Page 6 - 1955-04

Pag. 2
C & i& itd& A &§a îc &L PE LUNA APRILIE
Campania agricolă de primăvară a început să se desfăşoare cu
intensitate în toate păr(ile regiunii noastre. Insă, datorită ploi­ grăpatul şi cultivatul arăturilor adîncl. In scopul obţinerii unei
lor căzute din abundenţă în luna martie şi la începutul acestei
luni, perioada însămînţăriior s-a scurtat mult, astfel, atît însă-
mînfările din urgenţa I-a cit şi cele din a Il-a şi a iii-a, vor
trebui să fie terminate în cca. o lună, timp în care trebuie exe­
In cîmp. îndată ce terenul permite pen­
tru a se intra pe el, trebuie executate
fără nici o amânare însămânţările din pri­
ma urgenţă c a : grîu de primăvară, orz,
ovăz, mazăre, borceag, lucennă, trifoi, sfe­
clă furajeră, sfeclă de zahăr, etc., lucrări
care au întlrziat din cauza timpului nefa­
vorabil. După, însămînţarea acestor plante,
când temperatura solului (pământului) va
fi între -j- 9-10 grade, se va putea începe
însăminţarea porumbului şi cartofilor.
Până la începerea însămânţării porum­
bului este bine să se pregătească sămânţa.
Pentru sămânţă se vor selecţiona porumb
de soi, alegîndu-se ştluleţii cu rînduri
complecte de pe care se vor elimina boa­
bele de la vârf şi de la ootor şi numai
cele de la mijloc se vor M oşi pentru să­
mânţă. Este de asemenea bine să se facă
probele de încoQţire, acolo unde nu s-au
făcut.
Pentru cultura cartofului, se vor alege
de sămânţă tuberculii sănătoşi ce au o
mărime de 70-120 grame şi care au muguri
şi colţi sănătoşi şi viguiraşi. Cartofii îna­
inte de însămiînţare se vor tarta cu foxnma-
lină, preparîndu-se soluţia a stfel: se a-
daugă 1,250 kg. farmjaidnâ, La 100 liM de
apă.
La culturile semănate în toamnă, după
ce terenul se avântă, se face grăpatul ou
o grapă uşoară, iar unde culturile au ieşit
slabe din iarnă, se face îngrăşarea supli­
mentară cu îngrăşăminte chimice, care
conţin mult azot, dîndu-se de ia 150-200
kg. la hectar. Pe semănăturile unde băl­
teşte apa se var face şanţuri de scurgere.
' Acolo unde plantele sânt descălţate^ este
bine să se tăvălugească.
Terenurile oare nu au fost ogorîte din
toamnă trebuie arate fără întârziere şi
grăpate imediat. Odată cu arătura se va
da şi gunoiul de grajd bine putrezit.
Pe ogoarele făcute din toamnă, se va
face grăpatul, apoi lucrări repetate cu cul­
tivatorul de câte ori este nevoie pentru a
menţine soiul e/fiîmiat şi pentru a distruge
buruienile.
In legumicultură. In cursul acestei luni
se va urmări îngrijirea culturilor din ră­
sadniţe. Aceasta se face prin menţinerea
temperaturii în jurul a -f- 20-25 gradez
iluminarea suficientă, udatul ou aproxi­
mativ 3,5 litri apă la m.p., aerisirea ră­
sadniţelor se face ou grijă şi numai în
timpul cînd temperatura din mediul ex­
terior nu scade sub -j- 15 grade. Se vor
replica răsadurile de la oare vrem să ob­
ţinem producţii timpurii. Tot în această
lună se vor însămânţa, legumele din pe­
rioada Il-a, (în răsadniţe semicalde) oa :
ardeiul, bârnele, ceapa, ceacâama şi ţeiina,
iar în răsadniţele reci sau direct în stra­
turi, se vor însămânţa: ceapa, conopida,
dovleceii, fasolea de grădină, guliile, ma­
zărea, morcovul, păstîmacul, pătrunjelul,
usturoiul, varza de toamnă, etc.
Se vor lua măsuri de combaterea dău­
nătorilor oşre atacă culturile în răsadniţe,
oa: şoarecii, coropişniiţele şi purecii negri
Să fie lichidată rărsnînere® in urmă
Sa contractarea sfeclei de zahăr în raionul H u n ed oara!
Cultivarea sfeclei de zahăr are o mare
importanţă pemtiu economia naţională,
deoarece ea asigură materia primă pentru
fabricile de zahăr, contribuie la aprovi­
zionarea oamenilor muncii.
Pentru a cointeresa pe producătorii a-
gricoli în mărirea suprafeţelor cultivate
şi în sporirea producţiei la hectar, anul
acesta condiţiile de Contractare a sfeclei
de zahăr au fost simţitor îmbunătăţite.
Astfel, pentru a stimula pe producătorii
agricoli care încheie contracte pe termen
lung, Hotărârea guvernului, stabileşte pre­
ţuri diferenţiate după durata contractu­
lui. Preţui de contractare a sfeclei de za­
hăr e stabilit la 2.500 lei la 10 tone (10.000 25 familii de ţărani muncitori, cu supra­
kg.) de sfeclă predată, pentru producă­
torii care încheie Contracte numai pe un
an. Producătorii oare încheie contracte de
¦mai lungă durată, pe 2-3 ani, primesc
3.000 lei pentru fiecare 10 tone de sfeclă
predată, dacă contractează şi însămân­
ţează cel puţin un hectar.
CuLtivatorii de sfeclă de zahăr nu se bu­
cură numai de avantajele în bani, di pri­
mesc gratuit mari cantităţi de zahăr, în­
grăşăminte chimice la preţuri reduse, tot­
odată se bucură de un ajutor preţios în
combaterea dăunătorilor acestei culturi.
Acolo unde toate aceste avantaje, au
fost larg popularizate de către membrii
de partid, agitatori şi de către organele
sfaturilor populare, producătorii agricoli
au încheiat contracte, plini de încredere
cu unităţile contractante pentru a cul­
tiva sfeclă de zahăr. In comuna Rapoltul
Mare, ţăranii muncitori au încheiat con­
tracte pentru a cultiva sfeclă de zahăr
pe suprafaţa de 65 hectare, iar cei din co­
muna Băc'ia pe suprafaţa de 72 hectare.
In fruntea acestei acţiuni au fost mem­
brii de partid şi membrii întovărăşirilor
agricole. Realizarea pianului, la încheierea
contractelor ou pro.duoăţptf'ii agricoli, a "M S I & fo
cutate şi lucrările de întreţinere a semănăturilor de toamnă ca,
producţii sporite la hectar, se cere o mobilizare a tuturor for­
ţelor, pentru ca toate lucrările să fie făcute la timpul optim şi
în condiţii agrotehnice superioare.
Şoarecii se combat prin punerea de mo­
meli (verde de Paris) oare se va pune în
găuri, la fel se combat coropişniţele. Pu­
recii se combat prin prăfuiri cu D.T.T. şi
nitroxan.
Lucrări în viticultură. Acolo unde se
fac plantaţii noi. terenul oare a fost des­
fundat încă din iarnă se nivelează prin
grăpare, iar unde sânt gropi mai mari, se
trage pământul cu sapa. Se face piohetaitul
ou ajutorul a trei sîrtme marcate la dis­
tanţa de plantare (oare în regiunea noas­
tră este de la 1/1 la 1,20/1,20 metri).
Se procedează apoi la plantarea viţelor
altoite în aşa fel oa punctul de altoire la
plantările pe pantă să fie cu 5 cm. mai
jos de nivelul gropii.
Lucrări la viile de doi ani. Se scurtează
coardele la maximum 5 ochi lăsând o
coardă şi un cep ou doi ochi, se face cop-
cditrul clare constă din tăierea rădăcinilor horodoiează 0.5—1% până la deschiderea
ce au dat din altoi, apoi se ară printre
rânduri sau se face sapa mare. Se com-
plectează golurile rămase.
L-a viile de trei ani. Se repetă aceleaşi
lucrări oa la viile de doi ani ou deosebi­
rea că aci se lasă la tăiere două coarde
cu 6-7 ochi şi doi cepd care se leagă pe
araci şi se copcesc, apoi se execută sapa
mare cu oasmaua.
In viile pe rod. Deoarece căldura şi
umezeala multă din această iarnă au pro­
vocat pierderi prin dooire a unui mare
număr de ochi la viţa de vie. este nece­
sar oa dezgropatul viei să se facă într-un
timp cât miai scurt. Odată cu aceasta se
face tăiatul lăsîndu-se de la două coarde
în sus după vigoarea butucului, se fa­
ce apoi arăoitul şi copcitul. Imediat
după arăcit şi copdit trebuie să se facă
sapa mare. Acolo unde terenul permite a-
ceasta se poate face ou plugul, arîndu-se
printre rînduri. Pentru complectarea golu­
rilor se foloseşte metoda altoirii în uscat
pe lo;c, sau marcotejul în cazul cînd din
toamnă s-a lăsat de la un butuc din a-
propiere o coardă mai lungă care se tra­
ge într-un şanţ de 30-40 cm. iar dapătul
ei cu 2-3 ochi se scoate din pământ în lo-
oul unde a fost buituoul vechi.
" înainte de a se face sapa mare sau a-
raitul în vie, se face îngrăşarea terenului
cu substanţe chimice sau ou gunoi de
grajd bine putrezit. Cînd îngrăşăm via cu
substanţe chimice se dă substanţe azo-
toase pînă la 120 kg. la hectar, şuperfos-
.fat 20 leg. la hectar şi îngrăşământ potesic
cca. 30 kg. la hectar.
In pomicultură. Se înlătură apărătorile
oare au protejat pomii contra râzătoare­
lor. In livezile pe rod se continuă lucră­
rile oare au rămas neefectuate din luna
m artie: curăţirea trunchiului de coajă us­
cată, curăţirea pomilor de crengi uscate,
fructe uscate, frunze şi omizi. Se fac tă­
ierile de formare a coroanei la pomii ti­
neri şi de fruotifioare în livezile pe rod.
Se înlocuiesc tutorii (aracii) putreziţi sau
lipsă şi se leagă de ei pomii tineri. Se
greblează pe jos frunzele, fructele us­
fost posibilă prin faptul că în toate sa­
tele aparţinătoare acestor comune, au fost
organizate consfătuiri cu ţăranii munci­
tori, la care au participat fruntaşii recol­
telor bogate şi care au povestit ţăranilor
muncitori despre metodele lor bune de
muncă în cultivarea sfeclei de zahăr, cît
şi despre avantajele de care s-au bucurat
de pe urma cultivării acestei plante. Or-
ganizîndu-se asemenea consfătuiri în sa­
tele Totia şi Petreni, din comuna Băcia,
mai mulţi ţărani muncitori s-au hotărât
să se asocieze pentru a cultiva sfeclă de
zahăr. Astfel, în aceste sate au luat fiin­
ţă asociaţii de cultivarea sfeclei de zahăr
în comun, în oare au intrat un număr de
faţa de 9 hectare teren.
Rezultate frumoase în încheierea con­
tractelor cu producătorii, a obţinut şi co­
mitetul executiv al sfatului popular din
comuna Cristur. Membrii de partid, agita­
torii din comună, cît şi deputaţii sfatului
popular, au fost în fruntea acestei acţiuni,
astfel că pînă în prezent, ţăranii munci­
tori din comuna Cristur, au încheiat con­
tracte să cultive sfeclă de zahăr pe o su­
prafaţă de 117 hectare.
Dacă în ac'este comune, din raionul Hu­
nedoara, s-au obţinut rezultate frumoase
în încheierea de contracte pentru culti­
varea sfeclei de zahăr, apoi nu acelaşi lu­
cru se poate spune de comunele Simeria,
Călan şi Peştişul Mare, unde acţiuneâ de
încheierea contractelor se desfăşoară ou
multă încetineală. Tn comuna Simeria a-
bia s-a realizat 63,3% din suprafaţa pla­
nificată, iar în c'omuna Călan 72%.
Neîndeplinirea planului de contractare
a sfeclei de zahăr, în aceste comune, se
datoreşte în bună măsură lipsei de orien­
tare de oare au dat dovadă comitetele exe-
outive ale sfaturilor populare, care nu au
cu sjjnţ de rJgEjgj-
DRUMUL SOCIALISMULUI
cate, etc..şi se ard. Se.sapă în jurul po­
milor şi odată cu aratul livezii se încor-.
porează în soi 20-30 tone gunoi de grajd
bine putrezit sau îngrăşăminte chimice;
acestea dîndu-se pînă la 150 kg. substan­
ţe azetoase, 80-100 kg. îngrăşăminte fos-
Satice şi 50 kg. îngrăşăminte potasice. Se
trece apoi la văruitul trunchiului şi a ra­
murilor mai groase, ou lapte de var.
In livezile unde sînt goluri se complec-
tează cu pomi tineri. Se controlează apa­
riţia diferiţilor dăunători c a : gărgăriţa
florilor de măr (onthonomus pomorum),
gîndacul păros ce atacă florile. Aceşti dă­
unători se combat fie mecanic prin scu­
turare pe foi de cort sau prelate, după
care se ucid prin înnecare în apă cu pe­
trol, fie prin stropiri cu soluţii pe bază de
arseniat de .calciu de la 0,3—0,4% sau
verde de Paris 0,1—0,2%, la care se mai
adaugă 0,7 kg. var.
Tot acum se vor face stropiri ou zeamă
mugurilor florali.
Lucrări în păşuni şi fineţe. In această
lună se vor executa lucrări de îngrijirea
păşunilor oare constau d in : curăţirea de
buruieni uscate, scăieţi, cioate, resturi
lemnoase, pietre, etc. Se împrăştie muşu­
roaiele proaspete făcute de oîrtiţe sau
furnici, totodată se împrăştie şi muşuroa­
iele îmţelenite.
Se împrăştie pe păşuni şi fineţe băle­
gar de grajd bine putrezit, dîndu-se cîte
20-30 tone la hectar, sau se împrăştie în­
grăşăminte chimice azotate cîte 200 kg.
la hectar. Se grapă apoi păşunile şi fîne-
ţele, se repară adăpătorile şi adăposturile
de pe păşuni. Se execută defrişările de
mărăcini, tufe şi alte esenţe lemnoase,
oare oresc pe păşuni şi fineţe. In această
lună nu este permis a se face păşunatul,
dîndu-se astfel posibilitatea ierburilor să
poată înfrăţi şi creşte.
In sectorul zootehnic. In perioada mun­
cilor de primăvară, vitele de muncă tre­
buie bine îngrijite şi hrănite, tot în a-
ciest timp va trebpi; să li se dea nutreţu­
rile din cele mai bune şl grăunţe. Mare
grijă se va da animalelor de muncă cane
sînt gestanite (pline) precum şi celor Cu
tineret.
Tineretului bovin, cabalin şi porcin, i se celui mai răspândit autoturism din Uniu­
va da o atenţie deosebită în ceea ce pri­
veşte hrana şl se vor scoate la soare pen­
tru a faCe mişcări cel puţin 1-2 ore pe zi.
Crescătorii care au. vite şi doresc să âibe
produşi frumoşi trebuie să-şi ducă ani­
malele la montă, mai ales oînd sînt căl­
duri, la staţiunile comunale, deoarece
ele sînt înzestrate cu reproducători din
soiurile cele mai bune.
Tot în această lună, crescătorii care do­
resc să crească păsări, pot să-şi procure
pui de la staţiunile de inoubaţie.
Pentru combaterea bolilor mai frecven­
te la animale o a : dalac, rujet, pestă,
c'ălbează, etc., se va cere, sprijinul medi­
cilor veterinari şi al tehnicienilor de la
circumscripţiile zooteverinare.
dere pentru a se achita cu cinste de a-
ceastă sarcină, Tovarăşul Florean, pre­
şedintele sfatului popular şi tovarăşul ingi­ buia înlocuită bateria cu acumulator, de­
ner Herţ, şeful circumscripţiei agrozooteh­
nice din Simeria, nu au îndrumat apara­
tul de teren să-şi îndrepte atenţia şi spre
producătorii cu gospodării sub 2 hectare
de teren arabil, deşi mulţi dintre aceştia
şi-au manifestat dorinţa să cultive sfeclă
de zahăr pentru a beneficia de avanta­
jele acordate de hotărîrea guvernului.
Avantajele acordate cultivatorilor prin
hctărîre. nu au fost destul de popularizate
pentru a fi cunoscute bine de producă­
torii agricoli. Deşi în raza comunei Sime­
ria, satele Şeuleşti, Simeria Veche şi
Simeria, sînt radioficate, cu toate acestea
la staţia de radiofioare nu au fost chemaţi
tovarăşii: Lădar Nistor Petru, Morar
Petru şi Ivonioi Andrei din satul Şeu-
leşti, Cornea Alexandru şi Tot Vasile din
Uroi, fruntaşi în cultura sfeclei de za­
hăr, oare au obţinut anul trecut o pro­
ducţie între 25.000—29.000 kg. sfeclă de
zahăr la hectar, şi să- vorbească despre
metodele lor bune de muncă cît şi despre
avantajele de oare s-au bucurat în urma
încheierii contractelor.
In comuna Simeria, slab au mtanfcit şi
organizaţiile de bază,, în problema înche­
ierii contractelor pentru cultivarea sfeclei
de zahăr. 1 şi intensifice activitatea. Astfel, tovarăşa
O mare răspundere pentru îndeplinirea
planului la Contractarea sfeclei de zahăr
o poartă comitetul raional de partid Hu­
nedoara. El trebuie să intensifice contro­
lul de partid asupra organelor chemate
să realizeze planul la contractarea sfeclei
de zahăr, să intensifice munca politică în
rîndul producătorilor agricoli. Membrii de
partid, deputaţii sfaturilor populare şi sa­
lariaţii de stat oara au pământ, trebuie să
fie un exemplu pentru ceilalţi ţărani mun­
citori în încheierea contractelor, !
D. DfiMffA î n t r e p r i n d e .
ţ ' ’ f • / >Ci j Af- ( '•) c.)/ ?
im
NOTE BIBU089AFIGEooo oooooo\o so os ;
.OOOOO Q
¦OOOOOUO
m0 M é fla / tM m / ifm -d trrá S / Y / m
Lexiconul tehnic romîn
VOLUMUL VI
Penultimul — al şaselea — din seriile
Lexiconului Tehnic Romîn se află în vi­
trinele ^Librăriilor noastre“.
Ou acest volum, Lexiconul totalizează
peste 6.100 pagini cu aproape 45.000 ter-
mem.
Volumul VI porneşte de la literele Se
şi merge pînă la Tr, urmând ca volumul
VII — ultimul — să cuprindă restul lite­
relor.
Volumul VI cuprinde 4.654 termeni în
1.186 pagini.
Ca şi celelalte volume, lucrarea este ela­
borată de Asociaţia Ştiinţifică a Ingineri­
lor şi Tehnicienilor din R.P.R. (A.S.I.T.),
suib îngrijirea tov. prof. dr. ing. Remus
Răduleţ, redactor principal al lucrării,
prof. dr. ing. Ştefan Bălan, coordonator
principal şi conf. ing. Oarol Neuman. coor­
donator general al Lexiconului.
Lucrarea se prezintă în condiţii grafice
foarte reuşite prin grija unui colectiv de
lucru al întreprinderii Poligrafice Sibiu.
N. M. STEBLEV
Automobilul modern
Această carte este scrisă pentru auibo-
mobiliştdd amatori, care fac cunoştinţă pen­
tru prima oară cu construcţia automobilu­
lui modem, Ou funeţonarea mecanismelor
sale, cu utilizarea şi îngrijirea lor în di­
verse condiţii de drum. La baza descrierii
construcţiei automobilului stă construcţia
nea Sovietică: M-20 („Pobeda“) fabricat
de uzina de automobile Molotov din Gorki.
___ ___
K. P. BUNIN — G. 1. IVANOV —
I. N. MALINQCIKA
Structura fontei
'In care sânt cercetate problemele prin-
'•
cdpale ale metalografiei fontei. Se acordă este cea mal importantă operaţie în avl-
o atenţie deosebită explicării mecanismu­ .cultură. Organismul delicat ăl 'puiilor”su­
lui de cristalizare şi de recristaidzare a feră în primele zile ale vieţii sale, multe
fontei.
Aceste -procese sînt studiate din punctul, ţie. De aceea, este necesar ca administra­
de vedere al.fizicii moleculare.
Cartea este destinată inginerilor meta- rînd după ecloziune (chiar după numai 8
lurgrşti' şi celor' din secţiile de turnătorie. ore). In primele zile, se recomandă a se
—oOo—
Pe urmele
materialelor publicate ovăz). Uruielile de ovăz şi orz, înainte de
???
Autocarul „părăsit"
va fi redat iar circulaţiei
In ziua de 28 martie 1955 la redacţie, tainuri în cursul zilei, cu zăx de la unt.
a sosit o scrisoare din partea Ministerului1 lapte, smântânit sau lapte acru.-
Căilor Ferate. Prin aoeastă scrisoare, am
fost încunoştinţaţi că, în urma publicării
în zafcrul „Drumul Socialismului“ a artioo-
lulud®,.autocarul părăsit“, M.C.F. a cons­
tatat că intr-adevăr, acest electrocar a
fost scos din circulaţie pe motiv că tre­
oarece cea veche era uzată.
Pentru a lichida această deficienţă,
M.C.F. a făcut o intervenţie în incest sens
pe lingă C.S.P. şi M.E.E., cărora li s-a
arătat situaţia electrocarelor din atelierele
D.G.I.
Faţă de această situaţia D.G.I. a pro­
curat un stoc de baterii de acu­
mulatoare, din care s-a trimis şi la 1 a-
telierele C.F.R. Simeria. Astfel, s-a ajuns’
oa în curând, electrocarul „părăsit“ să fie
dat iarăşi circulaţiei.. .!
Colectivul sportiv „Metalul''
din Brad trebuie să lie sprijinit
In ultimele zile, printre alte i scrisori, a
mai sosit la redacţie, din partea C.C.F.S.
Brad, o scrisoare de răspuns la articolul:
„De# ce stagnează activitatea sportivă în .
colectivul „Metalul“ Brad ?“
In această direcţie C.C.F.S. Brad, n e .in­
formează că, dacă colectivul sportiv „Me­
talul“ are o serie de lipsuri, ele se dato­
rase în primul rând membrilor colectivu­
lui sportiv, conducerii întreprinderii şi co­
mitetului sindical, pentru că pceştia au
subapreciat şi au neglijat munca, sporti­
vă, pe oare nu au situat-o la nivelul mun­
cii din procesul de producţie, ca fiecare
muncitor fruntaş să devină şi un bun spor­
tiv.
In scopul impulsionării muncii sportive
în cadrul colectivului „Metalul“ Brad, doi
profesori de educaţie fizică, au fost în­
drumaţi să se ocupe, de la data de 1 apri­
lie a.c., de înfiinţarea secţiilor de baschet,
atletism şi volei.
La fel, s-au întărit legăturile şi munca
de colaborare dintre colectivul sportiv ou
conducerea întreprinderii, a comitetului
sindical şi a profesorilor, pentru a sprijini
acest colectiv în toate acţiunile ce le va
Nr, 467 .
mmmm
I«ŢI
m•/ P i
I ÎNSEMNĂRI CULTUIIAL-SPOR.TIVK ţ i
“*lli ---------------------- -------- p
? ţ’j Lucrurile m erg bine şi-i ajuta să înţeleagă pe deplin impor- ^
, .... ... ...... .........tanţa îndeplinirii la timp şi întocmai a
L• a căminele culturale d•.e pe raza co?- H„ otăpnlor partidului şi. guvernul,ui, nos-
munei Haşdat, activitatea se desfaşoara V. DAN
destul de bine. Se poate afirma cu pre- ' '[C
cizie că acestea au adus o contribuţie Sărbătoarea sportivilor
frumoasă în “munca pe care ţăranii mun- j de^ia Hunedoara
ciţorl au desfăşurat-o pentru pregătirea _ Duminica trecută în oraşul Hunedoara
lucrărilor agricole de primăvară. De pil- a avut loc sărbătorired deschiderii se- I
<#), tovarăşul Pop Virgil din Nădăştia zonului sportiv de primăvară. Cu acea- j
)oară şi-o axat cu multă pricepere stă ocazie, s-au desfăşurat diferite corn- i
activitatea colectivului său de mutică pe fetiţii sportive. "Aşa de pildă, la orele 10/ j
acele sarcini care erau menite de a mobi- {.pe arena sportivă a început prezentarea j
liza ţărănimea spre acţiunea de “reparare unui'3program de‘!gimnastică sportivă la 1
r uneltelor, de selecţionarea seminţelor, aparate, gimnastică, la care au luat parte
«ta La fel ca el au făcut şi tovarăşul sportivii din colectivul „Metalul", Şcoala ¦
Lazarte Anisle. directorul căminului cui- medie tehnică metalurgică şi Şcoala me-
tural din Nădăştia Superioară, şi tova- die de 10 ani. Exerciţiile s-au desfăşurat
răşul Manta Nicolae, directorul căminu- la un înalt nivel, fapt care a dovedit
lui cultural din Hăşdat. Audiţiile la ra- preocuparea continuă pe care profesorii
dio s-au ţinut cu regularitate. De ase- Voinescu Alexandru şi Tranca Ana, au
menea, în fiecare duminică au fost ex- avut-o pentru buna pregătire a celor
puse ţăranilor muncitori conferinţe prin care au participat.
care„s-a făcut popularizarea regulilor După desfăşurarea acestor probe, a ur-
agrotehnlce şi a diferitelor metode de lu- mat un concurs de îndemînare la ciclism
erare ştiinţifică a pămîntului. Tot în a- şi motociclism la care, au luat parte
cest sens, au fost organizate diferite şe- sportivi din peste 30 de colective. Mo-
zători artistice. Un merit deosebit în fap- mente deosebit de emoţionante, care au
tul că munca culturală din aceste sate cucerit în mod deosebit atenţia publica­
se desfăşoară bine, îl are atît secretarul lui spectator, le-a constituit trecerea ci-
organizaţiei de bază de partid, tovară- cliştilor şi a motocicliştilor pe balanţă şir
şui lup Victor, cît şi comitetul executiv prin cercul de foc.
al sfatului popular raional, care s-a in- In aceeaşi zi după masă, a avut loc un
teresat îndeaproape de munca culturală, meci de handbal de popularizare, între
străăuindu-se să creeze cele mai bune echipele „Metalul" C.S.H. şi „Construc-
condlţiuni pentru buna ei desfăşurare, torul" S.M. Intîlnirea s-a scontat cu sco-
De pildă, în planul de muncă al comite- rul de 17-7 pentru „Constructorul" S.M.
tului executiv se pot găsi sarcini pre- In cadrul campionatului R.P.R. de fot-
cise pentru deputaţi în ceea ce priveşte bal divizia „B" s-au întîlnit echipele
munca culturală. In mod periodic aceştm „Metalul 108" cu „Metalul" Hunedoara,
expun în fala comitetului executiv r Rezultatul acestei întîlniri, a fost de 2-0
dul în care şi-au dus sau nu şi-au dus pentru „Metalul" Hunedoara,
la îndeplinire ceea ce le-a revenit. De Dintre sportivii care s-au evidenţiat în
asemenea, comitetul executiv, a făcut cu mod deosebit, pot fi remarcaţi următorii:
regularitate analize ale muncii colecti- pentru gimnastică, tovarăşii Duma şi Be-
velor de conducere de la căminele cui- linschi de la colectivul „Metalul", Popa
turale, interesîndu-se care anume sînt Mihai, Ucenic Romulus, Lupea loan şi
greutăţile şi ajutînd practic pentru ca Nec loan de la Şcoala tehnică metalur-
acestea să fie înlăturate. gică Hunedoara. Pentru ciclism s-au re-
Bucurîndu-se de o muncă culturală m arcat: la bicicletă de oraş, Munteanu
susţinută şi'orientată mereu spre sarci- Carol, iar la bicicletă de cursă Simion
nile cele mai actuale, ţăranii muncitori Traian, Bădescu Haralambie şi Boldoş
din raza comunei Hăşdat, au reuşit să se loan. La motociclism, cele mai bune re-
pregătească în aşa fel îneît primele zile zultate le-au obţinut Deman Emanoil şi
ale primăverii, i-a găsit pe deplin pre- Coroiu Traian.
gătiţi pentru a începe munca însămîn- In acest fel, sportivii oraşului Hune-
ţărilor. doara, au sărbătorit'bucuria deschiderii
Iată dar cum, o muncă culturală just sezonului pentru sporturile de primă-
folosită, mobilizează ţăranii muncitori vară. V.A.
¦>Uv:
Sfat zootehnic
07q • s ¦.¦ , rîfl ¦.. ».
Hrănirea raională a puilor
Alimentaţia raţională a puilor de găină, fie în prealabil uşor uscată, apoi bine mă-
numţită. şi- amestecată în tainul umed s'au
dizolvată în- lapte. Dacă .puii,,nu sânt ţi­
nuţi la soare, este, bine; să li se dea şi Cca..
transformări şi, cere foarte multă aten­ 1% din hrană/ untură de peşte. Untura de
peşte se dă începând pumai de la vîrsta
rea primei hrane să se facă cât mai cu­ de:-. 15 zile. Dacă .puii sânt ţinuţi la soare
2-3' ore pe zi, el nu au nevoie de untură
de peşte. » . •>.•;„ 1
da puilor de găină numai f hrană uscată, încă din' primele zile puii primesc la
alcătuită dintr-un amestec de 3-4 feluri discreţie în tot timpul creşterii lot;- pe o
de boabe fin uruite (grîu, porumb, orz,
tăviţă separată, un amestec de coji de puă
pisate mărunt, sau var stins pisat mărunt,
a se da puilor, se vor Cerne pentru a se nisip' mărunt şi cărbune .pisat. Cărbunele
îndepărta pleava oare este dăunătoare.
se foloseşte cel din sobă. Tot la discreţie
Pentru băut, în prima zi/' se va da pui­ Mse dă.şi lapte acru. Laptele acru consti­
lor numai apă, iar în zilele următoare apa
poate fi înlocuită fie total, fie Ea oîteva tuie unul din nutreţurile cele mai com­
plecte, bun desinfectant şi -stimulează tu­
bul digestiv. Laptele nu trebuie să li- se
dea în vase. care coclesc.
Gantitatea de unuială (orz, ovăz, po­ In hrana puilor, o importanţă mare o
rumb, etc.), ce se dă puilor este urmă­ au nutreţurile de" origină animală, fără de
toarea : în decada I-a, 7,7 gr. pe z i ; în care creşterea şl dezvoltarea lor suferă
decada Il-a, 18,4 gr. pe z i ; iar în decada mult. Ca furaje de origine animală, se f o ­
IlI-a 29,3 gr. pe zi, totalizînd astfel apro­ losesc, deşeuri de lapte, deşeuri de ouă,
ximativ 55 gr. în prima lună. făină de came, făină de sînge, făină de
Incepînd d e ,la vîrsta de 5-6 zile, este peşte, etc. Atenţia fiecărei gospodării tre­
. ‘’ r , 1 rp ; <
bine oa în hrana pniilotr pe lîngă urudală,
buie îndreptată în primul : rînd spre obţi­
să se dea ouă fierte şi tocate său brânză
nerea furajelor locale de origine animală:
dulce proaspătă de vacă, aproximativ 100
resturi .de carne de la bucătărie, came
gr. brinză la un kg, amestec, sau un du
brăcuită, came de cal, placente, etc. Acea­
la 10-15 pui. Tot în această perioadă, hra­
stă carne trebuie dată>puilor bine fiartă' şi
na puilor mai poate cuprinde morcovi
tocată. '' ......................
naşi, de la. unul pînă la trei gr. zilnic. Pentru acoperirea nevoilor .de vitamină
Fînă la vârsta‘de 10 zile. hrana se dă din ,şi săruri minepale, raţia puilor mal cu­
două în rdoua ore. sau cel puţin' de 6-7 prinde: 15-20% nutreţ verde sau morcov,
ori pe zi.'Incepînd de la 3.-4 săptămâni 6-7% drojdie de bere, 1% untură de peşte
puii se hrănesc mai rar,- iar la vîrsta de (dacă puii nu beneficiază de soare), 2-4%
2-3 luni se hrănesc numai de 4 ori pe zi. făină ¦de Scoici, var sau cretă furajeră,
Administrarea tainurilor umede, tre- 1-2'% făină-de oase şi 0,5—1% sare de
buie să se facă alternativ ou cele uscate. bucătărie
De exemplu, cînd se ‘data 6 tainuri pe zi, Puii au nevoie de. toate, aceste alimente
e bine ca la primuL al treilea şi al cinci­ pentru a-şi dezvolte corpul. Astfel, brîhza
lea, să se dea pastă umedă, iar la a l . doi­ de’ vacă, ouăle şi laptele ajută la forma­
lea, al patrulea şi al şaselea, hrană us­ rea cărnii, cojile de ou şi varul' stins la
cată. formarea, şi întărirea oaselor, iar grăun­
II m uc
Prin administrarea morcovului în hra­ ţele, de cereale dau energia şi căldura ne­
na puilor, se acoperă nevoile lor în vita- cesară dezvoltării şi întreţinerii Corpului.
mina A. Pentru oa puii să primească şi"' Hrănind puii după presoripţiuniile de mai
vitamina B, este bine să 1; se dea.ţ . sus, ei vor creşte repede şi vor fi sănă-
die de bere proaspătă, cca 5% din iltai toşi. ’
hranei uscate. Drojdia de bere se cere să Inginer BARNA PETRU
-------r r — ------------------------------------------------------------
DIN POŞTA DE IERI
Zilele frumoase ale primăverii au dat foloasele ce le dau păşunile bine curăţite,
ţăranii muncitori din comună ou trecut la
prilejul comisiei de femei de pe lîngă 'curăţatul a 290 ha. de păşune, urmând ca
pînă la date de 15 aprilie a.c. să se cu­
Sfatul popular al oraşului Alba-Italia să- reţe întreaga suprafaţă de, 400 ha. .pă­
şune, In fruntea acţiunii de curăţire a
păşunilor au fost deputaţii Dicu Ilie, Bitea
Ilie, Marcu Ioan şi mulţi alţii
David Maria, delegata grupei de femei din
*
strada Mărăşti, împreună cu femeile din
In comuna Luncoiul de Jos, raioriui
grupa de care. răspunde a împrăştiat pe Brad,- au început muncile agricole de pri­
măvară. Pe lotul zootehnic al sfatului
întreaga stradă pietriş, ourăţind cu a- popular s-a însămânţat 1,20 ha. de ovăz.
ceastă ocazie ambele şanţuri pentru ă face
posibilă scurgerea apel.
q ¦ .4. GROZA ANA '
l ti corespondentă
¦ir
Corespondenţii voluntari Biaga Ecate- De asemenea, ţăranii muncitori au semă­
nat 2,20 ha. grîu de primăvară. Printre
rina şi Galaţa Ioan din comuna Out ra­ fruntaşii la muncile agricole de primă­
vară se numără ţăranii muncitori Bic Ioan
ionul Sebeş, ne fac cunoscut, prin ul­ şi văduva Benea Marte.
tima lor scrisoare, fapte îmbucurătoare. F. BENEA
Munca culturală desfăşurată în timpul ier­
nii a dat roade. ,, ,
Vorbindu-se la căminul cultural despre corespondent