Page 7 - 1955-04
P. 7
Nr. 4 5 7 DRUMUL spgjAÜSMüLU1 Pag. 3
Alegerea noului Comitet raional de luptă pentru pace lela Gorespsfdeîtţii noştri M a i multă g riji fafă de eaSifafea
- ¦ .= ? ......
In diupă-şimaza zMei de 4 aprilie a.c., în raionul Sebeş „Sarcina noastră imediată este salva întovărăşire zootehnică produselor livrate
în sala căminului cuMiuiral din oraşul Se rea păcii“. Cu aceste Cuvinte a început
beş a avut loc şedinţa de alegere a nou- au mers din casă. în casă, lămurind lo tovarăşul Dumitru Alexandru care, în ur Organizaţia de bază din Nădăştda Su S c h im b de experienţă în tre m eialurgiştii de la H u n e d o a ra
lud Comitet raional de luptă pentru pace. cuitorii raionului Sebeş de ce trebuie să ma celui de al doilea război mondial dez
semneze şi să apere pacea, evidenţiindu-se lănţuit de hoardele fasciste ale lui Hît- perioară, raionul Hunedoara, ducând o şi cei de la C îm p ia Turzii
Tovarăşul ÎDelureanu Ioan, deschizânJd multe tovarăşe, cum este de exemplu to ler, poartă numele de 'invalid de război. susţinută muncă de lămurire cu ţăranii
şedinţa, a dat cuvîntul tovarăşului pre varăşa Munteanu, despre a cărei activitate Astăzi — a continuat acesta — deşi au
şedinte al Comitetului' raional de luptă tovarăşul Drăgan C. nu a pomenit nimic. brecut 10 ani de la terminarea războiului, muncitori, s-a ajuns oa, un număr de 43 In ziua de 30 martie a. a în sala cabi La secţia laminoare am avut anul trecut
pentru pa.ee, tov.' Drăgan Comei, care a urmările lui încă nu s-au şters complect.
inform at pe cei prezenţi despre activi De asemenea, s-au evidenţiat în strîn Pentru pace, pentru fericirea tuturor po de tovarăşi, să se înscrie cu 134 oi, în în netului tehnic a! Combinatului metalur incluziuni de 0,7%. Am ajuns acum să a-
tatea depusă de membrii Comitetului de gerea de semnături pentru pace şi alte poarelor, am semnat apelul de lia Viena şi
luptă pentru pace şi în special despre ac echipe şi comitete de luptă pentru pace niciodată voinţa noastră nu va fi în tovărăşire. gic „Gh. Gheorghiu-Dej” din Hunedoara a vem la unele lingouri numai 0,1% inclu
tivitatea depusă în campania strângerii din raion, lucru peste oare s-a trecut în
de semnături pe Apelul Păcii, care se fugă, fără să fíe scoase în evidenţă nu ClNDREŞ GHEORGHE avut loc un valoros schimb de experienţă, ziuni, deci iată un succes oare ne arată că
desfăşoară încă şi acum. Tovarăşul Dră- me concrete de oameni oare sînt ataşaţi cu
gan C. a subliniat în informarea sa, in tot sufletul cauzei păcii şi dtic o luptă ? între reprezentanţi al Combinatului şi o putem reduce incluziunile metalice din
teresul pe oare oamenii muncii din raio susţinută pentru apărarea ei.
nul Sebeş îl manifestă faţă de frămân Au ieşit la arat şi insămînţa't delegaţie de muncitori şi tehnicieni de la oţel. Pentru aceasta va trebui ca pe viitor
tările internaţionale, cat şi dragostea şi .Ştim cu toţii că semnăturile oamenilor Industria Sîrinii, Cîmpia Turzii. In cadrul să muncim mai mult în această privinţă.
încrederea cu care pînă în prezent un muncii din ţara noastră nu sînt simple
număr de 50.879 de locuitori din raionul formalităţi. Ele sînt întărite cu noi şi vinsă“. lin ziua de 23 martie a.c., la Brad, pes discuţiilor, tovarăşii de la Câmpia Turzii Tovarăşul inginer Tatu Emdi, referindu-
Sebeş au semnat pentru pace şi fericirea nod succese în imunda de zi cu zi. Tocmai Dufind cuvântul, protopopul Besoiu Ioan,
popoarelor. De asemenea, a scos în evi acest lucru a neglijat tovarăşul Drăgan te 40 ţărani muncitori au ieşit la oîmp au cerut metalurgişfciior hunedorend îm se la calitatea fontei şi-a manifestat pă>-
denţă munca plină de elan depusă de cele să scoată în evidenţă în informarea pre a arătat că apărarea păcii este o cauză a
281 echipe oare s-au ocupat cu strîngerea zentată, minimalizând în felul acesta chiar tuturor oamenilor şi fiecare dintre noi este pentru a începe muncile agricole de pri bunătăţirea calităţii produselor livrate că rerea că în. anul 1955, calitatea fontei s-<a
de semnături, cît şi cea depusă de co munca Comitetului raional de luptă pen dator de a lupta pentru ea şi a împiedica
mitetele de luptă pentru pace din în tru pace care, putem să spunem, că şi-a punerea în aplicare a planurilor necuge măvară. tre uzina de la Câmpia Turzii în oare îmbunătăţit foarte mult şi că din lună în
treg raionul. Tovarăşul preşedinte al Co dus la bun sfîrşit sarcinile ce i-au revenit. tate a maniacilor războinici.
mitetului raional de luptă pentru pace a In această zi s-a însămânţat 5 ha. şi ed muncesc. Ei au arătat proasta calitate lună se va îmbunătăţi mereu.
arătat că, Campania strângerii de semnă In munca s-a de inform are a situaţiei După ce au luat cuvîntul şi alţi parti
turi pe Apelul Păcii — oare a fost punc internaţionale şi de îndrumare a oameni cipanţi la şedinţă, s-a adoptat o moţiune altele 3 s-au pregătit pentru a fi însămân a oţelului O. L. 34, datorită căreia la sec Incluziunile metalice din oţel, se mai
tul principal al informării — a fost sus lor muncii de diferite naţionalităţi, tre de protest împotriva războiului, care, ad
ţinută cu multă căldură şi de staţiile de buia arătat că Comitetul raional de luptă misă în unanimitate, a fost trimisă Co ţate cu orz şi ovăz. ţia treffilaj dur, de sârmă, firul se rupe datorase şi faptului că la oţelărie, nu se
radioficare, d f şi de căminele culturale, pentru pace a, fost ajutat în mod susţinut mitetului Permanent Pentru Apărarea
care au lăm urit oamenilor muncii ce pri de reprezentanţii bisericilor ortodoxe şi Printre ţăranii muncitori, oare au ieşit foarte des. lucrează destul de curat. In privinţa oţe
mejdie poate aduce un nou război şi oare catolice care, în diferite ocazii, şi-au adus
este sarcina lor în munca de zi ou zL aporbul lor cuvenit. Ha munda câmpului, se găseau to v arăşii: In oţelul O. L. 34, B, se constată o se lului O. L. 34. B., tovarăşul Tatu a arătat
Privind în general informarea tov. Bră- Un fapt oare confirmă că informarea nu Suciu Ioan, Impăratu Ioan, Ionuţ Matei, rie de impurităţi metalice, Ce împiedică oa în mod tehnic, că adesta corespunde
gan C. asupra muncii desfăşurată de Co a fost la un înalt nivel, l-au dovedit dis
mitetul raional de luptă pentru pace, pu cuţiile care au urmat după prezentarea Oltean Lazăr, Riişoan Airon, Floreta Arap. fabricarea arcuirilor de mobilă să fie de STAS-ului, dar nu corespunde la arcurile
tem spune că a fost prezentată la un ni acesteia. Dacă informarea era mai con
ve l destul de slab, fiind făcută la repe cretă, mai plină de viaţă şi discuţiile ax Olaru Gheorghe şi alţii. bună calitate. Se fac multe rebuturi. Din de mobilă aşa aum doresc tovarăşii de la
zeală. Insuficient a insistat tovarăşul Dră- Ci fost mai animate.
g«n asupra hotărârii cu care a semnat Păoid din R.P.R. GRĂdUMESOU GHEORGHE cauza proastei calităţi a oţelului O. L. 34 InJdustria Sârmii. Pe viitor, m aterialul (Se
pentru pace populaţia germană din ra Printre cei care au luat Cuvîntul a fost In continuare s-a trecut la alegerea nou
ionul Sebeş, care ea însăşi, ounosoînd din tovarăşul Ruja Teodor, invalid de război, k B., numai în cursul lunii martie s-a pier va fi trimis la Câmpia Turzii, va fi supus
plin ororile militarismului german, se oare a arătat ou cită dragoste au semnat lui comitet de luptă pentru pace din oare
opune refacerii lud şi dezlănţuirii unui al pentru pace locuitorii raionului Sebeş fiaC parte cei mai cinstiţi şi mai devo Fruntaşi Ia cofe dut o producţie din plan de multe tone unui control sever, în special cel pentru
treilea război mondial. Ou totul nesatisfă oare, ca toţi oamenii cinstiţi din întreaga taţi oameni ai muncii, adevăraţi luptători de sârmă trefilată şi de arcuri pentru mo arcuri şi electrozi.
cător s-a vorbit despre activitatea pe oare Lume, se opun planurilor nebuneşti ale im pentru cauza milioanelor de oameni din
perialiştilor în vederea dezlănţuirii unul întreaga lume, pentru cauza păcii şi liber Da Teiulş, a început să crească tot mai bilă. In cursul anului 1954, cantităţi în Unii vorbitori au arătat că metaiurgiş-
au depus-o comisiile de femei în aceas ncu război. In ultimele sale cuvinte, to tăţii tuturor popoarelor.
varăşul Ruja a arătat că numai vrea un m/ult numărul cetăţenilor, oare-şi predau semnate de prelucrate din fonta de la iii hunedoreni întâmpină greutăţi m ari în
tă campanie de strângere de semnături. nou război, primele două războaie mon Noul comitet ales trebuie să pornească
diale aduoîndu-i destule nenorociri: în ou multă hotărâre în munJoa de îndrumare cotele de produse animale pe anul 1955. Hunedoara au fost rebútate, oa fiind ne procesul de producţie. De exemplu, mine
Comisdiile de femei au form at echipe oare primul război pierzîndu-şi tatăl, iar în al a cetăţenilor cinstiţi, în lupta împotriva
doilea dreptul de om întreg. duşmanilor păcii, în lupta împotriva acelora Ftruntaşi sînt to v arăşii: Cîmpeanu Izidor, corespunzătoare cerinţelor tehnicii nod. Se reul de mangan are un conţinut variat de
oare vor să întrebuinţeze măreaţa desco
perire a minţii omeneşti — energia ato Moldovan Eacob, Timiş Gligor şi alţii. Constată că adeseori în oţelul trimis este mlangan şi vine uneori anevoios şi neco
mică — în scopuri distructive. Membrilor
acestui comitet le revine de asemenea sar- DAN MARGARETA un procentaj de peste 0,12% carbon, ceea respunzător. k -A'
aina de a lămuri cetăţenilor, pe cît mai
clar posibil, frământările ce se petrec pe ? ce dăunează foarte mult procesului de
arena internaţională, de a le arăta cine
este pentru şi cine este împotriva rezol Contractări de animale producţie. Pentru ca oţelul O. L. 34 să se In' Centrul atenţiei metaiurgiştilor de la
vării problemelor internaţionale litigioase Hunedoara trebuie să stea problema cali
pe calea tratativelor. poată trefila în sârmă subţire, procentajul tăţii producţiei, a m ăririi ei şi a reducerii
preţului de cost
In acest an, peste 50 de ţărani munci I de carbon trebuie să fie mult mai scăzut
Combinatul de la Hunedoara, trebuie să
tori din comuna Olopotiva, au contractat decât cei arătat. livreze produse de bună calitate. Masa
cu sta tu l: 43 med, 32 viţei, 11 porci, pre Răspunzând tovarăşilor de la Cîmpia
cum şi mal multe capete de oi, vaci şi boi. Turzii, tovarăşul Ndsipeanu Hie, şeful sec
Fruntaşi la contractări sînt to v arăşii: torului cţelărie S. M. a arătat că într-a- mare de muncitori, ingineri şi tehnicieni
Ineşanl Ştefan, Pogan Americ, Băbău Du devăr calitatea fontei şi a oţelului a lă trebuie mobilizată în această direcţie. Eco
mitru şi alţii. sat de dorit în cursul anului 1954. înce nomia noastră naţională are o mare ne
FORCE T IOAN pând însă Cu noul an 1955, calitatea fon voie de o cantitate de oţel laminat de
-A- tei s-a îmbunătăţit. Fuxnaiiştil hunedorend bună calitate. Recepţionarea m ateriilor
Alegerea noului Comitet raional de luptă Răspund la chemare dau în prezent, fontă superioară. In pri prime şi a materialelor trebuie făcută cu
pentru pace a fost sărbătorită prin pre Utemiştii şi tinerii din satul Săcărâmib, vinţa sulfului şi a fosforului ce se gă mod multă minuţiozitate, pentru a nu mai
raionul Hia, răspunzând la chemarea lan seşte în oţel, putem spune — a arătat crea prejudicii Calităţii produselor.
zentarea unui frumos program artistic sată de Comitetul raional U.TJVI. Petro el — că aceasta niu-i vina furnal!ştilor de
şani, s-au angajat să colecteze în acest la combinat. S -ar putea totuşi remedia si Acum, câteva cuvinte despre felul în
interpretat de echipa artistică a căminului an 2000 kg. fier. tuaţia, mai ales la oţelurile ou carbon. oare a fost organizat acest schimb de pă
Zgura trebuie să iasă singură din cuptor reri, această formă nouă a schimbului de
cultural din localitate. vp BRiALOSTITEANU EUGEN pentru a obţine 0,6% carbon. Nod urmă experienţă între metalurgiştii de la Cîm
pia Turzii şi cei de la Hunedoara. In timp
rim calitatea oţelului. Când se fabrică oţe ce delegaţia trimisă de colectivul de la
Pentru o mai hum aprovizionare şi desfacere a mărfurilor prin cooperative lu l S. 1. A. ajungem să avem un procen Industria Sîrmdi a întrecut numărul de 20
taj de carbon în proporţie de numai 0,06%. tovarăşi şi a fost alcătuită în majoritate
Zilele trecute, a avut loc adunarea ge ţiat ţăranul muncitor Stoica Vasile, care Savu şi alţii, au făcut şi o seamă de pro muncii cooperativei. In cinstea zilei de Noi avem cuptoare oare dau multe tone din muncitori, de la Hunedoara n-au fost
nerală a împuterniciţilor de pe lângă coo 1 Mai şi a celui de al II-lea Congres al de oţel pe oră. Din cauza aceasta, trebuie prezenţi decât vreo 7-8 tovarăşi, printre
perativa „Dacia“ din comuna Geoagiu, ra a valorificat prin cooperativă însemnate puneri concrete, menite să ducă la îm partidului, adunarea generală a chemat la să adăugăm feromangan, fapt oare dă care nu era prezent nici un muncitor. Vina
ionul Orăştie. La adunare, au fost pre întrec'ere toate cooperativele din regiune naştere actelor incluziuni metalice ce se o poartă comitetul de întreprindere al com
zenţi un număr de 295 împuterniciţi, re cantităţi de cereale. bunătăţirea muncii cooperativei în anul luându-şi următoarele angajam ente: găsesc în oţel. Dar fără feromangan nu binatului (Cheşa Ioan, preşedinte şi Bălan
prezentând 3.473 membri 'cooperatori şi s-ar putea face deoarburarea şarjelor de Vichentie, secretar) oare nu s-au gândit să
numeroşi invitaţi. Ei au analizat munca Adunarea generală a împuterniciţilor acesta. Astfel, ei au propus efectuarea ra 1) Depăşirea planului la înscrierea de oţel. O cauză principală a slabei calităţi dea o mai largă popularizare acestui
consiliului de conducere al cooperativei noi membri au 3% faţă de trim estrul II a oţelului a constituit-o încărcarea cup schimb de experienţă extrem de util, mo
pe anul care s-a scurs. Pe marginea dării cooperativei „Dacia“, a ‘ avut şi un înalt ţională a transporturilor, să se ducă mun 1954. toarelor noastre, care s-a făcut necores bilizând din vrem e cât mai mulţi partici
de seamă, au luat cuvîntul^ lia ^ 'diâoiiţii punzător. Noi am descoperit şi înlăturat o panţi. Trebuiau invitaţi muncitori din sec
peste 30 de împuterniciţi oare au scos în- nivel critic. A fost aspru criticat fostul că de lăm urire pentru complectarea -inte 2) Depăşirea planului la fond social cu mare parte din aceste neajunsuri. Anul a- ţiile combinatului pentru a învăţa din a-
evidenţă atît realizările' cît şi ‘ lipsurile 2% faţă de trim estrul II 1954. cesta s-au obţinut sucCese însemnate în ceastă consfătuire, pentru a-şi spune pă
consiliului de conducere şi au făcut pro preşedinte ai consiliului de conducere Bă grală a părţii sociale şi să se pună un deo ceea ce priveşte reducerea incluziunilor. rerile. — -r. \ A. PĂDURARU
puneri preţioase. 3) Depăşirea planului la aprovizionare
trâna Ioan, care a lucrat sectar, nu a res sebit aCce.it pe îndeplinirea pe sortimente cu 15% faţă de trim estrul II 1954.
Vorbitorii au scos în evidenţă ca o rea
lizare însemnată, îndeplinirea cu 203% a pectat ţinerea şedinţelor^. de consiliu şi nu a planului de achiziţii. 4) Depăşirea planului la desfacere cu
planului de înscrieri de noi membri, ta 19% faţă de trimestrul II 1954.
oare au contribuit în mare măsură tova a mobilizat pe toţi membrii consiliului la Tot în cadrul acestei adunări generale,
răşii Murgii Andrei şi Pera Alexandru. De 5) Depăşirea planului la achiziţii cu
asemenea, 0împuterniciţii au arătat reali munca concretă de sprijinire a funcţionă- ; numeroşi._cooperatori, fruntaşi la. valorifi 3% faţă de trimestrul II 1954.
zarea planului de contractări de animale
şi au dat ca exemplu pe ţăranii muncitori rii Cooperativei. Din această cauză, nu s-a carea produselor prin cooperativă, au fost 6) Lărgirea reţelei cooperativei cu două
Cureteon Ioan din Cigmău, Peria Ioan din prăvălii săteşti.
Geoagiu şi alţii, Care au contractat în a- putut Îndeplini planul de aprovizionare premiaţi cu diferite maşini şi unelte a-
nul trecut cîte una sau două perechi de 7) Recuperarea fraudelor în proporţie de
bei şi alte animale. La fel, a fost eviden decât cu 79% şi la desfacere ou 86%. La gricole. Printre aceştia, se află şi Bacheş 80%. Pentru o muncă mai rodnică
fel, complectarea integrală a părţii sociale Antonie din Bobolna care a fost premiat 8) Efectuarea a zece verificări din par
tea comisiei de revizie la filiale.
s-a înfăptuit numai în proporţie de 50%. cu o maşină de sfărimat porumb şi alte Acum oîteva zile a avu t loc adunarea gene timpul de lucru. S-a neglijat în mod ne-
Chemarea la întrecere a fost semnată rală a membrilor cooperativei meşteşugă permis organizarea întrecerii sooialiste, în
împuterniciţii au mai scos în evidenţă unelte agricole, Ştef Luca din Bozeş, care de toţi membrii consiliului de conducere. reşti „Solidaritatea“ din Deva, unde s-a care trebuia antrenată masa Cooperatori
analizat activitatea desfăşurată în anul lor la îndeplinirea sarcinilor de plan, res
faptul că din cauza contabilului şef, Ca- a primit stofă pentru un costum de haine DUDAŞ PETRU trecut de către colectivul cooperativei, s-a pectarea calităţii produselor, reducerea
corespondent aprobat noul statut şi s-a ales noul con preţului de cost, deservirea civilizată a
dar VioreL unii gestionari au comis şi unelte agricole. Stoica Vasile din Geoa- siliu de conducere. clientelei, respectarea termenului de li
vrare, etc.
fraude însemnate. Astfel, pentru că nu a gdu, Maniu Lazăr din Homorod, P îrva Flo Darea de seamă prezentată de tovară
şul Borda Vasile, preşedintele consiliului Deşi în cadrul cooperativei meşteşugă
fost controlat timp îndelungat, fostul rida şi alţii, care au fost premiaţi cu ma de conducere, cît şi discuţiile purtate, au reşti „Solidaritatea“ sânt mulţi cooperatori
scos în evidenţă realizările obţinute de ca tovarăşii Davidovici David. Oancea Ale
gestionar Truca Simion a fraudat suma de şini de sfărâmat porumb, furci, sape, h îr-
34.000 lei, fer Stoica Iosif suma de 24.000 leţe, etc.
lei. In încheiere, adunarea generală a ales
Cei care au luat Cuvântul, şi anume noul consiliu de conducere şi a adoptat o
Dudaş Petru, Torocea Grigore, Ionesou rezoluţie care să ducă La îmbunătăţirea
membrii cooperatori în Ce priveşte înde xandru, Munteanu Gizela, Sebeştein Es-
I n . urm a unei munci entuziaste, crea organiaatori.ee; oînd s-a trecut la înche plinirea sarcinilor de plan. Planul la sorti tela. Liker Iosif, etc., Care obţin rezultate
toare, colectivul uzinei „Victoria“ Că-
!Lan ^ .obţinut o serie de succese Rezultatele aplicării măsurilor ierea contractului colectiv pe anul 1955, mentele reparaţii, încălţăminte din deşe de seamă în munca lor, totuşi experienţa
remarcabile. Planul _de producţie pe tehnico-organizatorice pot fi mai bune
trimestrul I al acestui an a fost înde a fost întocmit de asemenea şi un plan uri, pantofi femeieşti şi încălţăminte uşoa lor n-a fost extinsă. Conducerea coopera
plinit în proporţie de 104,4 la sută. Sec
toarele furnale şi turnătorie — cele mai de măsuri tehnico-organizatorice. Nu s-a ră a fost îndeplinit în proporţie de 103— tivei a dat dovadă de subapreciere faţă de
importante sectoare ale uzinei — şi-au
realizat planul în proporţie de 103,3% şi pus însă accentul pe rezolvarea nume 181%. In ram ura neindustrială (frizeri- iniţiativele pornite din rîndui cooperatori
respectiv 113,6% în perioada trimestrului
întâi 1955. roaselor propuneri venite din masă şi coafori, hom ari şi tăietori de lemne) pla lor, lucru ce a M n at avîntul creator al
Colectivul' de muncitori, ingineri, teh viclului tov. Meicu Petre), serviciu oare tificat mecanizarea încărcării cubilouriior. induse în acest noian de planuri. Se nul global a fost depăşit ou 7,14%. De ase maselor. De asemenea, în cadrul consiliu
nicieni şi funcţionari al uzinei „Victoria“ şl-a trecut în angajament oa pînă la 1 Mai O altă manifestare a formalismului în
Călan, a reuşit să realizeze o Corelaţie să reducă valoarea mărfii aflate în stoc, acordă prea puţină atenţie măsurilor da menea, cooperatorii au reuşit oa printr-o lui de conducere n-a existat o strânsă co
justă a indicilor de plan, cea mai strânsă sub valoarea normată. luarea de măsuri tehnico-organizatorice
corelaţie din istoria uzinei. De pildă, pe s-a dovedit şi în problema mecanizării a- ordin tehnic şi se dă mai multă aten mai justă folosire a materiei prime să rea laborare în ce priveşte rezolvarea anumi
luna februarie, valoarea producţiei glo Pentru înmagazinarea. produselor fi limentării ou combustibil a locomotivelor
bale a fost realizată în proporţie de 114,1%, nite în bune condiţiuni, s-a confecţionat C.F.U. Muncitorii sectorului transporturi ţie celor ou caracter organizatoric. Ma lizeze o economie la talpă bovină, de tor situaţii. Din necunoaşterea precisă a
productivitatea muncii şi fondai! de sa un pod înclinat cu troliu, pentru ca m arfa au făcut numeroase propuneri în acest joritatea măsurilor tehnice sună cam aşa : 1,15%, iar la piele, de 1,53%.
larii — 108%, iar câştigul mediu — în să intre în magazie direot,. fără transbor sens. Conducerea uzinei însă „a trasat ca sarcinilor ce le reveneau fiecărui consilier
proporţie de 104%. dare. In prezent se introduce o raţionali sarcină“ serviciului transporturi, să efec
zare foarte economicoasă : ambalarea va tueze întreaga lucrare, care costă sume „Am cerut, am intervenit, dar n-am pri Realizările obţinute în anul trecut de şi şef de secţie, de multe ori unii se sub-
Un aport însemnat la realizarea pla nelor de băi. întrebuinţîndu-se pînză de mari de bani, pe oare serviciul de tran
nului trimestrial l-a adus colectivul ser iută şi talaş în loc de pîslă,. realizîndu-se sporturi nu le are alocate, în acest scop. mit". către colectivul cooperativei „Solidarita stitudau în muncă. i
viciului de transporturi al uzinei (şeful astfel o economie anuală de peste 60.000 Aceasta înseamnă lipsă de răspundere din
serviciului tov. Petricăloiu Gh.) care a ob led. partea conducerii uzinei, manifestare a Conducerea uzinei aşteaptă oa totul să-i tea“ sînt însă sub posibilităţile reale. Cu Uniunea Regională a Cooperativelor
ţinut rezultate deosebit de frumoase. Ast nepriceperii, a nechibzuinţei, a formalis
fel, planul de transport a fost realizat în Posibilităţile colectivului de muncă de la mului. sosească „de la centru“. In planurile enu toate că în ramura industrială s-au obţi Meşteşugăreşti poartă o mare răspundere
proporţie de 111%, iar planul de expe uzina „Victoria“ Călan de a obţine re
diere a fontei din sectoare şi depozit la zultate şi mai bune sînt departe de a fi întreprinderea posedă fonduri destinate merate mai sus, 17 măsuri tehnico-orga nut succese de seamă la unele sortimente, pentru lipsurile ce s-au manifestat în ca
staţia de încărcare — în proporţie de folosite din plin. In munca conducerii în anumitor lucrări de mică mecanizare, fon
169%. Graficul de alimentare a furnalelor treprinderii mai dăinuie formalismul, con duri cie se pot amortiza pe timp de un an. nizatorice, care trebuiau rezolvate în totuşi planul global n-a fost îndeplinit de drul muncii cooperativei „Solidaritatea“.
a fost îndeplinit de asemenea într-un pro ducerea „în generai“, formalism mai ou Aceşti bani trebuiesc oheltuiiţi în folo
centaj de 112%. seamă în aplicarea măsurilor tehnic'o-or- sul micii mecanizări, oare, pe lîngă creş cursul trimestrului întâi ai acestui an oa : cât în proporţie de 98,97%. Acest lucru se Deşi aceasta ştia că în urma unificării
ganizatori.ee, în studierea propunerilor ce terea productivităţii muncii, duce la uşu
Personalul de pe locomotivele C.F.U. se fac în acest sens şi controlarea modului rarea eforturilor muncitorilor, la econo repararea ventilaţiei din sala de epurare explică prin lipsa unei aprovizionări juste cooperativei de piele-încălţăminte „6 Mar
(căile ferate uzinale) a realizat economii cum se aplică ele. De elaborarea măsurilor misirea braţelor de muncă.
de combustibil în valoare de zeci de mii tehnico-organizatorice se vorbeşte foarte a gazelor la furnale, repararea unor in a cooperativei, sarcină de care răspunde tie“ ou cooperativa de prestări-servicil
miuit la uzina „Victoria“ C ălan ; se fac Pentru înlăturarea formalismului în ela
lei. propuneri şi se întocmesc planuri şi su- borarea planurilor de măsuri tehnico-or stalaţii la paupere, repararea drumului de şl Uniunea Regională a Cooperativelor „Solidaritatea“ în faţa conducerii noii coo
In cadrul aplicării procesului tehnologic praplanuri de măsuri tehnico-organizato ganizatorice, conducerea uzine: trebuie să
rice, dar... rămân de multe, ori nişte sim analizeze Cu mai multă atenţie propune acces dintre furnalul nr. 2 şi gazometru. Meşteşugăreşti din Deva. dar care nu s-a perative stau probleme mari de rezolvat
unic în transporturi s-au realizat 2405 ore ple petece de hârtie. De pildă, problema rile ce se fac de către muncitori şi
economie. In cursul trimestrului I al aces mecanizării cubilouriior de la turnătorie, să lupte împreună cu comitetul de între etc. nu şi-au găsit rezolvarea. Şi nu se interesat în suficientă măsură de necesi şi deci trebuie efectiv sprijinită, totuşi
tui an, uzina n-a plătit nici un leu loca începută acum patru ani, nu este rezol prindere pentru aplicarea lor în practică.
ţii provenite din întârzierea încărcării şi vată complect nici azi. Intr-un raport al Nu e suficient să se întocmească planuri poate spune că n-au existat posibilităţi. tăţile acestei cooperative, atît în ce pri Uniunea regională a făcut prea puţin în
expedierii produselor. Aceasta. datorită conducerii uzinei se arată că s-au făcut şi supraplanuri de măsuri tehnico-orga
faptului că echipele de ambalat funcţio toate demersurile pentru terminarea me nizatorice, oa apoi ac'estea să fie date Se poate afirma însă că în locul unei veşte aprovizionarea la timp cu materii această direcţie, muiţumindu-se doar să
nează intens, atît în schimbul întâi cît şi canizării cubilouriior ; la unele chiar s-au uitării, cum de fapt s-a procedat în ma
în schimbul doi. Sînt numeroase cazurile şi montat gurile de încărcare. Nimeni nu joritatea cazurilor la această întreprin preocupări mai serioase faţă de punerea în prime, cît şi dotarea ei cu noi utilaje. Din tot schimbe preşedinţii consiliului de con
când produsele au fost facturate şi expe contestă faptul că transformările ce s-au dere.
diate în timp de 24 de ore, în loc de 72 făcut la cubilouri au dus la creşterea practică a propunerilor venite din masa această cauză, conducerea cooperativei a ducere.
cât era planificat. producţiei de fontă lichidă. A r fi o ne Iată cum s-a lucrat pînă acum în ela
dreptate să se facă o astfel de afirmaţie. borarea planurilor de măsuri tehnico-or largă a oamenilor muncii de la uzina „Vic luat singură iniţiativa de a se aproviziona In vederea îmbunătăţirii muncii de vii
întregul serviciu al transporturilor a de Măsurile prevăzute pentru micşorarea e- ganizatorice. Cu ocazia luării de măsuri
forturilor celor ce deservesc cubilourile pentru îmbunătăţirea normelor, s-a întoc toria" Călan, şi-a fădut loc în unele ca cu materialele de care are nevoie. în can tor în cadrul cooperativei meşteşugăreşti
venit ou adevărat nervul principal al ac însă, nu au fost luate. Vina principală o mit un plan de măsuri tehnico-organiza
poartă în primul rînd tovarăşii Iosif Ol- torice ; cu ocazia controlului obştesc efec zuri nepăsarea, birocraţia şi lipsa de grijă tităţi mari, fapt ce a făcut să creieze sto „Solidaritatea“ din Deva, este necesar oa
tivităţii economice a uzinei. Colectivul ser teanu, director şi Iosif Dobra, inginer şef, tuat pe linia protecţiei muncii, s-a întoc
fiindcă n-au tras la răspundere din timp mit un alt plan de măsuri : în urma apa faţă de om. curi supranormative. noul consiliu de Conducere să se intereseze
viciului de transporturi lucrează în strânsă pe tov. Zailler Robert, şeful serviciului riţiei Hotărârii partidului şi guvernului cu
privire la desfiinţarea sistemului de apro De asemenea, a existat o slabă preocu mai mult de asigurarea condiţiilor de
legătură cu serviciul desfaceri, (şeful ser- investiţii, care tărăgănează în mod nejus- vizionare pe bază de cartele şi raţii s-a A sosit de mult timpul ca în locul la pare faţă de creşterea calităţii produse
elaborat încă un plan de măsuri tehnţcq- cunelor mai sus amintite, conducerea uzi lor. Da secţiile de clsmărie. croitorie, re muncă a membrilor cooperatori, insis-
nei, împreună cu comitetul de întreprin paraţii la maşini de scris, etc., se mai fac tînd în special asupra aprovizionării ou
dere, care sînt în egală măsură răspun lucrări superficial executate, ceea ce duce utilaje şi ridicarea calificării cooperato
zătoare faţă de aplicarea măsurilor teh- j la redam aţii din partea beneficiarilor. rilor.
nico-organizatorice, să-şi unească efortu Uniunea Regională a Cooperativelor
La lipsurile care au împiedicat buna meşteşugăreşti are datoria să dea o mai
rile şi să dea viaţă propriilor planuri pe desfăşurare a muncii, o vină poartă con
oare le întocmesc. mare importanţă instruirii noului organ
ducerea cooperativei, care n-a depus inte de conducere, pentru ca acesta — în baza
Comitetul de partid de curând ales de resul cuvenit pentru a controla activita atribuţiilor ce le are — să pornească de
masa largă a comuniştilor din uzină, tre tea fiecărei secţii în parte, de a traduce în la început la o muncă plină de roade.
buie să-şi exercite cu regularitate drep fapte hotărârile luate cu ocazia şedinţelor Organizaţia de partid are datoria să în
tul de control asupra activităţii economice de consiliu. drume cu mai mult spirit de răspundere
a conducerii uzinei şi asupra muncii sin In direcţia antrenării membrilor coope munca grupei sindicale şi a organizaţii
dicale ,dînd îndrumările necesare împle ratori la o activitate susţinută în scopul lor de masă pentru ca acestea să insufle
tirii muncii productive cu activitatea sin producerii a cît mai multe bunuri de larg membrilor cooperatori dragostea faţă de
dicală.
consum necesare populaţiei muncitoare. instituţia unde lucrează şi faţă de muncă.
Lichidând cu lipsurile semnalate, colec Conducerea cooperativei nu a asigurat o Existînd o mai strînsă colaborare şi
tivul acestei însemnate întreprinderi poate bună aprovizionare a secţiilor cu cele ne străduinţă din partea întregului colectiv
şi trebuie să obţină realizări şi mai în cesare din resursele locale. al cooperativei meşteşugăreşti „Solidari
semnate, dând patriei mai multe piese tur Nici organizaţia de partid nu s-a preo tatea“ şi aplicând cu curaj noul în munca
nate, mai multe produse de larg consum cupat în măsura cuvenită de educarea sa, el îşi va putea aduc'e aportul său la o
de oafldtaie bună şi la un preţ de cost membrilor şi nemembrilor de partid, pentru mai bună aprovizionare a celor ce mun
redus» . ..?ii. ... . I. DIACONU ca aceştia să folosească în mod efectiv cesc eu bunuri de larg consum.