea sarcina să demaşte în faţa oa­
menilor muncii încercările agresive ale
cercurilor imperialiste din apus de a re­
învia militarismul german — duşman de
moarte al popoarelor — şi de a abate a-
supra popoarelor norii negri ad unui răz­
boi atomic.
Munca de lămurire a situaţiei interna­
ţionale, desfăşurată de comitetele de luptă
pentru pace din regiunea noastră, este ne­
cesar să fie strâns împletită ou îndeplini-
nirea sarcinilor eConomico-poliltice actua­
le. In acest sens, ele trebuie să mobilizeze
pe fiecare cetăţean să-şi aducă aportul
concret la lupta pentru apărarea păcii,
printr-o muncă avântată şi rodnică, con­
tribuind astfel la ridicarea nivelului de
trai ai poporului nostru şi la întărirea ca­
pacităţii de apărare a patriei noastre —
factor activ în m arele front al păcii.
Comitetele de luptă pentru pace nu tre­
buie să aştepte sarcini sau directive. Pe
baza materialelor care apar zilnic în pre­
să, ele trebuie să folosească cele mai po­
trivite forme de activitate, în realizarea
rolului coordonator în mişcarea pentru pa­
ce. Din acest punct de vedere, comitetul
raional de luptă pentru pace Orăştie con­
stituie un exemplu de iniţiativă în munca
de inform are a maselor de cetăţeni în
problemele politicii internaţionale.
In ultimul timp, mişcării pentru pace i
se alătură mereu numeroşi oameni cin­
stiţi, oare până în prezent n-au participat
la viaţa obştească. Comitetele au sarcina
de a 'face ca acest proces de venire pe po­
ziţiile luptei pentru pace a noi categorii
de oameni du dragoste de pace, să se a-
diîncească şi să se lărgească.
Folosind cele mai variate metode de
muncă, acţionând din proprie iniţiativă şi
depunînd abnegaţie şi elan, trebuie să fa­
cem oa activitatea comitetelor de luptă
pentru pace din regiunea noastră să se
ridice la înălţimea sanrinelor crescânde
ale mişcării pentru pacte şi a cerinţelor oa­
menilor cinstiţi de a fi informaţi la timp
asupra situaţiei politicii internaţionale.
Pregătirea pentru întâmpinarea Adună­
rii Mondiale de la Helsinki, trebuie să a-
nate odată mai mult voinţa nestrămutată
a cetăţenilor patriei noastre de a se ridi­
ca, alături de toate popoarele lumii, îm­
potriva m anevrelor cercurilor agresive din
apus.
Acest m ăreţ eveniment pentru toate po­
poarele iubitoare de pace, trebuie să fie
iun nou prilej de contribuţie a poporului
nostru muncitor la întărirea cauzei păcii
şi a securităţii tuturor popoarelor.
M. CIOROBlTCĂ
Preşedintele Comitetului Regional
de Luptă pentru Pace
ricani ce caracatiţă hrănesc e i !
Trebuie să subliniem că în Taivan cei
de felul lui Barton şi Snyder constituie un
fenomen rar. Majoritatea corespondenţilor
americani de pe insulă nu se gîndesc prea
m ult nici măcar la cele Ce se întâmplă pe
străzile din Taip9 din preajma hotelului
lor. Ei beau Martini şi dintr-o singură
trăsătură de creion încasează mii de do­
lari pe reportaje bine cotate despre „cu­
rajoşii aliaţi ai Statelor Unite“. „Opinia
publică americană — spune autorul prin
gura unuia din ziarişti — lasă anual în
Taivan 300 milioane dolari şi nimeni nu-i
spune adevărul despre ceea ce se petrece
acolo... Voi nu veţi începe să povestiţi cine
ştie ce deoarece câştigaţi aici 9.000 de do­
lari neimpozabili. Nimeni din voi nu se
v a gîndi să deschidă gura şi să piardă un
astfel de locşor“.
Nu este întâmplător faptul că mulţi ame­
ricani, primind informaţii din asemenea iz­
voare, îşi formează cea mai denaturată
imagine despre ceea ce se petrece în lume.
Fiecare pagină din roman constituie o
m ărturie a soartei tragice a populaţiei din
Taivan, un act de acuzare împotriva re­
gimului ciankaişist de jaf. Soldaţii go­
mindanişti jefuiesc, violează, sînt nişte
asasini în uniformă m ilitară Care b& ă
spaimă în populaţia locală. Un sentirn&ht
de scârbă şi revoltă îţi inspira chipurile re­
sasinilor în uniforme de general, ale că­
lăilor şi agenţilor poliţiei secrete.
Sub aripa ocrotitoare a clicii de tâlhari
s-au aciuit diferite elemente criminale ca­
re s-au îmbogăţit de pe urma suferinţelor
poporului. Corporaţiile de criminali se po­
trivesc cu gomindaniştii oa sac'ul cu pe­
comerţ cu diferite lucruri jefuite de go-
Şedinţa de închidere a conferinţei
de la Bandung
BANDUNG (Agerpres). — TASS
Iri seara zilei de 24 aprilie a avut loc şe­ hamed Aii, primul ministru a Pakistanului,
dinţa plenară de închidere a conferinţei ţă­
rilor Asiei şi Africii. Secretariatul conferin­ de Miniştri al Republicii Democrate Vietnam,
ţei a anunţat că pe adresa conferinţei au
sosit numeroase telegrame de salut, printre
care din partea Prezidiului Marelui Hural
Popular al Republicii Populare Mongole şi
din partea Adunării Populare Supreme a
Republicii Populare Democrate Coreene. Sa-
stroamidjojo, preşedintele conferinţei, l-a
rugat pe Ruslan Abdullah Gani, secretarul
general al conferinţei, să dea citire comuni­
catului comun al conferinţei. Prin aplauze
furtunoase şi prelungite şi prin aclamaţii de
salut, participanţii la conferinţă au aprobat
în unanimitate comunicatul comun. După
aprobarea comunicatului au luat cuvîntul U
Nu, primul ministru al Birmaniei, Ciu En-
lai, premierul Consiliului de stat al R. P.
Chineze, Nehru, primul ministru al Indiei,
C uvîn fa rea lui C iu En-!ai
In şedinţa plenară de închidere a con­
ferinţei ţărilor Asiei şi Africii, Ciu En-
Lai a rostit următoarea cuvîntare:
Domnule preşedinte, stimaţi delegaţi!
Conferinţa noastră a realizat un succes.
In primul rind aş vrea ca, în numele de­
legaţiei Republicii Populare Chineze, să
mulţumesc' celor cinci ţări partioipante la
conferinţa de la Colombo pentru iniţiativa
convocării acestei conferinţe, aş vrea să
mulţumesc scumpelor noastre gazde —
preşedintelui, poporului şi guvernului Re­
publicii Indoneziene, pentru primirea lor
cordială, preşedintelui conferinţei noastre
— primul ministru al Indoneziei, pentru
eforturile sale, tuturor delegaţiilor pentru
colaborarea lor, secretariatului comun al
conferinţei, precum şi întregului personal
oare a participat la conferinţă pentru
aportul lor de nepreţuit Succesul confe­
rinţei constă în stabilirea şi consolidarea
înţelegerii între ţările Asiei şi Africii şi
în realizarea unor acorduri într-o serie de
probleme importante. Acest succes v a con­
tribui în mare măsură la sarcina noastră
com ună; de a opune rezistenţă colomalris-
muiui, de a apăra pacea generală şi de a
întări colaborarea prietenească între noi.
Această conferinţă a justificat într-o mă­
sură considerabilă speranţele popoarelor
Asiei şi Africii, precum şi ale lumii în­
tregi.
Această conferinţă a arătat de asemenea
că ţările noastre abordează în fel diferit
numeroase probleme şi împărtăşesc punc­
te de vedere diferite în legătură cu ele.
Nod am analizat de asemenea parţial di­
vergenţele noastre. linsă modul diferit de
a trata problemele şi punctele de vedere
diferite nu ne-au împiedicat să ajungem
la o înţelegere.
Am putut să realizăm un astfel de suc­
ces în acţiunea de îm potrivire faţă de co­
lonialism, în acţiunea de apărare a păcii
generale şd de sprijinire a colaborării po-
Ecoul în S.U.A. al cuvîiitării lui Ciu En-lai
NEW YORK (Agerpres). — TASS trans­
mite :
Declaraţia lui Ciu En-lai, prem ierul
Consiliului de Stat al Republicii Populare
Chineze, făcută în cadrul conferinţei ţă­
rilor Asiei şi Africii, Că guvernul chinez
este gata să înceapă tratative cu guvernul
Statelor Unite pentru discutarea proble­
mei slăbirii încordării în Extremul Orient
şi în special în regiunea, Taivan, a produs
o mare impresie în S.U.A. Toate posturile
de radio şi agenţiile au transmis imediat
textul declaraţiei lui Ciu En-lai, Ziarele
au publicat-o sub titluri mari. Propunerea
lui Ciu En-lad a fost primită în chip di­
ferit de cercurile conducătoare. După cum
relatează din Washington agenţia United
Press, în timp ce Knowiand, liderul re-
mdndanişti. Tocmai intr-un astfel de car-
tier Li Lini „a găsit“ redLiva de familie ce
îusese furată de soldaţii ciankaişişti.
Taivanul este un uriaş lagăr de concen­
trare. Pretutindeni se vede sîrmă ghim­
pată, posturi de santinele. Pe străzi şi şo­
sele furnică agenţii poliţiei secrete. Ni­
meni nu are dreptul să iasă din casă fără
o autorizaţie specială. Acei oare sânt găsiţi
fără această autorizaţie „dispar pentru
totdeauna“. In Taivan arestul înseamnă
moarte. Cea mai mică bănuială, orice de­
nunţ, înseamnă torturi şi împuşcare.
Astfel se prezintă acest avanpost şi bas­
tion al aşa-numitei „democraţii“ ameri­
cane..
Autorul înfăţişează tabloul sinistru al
fărădelegilor comise de gomindanişti faţă
de populaţia insulei. „Ei au debarcat şi
au pătruns în oraş — au împuşcat şi au
lovit cu baionetele. Şi pentru a se deba­
rasa de cadavrele Care acopereau străzile,
le-au aruncat în mare... Dacă Tzilun a
fost locul unui masacru sângeros, în Taipe
s-ou întâmplat lucruri şi mai înspăimân­
tătoare. Acolo nu se ţinea cont dacă erai
bărbat, femeie sau copil. Nu conta câţi ani
ai — 2 ani sau 62 de ani. Conta numai
un singur lucru — să fii locuitor al insu­
lei. Nici acum nu pot uita strigătele ace­
lora pe care soldaţii îi duceau cu sila, de­
oarece nimeni nu era cruţat. Aud încă şi
acum urletele şi înjurăturile soldaţilor,
gemetele muribunzilor“.
Un epîtert obişnuit al gomindaniştiior din
Taivan este cuvîntul „porcule“. Toate pă­
turile populaţiei din insulă sînt unite în
ura lor împotriva jefuitorilor. Oiankaişiş-
tii sânt blestemaţi nu numai de Li Liu,
un locuitor nevoiaş de pe malul mării şi
de ţăranul înstărit Pei Ciu-hon, ci şi
de antreprenorul Ciu“. In Formoza — spu­
nea acesta — 8 milioane de robi îşi a-
pleacă spinarea pentru un pumn de oa­
meni care se intitulează guvern“.
Ciankaişiştii nu se bucură în Taivan de
nici un fel de sprijin social. Aceasta este
PlTlTl ” • 236l32° 6
Nasser, primul ministru al Egiptului, Mo-
Fam Van Dong, vicepreşedinte al Consiliului
reprezentanţii Iranului, Irakului, Ftilipine-
lor şi ai altor ţă ri
Primul ministru U Nu a relevat că impor­
tanţa pozitivă a conferinţei constă nu nu­
mai în faptul că în cadrul ei au fost adopta­
te hotăriri importante, ci şi în faptul că pentru
prima oară s-au întîlnit reprzentanţii ţărilor
Asiei şi Africii, care au avut posibilitatea să se graţia austriooii care ispăşesc pedepse în
cunoască unul- pe celălalt şi să facă schimb
de păreri, ceea ce trebuie să ducă în mod
inevitabil la o mai bună înţelegere între ei.
Conferinţa noastră, a declarat U Nu, este un
exemplu concret de coexistenţă paşnică între
ţări cu diferite sisteme politice.
A luat apoi cuvîntul Ciu En-laf, premierul
Consiliului de stat al Republicii Populare
Chineze.
Litioe, economice şi culturale datorită fap­
tului că noi, popoarele ţărilor Asiei şi
Africii, avem una şi aceeaşi soartă şi a-
vem una şi aceeaşi năzuinţă.
A ş vrea să declar încă odată că de aceea
poporul chinez îşi exprimă solidaritatea
şi sprijinul deplin faţă de lupta popoare­
lor din Algeria, Maroc şi Tunisia pentru
autodeterminare şi independenţă, faţă de
lupta arabilor din Palestina pentru drep­
turile omului, faţă de lupta poporului in­
donezian pentru restabilifea drepturilor
suverane ale Indoneziei în Iriamul de vest
şi faţă de lupta dreaptă pentru indepen­
denţă naţională şi libertate, pe care o duc
popoarele Asiei şi Africii pentru a se eli­
bera de sub jugul colonialismului. Aş vrea
să arăt în continuare că declaraţia cu pri­
vire la sprijinirea păcii şi colaborării ge­
nerale, adoptată de această conferinţă, va
contribui la slăbirea încordării internaţio­
nale şi în primul rind a încordării în
Extremul Orient. După părerea noastră,
aplidarea întocmai a acordului cu privire
la restabilirea păcii în îndoctrina trebuie
să fie garantată de către părţile interesa­
te. In ceea ce priveşte unificarea paşnică a
Coreei, părţile interesate trebuie să tindă
spre soluţionarea acestei probleme pe ca­
lea tratativelor în termenul cel mai
scurt.
China şi S.U.A. trebuie să se întâlnească
şi să înceapă tratative în vederea soluţio­
nării problemei slăbirii şi lichidării situa­
ţiei încordate în regiunea Taivanului.
Aceasta nu trebuie să se resfringă însă
nici în cea mai mică măsură asupra ce­
rerii juste a poporului chinez de a-şi exer­
cita dreptul său suveran de a elibera Tai-
vanul. In sfîrşit, sper că din acest moment
contactul dintre ţările Asiei şi Africii, pre­
cum şi relaţiile prieteneşti dintre ţările
noastre vor deveni şi mai strinse. Urez
tuturor delosaţilor m ultă sănătate şl să
se întoarcă ou bine în patrie*
publicărilor din senat, a declarat că pro­
punerea ’ Chinei este „complect inaccepta­
bilă", W. George, preşedintele Comisiei
senatoriale de afaceri externe, a declarat
că .propunerea lui Ciu En-lai este im­
portantă şi fondul ei trebuie apreciat în.
modul cel mai minuţios“.
k efe a judecat procesul acestei organizaţii
WASHINGTON (Agerpres). — TASS
In legătură cu propunerea lui Ciu En-
lai, Departamentul de Stat al SU A a dat
publicităţii o declaraţie oficială, de comun
acord cu preşedintele Eisenhower. In de­
claraţie se spune că S.U.A. vor „insista
asupra participării Chinei naţionalist©' (a
dankaişiştilor — N. R.) ca parte egală la
orice tratative” care privesc Taivanul.
concluzia1pe care o trage Snyder în ro­
mânui Iul
Nu putem fi însă de acord cu autorul
că pentru situaţia din Taivan sînt răs­
punzători numai oamenii lud Cian Kai-şL
Soarta tragică a populaţiei din Taivan este
rezultatul amestecului străin în afacerile
interne ale Chinei Pentru situaţia din in­
sulă poartă răspunderea în primul rând im­
perialiştii americani.
Regimul cdankaişist de ja f există numai
datorită protecţiei şi ajutorului dat de
Statele Unite. Faptul că asupritorii go­
mindanişti sânt înarmaţi c'u arme ameri­
cane, că circulă pe şoselele din Taivan în
maşini americane şi poartă pe uniformă
nasturi americani, vorbeşte de la sine.
Autorul consideră pe drept cuvânt că
locui ciankaişiştilor nu este în Taivan. Cu
toate acestea, oricât ar părea de straniu
autorul înclină să creadă că viitorul aces­
tei insule chineze trebuie să fie hotărât
în America. Oare lu i Snyder nu i s-ar
părea absurd dacă un oarecare guvern
străin ar avea pretenţia să hotărască soar­
ta, de pilda, a statului Iowa ?
Din punct de vedere juridic şi istoric,
Taivanul este o parte integrantă a terito­
riului chinez. Prin urmare, şi problema
Taivanului este o afacere internă a Chi­
n ei Soarta acestei insule poate fi hotă­
râtă numai de poporul chinez însuşi.
In roman nu a fost înfăţişată lupta e-
roică pe care o duce populaţia din Taivan
împotriva bandei cianksaişiiste. Cu toate
acestea, tot ceea ce povesteşte autorul con­
stituie o m ărturie a împotrivirii crescânde
a poporului.
Romanul lui V. Snyder aminteşte încă
odată opiniei publice mondiale adevărata
situaţiei care s-a creat în Taivan. Simpa­
tia tuturor oamenilor cinstiţi este de par­
tea marelui popor chinez care a hotărât
ferm să dea un ajutor frăţesc populaţiei
din Taivan, s-o elibereze de sub jugul
sângerosului regim gomindanist.
1949 - Tiparul Intoe?r ' P<*!«wS«8 de Stat DEVA,
Nr. 4 7 3
De !a Prezidiu! Sovietului
Suprem ai U.R.S.S.
MOSCOVA (Agerpres). — TASS trans­
mite :
După cum s-a anunţat în presă, la 13
aprilie a.c. cu prilejul prim irii de către
K. E. Voroşilov a delegaţiei guvernamen­
tale a Austriei, cancelarul federal, dr. J.
Raab, a transmis preşedintelui Prezidiu­
lu i Sovietului Suprem al U.R.S.S., K. E.
Voroşilov, din partea preşedintelui Repu­
blicii Austriacte, Theodor Kom er, un me­
saj oare cuprindea rugămintea de a se
Uniunea Sovietică pentru crimele săvâr­
şite de ei îri timpul războiului împotriva
poporului sovietic.
Prezidiul Sovietului Suprem al U.R.S.S.
a examinat mesajul menţionat al pre­
şedintelui Republicii Austriaco.
In legătură ou cea de-a 10-a aniversare
a reconstituirii Republicii Austriece, ca
rezultat al eliberării Austriei de sub do­
minaţia hitleristă de către armata sovie­
tică, şi în dorinţa de a contribui la în ­
tărirea continuă a prieteniei şi colaborării
dintre popoarele sovietic şi austriac, Pre­
zidiul Sovietului Suprem a l U.R.S.S. a
considerat că este posibilă eliberarea îna­
inte de termen a 613 cetăţeni austriaci
oare îşi ispăşesc pedepsele în Uniunea So­
vietică, autorizîndu-i să se înapoieze în
Austria.
In ceea ce priveşte 74 prizonieri de răz­
boi austriaci condamnaţi, pe care orga­
nele sovietice de resort nu au considerat
posibil să-i scutească de continuarea is­
păşirii pedepselor, dat fiind gravitatea
crimelor săvârşite de ei pe teritoriul
U.R.S.S., Prezidiul Sovietului Suprem al
U.R.S.S. a hotărât ca persoanele menţio­
nate să fie predate la dispoziţia guvernu­
lui austriac, drept criminali de război.
Rămân să-şi ispăşească în continuare
pedepsele în U.R.S.S. 39 persoane civile
austriace condamnate în ultimul timp
pentru activitate intensă cu caracter de
spionaj împotriva U.R.S.S., în favoarea
unor servicii de spionaj străine, unmînd
ca aceste persoane să fie predate autori­
tăţilor austriace în momentul retragerii
trupelor sovietice din Austria.
Succesul candidaţilor com unişti
în alegerile cantonate din
Franfa
PARIS (Agerpres). — La 25 aprilie au
fost date publicităţii rezultatele celui de­
al doilea scrutin al alegerilor cantonate
oare au avut loc' la 24 aprilie (alegerile
pentru consiliile generale sau departa­
mentale, în cadrul cărora se alege cîte un
consilier din partea fiecărui canton).
In ciuda tuturor eforturilor partidelor
şi grupărilor de dreapta de a împiedica
alegerea candidaţilor din partea partidu­
lui comunist, rezultatele votului ilustrează
succesul comuniştilor, Partidul Comunist
F ran ca a ebuşaţ primul loe hv ce pri-
ia sută din numărul voturilor. Socialiştii
au obţinut 21,9 La sută, iar diferitele gru­
pări de stânga — 3,6 la sută. La succesul
partidelor de stînga au contribuit acordu­
rile încheiate între partidul comunist şi
organizaţiile de jos ale partidului socialist
în multe cantoane, în ciuda faptului că
liderii socialişti de dreapta au interzis
acest lucru.
Comuniştii au obţinut acum 43 de locuri
faţă de 37 locuri, cît obţinuseră la ulti­
mele alegeri cantonale. Socialiştii au ob­
ţinut în plus zece locuri
Lichidarea in R, P. Chineză a unei
organizam conirareuoiuiionare
cianhaişisie
PEKIN (Agerpres). — China nouă
După cum s-a mai anunţat, organele
securităţii publice au descoperit în pro-
'vinoiile Şensi şi Gansu o mare organizaţie
contrarevoluţionară condusă de bandiţi
ciankaişişti.
După cum anunţă ziarul „Şensijibao”,
Tribunalul popular al oraşului Sian, după
care număra 219 membri, a condamnat
la moarte cu executarea imediată a sen­
tinţei 41 persoane.
— o—
Reducere de presuri
în R. P. Polonă
VARŞOVIA (Agerpres). — După cum a-
nunţă agenţia P.A.P. ziarele poloneze publică
hotărîrea Comitetului Central al Partidului
Muncitoresc Unit Polonez şi a Consiliului
de Miniştri al Republicii Populare Polone cu
privire la reducerea de preţuri cu amănuntul
la mărfurile alimentare şi industriale, pre­
cum şi a tarifelor pentru unele servicii publi­
ce.
Noua reducere de preţuri va însemna1
pentru populaţie o economie de aproxima­
tiv 4 miliarde zloţi anual.
Sosirea unei delegam sindicale din
R. r. Chineză, care ua participa
la sărbătorirea zilei de 1 mai
Cu prilejul zilei de 1 Mai, ziua solidari­
tăţii internaţionale a celor ce muncesc, în
Capitala patriei noastre vor sosi numeroase
delegaţii de oameni ai muncii de peste ho­
tare. •
Luni la amiază a sosit, la invitaţia Con­
siliului Central al Sindicatelor din R.P.R.,
delegaţia sindicatelor din R. P. Chineză.
Din delegaţie fac parte: Tin I, membră
supleantă a Comitetului executiv al Fede­
raţiei sindicatelor din întreaga Chină,
preşedinta sindicatului textil din oraşul Ti-
entsin, Ian Ci-fan, preşedintele Comitetu­
lui sindicatului muncitorilor petrolişti din
Iumen, Lin Cian-fa, şef de staţie de cale
ferată.
La aeroportul Băneasa, oaspeţii au fost
salutaţi de activişti cu munci de răspundere
ai Consiliului Central al Sindicatelor.