Page 5 - 1955-04
P. 5
PROLETARI DIN TOATE TARILE UNITI VA!
IN A C E S T N U M Ă R :
Calendar agricol pe luna aprilie însemnări cultural-sportive — Rezultatele aplicării măsurilor tefi-
(pag. 2-a) (pag. 2-a) nico-organizatorice pot fi mai bune
(pag. 3-a)
Să fie lichidată rămînerea în urmă Alegerea noului comitet raional de
— Pentru o muncă mai rodnică
la contractarea sfeclei de zahăr în luptă pentru pace în raionul Sebeş (pag. 3-a)'
ORGAN AL COMITETULUI REGIONALPM.R HUNEDOARA SI AL-SFATULUI POPULAR REGIONAL raionul Hunedoara (pag. 2-a) (pag. 3-a) — Poporul sovietic în primele rînduri
Sfat zootehnic — Hrănirea raţio Mai multă grijă faţă de calitatea ale luptătorilor pentru pace
(pag. 4-a)'
nală a puilor (pag- 2-a) produselor livrate (pag; 3-a)
Anul VII. nr. 467 Joi 7 aprilie 1955 4 pagini 20 bani
Toată atenţia creării de brigăzi artistice De pe întinsul regiunii noastre
de agitaţie la sate
Mişcarea culturală a luat un larg şoare activitatea. Secţia culturală ra întreprindere carboniferă W mmm .....1 Adunare festivă închinată celei
caracter de masă, dezvoltîndu-se din ională n-a privit ou seriozitate această fruntaşă pe ţară = din regiunea noastră =I <*e a 10-^a aniversă*ri.
plin sub regimul de democraţie popu problemă mulţumindu-se doar cu fap-
lară. Oamenii muncii din patria noas •tul că în raion aflase că există în 3 aprilie. Cerul senin de primăvară, li se părea minerilor I au sem nat Apeiui de ia V iena j 9. e l i b e r ă r i i U n g a r i e i
tră au astăzi toate posibilităţile să fiinţate vreo cîteva brigăzi. din Petrila mai frumos Ca orieînd. Ih grupurile care se îndrep §[ La chemarea Comitetului Perma- g In ziua de 4 aprilie a avut lcc în sala cinematografului
desfăşoare o activitate artistică multi tau spre sala clubului miner, se vorbea despre mină, despre §{ „Filimcn Sîrbu“ din Deva, adunarea festivă închinată zilei eli-
laterală şi bogată. Fiecare om al mun O situaţie asemănătoare este şi în munca din adâncuri, despre abataje, cratere, vagonete şi despre § nent pentru Apărarea Păcii din R.P.R.,
cii poate să-şi cultive înclinaţiile în raionul Haţeg. Şeful secţiei culturale, multe alte locuri de muncă şi unelte miniere. Fiecare îşi îm j| berării poporului frate ungar.
orice latură a artei s-ar manifesta ele. tovarăşul Moraru Liviu, ştie prea bine părtăşea experienţa de muncă, arătînd cu amănunte felul în | de a se continua munca de lămurire
In felul acesta au luat fiinţă şi în re oare reuşeşte să învingă greutăţile...“ j| Cu prilejul adunării a luat cuvintul tovarăşul Dumitru
că brigăzile din Peşteniţa şi Subee- jj a cetăjenilor asupra evenimentelor in-
giunea noastră nenumărate formaţii Ajunşi în sala dubului, discuţiile încetează, parcă fără nici M Dejeu, preşedintele comitetului executiv al sfatului popular re -
artistice de cor, teatru, dansuri, etc. tate figurează doar pe hîrtie, dar n-a un motiv iar pe feţele tuturor se poate vedea bucuria unei II ternaţionale şi acţiunea de stringerea
Pe lingă acestea, în munca culturală luat nici o măsură concretă să curme munci bine răsplătite. Ici, ccio, se mai aude cite un crimpei de jf gicnal, care a vorbit despre reAiarcabilele succese obţinute de
se ivesc mereu alte forme noi de acti M de semnături pe Apelul Consiliului
vitate, din ce în ce mai variate. Ase frază : f§ poporul ungar, în cei 10 ani de la eliberarea sa de sub jugul
menea forme noi sînt şi brigăzile ar această -stare de lucruri. Vinovate „Dar lasă... vorbim după adunare...“ H Mondial al Păcii, comitetele de luptă
tistice de agitaţie care au fost create pentru starea de lucruri arătată mai In sală se făcu linişte. In această adunare, totr-o at- B rebiei fasciste, în industrializarea socialistă a ţării, In dezvoi-
după exemplul Uniunii Sovietice. sus sînt şi organizaţiile de partid din jj pentru pace din regiunea noastră,
satele respective, care nu cunosc fap f| tarea industriei |rele şi a industriei constructoare de maşini,
O brigadă artistică de agitaţie tre jj răspund cu un număr şi mai mare de
buie să fie alcătuită din 3 pînă la 15 =fj cît ş.i în. m.ecanizare.a şi transfor.marea. . socialistă a ,agr,ic.u.ltu.r..ii.
membrii, dintre muncitorii fruntaşi ai =j j sPeom,trn.ivăatuurin, ua.idruă„nzăb, roi.i ş•ait.ommainci.festaţii im- | Au fost scoase de asemenea în eviuenţă succesele dobîndtte
ogoarelor. Astfel, se vor alege 2-3 din I
brigadă care se pricep să alcătuiască tul că brigăzile artistice de agitaţie
programul, deobicei format din cînte- mosferă solemnă, de sărbătoare, s-a înmtnat minei Petrila dna- I Astfel, in regiunea noastră pînă în 3 « • P * ™ * in de trai material,
ce, dialoguri, scenete satirice, etc., a- sînt un mijloc eficace de agitaţie po
litică în masă prin care se stimulează peiul de întreprindere carboniferă fruntaşă pe ţară. Drapelul a | ziua de 3 aprilie cele peste 2.600 | « “ “ * ? * »» »“ « * * arte1' O r a to r ii, ^ ţ e i *
dresate codaşilor, chiulangiilor şi al noul şi se combat apucăturile vechi.
tor elemente de acest soi, care împie fost primit de către fruntaşul întrecerii socialiste Mihai ştefan. = echipe au strins 395.000 de semnături a 4. , • ., ,,
dică bunul mers al procesului muncii. I pe Apelul Păcii. In raioanele Haţeg şi 1 , . In
Atitudini condamnabile se manifestă in ropotul aplauzelor furtunoase. TOrbltoruJ 3 arătat relaţiile de prietenie, co-
N-a trecut prea mult timp de la a- şi din partea unor conducători ai sa
pariţia acestei noi forme de activitate Pe anul 1954 colectivul minei Petrila. în frunte cu minerii | Petroşani, pină la această dată, toţi ¦ IaboŢare. * ajutor r ^ p r o c ce s-au statornicit între popoarele
culturală şi în satele regiunii noastre
ea s-a extins, luind fiinţă un număr
Strungarul inovatormare de brigăzi artistice de agitaţie.
Astfel, conducerea căminului cultu
ral din comuna Zam, raionul Ilia, a
fost prntre primele care a format o
brigadă artistică de agitaţie. Brigada
din Zam a contribuit simţitor : prin
programele prezentate la educarea ţă
ranilor muncitori, în spiritul unei noi
atitudini faţă de muncă, în spiritul
unei noi concepţii despre lume şi via
ţă.
O brigadă artistică de agitaţie oare
desfăşoară o activitate intensă este şi
aceea din satul Slmeria Veche, raio
nul Hunedoara. Prin cele cîteva pro
grame prezentate, artiştii amatori ai
acesteia, au reuşit să contribuie la
lichidarea unor lipsuri ce se făceau
simţite în viaţa satelor lor. Aşa de
pildă, în faţa cooperativei se simţea
nevoia unui podeţ, halta din localitate
avoa sală de aşteptare, deşi condiţii
existau pentru a se lichidă aceste lip
suri. Cei vinovaţi au fost puternic sa
tirizaţi de către brigadă, iar ca rezul
tat. la numai cîtva timp după acest
Realizarea filatoarelor din Lupeniluonu. au fost construite şi sala de aş
teptare, atît de mult rîvnită, şi pode
ţul, atît de necesar. Brigăzi artistice
de agitaţie care au desfăşurat o acti
vitate rodnică mai sînt şi în satul Gal-
tiu, raionul Alba. Beriu, raionul Orăş-
tie. Berthelot. raionul Haţeg, etc.
Cu toate rezultatele pozitive obţi
nute pînă în momentul de faţă, totuşi
Conţiibuţia ceferiştilormunca brigăzilor artistice de agitaţie,
n-ă ajuns la nivelul dorit. In unele
sate, brigăzile artistice de agitaţie
sînt create doar pe hîrtie. Aşa de pil
dă. dacă stai de vorbă cu şeful sec
ţiei culturale a sfatului popular raio
nal Sebeş, tovarăşul Bojiţă Traían,
afli imediat că brigăzile artistice de
agitaţie din acest raion merg bine şi
că printre fruntaşe se numără cele
din Jina, Gîrbova, Şugag şi Miercu
rea. Bineînţeles că toate aceste date
tovarăşul Bojiţă le cunoaşte doar din
telor noastre. Aşa de pildă, pentru Mihai Ştefan, Haidu Iu ta, Kibedy Adalbert, Mia Ioan, Cemişe | cetăţenii au semnat Apelul, in raionul 1 romin ?1 ™®3 r danmmdu-se zidul vrajbe, şi al şovimsmuta
faptul că brigada artistică de agitaţie Cornel. Bexa Petru şi mulţi alţii, şi-a realizat plănui în pro- % Alba s-au strins 65.012 semnături, in I ca rlalcat f f.către “
din Berthelot a „îndrăznit’’ să critice cent de 103%. Sarcina planificata pentru preţul de cost, a fost g Hunedoara 53.068, iar in raionul Se- jg nt>as *e- caTe nu 0 a s au r. u şi au up mpreun pen-
de asemenea realizată, iar cărbunele extras, a fost de calitate _ b_ eş 5--0--.-8-7--9----d--e---s-e--m---n--ă--t-u--r-i-.---D---e---l-a----d--e-s-- _!! tru acelaşi ţel, împotriva moşierilor români şi a grofilor unguri.
apucăturile vechi ale unor lucrători §| chiderea campaniei de stringerea i Expunerea făcută de tovarăşul Dumitru Dejeu a fost m
birocraţi de la sfatul popular care tă superioară, conţinând un procentaj scăzut de cenuşă.
răgănau rezolvarea cererilor oame
DuDă înmînarea drapelului au luat cuvântul mai mulţi mi- j j semnăturilor pe Apelul păcii şi pînă 1 repetate rînduri viu aplaudată de cei peste 800 de participanţi
nilor muncii, preşedintele sfatului
neri. Astfel Deleanu Victor, Croitoru Gheorghe, inginerul Fur- !| aciim> s _ a u ţinut 1.496 de adunări şi I la ac&a9tă adunare fest.ivă' _ J
popular, a trecut la o manifestare ne dui Ronvute şi mulţi alţii ş-au angajat să lupte eu hotărîre | manifestatii la care au participat I Adunarea festiva, închinată celei de a 10-a aniversăn a
sănătoasă faţă de această brigadă.
pentru menţinerea drapelului de întreprindere carboniferă ftu n - | 207 .8 9 3 ckăţeni, care în cuvinte sim- I ,eUberSrii Lrate *-a încheiat cu rularea Mmu-
. Brigăzile artistice. de agitaţie şi-au taşă pa ţară. ple dar hotărite, au protestat împotri- h U1 ”Banu' •
cîştigat simpatia oamenilor muncii va unui eventual război atomic, con- | -----------------
pentru faptul că ele au contribuit la li — Prea mult timp îmi ră- dispozitiv... Şi, îi expuse mai pdaemrianiiinştdiioirn.tenţ'iile criminale ale im - f1 -A« pli*icaw i•n i•ţi•ati•va grupei• sindj *ic_a_ile „n„r. ,IVq
chidarea lipsurilor din diferite com ¦psişta rectificarea axelor doti- = Acţiunea de stringerea semnături- | _ Noiaplicăm iniţiativa gru- Virginia şi Vlad Matiida, ab
partimente ale muncii De aceea, a- te. Cum să le f-ac mai repsde? strului părerea Lud.
oeastă încredere trebuie răsplătită cu Aceasta era întrebarea care — încearcă de pune totul | lor, în regiunea noastră, continuă cu | p6i sin(iicaJe 19 de la ta- solvente ale Şcolii profesio
,o muncă ro d n ic ă ^ principială. Ade pe hîrtie, i-a mai spus mais -- acelaşi entuziasm. g treprindorea „21 Decembrie“ nale din Satul Mare — ne-a
vărul trebuie să fierespectat cu stric . frământa mintea tânărului trul. Eu am să te ajut. % Bucureşti — spune comunistul ajutat şi pe noi. Cînd am ve-*
teţe şi sezisările făcute de către bri
strungar Bogar Simion, de La Tânărul Bogar Simion, un I R e g iu n e a n o a s tr ă a în d e p lin ii | nîou Constantin, sudor în nit aici în secţie, nu cunoş
team ce fel de electrozi să fo
găzi să fie întotdeauna juste. In acest U.R.U.M Petroşani. In atelier, bun strungar, s-a şi apucat de | planul de colectare a cărnii | sectia constr“a!ii- In brig3dă losim şi cum ‘ să aşezăm pie
la masă, pe stradă şi chiar lucru. A luat mai multe cărţi pe Ir.m I a 3 anului 1V3D Ü avem 10 tineri, care mai au sele pentru a suda mai uşor.
fel, brigăzile vor avea autoritate şi se seara în pat, întrebarea îl sâ ^ nevoie de unele cunoştinţe. Cu ajutorul lui practic, reu
tehnice de la cabinet şi stu 1 şim să ne depăşim normele cu
vor putea bucura în permanenţă de 50-60%. De multe ori îl în -
simpatia oamenilor muncii. câie mereu. diind şi-a complectat ideia. 1 Datorită muncii politice desfăşurată 1 această iniţiativă, reu- trecem...
Pentru lichidarea grabnică a lipsu Intr-o dimineaţă, s-a dus la Nu peste mult timp, de la 1 de organele de partid şi de stat, pre- 1 ^ să ridicam pe tmem mai Iată deci, că faptele confir
şut aproape cu o oră mai de cabinetul tehnic, un dosar pe 1 cum şi a muncii organizatorice depuse § slab P lă t iţ i la nivelul celor mă, că în brigada 3 C. se a-
rilor existente, munca brigăzilor ar oare scria: „Dispozitiv pentru p mai ridicaţi. plică cu succes iniţiativa gru
tistice de la sate trebuie intensificată vreme. Privind îndelung B de C.S.C.P.A., pianul de colectare a fi Ca să ne dăm seama de a- pei sindicale nr. 19.
şi axată pe problemele cele mal prin strungul, şi parcă cerîndu-i rectificat axe cotite“, aprobat, g cărnii pe primul trimestru al anului § devărui cuvintelor comunisfcu-
cipale. Aşa de pilda, în momentul df părerea, îşi zise: „Oare voi M lui Nicu Constantin, este de Dar despre munda comu
faţă atenţia noastră trebuie îndreptată reuişi ?” Ih minte î i . încolţise a“ţref“.o“st î“nmTân”at scTşehfiu,ţrelulrei de sec- ¦| ?19.u5n5e a^ fo,st00i,n/dfceolinit pe întreaga re- nistului Nicu Constantin se
făcute pot spune mai multe. Să a -
mintim numai sîrguinţa pe ca
spre muncile din campania agricolă de un plan, iar când maistrul sec după ideda inimosului strun = Dintre raioane, cele mai bune rea- §j ajuns să urmărim creşterea re a depus-o pentru califica
primăvară. In acest sens, trebuiesc ţiei îl întrebă în glumă, dece gar, s-au transformat intr-un 1_ rea tinerilor Funea Gheorghe
minunat dispozitiv. Cu el, tî- lizări le-au obţinut: Sebeş, care a în j§ producţiei realizată de tânăra şi Voinicescu Gheorghe, care
j deplinit planul de colectare a cărnii cu 1 Cestdn Drăguţa, care la înce- acum sînt în rîndul fruntaşi
scoase în evidenţă metodele fruntaşi- „nu poate“ dormi, Bogar îi nărui Bogar, a redus timpufl 107%>, Haţeg cu 127°/o, Hunedoara W: put nu stăplnea prea bine lor din uzină.
=3a
lpr Şl satirizaţi cu^ asprime cei rămşşi răspunse s i m p l u ... axele-'A--dcoe.t.i’.tfeixad.ree ,lape.24s0trumnginuateatxeelo15r n1n1,iu5m*m/p»errş’oiaa^lsieiărc„o1„m0„3u%nnp.e D„eunnafldspeem„pe,alnanennaul,l sînHdete a__S tainele aparatului de sudat. In Ca sudorul Nicu Constanţii
în urmă, oare mai muncesc după me luna ianuarie, de pUdă, contribuie la aplicarea cu siw
- N...u_-_m.i dau pace ces a iniţiativei grupei sii
todele învechite aşteptînd să ciute cu dicale nr. 19 şi tînărul Ruî
cotite. M-am gândit să fad un minute. | colectare a cărnii a fost nu numai in- f vu,t 0 deP^ire d; 6%’ în luna Vasile.
cul şi numai după aceea să iasă. la
1 deplinit dar şi depăşit. De exemplu, I Lsbnrarie de 34%' lar luîla
însămînţait. , . . . -
1 comuna Pui din raionul Haţeg a în- 1 m3rtie 3 ob{inu,t 0 depâşire de
Pornind de la faptul că brigăzile 1 deplinit pianul de colectare'a cărnii | 49.3%. De ea s-a ocupat insu?!
artistice de agitaţie sînt un. ajutor pre
A trecut mai bine de o lună lizărisânt tov.din brigăzile lui = pe primul trimestru cu 200%, comuna -m---c--o-m---u--n--istt"u'l Nicu Constantin,
ţios în muncă, căminele culturale, sub
îndrumarea organizaţiilor de partid să de oînd colectivul ds la fila Pop Alexandru şi Avram An- 1 Răchitova cu 167°/o, Rîul Alb cu 167%, 1 “““i1 dkltre ce“. mai ’'5un'1 su_
tura Lupeni s-a angiajet ca să dronic din secţia fiteitară, g iar din raionul Ilia. comunele Dobra, S dori eleota'ici ai secţiei.
teşti şi a sfaturilor populare trebuie să Cinstească ziua mtemaţionallă Goia Vercnica, Şuket Irina şi j j Buruiene, Ilia şi Lăpuşnic, şi-au rea- H — Tovarăşul Nicu Constan-
ducă o muncă hotărîtă pentru ca în fie a oamenilor muncii cu noi Hortopan Paraschiva din sec- g Uzat planul intre 110-160°/o. Ü tin — spun tinerele Tudor
care sat ai! regiunii noastre să ia fiin
realizări ps oaiea îndeplinirii ţte răsucit, iar de 1a secţia jj ----o----
ţă o brigadă artistică de agitaţie. De
altfel unele conduceri ale căminelor planului cincinal. In această depanai s-au evidenţiat to- A 27-a întovărăşire
lună, filatorii .au muncit cu zel varăşele Kram er Ileana şi Be-
culturale din regiunea noastră cum
înscriind pe graficul de pro lcvan Olivia. s De curînd s-a inaugurat în comuna n Munoitorii din complexul Un aport de seamă la d<
sînt cele din : Rapoltul Mare. Sîntan- ducţie noi depăşiri de plan. păşirea planului l-au adus t
Succese frumoase au fost jj Lăpuşnic, raionul Ilia, încă o întovă- Jj staţiei C.F.R. Subeetate cins- nerii Bora Ioan, Mănja Par
drei şi altele şi-au luat de mult an Astfel, planul la fire de mă obţinute şi de tovarăşii care B răşire agricolă. tele, Crăciun Nicolae, impi€
tase a fost depăşit cu 1%, iar ^ tesc Ziua internaţională a oa- gaţii de mişoare Băloiu Ioa:
gajamentul că vor forma brigăzi, însă la sulfura de carbon şi-au în lucrează la secţia de valorifi- | Printre primii care s-au înscris în J a n i lo r muncii ou noi succe- Georgescu Constantin, tua
trecut angajamentul, obţinând condusă de tovarăşul Ign*
ele n-au fost respectate nici pînă în un indice de realizare de deşeuri, în luna martie, această întovărăşire se numără şi tă- _ i în îndeplinirea sarcinilor Nicolae şi lăcătuşul de revi
=| doAppUlaon!.nd ^ pricep3re zie Viteazu Alexandru.
momentul de faţă. In satul Tîmpa, 105,2%. Pe filatură, planul va ! k livret te O.C.L. produse __ râmi muncitori Negriţă Ioan, B’ ar’na
| CEHAN MARIN
bunăoară, se găsesc largi posibilităţi loric a fost realizat în pro corespondent voluntar
cent de 101,4%. industriale cordonet în valoa- s=_ GhAecoer6agshtea,’ Costa A27d-raiaînnt'soivaălrţăiiş.ire “H t.od.,.o,le d.e munca_. sovietic.e .„Ko-
de a se forma o brigadă, însă condu re de 23.2o6 lei şi macrame in este a din
Fruntaşi în munca tţfcpusă S
cerea căminului cultural susţine că valoare de 17.830 lei. S v2llov Kuzneţov, acest har-
pentru obţinerea acestor rea-
n-au elemente de „talent“. Realitatea In munca de valorificarea I r a ' ° m " 1,13 Ş' 3 2’ 3 m îiin Îata *" c0' 1 nic ccdectiv a reuşit să-şi de-
este însă cu totul alta ; elemente sînt deşeurilor s-a evidenţiat in | m una U Pu5nic- ş păşească pianul de producţie
Adevăratul motiv pentru care satul mod deosobit P^Iică Viorica lllllltlimiltimillll \ llliinilllHIIIIIHIIII în luna trecută cu 32%.
munca birocratică duşă la adăpostul Tîmpa n-are brigadă artistică de agi
rapoartelor şi a telefonului. Realitatea taţie este lipsa de preocupare pentru
pe teren este cu totul alta. In comu formarea ei. In această situaţie mai Pentru o recoltă bogată în anuí acesta Mai mult spirit de orientar
nele Jina, Şugag şi Gîrbova, brigăzile
artistice sînt doar pe hîrtie. E adevă sînt şi a-Ite comune ca : Sarmisege- Tractoriştii de la S.M.T. Orăştde au în Dan Graţian, Simoc Ionică şi Petruţ Au va mai trebui pe viitor să aştepte „pară în folosirea cadrelor
rat că în comuna Miercurea s-a for tuza, Băcla, Daia Romînă, Hăşdat, etc. ceput lucrările agricole de primăvară cu rel. mălăiaţă“, oi să se intereseze din tim.p
mat la S.M.T. în urmă ou două luni. de toate lucrările ce-1 privesc direct. Se ştie că din cauza timpului nefav<
o brigadă. Membrii brigăzii au pre Pentru a obţine rezultate cit mai multă rivnă. Astfel, tractoristul Oniga Paralel cu muncile de însămînţare, ţă rabil, lucrările de întreţinere, cît şi cei
zentat un program frumos care a fost rodnice, brigăzile artistice de agita Aurel a realizat pînă acum, un procentaj ranii muncitori din Lăpuşnic se pregătesc D. S. de însămânţări, au întîxziat. Faţă de ace«
primit ou multă căldură de muncitorii ţie trebuiesc folosite cu toată price de 58%, din plan, Polgar Ioan 55% şi Faur pentru însămînţarea cartofilor iarovizaţi. corespondent stă situaţie, este limpede că în faţa D
staţiunii. După acest program însă, perea, îmbi-nînd în permanenţă munca Ioan 46%. De remarcat este exemplul lui Boia Adrian, 'R recţiei agricole a sfatului popular regie
brigada a început să se destrame, da culturală cu sarcinile ce ne stau în nai, stau sarcini deosebit de importanţi
torită faptului că ea nu cunoştea te faţă în campania agricolă de primă Tot aşa brigada a cincea condusă de Barna Miaria şi Fărău Iulian, care au ia- Fruntaşi în muncile agricole de primă Ea este aceea care trebuie să coordone2
meinic felul cum trebuia să-şi desfă- vară. Numai în felul acesta rezulta vară din comuna Strei-Singeorgiu, raionul şi să îndrume organele agricole raional
tele obţinute de brigăzi vor fi cele do tovarăşul Husan a realizat din plan 39%, rovizat însemnate cantităţi din cartofii de Hunedoara, sînt ţăranii muncitori Cîmpea- şi comunale pentru ca acestea, la rîndi
rite. nu Petru, Hordescu Anişca, Gheber, Gaş- lor, să poată lua toate măsurile în ved<
brigada a treia condusă de tovarăşul Mi- sămânţă. In momentul de faţă, aceşti ţă par. Detcoi Ianoş şi Petru M ana care au rea executării la timp şi în condiţiui
şi terminat însămînţarea orzului şi ovă agrotehnice superioare, a lucrărilor agri
hădlă Avram a realizat 32%, iar brigada rani muncitori îşi grăpează semănăturile zului. In total în comuna Strei-Sîngeor- cole de primăvară — ştiut fiind că de z
giu, s-au însămânţat pînă acum peste 15 cestea depinde recolta anului *în curs.
întîia condusă de tovarăşul Gristea Nico de toamnă. hectare cu orz, ovăz, grîu de primăvară şi
cartofi.* In momentul de faţă, ţăranii mun Aşa dar, cu asemenea probleme ar tr*
lae a realizat 27%. * TCACIUC MIHAI citori mai sus amintiţi îşi pregătesc pă bui să se ocupe Direcţia agricolă regie
mântul pentru însămînţare. nală — respectiv tovarăşul Lasou Ioan. dj
Realizări prin aatoimpunere ^ Sîn t însă şi unii tractorişti oare nu* s-au corespondent rectorul direcţiei agricole.
străduit să facă lucrări de bună oalitate. POPA PASCU
? corespondent Din păcate însă lucrurile stau altfel
în loc ca Direcţia agricolă să fie îndru
Aşa de exemplu tractoristul Bărbulean Nu de mult şi ţăranii muncitori din ora ? mată spre sarcinile cele mai esenţiale ,«
hotărâtoare, pentru campania agricolă d
De ourind, în comuna Certejui de Sus Nicolae a executat arătură de proastă oa şul Brad, au pornit la efectuarea însă- In comuna Miercurea din raionul Se primăvară, comitetul executiv al sfatulu
s-au ţinuit adunările obşteşti, pentru vo beş, fruntaşi la executarea însămînţărilor popular regional, în frunte cu tovarăşu
tarea sumelor de bani oe vor fi încasate La fel s-a mai cumpărat materialul ne litate pe suprafaţa de 0.30 ha. O altă ca mănţărilor şi a arăturilor de primăvară. de primăvară sînt membrii gospodăriei co Dejeu Dumitru — preşedintele acestuia -
prin autoimipunere, în scopul executării cesar pentru a se clădi un nou cămin cul lective „Steagul roşu“. Ei au însămânţat o a găsit de cuviinţă să numească pe tova
diferitelor construcţii de folos obştesc. tural în satul Topliţa. S-a reparat cămi uză care a contribuit în mare măJtiră la» Numai în prima .zi. ei au arat o supra suprafaţă de 7 ha. cu cereale din urgenţa răşud Lascu Ion în fruntea unei comisi
nul cultural din satul Măgura şi s-a tre I-a. Colectiviştii, înainte de a însămînţa,
In anii trecuţi această frumoasă sarcină cut La electrificarea şi radioficarea sate stagnarea lucrului a fost aceea că condu faţă de 9 hectare, şi-a.u însămânţat 5 hec au iarovizat atît orzul cît şi ovăzul. Dato care să se ocupe de alte probleme în ra
a fost dusă cu succes la îndeplinire de lor Certej şi Hondol. rită acestui fapt semănăturile lor au şi
către comunişti, deputaţi şi de' m ajorita cerea srtaţiunei nu a asigurat tractoarelor tare cu ovăz. Pînă acum, suprafaţa totală răsărit după oîteva zile. ionul Petroşani, sustrăgîndu-1 de la con
tea oamenilor muncii din satele aparţină In acest an adunările obşteşti s-au ţi
toare acestei comune. Aşa s-a ajuns ca nut în toate satele comunei Certejul de din comuna Rapolt combustibilul necesar însămânţată cu ovăz este de 25 hectare, Fruntaşi în muncile de primăvară în ducerea şi îndrumarea muncii în raica'
de la votarea autoimpuneriiar şi până la Sus. Pentru ca ele să aibă succesul dorit, lăsîndu-le să aştepte ore întregi în iar cu orz un hectar. comuna Miercurea mai sînt şi ţăranii
sfîrşitul anului 1954, să se încaseze aproa mulţi agitatori şi deputaţi ca tovarăşii : muncitori. Vasile Traian. Roşea R-afila, nele agricole. In această stare se com
pe 70.000 lei. Din această sumă încasată Mogoş Gheorghe, Florian Ioan, Moise Ioan, brazdă. CRĂCIUNESCU GH. Dragomir Ioan, Crişmar Alexandru şi al
prin autoimpunere şi prin donarea dife Drăguş Avei şi alţii, în frunte cu tovarăşa ţii, oare au arat peste 15 hectare de pă place de altfel şi tovarăşul Lascu Ioan.
ritelor materiale de construcţii c a : pia Muntoiu Elena, deputată a sfatului popu Fâaţă de lipsurile semnalate pînă în pre corespondent mânt şi au însămânţat însemnate supra
tră. cărămidă, ţiglă, lemne, etc. şi prin lar regional, şi ou tovarăşul Tooar Fran zent, conducerea staţiunii trebuie să ia feţe cu orz. ovăz şi grîu de primăvară. O astfel de îndrumare şi folosire a ca
munca voluntară efectuată de către ce cise, preşedintele sfatului popular comu ?
tăţeni, s-a reuşit să se clădească şcoli noi nal şi Ursică Traian, secretar, au dus o BRlNZESCU GHEORGHE drelor din agricultură nu-şi are sensul, '
la Săcărîmb, Nojac şi cătunul Bocşa, Iar susţinută muncă de. lămurire în rîndul poziţie hotărîtă pentru realizarea ou suc Dacă îi> toate comunele şi satele regiu coref’jtondent
la Certej să se pună fundamentul unei sătenilor, cărora li s-au arătat foloasele nu dă posibilitate acestora să-şi desfă
ce le vor avea de pe urma autoimpune- ces a lucrărilor do primăvară. nii noastre, ţăranii muncitori şi-au pregă
şcoli corespunzătoare comunei riter, — şoare munca în domeniul lor de activi-
CRIŞAN GHEORGHE tit din timp maşinile şi uneltele agricole
corespondent pentru lucrările de primăvară şi vară, în tatet unde pot aduce aportul cel mai mare
comuna Oarda de Jos raionul Alba, mai
/X I ^ există încă maşini şi unelte nereparate.
Du^ă deschiderea campaniei agricole de Sfatul popular al acestei comune a trimis
primăvară, ţăranii muncitori din comuna încă din august 1954 o vînturătoare la în
Lăpuşnic raionul Ilia, au pornit cu toate treprinderea „Horia“ din Alba-Iulia pen
forţele la însămînţarea orzului, ovăzu tru a fi reparată şi nici astăzii nu s-a în
lui şi a griului de primăvară. Pină acum tors în comună. Tovarăşul director al a-
ei au însămânţat o suprafaţă de 12,30 ha. ceetei întreprinderi trebuie să vadă care
din oare 9,78 ha. cu ovăz şi 2,58 ha. cu este soarta vânturătorii din Oarda de Jos
orz. Printre primii Oare au ieşit la însă şi să dispună repararea ei de urgenţă. Dar
mânţat sânt ţăranii munoitori fruntaşii: nici sfatul popular din Oarda de Jos nu