Page 4 - 1955-04
P. 4
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI N r. 466
Sesiunea Adunării Populare Examinarea pflngerii Egiptului Declaraţiile Victoria candidaţilor comunişti
a R. P. Albania împotriva Israelului in Consiliul de Securitate lui Edgar Faure la şi social-democraţi în alegerile sindicale
o conferinţă de presă
TIRANA (Agerpres). — TASS NEW YORK (Agerpres). — T ASS A. A. Sobolev, a arătat că în discursurile din industria carboniferă din Ruhr
L»a invitaţia Prezidiului Adunării Popu PiARIS (Agerpres). — La 30 m artie a
lare a Republicii Populare Albania, la 31 La 29 martie, Consiliul de Securitate a rostite de membrii Consiliului de Securi
m artie a sosit la Tirana, pentru a par- continuat examinarea plîngerii Egiptului tate au fost subliniate o serie de cauze avut loc o conferinţă de presă a primu BERLIN (Agerpres). — TASS reiese din inform aţiile primite, candida
tioipa la lucrările celei de a doua sesiuni împotriva Israelului. ale situaţiei încordate existente în această lui ministru al Franţei, Edgar Faure, care La întreprinderile industriei carboni ţii listelor unice au repurtat victoria în
a Adunării Populare, o delegaţie a Sovie regiune. După părerea noastră — a spus s-a ocupat de o serie de probleme pri fere din Ruhr au avut loc alegerile con alegeri. Potrivit datelor preliminare, pen
tului Suprem al U.R.S.S. Intr-un proiect de rezoluţie prezentat el — aceste cauze trebuie să fie studiate vind politica internă şi externă a Franţei. siliilor de întreprindere. La alegeri au tru aceste liste au votat 341.064 persoane,
Consiliului de Securitate spre examinare de către Consiliul de Securitate cu toată El a anunţat că în prezent între Paris, luat parte 355.000 de oameni ai muncii. adică 95,8 la s u tă ; pentru listele candi
Din delegaţie fad parte : M. P. de către delegaţiile Franţei, Angliei şi obiectivitatea şi im parţialitatea Totodată, Londra şi Washington au loc Consfătuiri La m ajoritatea întreprinderilor au fost daţilor Uniunii oreştin-democnate au vo
Tanasov, preşedintele Prezidiului Sovietu S.U.A. se propune ca Israelul să fie con Consiliul de Securitate nu trebuie să neso în chestiunea tratativelor între marile pu prezentate liste sindicale unice ale candi tat numai 568 persoane. Candidaţii sin
lui Suprem al R. S. F. S. R. (conducătorul damnat pentru atacul săvîrşit de forţele cotească considerentele expuse aici cu pri teri. daţilor Partidului Social Democrat din dicatului funcţionarilor şi ai altor gru
delegaţiei), T. I. Arhipova şi M. M. Aliev, sale arm ate la 28 februarie a.c. în regiu vire la faptul că una din cauzele princi Germania, Partidului Comunist din Ger puri mici au întrunit 3.242 voturi.
deputaţi ai Sovietului Suprem al U.R.S.S. nea Gaza şi să i se recomande să ia mă pale ale acestei încordări este politica dusă Bronunţîndu-se pentru o convocare cât mania şi celor fără partid. Aşa-numita
surile necesare pentru a preîntâmpina în de anumite state în Orientul apropiat, al mai grabnică a conferinţei marilor puteri, „mişcare profesională Rin-Ruhr“, creată După cum relatează presa democrată,
Pe aerodromul din Tirana, delegaţia a vuitor asemenea incidente. cărei scop este înjghebarea de blocuri mi Faure şi-a exprimat însă părerea „pri de Uniunea creştin-democrată pentru a candidaţii Partidului Comunist din Ger
fost primită de E aver Hodja, prim -secre- litare. pa ar putea dăuna eficacităţii unei ase scinda sindicatele vest-germane, a desem mania, care au candidat pe listele unice
tar al Comitetului Central al Partidului In şedinţă a luat cuvântul şi reprezen menea încercări“. nat Candidaţi pe liste separate. După cum ale sindicatelor, au obţinut la numeroase
Muncii din Albania, Hadji Leshi, preşedin tantul U.R.S.S., A. A. Sobolev. Probabil, a spus în continuare Sobolev, întreprinderi succese considerabile.
tele Prezidiului Adunării Populare, Meh- că membrii Consiliului de Securitate ştiu La cererea ziariştilor de a explica de
med Şehu, preşedintele Consiliului de Mi Sobolev a subliniat că aceste acţiuni ale claraţia sa făcută în Consiliul Republicii
forţelor armate israeliene reprezintă o
niştri, şi de alte personalităţi. gravă încălcare a Cartei O.N.U. şi accen din inform aţiile presei că recent la fron în chestiunea recunoaşterii Republicii
La 31 m artie şi-a început lucrările la tuează încordarea existentă în această re tiera tureo-siriană au fost concentrate Populare Chineze, şeful guvernului a răs Delegaţia sovietică ia conferinţa asiatică
Tirana cea de a doua sesiune a Adunării giune. f importante forţe arm ate turceşti. După puns că el n-a avut în vedere o recu
Populare a Republicii Populare Albania. Este necesar — a spus Sobolev — să se cum subliniază presa, aceste acţiuni ale noaştere imediată, ci „consultări ale pu pentru slăbirea încordării în relaţiile
La şedinţă a-u participat Eiwer Hodja, atragă atenţia membrilor Consiliului de Turciei sînt în legătură directă cu încer terilor atlantice“ în această chestiune. internaţionale
Securitate asupra faptului că încordarea carea acestei ţări de a forţa Siria să par
prim -secretar al C.C. al Parbidului Muncii Faure a declarat în continuare că pro
din Albania, Mehmed Şehu, preşedintele existentă în această regiune este o conse ticipe la pactul turco-irakian. blema austriacă poate constitui obiectul MOSCOVA (Agerpres). — TASS fronov, redactorul şef al revistei „Ogo-
Consiliului de Miniştri, Hadji Leshi, pre cinţă a politicii duse în Orientul apropiat Este evident, a declarat reprezsentantul unor tratative între marile puteri. După cum s-a mai anunţat, la începutul niok“; prof. Nadiia Bazanova, (Kazahstan);
şedintele Prezidiului Adunării Populare, şi mijlociu de anumite state, politică în lunii aprilie va avea loc la Delhi (India) poetul Miirzo Tursim-Zade (Tadjikistan) ;
şi alţi conducători ai partidului şi guver dreptată nu spre întărirea păcii şi rela sovietic, că Turcia n-ar putea exercita Tineretul polonez întfm p ină Conferinţa asiatică pentru slăbirea încor compozitorul Veli Mubatov (Turkmenia) :
nului, precum şi delegaţia Sovietului Su ţiilor prieteneşti între statele din această o asemenea presiune asupra ţărilor arabe cu entuziasm Festivalul dării în relaţiile internaţionale. Isa Ahunbaev, preşedintele Academiei de
prem al U.R.S.S. în frunte cu M. P. Ta- regiune, ci spre înjghebarea unor blocuri dacă n -ar fi încurajată de anumite pu M o n d ial al Tineretului Ştiinţe din Kirghizia ; Djura Hodjaev.
rasov, vicepreşedinte al Prezidiului Sovie militare. teri oare se află în spatele ei. Comitetul de pregătire, oare a fost creat preşedintele Consiliului republican ai sin
tului Suprem ai U.R.S.S. şi preşedintele VARŞOVIA (Agerpres). — PAP în U.R.S.S. în legătură ou apropiata con dicatelor din Uzbekistan ; Ziautdin Baba-
Prezidiului Sovietului Suprem, al RS.F.S.R. In încheierea şedinţei, Consiliul de Se Citez aceste fapte, a spus Sobolev, pen *La Varşovia a avu t loc un miting la ferinţă, a hotărît să trim ită la lucrările hanov, membru al Prezidiului conducerii
curitate a trecut la vot şi a adoptat în tru a atrage atenţia membrilor Consiliu care au participat aproape 8.000 de stu conferinţei o delegaţie în frunte cu scrii
Pe ordinea de zi a sesiunii figurează unanimitate proiectul de rezoluţie prezen lui de Securitate că la examinarea pro denţi de la Institutul de ştiinţe şi tehno torul Nikolai Tihociov. Din delegaţie fac religioase a musulmanilor din Asia cen
problemele au privire la politică externă tat de delegaţiile celor trei ţări. blemei încordării din Orientul apropiat logie din Varşovia, cal mai mare institut parte scriitorii Alexandr Komeiciuk,
a guvernului Republicii Populare Alba nu pot fi trecute sub tăcere cauzele ade tehnic din Polonia. Vanida Vasiievskaia şi Ilya Ehrenburg; trală şi Kazahstan; Hakim Omarov, imam
nia, proiectul bugetului de stat pe 1955 şi In şedinţa din 30 martie a Consiliului de vărate ale acestei încordări. Asistenţa a întâmpinat cu căldură pa Mihaii Nesterov, preşedintele Prezidiului
elte probleme. Securitate, a fost examinată o altă rezo Constantin Ale cu (R. P. R.) membru în Camerei unionale de comerţ ; Evghenii al Moscheiei din oraşul Semdpalatinsk
luţie, prezentată tot de delegaţiile Fran Făcînd în încheiere o analiză a proiec Consiliul F.M.T.D., care a rostit o cuvîci- Jukov, membru corespondent al Acade
Conferinţa unională ţei, Angliei şi S.U.A. In proiectul acestei tului de rezoluţie al „celor trei“, repre .tare. Vorbitorul a adus salutul tineretu miei de Ştiinţe a U.R.S.S. ; Anatolii So- (Kazahstan) ; Leonid Makarcenkov, secre
rezoluţii guvernele Egiptului şi Israelului zentantul Uniunii Sovietice a declarat că
sînt invitate să colaboreze cu şeful statu delegaţia U.R.S.S. va sprijini acest pro tar responsabil adjunct al Comitetului so
iect de rezoluţie, avînid în vedere că el
vietic pentru apărarea păcii.
a oţelarilor sovietici lui m ajor al observatorilor O.N.U. în Pa este acceptabil pentru părţile direct in lui român, iar în numele Comitetului in De la comisia regională de fotbal
lestina, în ceea ce priveşte aplicarea mă teresate — Egiptul şi Israelul. ternaţional de pregătire a celui de al
ZAPOROJIE (Agerpres). — T ASS surilor pentru menţinerea securităţii în 5-lea Festival Mondial al Tineretului şi
Pus la vot, proiectul de rezoluţie a fost
La Zaporojie s-a deschis conferinţa zona liniei de demarcaţie dintre Israel şi adoptat în unanimitate. Cu aceasta, şe Studenţilor pentru pace şi prietenie a urat In urma jocurilor de fotbal desfăşu Preda Ioon, ambii de la colectivul spor
unională a oţelarilor. convocată de Minis Egipt. dinţa Consiliului de Securitate a luat studenţilor Institutului de ştiinţe şi teh rate în cea de a treia etapă a campiona tiv „Minerul“ Lonea.
teru l Metalurgiei Neferoase ăl U.R.S.S. şi sfârşit. nologie din Varşovia succese în învăţă
Luând cuvântul, reprezentantul U.R.S.S.,
de Asociaţia tehnico-ştiinţifică pentru si tură, în obţinerea unor rezultate cît mai tului regional, subcomisia regională de 2 — Se suspendă pe trei etape, (3-10
derurgie. bune în cinstea marelui festival care va omologări a stabilit următoarele rezultate: şi 17 aprilie a.c.) jucătorul Baier Dumi
Participanţii la conferinţă discută ape Siria respinge presiunile străine avea loc' în august la Varşovia. Metalul Brad—Flam ura roşie Lupeni 4-3 tru de la colectivul sportiv „Metalul“
lul adresat de colectivul combinatului me
Participanţii la miting au ales apoi în Flacăra Orăştie—Flamura roşie Alba 1-1 Ghelar.
talurgic din Magnitogorsk siderurgiştiilor exercitate asupra sa unanimitate delegaţii lor 1a cel de-al 3-lea Metalul II 108—Constructorul Hune 3 — Sa suspendă pe două etape (3 şi 10
din Uniunea Sovietică, pentru îndeplini
Congres pe întreaga Polonie al partizani doara 1-3 aprilie a.c.) jucătorul Podolean Gheorghe
rea înainte de termen a planului pe 1955, ° Moţiunea adoptată de pralamentul sirian ° Armata siriană se pregăteşte lor păcii care urmează să-şi înceapă lu Metalul Călan—Progresul Deva 1-1 de la colectivul sportiv „Metalul“ Zlatna.
ultim ul an ăl celui de al 5-lea cincinal. să dea o ripostă oricărui atac din partea Turciei ® O delegaţie guverna crările la 3 aprilie la Varşovia. Locomotiva Alba—Avântul Sebeş 0-6 Subcomisia de disciplină evidenţiază
Conferinţa va dura câteva zile. La confe mentală siriană a plecat la Cairo Minerul Lonea—Metalul Ghelar 0-2 Comportarea şi ţinuta sportivă a echipelor
rinţă vor fi ascultate şi discutate peste 30 BEIRUT (Agerpres). — Da 29 m artie presiune străină“. La 29 martie parla Noi ciocniri între trupele Metalul Zlatna—Locomotiva Simeria 1-6 „Metalul“ Călan şi „Progresul“ Deva.
de referate privind principalele probleme a avu t loc şedinţa comisiei parlamentare mentul sirian a adoptat în unanimitate israeliene şi egiptene In general comisia regională de fotbal
ale dezvoltării siderurgiei şi sporirii pro pentru Afacerile Externe la oare minis această hotărâre. După această etapă clasamentul se pre-
ducţiei de oţel. tru l Afacerilor Externe al Siriei. Haled CAIRO (Agerpres). — După cum trans zintă în felul ...m ător: consideră că lupta sportivă pentru un loc
Azem, a prezentat un raport ou privire BEIRUT (Agerpres). — Potrivit rela m ite corespondentul agenţiei United Press, din ce în ce mai bun în clasament, se
lu p t e de s t r a d ă Ea S a ig o n la politica externă a guvernului sirian şi tărilor ziarului „A l-Şark”, cercurile ofi la 30 .martie. în timpul unui schimb de Metalul Ghelar 3 2 1 0 4:1—5 înteţeşte de la etapă la etapă. Astfel jo
în special cu p rivire la relaţiile siriano- ciale din Siria au declarat că forţele ar focuri cu trupe israeliene în apropiere de Locomotiva Simeria 3 2 1 0 11:4—5 curile programate în etapa de astăzi vor
PARIS (Agerpres). — După cum anun turce. mate turceşti au fost masate de-a lungul linia de armistiţiu, un soldat egiptean a Metalul Brad 3 1 2 0 4:0—4 putea aduce serioase modificări în clasa
ţă ziarele pariziene, la luptele dare au a- întregii frontiere turco-siriene; pe de altă fost rănit. Schimbul de focuri a continuat Flamura roşie Alba 3 1 2 0 3:1—4 ment. Pentru a cunoaşte acest lucru dăm
vut loc m arţi noaptea la Saigon între de După dezbaterile pe marginea raportu parte, se subliniază că armata siriană se timp de 90 de minute. Avântul Sebeş 3 2 0 1 8:4—4 mai jos programarea jocurilor pentru cea
taşamentele armate ale sectelor religioase pregăteşte activ pentru a da o ripostă ori Flacăra Orăştie 3 1 2 0 5:3—4 de a IV -a etapă.
şi trupele guvernamentale au participat lui, a fost adoptată în unanimitate ur cărui eventual atac împotriva teritoriului Referindu-se la informaţii primite de la Coasfcructorul Huned. 3 1 1 1 5:4-5 Locomotiva Simeria—Metalul Brad
unităţi de tancuri şi paraşuitişti din ar mătoarea m oţiune: „Toate partidele şi sirian. reprezentanţi ai armatei egiptene, cores Progresul Deva 3 1 1 1 5:5—3 Avântul Sebeş—Flamura roşie Lupeni
mata sud-vietnam eză Palatul guverna pondentul precizează că o patrulă israe- Metalul Călan 3 1 1 1 3:3—5 Minerul Lonea—Flacăra Orăştie
mental a fost transformat într-o adevă organizaţiile, indiferent de linia lor poli DAMASC (Agerpres). — La 30 mar liană a pătruns pe o adâncime de 200 me Flamura roşie Lupeni 3 1 1 1 5:6—3 Progresul Deva—Constructorul HunecL
rată fortăreaţă. tie, o delegaţie guvernamentală siriană tri în zona egipteană. Metalul II 108 3 1 0 2 6:7—2 Metalul II 108—Metalul Călan
tică, sînt solidare ou guvernul în Ce pri Metalul Zlatna 3 1 0 2 4:9—2 Flamura roşie Alba—Locomotiva Alba
Ziarul „L’Humanité“ scrie că la Saigon condusă de ministrul Afacerilor Externe, Egiptul a înaintat o pllngere Comisiei Minerul Lonea 3 0 0 3 1:6—0 Metalul Ghelar—Metalul Zflatna
domneşte „o panică generală“. Numeroşi veşte necesitatea adoptării unei poziţii mixte de armistiţiu. Locomotiva Alba 3 0 0 3 1:13-0
locuitori au fost nevoiţi să-şi părăsească unice împotriva presiunilor străine la Haled Azem, a plecat cu avionul din Da Ţinând cont de tăria acestcr jocuri. în
locuinţele distrusa. Numeroşi soldaţi ai Agenţia United Press relatează de ase In acelaşi timp subcomisia de d isti- viitor, comisia regională de fotbal reco
arm atei guvernamentale au trecut de care este supusă Siria şi împotriva orică masc la Cairo, unde va duce tratative ou menea că persoane oficiale din Iordania plină, în urm a abaterilor de la disciplina mandă colectivelor sportive de a lua toate
partea detaşamentelor armate ale secte au anunţat că forţele arm ate israeliene au sportivă, a luat următoarele hotărîri : măsurile de pregătire tehnică şi educativă
rui amestec străin care duce la ştirbirea reprezentanţii Egiptului şi Arabiei Sau deschis la 30 martie foc din aruncătoare a jucătorilor în scopul înlăturării acte
de mine îm potriva unui sat de frontieră 1 — Se suspendă pe două etape (3 şi 10
suveranităţii şi libertăţii ei de a duce o dita în legătură cu crearea noii organiza
politică naţională. Ele declară ferm că
ţii inter-arabe de colaborare m ilitară şi
lor religioase. Siria nu va putea fi influenţată de nici o economică. al Iordaniei. aprilie a.c„) jucătorii: Andraş Ştefan şi lor de indisciplină.
înainte cu fermitate. Creşterea ei este însă creşterea neîncetată a productivităţii cantitatea şi calitatea m antii sale. Aceasta
legată de anumite greutăţi şi contradicţii.
îm potriva înţelegerii vulgarizatoare a legii In prezent agricultura nu produce încă muncii. Creşterea sistematică a producti stimulează pe fiecare om a l muncii să lu
economice fundam entale a socialismului suficiente produse pentru satisfacerea de
plină a necesităţilor c'rescînde ale socie vităţii muncii pe baza tehnicii celei mai creze mai bine, iar drept rezultat cresc
tăţii. Datorită sporirii simţitoare a sala
riului real al muncitorilor şi funcţionari înalte este factorul hotărâtor al creşterii veniturile sale.
lor, a veniturilor colhoznicilor, a reduce
rii sistematice a preţurilor cu amănuntul neîncetate a producţiei socialiste. Ea asi In cadrul hotărârilor partidului şi guver
ale mărfurilor, creşterea puterii de cum
părare se desfăşoară într-un ritm mult gură totodată sporirea rapidă a produc nului au fost elaborate măsuri ample în
mai rapid decât creşterea producţiei agri
cole, a producţiei articolelor de consum ţiei, reducerea cheltuielilor d e ' produoţie vederea sporirii Continue a cointeresării
popular.
(Urmare din pag. 3-a) Este incontestabil dă sistemul socialist duirea înapoierii tehnice este deosebit de şi creşterea consumului popular. materiale a colhoznicilor, a lucrătorilor din
de planificare a economiei naţionale des primejdioasă. Dezvăluind această neconcordanţă, care
uned creşteri puternice a producţiei m ij chide posibilităţi uriaşe pentru economi este o contradicţie legată de creşterea „In comparaţie cu capitalismul — scria S.M.T.-uri şi sovhozuri. în dezvoltarea
loacelor de produoţie are o importanţă sirea de mijloace de producţie şi de mun In concordanţă deplină cu legea econo noastră, partidul a indicat calea concretă
covârşitoare pentru ţara sovietica, care că vie. Aceste posibilităţi trebuie să fie mică obiectivă a creşterii cu precădere a pentru lichidarea ei. In vederea rezolvării V. I. Lemn — comunismul înseamnă o pro producţiei sociale. în m ărirea productivi
creează baza materială şi de producţie a folosite La maximum. Această economisire producţiei mijloacelor de producţie, par sarcinii de sporire a producţiei bunurilor
comunismului, care înfăptuieşte sarcina is se referă însă la mijloace de producţie tidul şi guvernul urmează şi vor urm a şi de larg consum, de produse alimentare, ductivitate a muncii superioară, obţinută tăţii agriculturii şi a creşterii animalelor.
torică de a ajunge şi a depăşi principalele deja în funcţiune. Or, pentru satisfacerea în viitor cu fermitate linia îndreptată este necesară, înainte de toate, o dezvol
ţări capitaliste în Ce priveşte nivelul pro maximă a necesităţilor mereu crescânde spre dezvoltarea continuă şi cu precădere tare rapidă a agriculturii, care asigură de muncitorii liberi, conştienţi, uniţi, care Folosirea cu pricepere a factorului coin
ducţiei pe oap de locuitor. Unii econo ale maselor .populare, pentru crearea a industriilor de combustibil, metalurgică populaţia cu piine, came. lapte, cartofi,
mişti încearcă totuşi să revizuiască deose unui belşug de mijloace de consum, sînt şi energetică, a construcţiei de maşini, a legume şi alte produse alimentare, iar folosesc o tehnică înaintată”. teresării materiale, adică înfăptuirea con
bit de importanta teza a marxism-lendnis- necesare lărgirea continuă a aparatului de industriei chimice şi a celorlalte ramuri industria uşoară şi alimentară cu materii
mului cu privire la dezvoltarea cu precă producţie, perfecţionarea sistematică a ale industriei grele, spre întărirea capaci prime. In socialism, factorul cel mai important secventă a cerinţelor legii repartiţiei
dere a producţiei mijloacelor de producţie. tehnicii, înlocuirea tehnicii vechi cu teh tăţii de apărare a ţării.
Astfel, în lucrarea „Descompunerea capi nica nouă. iar a tehnicii noi c'u Tina şi Sprijinindu-se pe forţa în continuă creş al sporirii productivităţii muncii este in după muncă are o uriaşă însemnătate
talismului“, discutată la Consiliul ştiinţi mai nouă. Aceasta se poate realiza numai Opinia publică sovietică a criticat cu ho tere a industriei grele, partidul şi guver
fic a l Institutului de economie al Aca pe baza dezvoltării cu precădere a indus tărâre raţionamentele antimarxiste ale nul au elaborat un program închegat în troducerea consecventă a tehnicii înainta pentru îndeplinirea programului avântului
demiei de Ştiinţe a U.R.S.S., A. Katz sus triei grele şi a construcţiei de maşini, oare unor economişti, care neagă legea dezvol vederea unui avânt rapid al agriculturii.
ţine că în condiţiile capitalismului con înzestrează întreaga economie naţională tării cu precădere a industriei grele în Plenara din ianuarie a C.C. al P.C.U.S. a te, mecanizarea şi electrificarea producţiei. rapid al agriculturii, adoptat la plenara
temporan legile teoriei marxist-leniniste cu tehnica înaintată. condiţiile socialismului. S-au găsit însă trasat sarcina ca în viitorii 5-6 ani pro
cu privire la reproducţie se transform ă în unii economişti, care au înţeles această ducţia globală de cereale a ţării să fie ri După Marx, creşterea productivităţii din ianuarie a C.C. al P.C.U.S.
legile diametral opuse ale „autosufocării” Tezele nejuste de mai sus şi-au găsit critică în mod dogmatic, bucherist şi au dicată La cel puţin 10 miliarde puduri
oglindire şi în oartea ,.Materialismul dia căzut în extrem a cealaltă. Ei au început anual, iar producţia principalelor produse muncii îşi găseşte expresie îa aceea că înfăptuirii cerinţelor legii economice
capitalismului. lectic“, editată de Institutul de filozofie să treacă sub tăcere hotărârile partidului animale să fie sporită de două ori
A. Katz revizuieşte înainte de toate teza al Academiei de Ştiinţe a U.R.S.S. „Scopul şi guvernului cu privire la lărgLea pro şi ceva. înfăptuirea programului pen partea muncii vii cuprinse în produs sca fundamentale a socialismului îi sînt subor
producţiei socialiste — se spune în acea ducţiei articolelor de consum popular, cu tru un avlnt rapid al agriculturii va per
leninistă ou privire la legea creşterii cu stă lucrare — este satisfacerea maximă a privire la avântul rapid ăl agriculturii, cu mite dezvoltarea în ritm mai rapid decât de, pe cînd partea muncii trecute creşte donate şi acţiunea legii valorii cât şi ca
precădere a producţiei mijloacelor de pro nevoilor omului. Or, pînă la un anumit privire la dezvoltarea continuă a indus în prezent a industriei uşoare şi alimen
ducţie în condiţiile capitalismului. El afir timp, ritm ul de creştere a industriei oare triei uşoare şi alimentare pe măsura spo tare şi va asigura o creştere accelerată a relativ. Totodată, scade suma totală a tegoriile economice legate de e a : preţ de
mă că în deceniul al 3^1ea al secolului produce articole de consum popular a fost ririi resurselor de materii prime, produse nivelului de trai ol poporului nostru.
X X această lege şi-ar fi pierdut forţa, mai lent deott ritm ul de creştere a in de agricultură. muncii pe unitate de produs. Aceasta în cost, preţ hozrasciot, comerţ, credit etc.
fiind înlocuită cu „legea“ diametral opu dustriei grele. Acest lucru nu este întâm Sarcina obţinerii unui avânt rapid oi
să a rămânerii în urmă a producţiei m ij plător. Producţia de mijloace de produc Aceşti economişti n-au înţeles dă cerin agriculturii poate fi înfăptuită numai pe seamnă că creşterea productivităţii mun Lupta pentru introducerea Consecventă
loacelor de producţie faţă de producţia ţie şi aceea de articole de Consum popu ţele legii economice obiective a creşterii baza unei industrii în neîncetată dezvol
mijloacelor de consum, în condiţiile unei la r n-a putut creşte în acelaşi ritm, de cu precădere a producţiei mijloacelor de tare. Fără maşini, fără o mecanizare com cii presupune drept condiţie hotărâtoare a hozrasciotuiui, pentru folosirea mod
reduceri absolute a întregii producţii. oarece n-au existat condiţii necesare pen producţie pot fi înfăptuite numai cu con plexă a lucrărilor agricole şi a creşte
Această concepţie pseudoştiinţifică a lui tru aceasta“ (E.P.L.P„ 1954, p. 74). diţia dezvoltării proporţionale a tuturor rii animalelor nu poate fi realizată cu dezvoltarea cu precădere a producţiei m ij bună a capacităţilor de producţie, pentru
A. Katz constituie un refren al faimoasei ram urilor producţiei. succes o producţie agricolă modernă.
teorii a falimentului automat al capitalis Economiştii, care neagă legea creşterii Toate acestea arată că tocmai industria loacelor de producţie. reducerea preţului de cost şi. sporirea ren
mului, a cărei esenţă menşevică a fost ou precădere a producţiei mijloacelor de In cursul dezvoltării economiei socia grea este temelia temeliilor dezvoltării
demascată de m ult de către partid. produoţie, trag economia noastră nu îna liste unele ram uri pot să rămână în urmă, producţiei socialiste, condiţia hotărâtoare Sporirea productivităţii muncii este baza tabilităţii întreprinderilor în toate ram u
inte spre Comunism, ci înapoi, pe calea ceea ce produce neconcordanţe, dispropor a trecerii de la socialism la comunism.
In ce priveşte socialismul, A. Katz res rămânerii în urm ă şi a regresului. Răspân ţii parţiale în economia naţională, ^entru creşterii salariului, a bunei stări a maselor rile economiei naţionale reprezintă o pâr
pinge de asemenea legea creşterii cu pre direa acestor teorii ar aduCe prejudicii lichidarea acestor neconcordanţe, pe mă III
cădere a producţiei mijloacelor de pro extrem de grave construcţiei comuniste, sura creării premizelor materiale nece populare. Sporirea productivităţii muncii ghie importantă pentru dezvoltarea pro
ducţie. El consideră că pentru dezvoltarea ridicării bunei stări a poporului sovietic sare, ram urile rămase în urmă trebuie Cerinţele legii economice fundamentale
producţiei socialiste lucrul principal ar fi şi întăririi capacităţii de apărare a ţării dezvoltate un tâmp anumit în ritm accele a socialismului nu pot fi realizate fără trebuie însă să depăşească în mod siste ducţiei socialiste şi satisfacerea cît mai
nu introducerea tehnicii noi, ci reducerea noastre. r a t Aceasta însă nu se găseşte de loc în
cheltuirii de fonduri de bază pe unitate contradicţie cu faptul că baza de neclin matic creşterea salariului. Numai cu a- deplină a necesităţilor crescânde ale po
de produs. A. Katz insistă asupra unui In condiţiile actuale, când agresorii im tit a liniei generale de dezvoltare a eco
ritm egal de dezvoltare pentru ambele nomiei socialiste o Constituie legea creş ceastă Condiţie pot fi create resursele ne porului sovietic.
sectoare ale producţiei sociale- în condi perialişti ameninţă lagărul democraţiei şi terii cu precădere a producţiei mijloace
cesare pentru lărgirea neîncetată a pro Toate acestea arată că înţelegerea justă
ţiile socialismului. socLaUsirnilui cu un nou război, propovă- lor de producţie.
Se ştie că agricultura noastră merge ducţiei şi pentru satisfacerea tot mai de şi folosirea multilaterală a legii economice
plină a necesităţilor oamenilor muncii. fundamentale a socialismului reprezintă o
Ignorarea acestei teze marxiste, deosebit forţă puternică a dezvoltării noastre eco
de importantă pentru activitatea econo nomice.
mică practică, poate duce la încălcarea Programul măreţ al avîntului continuu
cerinţelor legii economice fundamentale a al producţiei socialiste şi al creşterii bu
socialismului şi a desfăşurării normale a nei stări a poporului, trasat de partidul
reproducţiei socialiste lărgite. comunist, cere economiştilor sovietici o
Un rol important pentru înfăptuirea ce elaborare Creatoare a teoriei economice
rinţelor legii economice fundamentale a marxiste, în cea mai strînsă legătură cta
socialismului îl joacă legea repartiţiei după practica construcţiei comuniste şi în luptă
muncă. Uriaşa însemnătate a repartiţiei intransigentă împotriva tuturor devieri
după muncă constă în aceea că ea creează lor de la linia generală a artidului.
cointeresarea materială a lucrătorului în Sub steagul încercat al marxism-leai-
rezultatele muncii sale. In stadiul socialis nismulud, sub conducerea parbidului co
mului această cointeresare materială, per munist, poporul sovietic va îndeplini ma
sonală, a lucrătorului constituie un factor rile ra rcâni ale unei continue şi puter
puternic al ridicării producţiei şi sporirii nice dezvoltări a industriei grele şi pe
neîncetate a productivităţii muncii. baza acesteia — a agriculturii, industriei
Repartiţia după muncă contribuie la uşoare, alimentare, făcînd astfel un nou
Creşterea bunei stări a oamenilor muncii pas înainte pe drumul spre ţelul nostru
prin aceea că face oa partea din produsul scump — spre comunism.
social a fiecărui lucrător să depindă de (Din ziarul „PRAVDA“ nr. 86 (133S4)
Redacţia 5! Adm. ziarului Str. 6 Martie, Nr. 9, Telefon: 188-189, Taxa plătită în numerar eoni. aprobării DirecţiunU .Getţerale P.T.T, nr. 236.320 din 6 noiembrie 1949 = Tiparul Intre*». Poligrafică de Stat DEVA