Page 9 - 1955-04

R egională ţ
ţ-lunE>tk>aî a ~Ps v a \
Să continuăm, m avînt întrecerea
pornită In cinstea zilei de 1 Mai
In toate întreprinderile regiunii noastre
se desfăşoară cu intensitate crescândă înr
trecerea socialistă, pornită in cinstea zilei
de 1 Moi. Masele largi de muncitori, teh­
nicieni, ingineri şi funcţionari din cadrul
întreprinderilor, participă ou însufleţire la
lupta entuziastă a întregului popor mun­
citor pentru depăşirea sarcinilor de plan.
Angajamentele luate în întrecere de că­
tre numeroase colective de muncă au în­
ceput să prindă viaţă. Rezultatele obţinute
în prim ul trim estru al acestui an, eu în­
tărit încrederea maselor muncitoare în
forţele şi capacitatea lor şi a ridicat preo­
cuparea fiecărui om al muncii de a înre­
gistra noi succese în sectorul său de ac­
tivitate.
In urma organizării temeinice a întrece­
rii socialiste s-a reuşit ca planul pe luna
m artie în minele Văii Jiului să fie înde­
plinit de către toate colectivele, obţinîn-
du-se o realizare de plan de 102,4%, planul
trim estrial fiind depăşit du 1,2 %.
întrecerea socialistă organizată în ca­
drul uzinei „Victoria“ Căian, între sectoa­
rele furnale şi transporturi, a dus la în­
deplinirea planului trimestrial în propor­
ţie dé 103,3% şi respectiv 111% . Legătura
de s-a închegat între aceste două sectoare,
în ce priveşte desfăşurarea procesului de
producţie a dus la o mai strinsă colabo­
rare între colectivele sectoarelor respec­
tive şi la o miai bună aprovizionare a fu r­
nalelor ou m aterii prime şi materiale. Rea­
lizări de seamă în întrecere au dobândit şi
colectivele fabricilor „Teba“ Sebeş, „Si­
mţeai Băm uţiu“ Alba-Iulia, I.A.R.T. Deva
şi altele. Acest lucru dovedeşte că acolo
unde a existat preocupare pentru crearea
unor condiţii optime, oare să asigure buna
desfăşurare a întrec'erii socialiste, unde
organizaţiile de partid au îndrumat în
mod permanent organele sindicale şi con­
ducerile întreprinderilor în vederea orga­
nizării şi îndrumării • întrecerii socialiste, în prezent — să-şi întărească şi mai mult
rezultatele n-au întîrziat să se arate.
Succesele dobândite în întrecere pînă în
momentul de faţă sînt frumoase. Acest
lucru însă nu trebuie să-i mulţumească
pa cei ce le-au obţinut, printr-un nou a-
vînt ei trebuie să facă din ele un punct
de pleoare spre noi victorii, urmărind în­
deplinirea şi depăşirea planului la toţi in­
dicii.
In avîntu! întrecerii socialiste, când fie­ trebuie acordată popularizării şi extinde­
care om el muncii simte şi cunoaşte im-
.portanţa aportului pe care trebuie să-l a-
ducă în vederea îmbunătăţirii, procesului
de producţie, spiritul inovator al munci­
torului găseşte rezolvarea practică a greu­
tăţilor ivite în muncă. Organele sindicale
şi conducerile întreprinderilor trebuie să
studieze ou atenţie fiecare propunere fă ­
cută. să îndrume şi să sprijine pe cel care
a făcut propunerea, în scopul punerii ei
în practică. Iniţiativa creatoare a maselor
de oameni ai muncii, aduce un aport se­
rios la îndeplinirea angajamentelor luate
în cinstea zilei de 1 M al Unele propuneri
dare au fost puse în practică la Combina­
tul metalurgic „Gh. Gheorghiu-Dej” Hu­
nedoara. ca de pildă confecţionarea rame­
lor de răcire de la cuptoarele Siemens-
Marfcin, executate de brigada U.T.M., con­
dusă de tovarăşul Michel Eduard, a redus
timpul de lucru de la 300 ore la 90, rea­
lizând astfel o economie de 200.000 lei a-
nual. Dispozitivul propus de tînărul strun­
gar Bogar Siimion de la U.R.U.M. Petro­
şani, pus în aplicare, a făcut ca timpul
de fixare a axelor cotite pe strung să fie
redus de la 240 minute la 15 minute.
Pentru respectarea şi îndeplinirea anga­
jam entelor luate în cinstea Zilei interna­
ţionale a oamenilor munoii, trebuie să se
insiste asupra folosirii productive a tim­
pului de lucru. Nefolosind în mod just
timpul de lucru 'şi producind stagnări în
funcţionarea maşinilor şi •agregatelor, tim­
pii morţi nu vor putea fi reduşi, iar re­
zultatele nu vor fi cele aşteptate. Condu­
cerile tehnico-administrative nu trebuie să
uite că prin folosirea întregii capacităţi de
producţie a utilajului şi o aprovizionare
ritm ică a locurilor de muncă Cu scule şi
m aterii prime, care să fíe folosite în mod
raţional, se asigură în bună măsură ob­
ţinerea unei producţii sporite.
întrecerea socialistă constituie un im­
portant mijloc de ridicare a cunoştinţelor
profesionale a celor ce muncesc. Extin­
zând şi generalizând larg experienţa şi
metodele fruntaşilor în rîndul întregului
colectiv şi urmărind în mod permanent ca
acestea să fie însuşite de către toţi mun­
citorii, întrecerea va contribui în mod
practic la îndeplinirea sarcinilor de plan
şi la îmbunătăţirea calităţii produselor.
NOI CADRE DE MINERI
27 martie 1955. Şcoala S.F.U. din ora­
şul Vulcan a îmbrăcat haină de sărbă­
toare. O nouă promoţie de elevi au pornit
cu încredere pe drumul unei vieţi noi.
Cei 40 de mineri şi 17 ajutori mâneri
repartizaţi ou data de 1 aprilie la minele
Vulcan şi Andnoasa, tineri bine califi­
caţi, vor întări de aci înainte lupta mun­
citorilor mineri pentru mai mult cărbune.
Mare este mulţumirea comunistului
Omody Augustin, instructor practic, pen­
tru faptul că a reuşit să califice 10 mâ­
neri şi 8 ajutori minori. Muncă însufle­
ţită în această direcţie a depus şi instruc­
torul uitemist Guţan Gheorghe, care a ca­
PROLETAR! DIN TOATE ŢĂRILE UN1ŢIVAI
Aplioînd în întrecere iniţiativa grupei
sindicale' nr. 19 de la uzinele „21 Decem­
brie“ Bucureşti, sudorul Niou Constantin
de la U.R.U.M. Petroşani, a reuşit să ri­
dice la nivelul fruntaşilor numeroşi tineri
răm aşi în urmă de la secţia construcţii,
care în momentul de faţă înregistrează
depăşiri de norme de 40-60%.
Un mare ajutor în buna desfăşurare a
întrecerii socialiste îl pot da inginerii şi
tehnicienii. Cunoştinţele lor vaste, îmbi­
nate cu entuziasmul, practica şi voinţa
maselor de muncitori, constituie un prilej
de colaborare mai strînsă între aceştia, un
.prilej de găsire a noi procedee de lucru
pe baze ştiinţifice, care să ducă la uşura­
rea procesului de producţie şl ia dobîn-
direa unor indici superiori. Inginerul Du­
m itrii! Gheorghe de la secţia laminoare
a combinatului de la Hunedoara, pe lângă
cele 14 inovaţii pe care le-a adus, se preo­
cupă cu dragoste şi răspundere de ridica­
rea necontenită a pregătirii profesionale a
Laminorişbilor. El a dat numeroase cadre
cu o înaltă calificare, fapt ‘ ce a făcut ca
şi producţia secţiei laminoare să crească
simţitor.
Datoria tuturor inginerilor şi tehnicie­
nilor este de a-şi aduce întreaga lor con­
tribuţie la îndrumarea muncitorilor în di­
recţia folosirii rezervelor interne şi o maii
bună îngrijire a maşinilor.
Pentru a ridica în mod permanent nive­
lul desfăşurării întrecerii socialiste în cin­
stea zilei de 1 Mai sarcini de onoare re­
vin organelor sindicale din întreprinderile
noastre.
Primul trim estru din acest an a dovedit
că acolo unde se organizează, se conduce
şi se urmăreşte în mod just întrecerea, ea
se soldează cu rezultate de seamă. De a-
ceea. comitetele de întreprindere trebuie
— oa pe baza experienţei acumulate pînă
rolul lor de conducător al întrecerii, an­
trenând la o activitate vie şi susţinută pe
toţi organizatorii de grupe şi comitetele de
secţii. Organele sindicale au datoria de a
urmări felul în care îşi îndeplinesc an­
gajamentele toţi muncitorii aflaţi în în­
trecere. iar atunci cînd observă că o e-
chipă sau un muncitor nu ajunge să-şi
respecte angajamentul, să constate piedi­
cile ce-i stau în cale, dîndu-i ajutor
prompt şi concret. O importanţă deosebită
rii experienţei fruntaşilor în producţie, a
metodelor pe oare le aplică şi a modului
cum aceştia ştiu să-şi organizeze activi-*
batea la locul de muncă.
întrecerea pe profesii trebuie mai te­
meinic organizată şi susţinută, ştiut fiind
că,’ prin folosirea mai bună a maşinilor
şi a timplud de lucru, ea reprezintă un
factor de ‘ seamă în ridicarea productivi­
tăţii muncii. Cu această ocazie este ne­
cesar să se evite practica unor organe
sindicale şi conduceri de întreprinderi
care conferă titlul de cel mai bun oţe-
lar, fum alist. turnător etc., numai aceluia
care a înregistrat cea mai mare depăşire.
Scopul urm ărit, de întrecerea pe profesii
trebuie să fie antrenarea unui număr cîi
mare mare de muncitori la îndeplinirea
consecventă timp de trei luni a punc­
telor prevăzute de întrecerea pe profesii
în vederea obţinerii unei producţii spo­
rite.
In vederea unei bune desfăşurări a în­
trecerii socialiste în cinstea zilei de 1 Mai.
sarcini de mare răspundere revin orga­
nizaţiilor de partid din cadrul întreprin­
derilor. Ele au datpria să ridice neconte­
nit răspunderea fiecărui comunist faţă de
desfăşurarea procesului de producţie, în
ram ura sa de activitate. Comuniştii tre­
buie ca, prin activitatea lor, să constituie
un exemplu mobilizator pentru toţi mun­
citorii, un nucleu puternic care să siringă
în ju ru l său întregul colectiv de muncă
în vederea unei lupte susţinute pentru
ridicarea necontenită a producţiei şi pro­
ductivităţii muncii, reducerii preţului de
c’ost şi îmbunătăţirii calităţii produselor.
Intărindu-şi rolul de conducător politic al
sindicatelor şi îmbunătăţimdu-şi necon­
tenit munca politică în rîndul maselor de
oameni ai muncii, organizaţiile de partid
vor contribui din plin la realizarea şi de­
păşirea angajamentelor luate în întrecere.
Orientîndu-şi întreaga activitate în di­
recţia dezvoltării necontenite a întrece­
rii socialiste, colectivele întreprinderilor
regiunii noastre vor aduc'e un aport de
seamă la îndeplinirea primului nostru plan
cincinal, la înflorirea patriei şi la ridica­
rea nivelului de trai al poporului mun­
citor.
lificat 8 mineri şi doi ajutori mineri.
Colectivul de profesori a acestei şcoli se
poate mândri cu tinerii mineri absolvenţi
Carabaşa Petru, Hălăucă Gheorghe şi Cri­
văţ Nicolae, oare au terminat cursurile
de Calificare cu calificativul foarte bine.
Răspunsuri bune au dat şi tinerii Po-
pescu Gheorghe, Isailă Ioan, Poyer Ioan,
Angeluiş Ioan şi alţii.
începând ou data de 1 aprilie, şcoala
S.F.U. şi-a deschis porţile pentru alţi ti­
neri care doresc să se califice în fru ­
moasa meserie de miner.
LOGOFÂTU PETRU
corespondent 2 Buciscan Vasile, Negru Luca, Mainov conferinţa U.T.M. pe întreprindere, Bar­ piese bine prelucrate, iar utilajele repa-
Muncitori, ingineri şi tehnicieni din întreprinderile noastre!
Să desfăşurăm larg întrecerea socialistă în cinstea zilei de
î Mai, dînd patriei mai multă fo n tă , mai mult cărbune, mai mult oţel
şi laminate. Să sporim necontenit productivitatea muncii în vederea
îndeplinirii înainte de termen a prevederilor primului nostru plan
cincinal!
Spre noi succese în întrecerea socialistă
Creşte productivitatea muncii .....Fontă şi oţel p a tr ie i... , _ - In contul lunii viitoare
Muncitorii de la întreprinderea „Horia“ Un nou record al furnalişiilor Hotărâţi sa întâmpine ziua de 1 Mai cu
din Alba-Iulia angajaţi în întrecerea so­ realizări cît mai însemnate în producţie,
cialistă luptă pentru a ridica tot mai mult In cea de a doua jumătate a lunii martie a.c., furnaliştii care deservesc furnalul nr. 6 muncitorii şi tehnicienii de la I.F.E.T. Se­
productivitatea muncii. Pe luna martie, al Combinatului metalurgic „Gh. Gheorghiu-Dej” din Hunedoara, au obţinut cel mai înalt beş, de la data de 1 aprilie a.c., dau pro­
cînd planul de producţie a fost depăşit cu vîrf de producţie. In ziua de 22 martie, graficul a maroal cea mal înaltă producţie obţi­ duse în contul zilei de 5 mai 1955. Pentru
.76,2%, productivitatea muncii pe cap de nută de acest puternic agregat, de la punerea sa In funcţiune. realizarea acestui frumos succes, condu­
muncitor a oresout cu 25,5%. cerea I.F.E.T.-uiui Sebeş s-a preocupat far
Furnaliştii dau în prezent bătălia In întrecerea socialistă pentru dobîndirea de noi rea­ primul rînd de aducerea de muncitori
Pe întreg trim estrul întîi. întreprinde­ lizări. Rezultatele obţinute numai jn primele 6 zile ale lunii aprilie, au întrecut realizările pentru compleotarea parchetelor, precurp
rea „Horia“ a realizat planul global indus­ de pe cea de a doua jumătate a lunii trecute cu 2,4o/0. in ziua de 6 aprilie a.c., produc­ şi de cazarea lor în Sbune opndiţiuni. în ­
trial în proporţie de 158%. ţia realizată la furnalul nr. 6 a depăşit cu 14o/0 producţia medie zilnică planificată. A trecerea socialista, a căpătat un însemnat
fost stabilit deci de către harnicii furnalişti un nou record : cea mai mare producţie zil­ avânt în cinstea zilei de 1 Mai. Ea a cu«
Obţinerea acestor indici, •arată că aci nică înregistrată de la punerea In funcţie a furnalului nr. 6. prins majoritatea muncitorilor din cadrul
munca se desfăşoară cu însufleţire. Mun­ întreprinderii.
citori ca turnătorul Groza Nicolae, fiera­ Rezultatele remarcabile ce s-au obţinut, se datoresc unor importante măsuri de or­
rul Ordeanu Gheorghe, lăcătuşul Pleşa din tehnic şl aplicării metodei sovietice de a se încărca furnalul cu un strat mal gros de ...Greu a fost’ transportul în timpul ier­
Trifan şi alţii au contribuit la aceste suc­ cocs, proporţional cu cel de minereu. Acest fapt a dus la o mai justă repartizare a cu­ nii ! Acum, în zilele acestea frumoase de
cese. Secţiile în care muncesc, pe luna renţilor de gaze ascendente în furnal, la un mers mai uniform al agregatului şi deci la prim ăvară — ou soare cald, mângâietor —
martie, au obţinut însemnate depăşiri. o productivitate sporită. S-au evidenţiat în mod deosebit tovarăşii: Cazan Ştefan şi Cioîs apele Camei duc zilnic, una după alta,
Astfel, secţia turnătorie, unde se face tu- Ludovic topitori-şefl, maistrul furnallst Davîdescu Leonlda, Marian Silvestru, şef dozator, plutele cu lemn, destinat fabricilor de
cerie comercială, şi-a depăşit planul lunar Munteanu Alexandru de la postul „B" şl alţii. cherestea. Sălbatece sînt păsurile pe unde,
cu 315%, secţia lăcătuşerie cu 276%, iar gîtuâtă parcă, sa strecoară Ceraa ! Dar a -
secţiile timichigerie, fierărie şi rotărie cu C e a m ai m are producţie de oţel pele ei. dud lemnul pentru fabricile de
peste 100%. cherestea sau pentru minele de cărbuni...
Vrednicii oţelari ai combinatului de Ia Hunedoara se străduiesc zl de zi să elabo­
Harnicii muncitori ai acestei întreprin­ reze cît mai mult oţel. Producţia obţinută de ei în primele zile ale acestei luni. în­ Brigăzile de plutire sălbatecă, conduse
deri sînt hotărîţi ca în luna aprilie să trece ca medie lunară, orice realizare obţinută pînă acum. Rezultatele din perioada 1-6 de tovarăşii Moga Ioan, Zamfir Ioan şi Itu
cinstească „Ziua internaţională a oame­ aprilie a.c. depăşesc cu 15,G<>/0 producţia medie zilnică planificată. Toate cuptoarele oţe- Ioan, au transportat cu plutele 9.000 m.c.
nilor muncii” cu o nouă creştere a pro­ lăriei Siemens Martin lucrează din plin. Pe perioada 1-6 aprilie, graficul sectorului de cherestea peste plan. Cu mult spor lu­
ductivităţii muncii. O.S.M. a fost realizat în proporţie de îll,lo /0', elaborîndu-se în acest interval de timp crează şi grupele de tăiere conduse de to­
33 şarje rapide. varăşii Cataramă Gheorghe, care a depă­
Reduc preţul de cost şit planul cu 60%, Hîrb Ioan cu 56%, Cina
Cuptorul nr. 4, care a fost în reparaţie planificată, a intrat in funcţie cu două zile Ioan, Napeu Ioan şi alţii, ce au avut de­
Muncitorii, tehnicienii, inginerii şi func­ înainte de termen. Echipele de oţelari ale tovarăşilor Lăbuneţ Vaier, Costache Vasile păşiri de plan de peste 30%.
ţionarii de la fabrida de încălţăminte „Si- şi Brînzei Dumitru, care deservesc acest cuptor, au dat cea mai înaltă producţie reali­
mion Băm uţiu“ din Sebeş şi Alba-Iulia. zată în cursul acestui an : graficul a fost depăşit cu 370/0. Aproape toate şarjele elabo­ Producţia globală depăşită
întâmpină ziua de 1 Mai cu noi succese. rate pînă în ziua de 6 aprilie inclusiv de la cuptorul deservit de el, sînt de scurtă durată.
Ei au realizat în trim estrul I peste plan Alături de toţi oamenii munoii din re­
57 serviete diplomat, 440 serviete şcolare, Locul întîi de fruntaş în întrecerea socialistă pe sector îl deţine schimbul tineretului,
1.980 poşete, 2.100 articole sportive şi de sub conducerea inginerului Rădulescu Gheorghe. In dreptul acestui schimb, graficul giunea noastră, oare zi de zi depun tot
multe alte articole de larg consum. arată o depăşire de 14,80/0'.
mai m-uite eforturi pentru sporirea pro­
Pe întreaga fabrică, planul valoric a FR U N TA Ş II UZINEI ducţiei sînt şi muncitorii de la moara „Ni-
fost depăşit cu 9,82%, iar productivitatea
muncii a crescut ou 11,20%. „Viitorul este al tinere­ cute cu aceiaşi precizie şi — spune deseori frezorul coLae Bălcescu“ din Alba Iulia.
tului“. Acestea sînt cuvin­ fineţe piese pentru injec­ Vlădău, maistrului de schimb.
Cel mai mare succes al muncitorilor de tele care au îndemnat şi tor. Astfel, pe primul trimestru al anului în
Da fabrica „Simion Băm uţiu“ este însă, îndeamnă pe comunistul Maistru, îl aprobă prin- curs ei au reuşit să depăşească produc­
reducerea preţului de cost cu 2,62% şi rea­ Galimschi lu liu să împăr­ 'k tr-o înclinare a capului,
lizarea a 75.420 lei economii. De asemenea tăşească experienţa sa de apoi se duce în birou unde ţia globală cu 24,5%, şi să mărească pro­
calitatea articolelor a fost îmbunătăţită ou muncă celor tineri. „...îţi spun o mare bu­ studiază comenzile urm ă­ ductivitatea muncii cu 14,7%.
1,83%. curie. Ştii că sînt mâner şi. toare, alegând pe C9le mai
Comunistul Galinschi, că-mi plac'e să muncesc. Printre cei care s-au remarcat în obţi­
Tricotaje de calitate este unul dintre cei mai Află că, pentru munca urgente. nerea' acestor frumoase rezultate, sînt
pricepuţi • lucrători ai sec­ mea, zilele trecute am fost Aşa se întâmplă întot­ muncitorii Javla Petre, Man Mihai, Şer-
— Ce zici Elza, ţinem astăzi indicele de ţiei sculănie. Pentru prima decorat cu „Medalia de ban Ioan, Albu Augustin, ,Văidean Gheor­
calitate tot 100% ? dată în uzină, şi asta A ur“... Cam aşa i-a scris deauna cînd frezorul Vlă­
cu vreo 10 ani în urmă, el tovarăşei Gucurudea Ana, dău Gheorghe este aproape ghe şi alţii.
— Ba bine că nu — îi răspunse tînăra a început să facă injec- turnătoare în secţia fitin- să termine lucrul. Totdea­
Opriş Elza prietenei sale, Mihai Ioana, tcare pentru motoarele gărie, fratele său Ludovic, una se îngrijeşte ca' schim­ Inovafii importante
fără să-şi întrerupă oîtuşi de puţin preo­ Diesel. Pe atunci, din uzi­ miner în Republica Popu­ bul său, tovarăşul Şinch
cuparea s-a atentă asupra lucrului. na de reparat utilaj minier lară Ungară. Şi nu peste Franoisc, să aibă materia­ La cabinetul tehnic al uzinei „Victoria“
Petroşani, nu -ieşeau decât mult tâmp, turoătcorea Cu- lul pregătit. De altfel, aşa Călan. au fost înregistrate anul acesta un
Aceste muncitoare din secţia lingerie, 3-4 injeotoare pe lună. Cu ourudea Ana, i-a răspuns procedează şi Şinch. Pre­ număr de 14 inovaţii, dintre care 2 s-au
ca multe altele, aplica metoda Ciutchih — timpul, făcînd diferite ino­ fratelui, că şi ea, aici în gătesc unul pentru altul lu­ şi pus în aplicare, 2 sînt in studiu, iar
de calitate Totodată ele dau bătălia şi vaţii, el a reuşit să exe­ patria noastră, a fost de­ crul şi asta ca' să nu se 1a restul li se execută prototipurile. Una
pentru îndeplinirea planului de produc­ cute mai multe. corată cu „Medalia Mun­ piardă timp la predarea din ele a fost respinsă, întrucât nu-şi gă­
ţie. Pe luna martie, de pildă, şi-au între­ cii“. maşinilor. Amândoi, lucrea­ seşte aplicarea la produsele ce se fabrică
cut normele cu 70-80%. In prezent, fruntaşul Ga­ ză la trei maşini deodată aci.
linschi luliu, realizează ACeastă cinste tovarăşa Unul în schimbul de di­
Cu asemenea muncitoare, fabrica „Teba“ 10-15 injeotoare lunar. Cucurudea o merită pe de­ mineaţă şi altul după-a- Una din inovaţiile aplicate se referă la
din Sebeş a reuşit ca pe trim estrul I să plin. Intreţinîndu-şi bine modificarea gurilor de vint de la cubilou!
depăşească planul valoric du 11,2 %, făcînd Un injeetor trebuie lu­ maşina de format, lu ­ miază. nr. 4 a l . turnătoriei. Inovaţia este reali­
să crească productivitatea muncii cu 9.9 crat cu multă precizie şi crând, cu dragoste, ea reu­ #Cea mai mare atenţie ei zată de un colectiv în frunte cU tovară­
la sută. fineţe. In atelier, în afară şeşte să întreacă norma o acordă pregătirii lucru­ şul Bucur Dumitru, tehnologul secţiei.
de Galinschi. nimeni altul lunar cu 70-80%. Secţia din lui. a sculelor cu care exe­ Acest harnic colectiv a fost determinat să
Pe sortimente, planul a fost cu mult nu ştia să lucreze aseme­ care face parte este frun­ cuta comanda respectivă şi facă o asemenea treabă datorită faptului
întrecut. Astfel, s-au dat peste planul tri­ nea piese de mare impor­ taşă pe uzină. La acest lu ­ îngrijirii maşinilor. In fe­ că vechile guri de vînt n-aveau secţiunile
mestrului I, 5.900 bucăţi tricotaje de bum­ tanţă pentru motoare. El cru a contribuit şi munca lul acesta, ei, şi în special corespunzătoare, ceea ce făcea da randa­
bac. 6.000 bucăţi tricotaje de mătase, 2.200 explică cu dragoste tine­ neobosită şi plină de în­ Vlădău Gheorghe, obţin de mentul cubiloului să fie scăzut. Inovaţia
tricotaj9 de Lină. 2.000 perechi ciorapi de rilor tainele muncii. Mai dârjire pe care a depus-o multe ori depăşiri, cu cela mai sus amintită prezintă multe avan­
mătase şi 3.900 perechi ciorapi de bum­ mult, a luat pe tînărul In- tovarăşa Cucurudea Ana. trei maşini de frezat, pînă taje. Printre acestea s în t: reducerea con­
bac. gher Emest, să-l califice la 300-400%. sumului de combustibil cu 20%, mărirea tem­
la locul de muncă. Şi a în­ ir peraturii fontei cu 15-20 grade C., creş­
La aceste tricotaje, muncitoarele, apii- ceput să-l înveţe „cu răb­ In luna martie, de pil­ terea producţiei orare a dubiloului cu 25-
cînd metoda Ciutchih, au îmbunătăţit ca­ dare. Acum, el ştie ca şi — Tovarăşe maistru, tre­ dă, la maşina întîia, Vlă­ 30%, reducerea consumului de cocs ou
litatea cu 4,2% faţă de plan. Pînă la „profesorul“ său să exe- buie să pregătim lucrul dău a obţinut o depăşire 34 kg. pe tona de fontă lichidă, iar a ce­
1 Mai. colectivul fabricii'..Teba“ este ho­ pentru schimbul următor de 152%, iar Şinch de lui de energie electrică cu 30%.
tărât să îmbunătăţească şi mai mult in­ 130%.
dicele de calitate. Importantă inovaţie este şi aceea rea­
lizată de tovarăşii Răceanu Anton, mai­
S ecretaru l de UTM Barbu Marin stru lăcătuş şi Antal Emerid, lăcătuş, care
au conceput şi construit nişte brăţări me­
¦ Trecuseră numai două zile de la ale- lui. locul unde se vor depozita în ordine de economii al organizaţiei suma de 480 2 nite să fixeze cochilele în care se elabo­
rează şarjele de la furnale., De mare fo­
¦ gerea noului comitet TJ.T.M. şi acţiunile materialeip colectate: oţel, tablă, piese lei, iar in contul de economii at secto- 2 los uzinei este şi dispozitivul pentru con­
fecţionarea cuţitelor de freză, realizat
jj întreprinse de noul birou în frunte cu vechi de maşini, şenile de 'tractor, etc. rului suma de 2.220 lei. La conferinţă, în j de tovarăşii Ungur Ioan, maistru mecanic
2 şi Stanciu Aron. lăcătuş.
2 secretarul, începură să iasă la iveală. Piesele grele erau legate cu un cablu, darea de seamă, s-a mai arătat că se- 2
—oo°—
¦ Intr-o zi, tînărul Barbu veni la organiza- iar macaraua le transporta fără prea r.retarul U.T.M. Barbu Marin este exem- g
Cooperativă fruntaşă
S torul grupei de partid şi-i spuse : — To­ mare greutate la locul dinainte stabilit. piu bun în producţie. Brigada de spe- 2
gi varăşe Tudorache, tinerii noştri vor să In ora aceea de muncă voluntară, cialitate din care face parte, în schim- 2
¦
2 facă muncă voluntară. multe lucruri au fost puse la punct, iar bul de onoare ţinut în cinstea Conferin-
2
* — De acord. Mă bucură iniţiativa voa- după ce locul a fost şi măturat, secre­ ţei raionale de partid Hunedoara a ciş- 2
2 stră, răspunse organizatorul, dar cînd şi tarul organizaţiei U.T.M. se înălţă în tigat întrecerea socialistă, obţinînd un 2 Succesele obţinute în producerea bunu­
rilor de consum popular pe trimestrul în­
2 unde? vîrfu l picioarelor şi le zise tin erilo r: indice de 2,20. In munca sa. utemistul 2
¦ Obrajii secretarului de U.T.M. se înro- — Vă mulţumesc tovarăşi. Dar, să ştiţi, Barbu Marin foloseşte cu succes postul ¦ tâi. confirmă hotărârea cu care au muncit
cooperatorii de la cooperativa „Progre­
• şiră ca la o fată. Totuşi, răspunse: n-am făcut destul. In jurul atelierelor U.T.M. de control, care de cînd a fost el 2 sul" Alba-Iulia, pentru îndeplinirea anga­
noastre sînt mii de tone de fier şi fontă ales secretar, funcţionează foarte bine. 2 jamentului luat în cinstea zilei de 1 Mai.
2 — Chiar mîine, după ora trei...
3
¦ — Vrem să aranjăm materialele din veche, de care cuptoarele oţelăriei au Postul U.T.M. de control foloseşte cu cu-
2
2 curte şi sa întindem pietrişul, complectă nevoie pentru a le transforma în oţel. raj critica, satirizînd pe acei tineri care
2
2 tovarăşa Ungureanu Maria, membră în Feţele tinerilor se îmbujorau, iar el, mai au lipsuri, cum ar fi de pildă, to- Astfel, planul trimestrial a fost depăşit
!} la toate sortimentele. La încălţăminte pen­
¦ comitet, pentru a-l scoate parcă din în- zîmbind, continuă: varăşii Cristea Ioan, Dobre Gheorghe. * tru adulţi s-a depăşit cu 34%, la încălţă­
minte pentru copii cu 89%, la încălţămin­
2a curcătură pe secretar. — O sa vreţi să-l strîngem şi pe a- Burcuş Rozalia şi alţii. De asemenea el 2 te uşoară cu 12%, planul de reparaţii
g
2 — Va doresc succes, băieţi, şi orga- cesta într-o altă z i? îndrumă cu pricepere tinerii din brigada
¦
¦ nizatorul de partid le strînse mîinile. — Daaa, răspunseră aceştia în cor. artistică de agitaţie, a cărei activitate a
5
...A doua zi, se putea vedea bucuria pe — Pentru astăzi — destul. Mergeţi la dat rezultate foarte bune, reuşind să se pentru populaţie ou 14%, iar planul de
2 desfacere cu amănuntul a fost depăşit cu
2 faţa fiecărui tînăr cu care te întîlneai. masă. Şi secretarul începu să siringă claseze pe locul II, în finala pe regiune. 80%.
¦
¦ Utemistul Barbu Marin — secretarul — mina fiecăruia... Secretarul nostru îi îndrumă pe tineri !
să frecventeze cu regularitate învăţăm in- "
S stătuse de vorbă încodată cu fiecare tî- k g
2 nar. Cînd sirena anunţă sfîrşitul schim- Alegerea noilor organe conducătoare tul politic. Tinerii de la mecanicul şef 2 Datorită adestor realizări, cooperativa
¦ „Progresul“ încă din 15 martie a.c., a în­
¦ bului întîi. macaraua auto era parcată la U.T.M. pe întreprindere, a fost întîm- îşi iubesc secretarul lor, pentru că în-
2
2 faţa locului, unde avea să se petreacă pinată de tinerii din cadrul serviciului totdeauna el este exemplu mobilizator în
2
2 acţiunea patriotică a tinerilor. mecanic şef (ICSH) cu rezultate fru­ toate acţiunile. Vîrstnicii de la noi îl iu- ceput să lucreze în contul trimestrului al
2 II-lea, dind peste plan 1321 perechi în­
2 Ca la o comandă, din toate atelierele moase. Au fost strînse peste 15.000 kg. besc de asemenea pe ajustorul Barbu călţăminte din care 134 perechi au fost
g
¦ şi birourile sectorului, tinerii începură fier vechi, iar în ultimele zile acestora Marin, pentru că el este sufletul brigăzii confecţionate din economii. Pentru a-
ceste succese cooperativa „Progresul“
2 sa iasă. la tă -i pe utemiştii Nadu Ioan. li se mai adăugaseră alte S.000 de kg. La de ajustori, care dă patriei mai multe
m Anca, Ungureanu Maria, Herţ Gheorghe. bu Marin a arătat că organizaţia de bază rate la sectorul nostru, pleacă pe şanti-
2 mulţi, mulţi, 20, 30...
U.T.M. de la mecanicul şef a strîns peste ere cu cîteua zile mai înainte de terme- Alba-Iulia, a primit drapelul de coopera­
¦ Secretarul de U.T.M. Barbu Marin, sta- 23.000 kg. fier vechi. în cele 200 ore nul fixat. tivă 'fruntaşă pe regiune. *•
5 bilise cu tov. Moga Emil, şeful sectoru­ muncă volu n tară: că a înscris în contul VOICU VASILE SICOE A. şi DÂIAN I
corespondenţi